Declarația mea politică este intitulată „Jos cu gangsterul de la ANAF!”.
În ultimele săptămâni, principalele fire ale corupției și contrabandei din vămile românești duc spre președintele
ANAF, Sorin Blejnar, nimeni altul decât șeful Fiscului, Vămii și Gărzii Financiare din România, unul dintre cei mai importanți înalți funcționari publici ai regimului Băsescu-Boc.
Conform încheierii judecătorești de arestare, ultimul șef al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Prahova, Cornel Costea, arestat pentru luare de mită, la propunerea DNA, a declarat procurorilor și judecătorilor că cea mai mare parte a banilor, circa două treimi, ajungea la președintele ANAF, Sorin Blejnar, prin directorul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale București, Paul Petrov, și prin șeful Biroului verificări interne din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, Ștefăniță Prisăcaru.
Penultimul șef al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Prahova, doamna Diana Severin, a declarat că a fost atenționată de directorul de cabinet Codruț Marta să nu controleze o firmă, SC EUROIL – SRL, care ar aparține președintelui ANAF, și că acesta i-a transmis printr-un subaltern apropiat, șeful Biroului verificări interne din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, Ștefăniță Prisăcaru, că va fi schimbată din funcție, întrucât nu corespunde standardelor ANAF, deoarece nu cotizează.
Se cuvine relevat că în perioada 2008–2010 acest Ștefăniță Prisăcaru a fost reprezentantul Grupului parlamentar al PDL din Senat în Consiliul Național de Integritate, organismul desemnat de Senat să controleze Agenția Națională de Integritate. Mai pe șleau, a fost exponentul suprem al integrității PDL.
Fosta șefă a Biroului Vamal Halmeu, Nicoleta Dobrescu, afirmă că a dat mita de 130.000 de euro unui membru important al staffului central al PDL, Eugeniu Petrescu, care a devenit un apropiat al președintelui ANAF în ultimii ani, prin directorul Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale București, Paul Petrov, și prin același Ștefăniță Prisăcaru, șeful Biroului verificări interne din cadrul Autorității Naționale a Vămilor.
Un fost șef al Biroului Vamal Moravița și un polițist arestat de la această vamă au declarat că „Regina” corupției din vămi este președintele ANAF, Sorin Blejnar.
Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex” îl acuză pe președintele ANAF, Sorin Blejnar, că în cursul lunii august 2010, la doar șapte zile de la numirea în funcție, l-a schimbat din funcție pe șeful Biroului Vamal Siret, Tudor Ioan, pentru că acesta a îndrăznit să realizeze o captură de 26.000 de pachete de țigări.
Angajați de la ANAF îi acuză pe președintele Sorin Blejnar și pe directorul de cabinet Codruț Marta că ar proteja contrabanda cu motorină și benzină, întrucât le-ar fi solicitat să nu se atingă de anumite firme care comercializează carburanți, începând cu firma cu capital majoritar de stat SC OIL TERMINAL – SA Constanța, la care Codruț Marta a fost desemnat membru în consiliul de administrație de către Ministerul Finanțelor, și continuând cu firme private ca: SC DUMIMAR – SRL, SC ROMPET OIL TRADE – SRL, SC DG PETROL – SRL, SC ROMECO – SRL, SC BGM PETROL – SRL, SC GAVINI – SRL, SC TEXAS GRUP OYL – SRL, SC SEBASTIAN – SRL, SC SEBASTIAN ENERGY – SRL, SC COMPANIA SEBASTIAN – SA, SC ASV AUTO – SRL, SC DAIM SERV CONSTRUCT – SRL, SC JETOIL – SRL, SC EUROIL – SRL, SC PETROTUR – SRL, precum și cu antrepozitul fiscal constituit pe vasul petrolier „Attila” din Marea Neagră.
Angajați de la ANAF îl acuză pe președintele Sorin Blejnar că ar proteja contrabanda cu legume, fructe și cereale, cu concursul finului său Robert Rusu, șeful Gărzii Financiare din județul Ilfov.
Un fost inspector fiscal de la ANAF, Emilian Ciucă, îl acuză pe președintele Sorin Blejnar că l-a admonestat, iar ulterior l-a dat afară din ANAF, pentru că a efectuat un control la SC OMV Petrom – SA, unde a constatat un prejudiciu de 5,5 milioane de euro.
Numele președintelui ANAF apare în dosarul DNA privind returnarea fictivă de TVA în valoare de 60 de milioane de euro, în care au fost arestați doi directori de la UCM Reșița, directorul Direcției domenii portuare Constanța și afaceristul libanez Said Baaklini, cunoscut drept un apropiat al ministrului dezvoltării regionale și turismului Elena Udrea.
Numele lui Sorin Blejnar apare și în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța nr. 949/P/2009, în care a fost citat și audiat în calitate de făptuitor pentru implicare în contrabanda cu motorină.
Cu caracter de noutate, vă anunț că numele lui Sorin Blejnar și al directorului său de cabinet Codruț Marta apar și într-un dosar disjuns de Biroul DNA Satu Mare în august 2010 din dosarele privind contrabanda și corupția din Vama Halmeu nr. 63/P/2009 și nr. 18/P/2010, care se află la structura centrală a DNA și privește declarații fictive de tranzit și export de țigări și de produse petroliere în Ucraina via Constanța – Halmeu.
Președintele ANAF a negat toate acuzațiile cu vehemență și impertinență, susținând că subalternii, liderii de sindicat, ziariștii și politicienii care îl acuză de implicare în acte de corupție și de contrabandă ar bate câmpii. Inclusiv mie mi-a replicat că aș bate câmpii după ce am afirmat, de mai multe ori, în scris sau verbal, că este cercetat în dosarul Parchetului de pe lângă tribunalul Constanța nr. 949/P/2009 pentru implicare în contrabanda cu țigări și cu motorină, negând categoric orice implicare în acest sens.
Minciuna are însă picioare scurte, pentru că, zilele trecute, a apărut dovada, respectiv o adresă către Ministerul Finanțelor și un comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, care confirmă că președintele ANAF a fost citat și audiat ca făptuitor în dosarul nr. 949/P/2009 și este cercetat, în faza actelor premergătoare, pentru implicare într-o amplă rețea de contrabandă cu motorină.
O altă minciună sfruntată a lui Sorin Blejnar este aceea că nu a avut atribuții de numire, delegare, detașare sau eliberare din funcție în cadrul vămilor. Or, după o lună de la învestirea în funcție, la solicitarea sa, a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 110 din 18 februarie 2009, prin care președintele ANAF a primit competența de a numi directorii executivi ai direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, directorii executivi ai direcțiilor județene și a Municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și șefii de birouri vamale.
În cei doi ani de când a preluat șefia ANAF, Sorin Blejnar a făcut o sumedenie de numiri în funcție, dar nu pe criterii de competență, ci pe criterii politice și clientelare în cea mai mare parte a cazurilor.
Astfel, în mai 2009, la propunerea primarului municipiului Arad, Gheorghe Falcă, președintele Organizației județene
Arad a PDL și vicepreședinte național al PDL, și a senatorului PDL Traian Igaș, vicepreședinte al Organizației județene Arad a PDL, actualmente ministru al administrației și internelor, l-a numit director executiv al Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Timișoara, care arondează patru județe din sud-vestul României, pe domnul Aurel Mătiuț, anterior șef al Biroului Vamal Vărșand și director executiv al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Arad.
În iunie 2010, la propunerea deputatului PDL Marius Spînu, l-a numit director al Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași pe domnul Viorel Arcana, anterior director executiv al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași.
În 23 septembrie 2009, la propunerea unui membru important al staffului central al PDL, Eugeniu Petrescu, a numit-o în funcția de șef interimar al Biroului Vamal Halmeu, județul Satu Mare, pe doamna Nicoleta Dobrescu, anterior simplu lucrător vamal, care era cercetată la data respectivă de DNA pentru infracțiuni de fals și de corupție.
În data de 19 ianuarie 2011, la propunerea primarului municipiului Arad, Gheorghe Falcă, l-a numit șef interimar al Biroului Vamal Halmeu pe domnul Gheorghe Țârle, anterior lucrător vamal la Biroul Vamal Borș, județul Bihor, Biroul Vamal Nădlac, județul Arad, și Biroul Vamal Moravița, județul Timiș.
În ultima parte a anului 2010, la propunerea, se pare, a fratelui Președintelui României, Mircea Băsescu, l-a numit șef al Biroului Vamal Constanța Sud-Agigea pe domnul Liviu Durbac, promovat de la București.
În fine, în august 2010, la propunerea prefectului județului Prahova, Adrian Dobre, și a președintelui Organizației județene Prahova a PDL, doamna Roberta Anastase, l-a numit director executiv al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Prahova pe Cornel Costea, în vârstă de 27 de ani, fost inspector la ANAF București, fără experiență în domeniul vamal, cel care a fost arestat recent pentru luare de mită.
Cum a ajuns un individ atât de tupeist și de compromis șef al Fiscului din România, având în vedere că fostul ministru al finanțelor Sebastian Vlădescu afirmă că acesta nu are pregătirea profesională adecvată?
Deși în ultima perioadă clamează că este preocupat și specializat în colectarea accizelor, taxelor și impozitelor, nu în vămi, Sorin Blejnar nu îndeplinește condițiile de pregătire și de experiență profesională pentru funcția de președinte al ANAF. Blejnar nu este licențiat în finanțe publice, fiscalitate, contabilitate sau vămi, ci în management în construcții, transporturi și telecomunicații la Universitatea de Vest din Timișoara, pe care a absolvit-o cu o medie mediocră, având majoritatea notelor de 6 și 7. În CV-ul său european, președintele ANAF a menționat că este licențiat și în științe juridice, și în drept – care o fi diferența dintre științele juridice și de drept? –, absolvind o universitate obscură și dubioasă din București, cu o denumire de Ev Mediu – Universitatea de Științe și Arte „Gheorghe Cristea”.
Potrivit unor foști colegi de serviciu, Sorin Blejnar a avut o prestație mediocră în sistemul finanțelor publice, în care a activat ca inspector la Direcția Controlului Financiar de Stat a Județului Arad și comisar în Garda Financiară. Foștii colegi susțin că Blejnar era mai preocupat de îmbogățirea rapidă,
nu de performanța profesională. Aceștia afirmă că Blejnar și-a început cariera profesională de la zero avere, cu mici găinării – bani, parfumuri sau alte atenții de la firmele controlate –, iar după trei, patru ani avea oamenii lui la bursă, unde a făcut multe speculații și mulți bani și, apoi, a dobândit participații la societăți comerciale, acțiuni, terenuri și case. Cert este că a avut obsesia caselor, dobândind după câțiva ani de activitate în finanțele publice o casă naționalizată în Arad, pe care a dat-o ulterior uneia dintre surorile sale.
Arivismul și megalomania sa au culminat după ce a devenit președintele ANAF, când, deși deținea un apartament în Arad și un apartament în București, și-a achiziționat o vilă grandioasă, cu o suprafață construibilă de circa 300 de metri pătrați și o curte de 400 de metri pătrați, într-un cartier exclusivist din București, pe strada Petru Creția, în zona Domenii, lângă Arcul de Triumf, care a fost evaluată de experții imobiliari la cel puțin 3 milioane de lei, circa 750.000 de euro.
Potrivit mass-media, președintele ANAF a înregistrat această vilă în declarația de avere abia după ce presa a început să se intereseze de aceasta și a susținut că a cumpărat-o la un preț de câteva ori mai mic decât cel al pieței, respectiv cu puțin peste 100.000 de euro. Presa a mai dezvăluit că Sorin Blejnar a construit ulterior o piscină la subsolul vilei și o mansardă deasupra acesteia, precum și că a renovat interiorul și exteriorul vilei, punându-se, cu privire la acestea, problema autorizație de construire și a sursei de finanțare.
Președintele ANAF și-a înscris vila în declarația de avere din 19 iunie 2009, în care a menționat că aceasta are o suprafață construibilă de 276,16 metri pătrați și o valoare impozabilă de 894.326,40 lei, circa 210.000 euro, și a precizat că principala sursă de finanțare a vilei este vânzarea unui teren deținut în Arad, în data de 23 iunie 2006, contra sumei de 2.087.197 lei. Referitor la terenul invocat, există informații că l-ar fi cumpărat, la un preț modic, de la un om de afaceri controlat și l-a vândut, la un preț foarte mare, unei societăți comerciale controlate.
Pentru întregirea profilului profesional și moral al președintelui ANAF, se cuvine relevat că foști și actuali colegi de-ai săi afirmă că, deși are o inteligență nativă și abilități de comunicare, este un individ incult și gregar, nu este capabil să vorbească nicio limbă străină de circulație internațională, fapt confirmat și de absența din CV-ul său a vreunei mențiuni privind cunoașterea de limbi străine, și are mania vacanțelor de lux în locuri exotice. De exemplu, în perioada decembrie 2010 – ianuarie 2011, și-ar fi petrecut Crăciunul și Revelionul în Statele Unite ale Americii, la Miami, împreună cu șeful pe care l-a numit cu câteva luni înainte la Biroul Vamal Constanța Sud-Agigea, Liviu Durbac.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.