Declarația mea politică este intitulată „Un amic al lumii interlope (și al ministrului de interne) în fruntea serviciului secret al Ministerului Administrației și Internelor”.
Mâine, 22 decembrie anul curent, se împlinește un an de când am făcut prima declarație politică cu dezvăluiri din trecutul școlar și bișnițar al ministrului de interne Constantin Traian Igaș. După un an, vreau să-mi cer scuze pentru anumite afirmații neconforme cu realitatea pe care le-am făcut la adresa sa.
Concret, în declarația respectivă am afirmat că domnul ministru a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad cu media generală 6,30. M-am luat după vorbele unor cadre didactice de la această facultate. Ulterior, în urma unei cereri de informații publice, am primit un răspuns scris de la conducerea Universității de Vest „Vasile Goldiș”, prin care mi s-a comunicat că domnul Constantin Traian Igaș a absolvit Facultatea de Drept a acestei universități în anul 2003, la vârsta de 35 de ani, în forma de învățământ „fără frecvență”, cu media generală 6,25. În consecință, mă văd obligat să-mi cer iertare în fața națiunii pentru că i-am acordat Excelenței Sale domnului ministru de interne 5 sutimi în plus.
După un an și un trimestru de la învestirea sa în funcție, domnul ministru de interne nu a obținut însă note de trecere
la examenele privind reforma în Ministerul Administrației și Internelor și accederea în Spațiul Schengen. Sub ministrul Constantin Traian Igaș s-a ajuns însă la o politizare fără precedent, pentru care i se poate acorda nota 10, a posturilor de conducere la toate nivelurile și în toate structurile Ministerului Administrației și Internelor, prin promovarea sau menținerea în funcție a unor slugi fidele ale principalului partid de guvernământ, PDL, în care Domnia Sa deține funcția de vicepreședinte național.
Dorind să-și eclipseze predecesorii, actualul ministru de interne a promovat în funcții-cheie apropiați de-ai săi și ai tutorilor săi politici, majoritatea provenind din județul său de baștină, Arad, devenit un fief al PDL, putându-se vorbi de o arădenizare la vârf a MAI.
Astfel, l-a promovat prim-adjunct al ministrului și șef al Departamentului de Ordine Publică, cu rang de secretar de stat, pe chestorul Ioan Dascălu, de profesie inginer hidrotehnic, fost șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Arad. Un alt fost șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Arad, chestorul Alexandru Tanco, a fost promovat adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției Române pe linie de ordine publică. La propunerea ministrului Igaș, prin Decretul prezidențial nr. 1.170 din 29 noiembrie 2010, comisarul-șef Ioan Ioan Handra, șeful Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Arad, a fost avansat chestor de poliție, urmărindu-se să fie promovat ulterior șef al Inspectoratului Național al Poliției de Frontieră, dar această promovare a fost stopată de dezvăluirile publice ulterioare privind activitatea sa. În funcția de șef al serviciului secret al MAI, respectiv director general al Direcției Generale de Informații și Protecție Internă – DGIPI, mai cunoscută sub denumirea „Doi și un sfert”, a fost numit, în 22 decembrie 2010, un prieten din copilărie al ministrului Igaș, comisarul Cristian Gheorghe Lațcău, până atunci șef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Sălaj. În aceeași zi, a fost numit director general adjunct al DGIPI comisarul Adrian Jurcă, până atunci șef de birou în cadrul Serviciului de Informații și Protecție Internă (SIPI) Arad. În toamna acestui an, în alte două funcții-cheie din DGIPI, au fost promovați polițiști din județul de baștină al ministrului de interne: comisarul-șef Ștefan Moldovan, fost șef al Serviciului Criminalistic al Poliției Arad, a fost numit șef al Serviciului Tehnic, de interceptări, iar comisarul-șef Pavel Hălmăgean, fost șef al Secției nr. 2 a Poliției Micălaca din Arad, a fost numit șef al Serviciului de filaj.
Între timp, am aflat că în funcția de șef al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, mai pe românește, inspector general al pompierilor din România, a fost promovat colonelul Marcel Lucaciu, de la Arad, care are marea calitate de a fi finul domnului ministru. Până și în funcția de șef al Ansamblului Artistic al Ministerului Administrației și Internelor a fost numită o polițistă din Arad, Adina Mihăilescu.
Și mai grav este că majoritatea acestor șefi promovați de actualul ministru de interne au probleme serioase în ce privește pregătirea, competența și probitatea profesională. Astfel, potrivit unor foști subalterni apropiați, chestorul Ioan Dascălu, prim-adjunct al ministrului, a fost schimbat anterior din funcțiile de șef al inspectoratelor de poliție din județele Arad și Timiș pe motive de autism profesional, și nu numai.
Chestorul Alexandru Tanco este acuzat de abuzuri și acte de corupție săvârșite în perioada în care a exercitat funcția de șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Arad.
Chestorul Ioan Ioan Handra a fost destituit în anul 2002 din funcția de șef al Sectorului Poliției de Frontieră Nădlac, după ce autoritățile maghiare de resort au comunicat
autorităților române că acesta „a căzut pe tehnică” ca fiind implicat în contrabanda cu țigări.
Directorului general adjunct al DGIPI, Adrian Jurcă, i se reproșează, în mod deosebit, că nu are o pregătire profesională adecvată, fiind absolvent al Institutului de Educație Fizică și Sport.
Exemplul cel mai elocvent de promovare a incompetenței și necinstei în Ministerul Administrației și Internelor este directorul general al DGIPI, Cristian Gheorghe Lațcău, avansat șef al serviciului secret al Ministerului Administrației și Internelor din funcția de șef al Serviciului de Combatere a Crimei Organizate Sălaj, unde avea șapte-opt subalterni și nu s-a remarcat prin rezultate notabile. Lațcău a fost numit șef interimar la DGIPI cu un an în urmă, în data de 22 decembrie 2010, când avea gradul de comisar. În primăvara acestui an a fost avansat comisar-șef, iar în noiembrie a fost numit definitiv în funcția de director general al DGIPI. Conform unor apropiați, Lațcău se laudă că ministrul Igaș urmează să-l avanseze la gradul de chestor cu ocazia Zilei DGIPI, în luna februarie 2012. Numirea acestuia este cel puțin dubioasă și neavenită din mai multe puncte de vedere.
În primul rând, comisarul Lațcău nu are pregătirea, experiența și competența necesare pentru asemenea funcție. Fiu de subofițer de miliție, ca și ministrul de interne, Lațcău a absolvit și el liceul cu dificultate, iar în 1992 s-a angajat sergent la o unitate aparținând Ministerului Apărării Naționale. A intrat în poliție, la Inspectoratul Județean Sălaj, ca subofițer (șofer), apoi a fost avansat ofițer, deși nu avea studiile superioare terminate, absolvind ulterior, cu o medie mediocră, Facultatea de Drept a Filialei Zalău a Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, la forma de învățământ „la distanță”.
În al doilea rând, comisarul Lațcău are mari probleme de integritate, fiind catalogat de polițiști și de cetățeni din județul Sălaj drept „un incompetent și un corupt mai mare decât fostul inspector-șef Șoric de la Neamț”, eliberat din funcție de ministrul Igaș în cursul lunii decembrie 2010.
Astfel, comisarul Lațcău este acuzat că ar fi traficat mașini din străinătate și că ar fi făcut cămătărie, precum și că ar fi încasat taxe de protecție de la valutiștii și cămătarii din municipiul Zalău, îndeosebi de la cei care activau în zona hotelului „Porolissum”. Lațcău este acuzat și că ar deține în Zalău o pensiune, denumită „Monaco”, și o cafenea-pizzerie, denumită „Pizza Caffé”, dobândite din câștigurile ilicite obținute, care sunt administrate de soția sa, Anca Mirela Lațcău, și pe care nu le-a consemnat în declarația sa de avere.
În perioada mai–iunie 2010, când ministru de interne era domnul Vasile Blaga, Cristian Lațcău a înaintat un raport prin care a solicitat funcția de șef al SIPI Sălaj, dar, în urma unei verificări efectuate de DGIPI, a fost respinsă numirea acestuia, întrucât s-a constatat implicarea polițistului în activități de cămătărie și de percepere de taxe de protecție. Șeful de atunci al DGIPI, chestorul Ștefan Pop, a comunicat la Zalău că „domnul ministru Blaga a avizat negativ cererea lui Lațcău și mi-a spus că infractorii și escrocii nu au ce căuta în această unitate”.
Potrivit unor surse judiciare, Lațcău a fost cercetat în perioada 2005–2007 de DNA pentru perceperea de taxe de protecție și cămătărie. Într-o dimineață, acesta a fost ridicat de la domiciliu de doi ofițeri judiciari de la Serviciul Teritorial al DNA Oradea, care l-au dus la Oradea, unde a fost audiat timp de două zile în cazul unui valutist din Zalău, care a fost găsit legat într-un sac la frontiera cu Ungaria. Poate știe ceva în acest sens chestorul Liviu Popa, șeful Inspectoratului General al Poliției Române, care activa în perioada
respectivă ca ofițer judiciar la Serviciul Teritorial al DNA Oradea.
În perioada 2005–2007, SIPI Zalău a documentat un amplu dosar pentru cămătărie, în care erau vizați polițistul Cristian Lațcău și cămătarii din Zalău, pe care îi proteja. Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, unde s-a invocat însă că activitatea de cămătărie nu este incriminată, necunoscându-se, până în prezent, soluția emisă. Cristian Lațcău a fost, de asemenea, semnalat de SRI Sălaj ca ofițer de poliție aflat în relații prea apropiate cu lumea interlopă din Zalău, dar acesta a motivat în fața șefilor săi ierarhici că interlopii erau sursele lui de informare.
Cert este că pentru ministrul Igaș nu au contat antecedentele cu iz infracțional ale comisarului Lațcău. Pentru Igaș a fost important să-și pună în fruntea serviciului secret al Ministerului Administrației și Internelor un om apropiat și devotat. Igaș și Lațcău sunt prieteni vechi, din copilărie. Tații lor au fost colegi în miliția ceaușistă, la postul din comuna Jina, județul Sibiu, unde tatăl lui Igaș a fost șef de post, iar tatăl lui Lațcău a fost ajutor de șef de post. Traian Igaș și Cristian Lațcău s-au născut amândoi în localitatea Cristian din județul Sibiu și au copilărit împreună la Jina.
După ce Traian Igaș a ajuns ministru de interne, la solicitarea fiului său, tatăl lui Lațcău l-a căutat pe tatăl lui Igaș, la Pecica, în data de 17 decembrie 2010 (zi de vineri), și l-a rugat să-l ajute ca fiul său să fie promovat în fruntea SIPI Sălaj. Tatăl lui Traian Igaș i-a cerut să rămână până a doua zi, sâmbătă, când urma să vină acasă și „Trăienel”, pentru a discuta cu el. În urma discuțiilor, Traian Igaș i-a spus să-i transmită fiului său să se prezinte săptămâna următoare, în ziua de marți, la cabinetul său de la minister, urmând ca luni să se edifice asupra problemei. Marți, 21 decembrie 2010, ministrul Igaș l-a primit pe comisarul Lațcău în cabinetul său și i-a spus că nu-l poate numi șef la SIPI Sălaj, întrucât există o rezoluție de respingere a fostului ministru Blaga, dar îl va numi șef la DGIPI (adică șef național), astfel că în data de 22 decembrie 2010 ministrul Traian Igaș a semnat ordinul de numire interimară a comisarului Cristian Lațcău ca director general al DGIPI. După ce nu a fost bun de șef la SIPI în județul său, a devenit bun de șef la DGIPI. Realitatea este că Lațcău a fost numit șef al serviciului secret al MAI de pe o zi pe alta, fără să se dispună și să se efectueze verificări privind competența și, mai ales, integritatea sa, procedându-se ca și în cazul fostului secretar general al MAI, Laurențiu Mironescu, la care unicul criteriu a fost prietenia cu ministrul Igaș din vremea deputăției comune.
Interesant și suspect este că nici directorul Cristian Lațcău, și nici adjuncții săi, Adrian Jurcă și Mihai Sava, nu și-au afișat CV-urile pe site-ul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă, deși a trecut un an de la numirea lor în funcție. La capitolul „Conducerea DGIPI”, pe acest site este făcută mențiunea „Pagina în construcție”. Să nu fie oare în stare un serviciu de informații să construiască o pagină cu CV-urile șefilor săi sau vă este rușine de CV-urile acestora, domnule ministru de interne?
Domnule ministru al administrației și internelor, în ședințele de plen ale Senatului din 1 februarie, respectiv 4 aprilie, v-am adresat două interpelări prin care am solicitat să-mi comunicați criteriile în baza cărora i-ați promovat pe chestorii Ioan Dascălu, Alexandru Tanco și Ioan Ioan Handra, precum și pe comisarii Cristian Gheorghe Lațcău și Adrian Jurcă, dar nu ați binevoit să-mi răspundeți până în prezent. Aștept totuși un răspuns urgent și clar la acuzațiile și criticile formulate, care să fie însoțit de demiterea directorului general al DGIPI și de demisia dumneavoastră.
Mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.