Stenogramă plen

Bună dimineața!

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința de astăzi, miercuri, 21 decembrie 2011, cu partea de declarații politice.

Dau cuvântul domnului senator Petre Daea – Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică este dedicată Zilei Internaționale a Muntelui, care a fost pe data de 11 decembrie, dar momentele organizatorice le cunoaștem și aceasta este prima zi când putem adresa, în semn de respect pentru această zi, declarația politică.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea de astăzi nu dorește să consemneze sau să măsoare greșeli gramaticale sau acțiuni politice care ocupă spațiul discuțiilor dintre noi și dintre alții, ci se dorește a fi o lacrimă de respect căzută pe o pagină geografică de o frumusețe rară și aleasă.

Muntele a fost și trebuie să rămână centura naturală a țării, izvorul cristalin al apelor ce spală și mângâie nu numai mâini și picioare în trecere efemeră prin zonă, ci alimentează fiecare vas capilar al solului, plantelor, animalelor și oamenilor.

Astăzi, în munte, din nefericire, „Miorița” este interpretată de lanțul drujbelor, mirosul florei spontane este acoperit de cel al mucegaiului din rumeguș, care ocupă locurile de decantare în direcția șuvoiului de lipsă de interes pentru viața muntelui.

Mi-am îngăduit să salut Ziua Internațională a Muntelui de la tribuna Senatului României pentru a respecta înălțimea abordării și altitudinea semeață a monumentului natural – muntele, care are nevoie, mai mult ca oricând, alături de salut, și de respectul instituțional pe care trebuie să-l dezvoltăm și să-l păstrăm.

Am putut participa la Consiliul Național al Muntelui, în data de 9.12.2011, care s-a desfășurat, în semn de respect, în Senatul României, într-o sală pe frontispiciul căreia este încrustat un nume istoric: Avram Iancu, Crăișorul Munților, o coincidență fericită, care face cinste Senatului României.

Trăim momente grele din punct de vedere politic, economic, social, planeta se clatină din cauza crizelor de tot felul, a schimbărilor climatice, se văd colții vulcanilor și se simt replicile cutremurelor. Acestea, altele și toate la un loc ne prind într-un tablou copleșit de teamă și îngrijorare.

M-am văzut obligat de misiunea mea politică să vă rețin atenția câteva momente cu această declarație, care se dorește a fi o rugăminte, aceea de a zăbovi în marșul nostru de interese și a ne gândi la munte, la oameni, la fauna și flora montană, la case, sate, comune și orașe care dau semeția munților, dar care arată și o lipsă de viziune și preocupare pentru această parte a României.

Câteva exemple. În masivul Călimani, pe cele 24 de mii de hectare de pășuni, se organizau tradițional 30 de stâne în fiecare an, provenite din patru județe. Acum se mai organizează doar două. În bazinul Dornelor, de la 31.000 de capete de taurine și 30.000 de capete de ovine, mai sunt doar 14.000, respectiv 9.000.

Folosind metafora și cuvântul cald, am dorit să sensibilizez fibra naturală a existenței noastre, pentru că suntem mari ca senatori, dar mici în comparație cu muntele.

Prin regula comparației, ne vedem importanți și responsabili pentru viața muntelui și să recunoaștem că niciunul dintre noi, nici alții, și nici toți de aici și din afară, nu am făcut tot ce puteam face pentru cel mai umanizat munte din Europa – Carpații României.

Suntem cu toții trecători ca politicieni, ca oameni. În munte, apusul este tot atât de valoros ca și răsăritul. Prezentarea mea apune. Sper să răsară preocuparea sporită a tuturor celor de aici și de oriunde pentru muntele României.

Prin om, cerul a coborât pe pământ, prin munte, pământul a urcat la cer.

Salut Ziua Internațională a Muntelui cu respectul pe care vi-l port tuturor și cu îndemnul de a face ce trebuie în politică, indiferent în ce zonă activăm. Măcar aici să avem interesul unit privind același pisc strălucit de soare.

La mulți ani, lângă și cu muntele la un loc! Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumim și noi, domnule senator.

Are cuvântul, în continuare, domnul senator Gheorghe David – Grupul parlamentar al PDL.

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Îl felicit pe domnul senator pentru declarația pe care a făcut-o, interesantă și importantă pentru noi, totodată. Am să rămân, oarecum, în aceeași sferă de discuții, și anume despre agricultura României, cu toate că astăzi este o zi importantă pentru noi toți, românii, însă ieri a fost o zi specială dedicată evenimentelor din decembrie 1989, astfel că astăzi putem să ne preocupăm și de alte lucruri.

Am intitulat declarația mea „Finanțări nerambursabile pentru Măsura 1.1.2”.

Este bine cunoscut faptul că au crescut îngrijorător de mult suprafețele rămase nelucrate pe teritoriul țării noastre. De asemenea, din cauza unor prevederi ușor interpretabile ale celor două legi de retrocedare a terenurilor către foștii proprietari, Legea nr. 18/1991 și Legea nr. 1/2000, se apreciază că peste 10% din terenul agricol a fost cumpărat de persoane fizice și juridice străine.

Nu este momentul acum să dezvolt acest subiect. Cert este că și din aceste terenuri o bună parte a fost lăsată pârloagă, străinii, noii proprietari, mizând în multe cazuri pe vânzarea speculativă a acestora.

Pe de altă parte, la fel de cunoscut este și fenomenul de îmbătrânire a satelor, de împuținare a numărului persoanelor care se încadrează în categoria de vârstă activă, ca să nu mai vorbesc de degradarea edilitar-gospodărească în spațiul rural, tot mai pronunțată.

Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit a lansat de curând o nouă sesiune pentru depunerea proiectelor de finanțare aferente Măsurii 1.1.2, având ca principal scop „Instalarea tinerilor fermieri”, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007–2013. Intervalul stabilit pentru depunerea proiectelor este între 28 noiembrie 2011 – deci a început de ceva vreme – și 13 ianuarie 2012. Suma nerambursabilă alocată de Comisia Europeană este de 50 de milioane de euro. Sprijinul este de 12.000 de euro pentru o exploatație economică de minimum 6 UDE – adică Unitate de Dezvoltare Economică – și exprimă dimensiunea economică a unei exploatații agricole conform marjei standard a exploatației, stabilită potrivit normelor comunitare.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Prunea – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Hărdău.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „Guvernul Boc este imoral prin însăși natura și structura sa”.

Guvernul unei țări poate și trebuie asociat cu efortul de conducere prin reglementări aplicabile în mod implacabil, cu eficiența acțiunilor propuse și desfășurate pentru a crea condiții pentru dezvoltarea societății, respectând limitele democrației specifice sistemului acceptat prin vot de popor. Reglementările trebuie să fie adevărate coduri de conduită, valabile la nivel local, național sau universal. Cel puțin așa ne-am închipuit în urmă cu 22 de ani.

În România, după Revoluție, Guvernul a pornit cu un puternic fundament moral, dar sub conducerea domnului Traian Băsescu și a domnului Emil Boc Guvernul și majoritatea instituțiilor centrale și-au pierdut sufletul tot mai mult, până când s-a ajuns să încalce nu numai legile votate de Parlament și hotărârile judecătorești, ci și propriile ordonanțe. Pentru astfel de fapte, Guvernul oricărei alte țări democratice ar fi demisionat, însă Guvernul actual nici nu se gândește la așa ceva și aplică țării un tratament mai dureros decât boala. Să vedem din ce motive el face o excepție de la regulile democratice consacrate:

1. Unul dintre motivele pentru care domnul Boc și tutorele său, domnul Traian Băsescu, au procedat cum știe o țară întreagă este acela că ei nu răspund în fața nimănui pentru deciziile neinspirate luate și pentru faptele anticonstituționale pe care le înfăptuiesc, și nici nu cred într-o instanță supremă care, la judecata de apoi, îi va întreba de ce urăsc atât de mult populația acestei țări.

2. Factorii de decizie, unii proveniți de la alte partide, au acționat în interes propriu, căpătuindu-se cu funcții, cu bani sau cu bunuri materiale. Interesul lor propriu nu a coincis în niciun moment cu interesul general, deși înainte de alegeri promiteau o situație diametral opusă. Astăzi se prezintă ca stâlpi ai societății, că au o înaltă conștiință morală, dar, în fapt, sunt copleșiți de dorința de a câștiga cât mai mult și cât mai repede. Dacă au avut cândva așa ceva, orice scrupule s-au risipit, între timp, în vânt.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Mihail Hărdău – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Valer Marian.

## **Domnul Mihail Hărdău:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea politică am intitulat-o „A fost sau n-a fost... pensie de un leu?”.

A fost sau n-a fost... pensie de un leu? Este o întrebare retorică care o obligă pe doamna senator Olguța Vasilescu să se sesizeze și în cazul „Antenei 3”.

Absentă în dezbateri pe fond, dar prezentă în tot ce înseamnă tabloidizare, campanie de dezinformare și denigrare, USL echilibrează lipsa de conținut și coerență a programului politic prin orice mijloace în măsură să maximizeze nemulțumirea poporului, utilizând o propagandă mediatică cu specific antedecembrist.

Preocupată să reclame la Curtea de Conturi Televiziunea națională sau să suspende public taxa TVR, pentru că nu face parte din televiziunile de casă ale USL și refuză să preia derapaje de presă specifice unor televiziuni comerciale, opoziția marșează pe minciună și propagandă isterică de cea mai joasă speță, acolo unde ușile îi sunt deschise, mai precis la „Antena 3”.

Un episod de dezinformare memorabil în care CNA-ul încă nu s-a autosesizat, cu atât mai puțin doamna senator, absorbită de deficitul TVR, îl constituie așa-zisa pensionară cu un talon de un leu, Maria Tomescu, din Podeni, Mehedinți, asuprită de regim și încurcată de un petic de pământ necultivabil, care măsoară 7-8 hectare. Indignare, stupoare, lacrimi și nervi, mulți nervi, destui pentru a produce o chetă umanitară și pentru a smulge lacrimile românilor, inclusiv din diaspora, dezlănțuind un ultim puseu de furie socială împotriva puterii pe final de an.

Și atunci, stăm și ne întrebăm: a fost sau nu a fost pensie de un leu în România anului 2011? Răspunsul răspicat și fără echivoc este: nu, nu a fost. Minciuna prin omisiune rămâne minciună și dezinformare voită. Jurnaliștii postului de casă al USL au omis să menționeze faptul că doamna Maria Tomescu nu este străină de camera de filmat și că-și face apariția periodic, începând cu anul 2009, ori de câte ori interesele PSD, în prezent USL, o cer și ori de câte ori subiectul pensii reapare pe agenda publică.

De altfel, Ministerul Muncii s-a pronunțat anterior pe acest subiect, subliniind faptul că numita nu care calitatea de pensionară, ea percepând în prezent o indemnizație de urmaș de 3 lei, din care 2 lei reprezintă debitul recuperat de stat în urma unui prejudiciu din anul 2000, când, pe baza unui dosar falsificat, a obținut fraudulos o pensie de urmaș necuvenită. Conform Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale, doamna Maria Tomescu datorează statului, în prezent, 1.525 de lei. Pe cale de consecință, s-ar putea ca USL să o mai scoată la produs de audiență pe sticlă sau în studiouri, până se achită suma integrală sau cel puțin până la alegerile de anul viitor.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului senator Valer Marian – Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Nedelcu Vasile.

## **Domnul Valer Marian:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică este intitulată „Un amic al lumii interlope (și al ministrului de interne) în fruntea serviciului secret al Ministerului Administrației și Internelor”.

Mâine, 22 decembrie anul curent, se împlinește un an de când am făcut prima declarație politică cu dezvăluiri din trecutul școlar și bișnițar al ministrului de interne Constantin Traian Igaș. După un an, vreau să-mi cer scuze pentru anumite afirmații neconforme cu realitatea pe care le-am făcut la adresa sa.

Concret, în declarația respectivă am afirmat că domnul ministru a absolvit Facultatea de Drept a Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad cu media generală 6,30. M-am luat după vorbele unor cadre didactice de la această facultate. Ulterior, în urma unei cereri de informații publice, am primit un răspuns scris de la conducerea Universității de Vest „Vasile Goldiș”, prin care mi s-a comunicat că domnul Constantin Traian Igaș a absolvit Facultatea de Drept a acestei universități în anul 2003, la vârsta de 35 de ani, în forma de învățământ „fără frecvență”, cu media generală 6,25. În consecință, mă văd obligat să-mi cer iertare în fața națiunii pentru că i-am acordat Excelenței Sale domnului ministru de interne 5 sutimi în plus.

După un an și un trimestru de la învestirea sa în funcție, domnul ministru de interne nu a obținut însă note de trecere

la examenele privind reforma în Ministerul Administrației și Internelor și accederea în Spațiul Schengen. Sub ministrul Constantin Traian Igaș s-a ajuns însă la o politizare fără precedent, pentru care i se poate acorda nota 10, a posturilor de conducere la toate nivelurile și în toate structurile Ministerului Administrației și Internelor, prin promovarea sau menținerea în funcție a unor slugi fidele ale principalului partid de guvernământ, PDL, în care Domnia Sa deține funcția de vicepreședinte național.

Dorind să-și eclipseze predecesorii, actualul ministru de interne a promovat în funcții-cheie apropiați de-ai săi și ai tutorilor săi politici, majoritatea provenind din județul său de baștină, Arad, devenit un fief al PDL, putându-se vorbi de o arădenizare la vârf a MAI.

Vă anunț că ați consumat 15 minute pentru acest rechizitoriu.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului senator Vasile Nedelcu, Grupul parlamentar progresist. Urmează domnul senator Frâncu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am intitulat declarația mea politică de astăzi „Summitul Consiliului European din 8–9 decembrie 2011 de la Bruxelles – marea șansă a României”.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Recentele evenimente europene au avut și vor avea o mare încărcătură asupra viitorului Uniunii Europene.

Reuniunea Consiliului European din 8–9 decembrie 2011 reprezintă un moment decisiv în politica noastră europeană, dar nu numai. Ceea ce s-a întâmplat la summitul de la Bruxelles este, în mod vădit, benefic pentru întreaga Uniune Europeană. Deciziile care s-au luat determină Uniunea Europeană să se reconstruiască instituțional. Astfel, uniunea monetară se completează cu o uniune fiscală și economică. Aceste măsuri, care urmează să intre în vigoare – obligatorii pentru statele euro și voluntare pentru cele care nu sunt în zona euro –, s-au materializat în acordul de uniune fiscală. Acest set de măsuri adoptat la nivelul Consiliului reprezintă un răspuns european concret la criza datoriilor suverane, aceasta fiind cea mai gravă criză cu care se confruntă Uniunea Europeană în cei 54 de ani de existență.

Așadar, măsurile luate de liderii europeni erau, fără doar și poate, necesare și urgente.

Pentru România însă summitul are o dimensiune ce trece dincolo de rigorile strict economice și politice, de fapt, reprezintă o șansă. Această șansă este dată de convergența dintre ceea ce își dorește Bruxelles-ul și ceea ce guvernarea actuală și-a asumat să facă. Declarația Angelei Merkel de dinaintea întrunirii de la Bruxelles întărește trendul ascendent pe care se află țara noastră. Distinsa doamnă Merkel făcea referire la eforturile economice importante pe care le-au făcut România și Bulgaria, și iată cum, din umili negociatori din vremea PSD pentru aderarea la Uniunea Europeană, am ajuns astăzi un membru respectabil al familiei europene. Cu ce efort și cu ce costuri?

Pentru România, măsurile decise la Bruxelles înseamnă întărirea și consolidarea disciplinei bugetar-fiscale.

Mai mult, noile reglementări privind guvernanța fiscală, pe care noi trebuie să le adoptăm, sunt primordiale pentru o uniune fiscală corectă. Modificările referitoare la planurile de buget pe care și le fac statele comunitare, inclusiv România, și care vor fi aprobate, mai întâi la Bruxelles și apoi de parlamentele naționale, reprezintă un pas important pentru țara noastră, fiind, totodată, și un mecanism de control al Bruxelles-ului asupra clasei politice autohtone.

## Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Frâncu – Grupul parlamentar al PNL. Urmează domnul senator Oprea, dacă dorește să...

Doriți să citiți?

Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. „Salvați TVR!”

Odată cu sfârșitul de an, am primit un alt raport de dezvăluiri privind dezmățul pe bani publici. Acesta este despre un fenomen care nu ar trebui să existe într-o Românie cu grave probleme economice, anume despre TVR.

Televiziunea publică se află într-un stadiu deplorabil, fără a mai avea strălucirea unui canal media onest, ce oferea publicului reportaje obiective și emisiuni educative precum „Teleenciclopedia”.

Acum este o simplă unealtă în mâna puterii. Tovarășii de acum de la TVR, adevărații deontologi din presă, remunerați cu mii de euro pe lună, predau lecții despre morală. Nu este incredibil? Totuși, nu ar trebui să ne surprindă prea mult, ținând cont de cine le-au fost sau încă le sunt profesori. „Datorită” lor, între ghilimele, emisiunile de calitate lipsesc cu desăvârșire. Nici nu-ți trebuie prea mult spirit de observație pentru a descoperi modul în care au fost angajați sau motivele pentru care încă lucrează.

Din fericire, reportajele și emisiunile nu sunt intoxicate de diverse persoane lipsite de educație și cultură, totuși sunt ca și inexistente, neavând nicio înclinație către realitatea media modernă.

În mod cert, nu se înțelege nevoia de obiectivitate și informare a poporului din partea Televiziunii publice. Puterea dorește astfel să dezinformeze, să mintă și să înșele cu ajutorul mass-media, implicit al TVR-ului. Ce a făcut Havel în Cehoslovacia pe timpul dictaturii comuniste, în România nu a reușit nimeni, nici măcar în libertate și democrație.

TVR-ul, condus de oameni ce și-au conservat legăturile cu vechile structuri, a preferat să fie privilegiat, numai că astfel și-a pierdut valoarea, strălucirea, personalitatea.

Televiziunea Română e foarte datoare poporului român, de aceea ar trebui lăsată să-și recapete identitatea printr-o abordare care să pună accent pe traininguri, dezbateri, emisiuni culturale, reportaje realiste – toate nepolitizate – și diverse parteneriate de schimburi de idei cu societatea civilă și media.

*

„Salvați democrația!”

Constat cu amărăciune că, în ciuda semnalelor de precauție venite din partea opoziției, destinul politicii românești se trasează în funcție de umorile unora dintre cei care se află vremelnic în fruntea țării.

Are cuvântul domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Saghian.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația are titlul „Birocrația – dimensiunea uitată a relansării economice”.

Faptul că lupta cu datoriile suverane este o prioritate absolută a Europei rămâne unul de necontestat. Aceste datorii pot fi un pericol imens atât pentru moneda euro, cât și pentru economia continentului, inclusiv a României, însă toate analizele financiare arată că acest aspect poate fi însoțit și de apariția unei noi recesiuni economice în Uniunea Europeană. În aceste condiții, plata datoriilor ar fi semnificativ mai dificilă, iar prețul social infinit mai mare. Prin urmare, ieșirea din criză trebuie să aibă la bază atât un angajament clar de reducere a cheltuielilor, cât și un efort susținut de relansare.

Evident, aceste lucruri sunt dificil de realizat simultan, dar nu și imposibil, mai ales pentru țara noastră, unde Guvernul a trecut deja de faza cea mai dură a diminuării cheltuielilor și a personalului bugetar. Așadar, cu o primă restructurare a sistemului, făcută din timp și lipsită de sarcini excesive ale datoriilor suverane, România poate să se gândească realist și la stimularea creșterii economice, iar dacă Executivul a luat deja măsuri în privința atragerii accelerate a fondurilor europene, plăților în agricultură, susținerii afacerilor prin fondurile de garantare, alocării de sume importante pentru investiții, credem că poate face mai mult și în privința supleței statului.

Multe voci din domeniul financiar creditează atragerea capitalului străin ca fiind fundamentală pentru relansarea economică. În condițiile în care toate țările din regiune duc o competiție dură în acest scop, contează enorm și atractivitatea mediului respectiv, un factor constituindu-l reducerea birocrației, dar, atât la nivel central, cât și local, preocuparea pentru diminuarea birocrației nu este încă o prioritate. Oricine vine să investească se lovește de zeci de proceduri și de aprobări greoaie. Atât ministerele, dar mai ales primăriile, consiliile județene perpetuează rezistența la schimbare și conservă adesea niște mamuți administrativi. În aceste condiții, orice investitor va alege să meargă în alt oraș, în altă țară, acolo unde-și va putea desfășura afacerea cât mai rapid și mai ușor.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul în continuare domnul senator Gheorghe Saghian, Grupul parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică este intitulată „Democrația și partidele politice. (Mai) Are România democrație?”

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

O condiție esențială pentru orice societate care formează un stat democratic este aceea a unui pluripartidism sănătos și real, funcțional.

Zeci de ani, timp în care alte state își consolidau valorile democratice și deveneau adevăratele repere ale democrației, România și românii au trăit închistați într-un regim totalitar în care singura valoare era respectarea dictaturii și a unui așa-zis „partid unic”.

La 22 de ani de la revoluția prin care românii și-au recăpătat puterea de a decide pentru ei înșiși, pare că ciclicitatea istorică ne urmărește cu tot dinadinsul, punându-ne în fața unei dileme pe care nu credeam că o vom mai avea vreodată.

Un tragism propriu acestui popor atât de încercat face să pierdem repede lucrurile pentru care ne luptăm sau ne sacrificăm.

## Stimați colegi,

Mâine este o zi cu totul specială, care marchează unul dintre cele mai importante evenimente ale istoriei contemporane a României, un reper pe cât de trist, pe atât de bogat în semnificații și, mai ales, unul dintre cele mai importante acte, care ne aduce aminte an de an că „se poate”! Tot mâine, vom vota – aș vrea să cred că unii după propria conștiință, nu numai după culoarea de partid – cu ocazia moțiunii de cenzură depuse de USL „După 22 de ani, democrația este în pericol”. Eu, unul, cred că nu trebuie să așteptăm doar aceste zile sau măsurile complet anarhice și nedemocratice ale puterii pentru a trage un semnal de alarmă.

## Stimați colegi,

Ca parlamentari, este responsabilitatea noastră să fim giranți ai democrației, să facem tot posibilul pentru a demonstra că aceasta nu este o noțiune abstractă sau utopică.

În condițiile în care și democrația a devenit interpretabilă, adaptată la interesele unora și, de cele mai multe ori, din păcate, complet facultativă, vom ajunge, nu peste multă vreme, în situația în care ceea ce s-a obținut cu atâta sânge acum 22 de ani să devină doar o simplă amintire, un fapt cu care ne mândrim, o luptă cu atât de mulți martiri nu va face altceva decât să rămână o lecție de istorie și o pildă asemenea celor cu Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul, dar, din nefericire, doar atât. Democrația va fi o simplă amintire în negura unei dictaturi care bate la ușă și care-și arată amenințătoare colții cu fiecare zi ce trece.

Mulțumesc, domnule senator.

Ultima intervenție de astăzi, domnul senator Vasile Nistor, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Vasile Nistor:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se intitulează „Sărbători fericite!”. „Cu inteligența ta vei cunoaște multe lucruri despre Dumnezeu, dar cu inima ta vei ajunge la Dumnezeu”, spunea părintele Teofan Zăvorâtul.

Stimați colegi,

Mi-aș dori ca această declarație-mesaj să ajungă direct la inimile și conștiința dumneavoastră, iar, prin dumneavoastră, la inimile și conștiința cât mai multor români.

Trăim vremuri tulburi din toate punctele de vedere, dar măcar această perioadă de deschidere a inimilor noastre s-o întâmpinăm cum trebuie și, cu ocazia finalului de an, să ne facem un bilanț nu numai al activităților, ci și al sufletelor noastre. Să devenim conștienți că acțiunile noastre creează viitorul. Să realizăm că doar de noi depinde dacă viitorul va fi o lume plină de răutate, de cruzime, de batjocură sau dacă va fi o lume a armoniei între toți românii.

Totul depinde de noi, de puțina bunătate pe care o putem oferi zi de zi tuturor ființelor pe care le întâlnim.

Dorința de a dărui și bucuria de a primi se manifestă mai din plin odată cu apropierea sărbătorilor. A ne lăsa pătrunși și purtați de dărnicie, generozitate, bunătate, frumusețe este tot ce poate fi mai firesc în așteptarea Crăciunului.

Să ascultăm colinde, să ne deschidem sufletele, să pregătim daruri pentru cei dragi, să visăm, să povestim copiilor despre copilăria noastră în fața unui ceai aburit, să mulțumim celor din jur pentru că există, iată doar câteva moduri în care se cuvine să întâmpinăm Nașterea Domnului Iisus Hristos.

Să creăm o Românie mai bună prin vorbă, gând și faptă! Fie ca prin Nașterea Domnului să renască și în noi credința, puterea de a ierta și de a iubi!

Crăciun fericit și la mulți ani, dragi colegi!

## **Domnul Petru Filip:**

Mulțumesc foarte mult, domnule senator, pentru urări. Mi se părea normal să încheiem partea de declarații politice cu o asemenea declarație.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule senator. Încheiem această primă parte a sesiunii de astăzi de declarații politice, anunțându-vă și ceilalți colegi care au depus declarații politice:

– domnul senator Augustin Daniel Humelnicu, domnul senator Florin Andrei Mircea, domnul senator Filip Petru, domnul senator Alexandru Mocanu, Grupul parlamentar al PDL;

– domnul senator Ion Rotaru, domnul senator Florin Constantinescu, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Adrian Țuțuianu, domnul senator Iulian Bădescu, domnul senator Ioan Mang, doamna senator Elena Mitrea, domnul senator Gheorghe Pop, Grupul parlamentar al PSD;

– domnul senator Marian Cristinel Bîgiu, domnul senator Cornel Popa, domnul senator Marius Petre Nicoară, domnul senator Puiu Hașotti, Grupul parlamentar al PNL;

– Sorin Serioja Chivu, Grupul parlamentar progresist. Vă mulțumesc foarte mult.

Declarația politică se intitulează „USL-ul spune numai lucruri trăsnite”.

Distinse domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Constat cu surprindere că, în ultimele zile, opoziția a inventat o nouă temă falsă, vorbind despre alegeri anticipate. Mă miră acest lucru, pentru că tocmai în rândurile ei părerile sunt tot mai împărțite pe această temă. De fapt, cred că mulți dintre dumneavoastră, și aici mă refer la colegii socialdemocrați și liberali, invocați necesitatea unui scrutin anticipat doar pentru a mai prinde ce se mai poate din electorat. Teama reprezentanților USL este justificată, pentru că sondajele indică foarte clar, indiferent de cine le-a comandat sau le-a executat, că cele două partide au scăzut în mai puțin de un an cu 20 de procente în preferințele electoratului. Deci, pe de o parte, înțeleg de ce vor colegii din USL alegeri anticipate, dar am senzația că ei nu știu ce înseamnă acest lucru.

Potrivit Constituției, alegerile anticipate au loc doar dacă se dizolvă Parlamentul de către Guvern sau președinte. De asemenea, un astfel de scrutin poate avea loc în cazul decesului, demisiei sau demiterii șefului statului.

Pe de altă parte, devansarea scrutinului parlamentar pentru a fi comasat cu alegeri locale ar încălca legea, fiindcă aceeași Constituție, actul normativ suprem al țării, stipulează clar că mandatul parlamentarilor este de patru ani, și nu de trei ani și jumătate, cum vor colegii din USL. Așadar, este clar că alegeri anticipate nu pot fi, chiar dacă social-democrații și liberalii sunt dispuși să încalce prevederile Constituției.

Legat de un alt subiect aflat în dezbatere tot în aceste zile, și anume acordul adoptat la Bruxelles, nu înțeleg de ce colegii din USL se contrazic și de această dată: deși spun că acesta este necesar pentru ca Europa să nu intre în criză și să ne tragă și pe noi spre prăpastie, mai ales că reglementează ținerea deficitului sub control în toate țările europene, USL-ul refuză să accepte modificarea Constituției.

Domnul Victor Ponta a arătat că nu știe prea bine despre ce este vorba, el spunând că nu este necesară modificarea Constituției pentru impunerea regulii privind deficitul maximal, ci doar de o lege specială, adoptată cu votul a două treimi din

Declarația politică este intitulată „Avantaje economice... în ultimul timp!”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

România are cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea din acest an.

Cu o rată de creștere de 1,8% în trimestrul al treilea din anul 2011 comparativ cu trimestrul anterior, ne păstrăm prima poziție din UE-22 – țările pentru care există date disponibile –, cu cea mai mare creștere economică.

Sectoarele economice care au contribuit la acest succes sunt agricultura, cu cea mai spectaculoasă creștere în trimestrul al treilea din acest an, de peste 22%, urmată de construcții (7%) și industrie (6%).

În primele nouă luni, PIB-ul a ajuns la circa 388,7 miliarde de lei la prețuri curente, în creștere cu 2,7% față de perioada corespunzătoare din anul 2010, ca urmare a sprijinului venit în special din agricultură (16,4%) și industrie (6,8%).

România se împrumută mai ieftin de pe piețele internaționale, CDS-ul României, adică al costurilor la care sunt asigurate obligațiunile suverane împotriva riscului de faliment (componentă a costului creditării internaționale), a scăzut cu 6% în ultimele două săptămâni, de la 470 de puncte la 28 noiembrie 2011 la 441,83 de puncte la 14 decembrie 2011.

Nivelul CDS-urilor influențează dobânzile la care statul și populația se pot împrumuta de la bănci. Fiecare 100 de puncte care se adaugă nivelului CDS sunt echivalente unui plus de 1% la dobânda pe care un stat trebuie să o plătească pentru a se împrumuta de pe piețele financiare.

Reducerea nivelului CDS semnifică faptul că România a devenit mai puțin riscantă pentru investitori. Conform datelor înregistrate la 14 decembrie 2011, România este mai sigură decât Spania, Italia, Ungaria, Irlanda, Portugalia și Grecia. Situația din Grecia o plasează în afara țărilor pentru care se poate calcula un nivel rezonabil al CDS-ului.

Inflația a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani în luna noiembrie 2011, rata anuală a inflației a ajuns la 3,44% în luna noiembrie din acest an. Prețurile la mărfurile alimentare au crescut cu doar 1,35% în luna noiembrie față de aceeași lună a anului trecut, temperând creșterea mai accentuată a prețurilor la mărfurile nealimentare (4,9%) și la servicii (4%).

Declarația politică se intitulează „22 decembrie – Ziua Memoriei Revoluției și a Libertății”.

Istoria noastră a fost marcată de numeroase momente în care am simțit că libertatea și democrația sunt mai aproape ca oricând. De la Unirea Principatelor din 1859 la câștigarea independenței în 1877/1878, Marea Unire din 1 decembrie 1918, elaborarea Constituției din 1923, una dintre cele mai democratice din Europa acelei perioade, și până la instituirea regimurilor autoritare și totalitare, am crezut că nu mai putem pierde libertatea niciodată. Dar nu a fost așa. Nu am știut că anul 1945 va fi momentul în care toate visurile noastre se vor spulbera și tot ceea ce am construit se va nărui într-o clipă. Mai dureros este faptul că nu am știut că abia peste aproape un veac ne vom putea căpăta libertatea.

Din acel an 1945, al dispariției reperelor morale, politice și culturale, și până în 1989, locul libertății și al speranțelor a fost luat de un regim opresiv, inuman, în contradicție cu toate valorile fundamentale ale umanității. Abia în 22 decembrie, chiar dacă Revoluția începuse cu câteva zile în urmă, când eram deja treziți din coșmarul unui regim bolnav, am știut că libertatea se câștigă, că ea ne aparține și că va trebui să fie fundamentul noului regim democratic.

Au existat diverse ipoteze și speculații, controverse și acuze care mai de care mai colorate în legătură cu paternitatea Revoluției române, cu actorii și moștenirea acesteia. Nu este nimic anormal, căci au rămas multe lucruri neclarificate în legătură cu morții, cu călăii și cu actele de violență produse în acele zile în orașele-martir Timișoara și București.

„Cine-a tras în noi după 22?” rămâne o întrebare la fel de delicată și fără răspuns, un răspuns pe care nu-l vom primi, probabil, niciodată. Controversele vor continuă fără îndoială atât în mediul academic, cât și în cel politic. Cu toate dubiile pe care le avem în legătură cu diverse aspecte ale Revoluției, un lucru știm sigur, că pe 22 decembrie 1989 regimul comunist a îngenunchiat în fața dorinței interioare a românilor de a avea o altă viață, o viață condusă de propriile aspirații, de propriile forțe, de propria conștiință. Nimeni nu poate contesta acest lucru, așa cum nimeni nu poate uita jertfele și martirii Revoluției.

Declarația politică este intitulată „Cine se teme de votul românilor din afara granițelor?”.

Singurul contraargument adus în dezbaterea publică asupra ideii legii votului prin corespondență, care ar facilita votul românilor din afara granițelor, este că, astfel, alegerile ar putea fi fraudate. Oare doar aceasta trebuie discutat atunci când este vorba de posibila implicare a două milioane de români care trăiesc în afara granițelor în stabilirea liniilor politice ale țării ai cărei cetățeni sunt?

Declarația de față nu abordează populistul, demagogicul și ipocritul subiect al fraudării viitoarelor alegeri, ci încearcă să introducă o altă perspectivă asupra acestei tematici. Doresc să atrag atenția că discuția ar trebui purtată și în alți termeni. Iată, pe scurt, tipurile de politicieni care, în opinia mea, se tem de schimbarea procedurilor electorale pentru românii din afara granițelor.

În primul rând, se tem cei care nu propun reforme credibile ale modului în care funcționează instituțiile din România. Faptul că persoanele cu experiență de migrație gândesc diferit față de populația rămasă acasă a fost demonstrat de o serie de cercetări sociologice. Posibilitatea de a vedea și alte stiluri de viață, dar mai ales interacțiunea cu tipul de instituții și de funcționari europeni, îi fac pe aceștia mai conștienți asupra drepturilor pe care le au ca cetățeni. Prin aceasta nu mă refer la stat și instituțiile sale din vârful ierarhiei, ci mai ales la cele cu care individul interacționează direct și des – primărie, administrație financiară, Casa de pensii, agenții de muncă, poliție, școli, spitale, creșe etc. După ce vezi că se poate și altfel, devine normal să ceri mai mult de la instituțiile din țara ta de origine, în care, de cele mai multe ori, plănuiești să te întorci.

În al doilea rând, se tem demagogii, teama că românii din afară au un grad mai ridicat de imunitate la demagogia și populismul politicienilor. De asemenea, de multe ori, actul de migrație nu este cauzat doar de dorința unui salariu mai bun, ci și de lehamitea față de demagogia, ipocrizia și populismul politicienilor români.

În al treilea rând, se tem politicienii care au făcut o practică din cumpărarea voturilor în comunitățile sărace. În continuarea argumentului anterior poate fi spus faptul că voturile românilor din afară nu pot fi cumpărate la fel de ușor cu deja tradiționala pungă – sau găleată – cu mălai, făină, orez etc. Cei mai mulți dintre aceștia au un nivel de trai peste cel din România, iar astfel de „arme de campanie” ar cădea în derizoriu. În actualul context economic, este destul de probabil ca multe dintre practicile de acest fel – comportamente care și-au dovedit viabilitatea –, experimentate la ultimele rânduri de alegeri, să fie perpetuate.

Declarația politică se intitulează „Reforma Boc în sănătate bagă românii în mormânt”.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În disperarea sa de a strânge cât mai mulți bani la buget de la niște cetățeni aduși la limita sau chiar sub limita sărăciei, flămânzi și bolnavi, Guvernul Boc impune o nouă taxă, care afectează dreptul la sănătate al românilor.

Începând de anul viitor, contribuabilul român, care oricum își plătește partea la sistemul de asigurări de sănătate – ba chiar, în unele cazuri, plătește statului o contribuție de 1.000 de lei pentru un venit de numai doi lei, cum se întâmplă în cazul unora dintre pensionari –, trebuie să achite încă o taxă, dacă vrea să fie consultat și tratat de medic. Potrivit Legii nr. 220/2011, milioane de români vor fi obligați să plătească încă o dată pentru servicii medicale de bază, până la a douăsprezecea parte din valoarea veniturilor nete anuale, așa-numita „coplată”.

Cu alte cuvinte, românii sunt buni de coplată de câte ori se îmbolnăvesc, chiar dacă plătesc lunar contribuția la sistemul de sănătate, indiferent de starea lor de sănătate. Abia după ce statul s-a asigurat că le-a luat a douăsprezecea parte din valoarea veniturilor nete anuale, românii au dreptul la servicii medicale așa-zis gratuite.

Explicația pentru introducerea sistemului de coplată, așa cum a fost dată de oficiali din ministerul de resort, ține, ca de obicei, de „eficientizarea sistemului de sănătate”, „optimizarea circuitului pacientului în sistem” și „reducerea accesării nejustificate a serviciilor spitalicești”.

În numele acestei eficientizări, foarte mulți dintre români – care, din cauza sărăciei, oricum aveau probleme în a-și cumpăra medicamentele necesare tratamentului – vor ajunge în situația în care nu-și vor mai permite nici măcar să fie consultați de un medic.

În condițiile în care trăiesc din salarii de 600-700 de lei și abia au ce pune pe masă, în condițiile în care nu-și permit să-și achite la timp întreținerea și-și închid caloriferele pe timpul iernii, pentru că nu au cum să plătească agentul termic, pentru mulți dintre români impunerea acestei coplăți de 10, 15 sau 20 de lei, în funcție de serviciul dorit, înseamnă pur și simplu blocarea accesului la medic.

Declarația politică este intitulată „Domnului prim-ministru și familiei sale multă sănătate, dar să se gândească la toți cetățenii țării, nu numai la clientela politică”.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

De câteva săptămâni bune tot auzim că „anul 2012 va fi un an al investițiilor și al creării locurilor de muncă în România”. Am senzația că această propoziție a devenit sloganul actualei puteri.

Se fac evaluări și se spun cuvinte pompoase: ba că economia este pe creștere, ba că a scăzut șomajul. Sigur că sunt români care au bani cu care să-și facă cumpărăturile în prag de sărbători, dar marea lor majoritate nu au. Nu este echitabil ca între cei foarte puțini și foarte bogați și cei foarte mulți și săraci să existe o discrepanță atât de mare.

Pe parcursul primelor zece luni din acest an, investițiile străine directe au scăzut cu 43,8% față de soldul din octombrie 2010, la 1,3 miliarde de euro, conform datelor publicate de Banca Națională a României. Anul trecut investițiile străine directe nete au scăzut cu 36,6% față de 2009. Evoluția investițiilor străine directe oglindește percepția străinilor față de România și atractivitatea mediului de afaceri. Deși economia, conform estimărilor oficiale, a revenit pe creștere în acest an, după doi ani de recesiune, investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România.

Dimpotrivă! Economia românească este în piuneze. Foarte mulți investitori au plecat din România sau și-au restructurat activitatea. În urma acestor soluții de avarie, mulți români au rămas fără serviciu. Băncile se gândesc la tot felul de soluții, iar cele mai multe instituții iau în calcul părăsirea meleagurilor noastre. Costurile vor fi imense și pentru stat, dar și pentru cei care lucrează în acest moment în instituțiile bancare.

Plecarea „Nokia”, mutarea centrului de servicii ING de la Cluj în Ungaria, relocarea fabricilor „Coca-Cola” din Iași în Moldova sau ale „Nestlé” și „Kraft” în Bulgaria sunt doar câteva dintre multele palme pe care le-a primit economia românească.

Dar puterea nu vede și nu simte aceste palme. Guvernul Boc vorbește de-a valma despre bugetul pe 2012, care, chipurile, ar pune accent pe investiții și pe locurile de muncă.

Declarația politică se intitulează „Sănătatea – o nouă cură de slăbire. Să nu fie ultima!”

## Stimați colegi,

Anul trecut, Guvernul a decis reducerea a 9.200 de paturi în spitale. Consecințele, cele știute. Recent, Ministerul Sănătății a emis o ordonanță prin care anunța din nou o reducere a numărului de paturi finanțate. Consecințele sunt, de asemenea, dinainte știute, dar nimeni nu se gândește la ele, nimeni nu se mai gândește că reducerea numărului de paturi din spitale va duce și la reducerea cantitativă și calitativă a actului medical. Externările vor fi făcute „pe repede înainte”, pentru a face loc altor și altor pacienți, deși un tratament nu înseamnă numai prescriere și aplicare, ci și urmărirea efectelor.

## Domnule ministru,

România este o țară săracă, iar sărăcia conduce la o degradare accelerată a stării de sănătate a populației. Lipsa banilor de medicamente, alimentația deficitară, stresul sunt factori care agravează starea de ne-sănătate a populației. Logica mă tentează să cred că problemele cu care românii se confruntă v-ar obliga la o suplimentare a numărului de paturi, nicidecum la o reducere. În prezent, populația are nevoie de îngrijiri mai mult ca niciodată, de foarte multe ori, spitalul devenind și așezământ social, și biserică, și, din nefericire pentru actuala guvernare, cimitir pentru tot mai mulți nefericiți.

Statisticile arată că numărul persoanelor cu sănătatea șubredă este tot mai mare de la an la an. La ora actuală, în unele secții din spitale, numărul paturilor este în permanență insuficient, pacienții fiind nevoiți să stea câte doi în pat.

Analize făcute relevă că țara noastră se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ce privește decesele evitabile datorate direct sistemului sanitar. De asemenea, ocupăm ultimul loc între țările Uniunii Europene în ceea ce privește procentul din PIB alocat sănătății. Reducerea numărului de spitale, reducerea numărului de paturi, reducerea, prin plecare, a numărului de medici și asistenți, scumpirea asistenței și a medicamentelor vor determina, cu certitudine, agravarea acestei situații. Dintr-un anumit punct de vedere, modul în care este gândită sănătatea în România mă duce cu gândul la o persoană foarte slabă, obligată să țină o nouă cură de slăbire. Aveți grijă, domnule ministru, să nu fie ultima!

Declarația politică este intitulată „Democrație «asomată»”. Stimați colegi,

Mi-a rămas în minte titlul foarte inspirat din „Jurnalul Național”, pe tema în dreptul căreia ne aflăm astăzi aici și pe care îl găsesc extrem de potrivit contextului.

M-am gândit, în pregătirea intervenției mele, cum aș putea să evit o serie de chestiuni care s-au spus și repetat de sute de ori din momentul lansării de către Partidul Democrat Liberal a subiectului legat de comasarea alegerilor. Adică ce să fac: să reiau toate adevărurile punctate de colegii mei, să reiau problema lipsei de argumente a PDL în sprijinul acestei decizii, să reiau problema unei informări corecte și complete, grav tulburată prin suplimentarea numărului de buletine de vot, să reiau recomandările Comisiei de la Veneția?

Da! Inevitabil, așa cred că trebuie procedat, pentru că am ajuns în situația în care numai prin repetarea de zeci, sute și mii de ori a acestor adevăruri putem croi un mod rațional de rezistență fermă împotriva a ceea ce eu cred că este cel mai îngrozitor abuz al unei puteri politice din ultimii 22 de ani.

Motivul pentru care s-a ajuns la un asemenea gest îl cunoaștem cu toții: spaima, spaima PDL de a se trezi evacuat de pe scena politică românească. La pata pe care a produs-o acest partid în peisajul politic autohton, așa ar fi corect, așa ar fi igienic, dar de aici și până la maltratarea principiilor fundamentale ale unui stat de drept, povestea nu mai ține de riscuri, ci de un sistem bolnav, toxic, irecuperabil, cum, de altfel, s-a putut lesne observa în gestionarea incoerentă, bâlbâită de Guvern a subiectului, cu toate implicațiile sale: de la argumente invocate la respingerea acuzațiilor.

A. O cafea și-o apă plată pentru democrație!

Prima scuză care le-a ieșit pe gură domnilor de la putere în sprijinul anomaliei comasării alegerilor a fost cea financiară. S-a invocat economisirea unei sume de aproximativ 20 de milioane de euro prin acest demers abuziv, adică un euro de locuitor, sau, ca grotescul să fie complet, o cafea și-o apă plată pe cap de român. De altfel, sunt numeroase forumuri online unde se fac îndemnuri către cititori să renunțe, pentru o dimineață, la cafea și apă pentru a sprijini Guvernul în organizarea alegerilor la termen.

Declarația politică se intitulează „Democrația românească. Între realitate și utopie”. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Citându-l pe Winston Churchill, aș spune și eu că, într-adevăr, democrația este cel mai bun sistem politic pe care omenirea l-a inventat până acum.

Cu siguranță, democrația cunoaște peste tot în lume carențe și disfuncționalități și, cu siguranță, nu este un sistem perfect. Este însă unul perfectibil, un lucru la care cu toții ar trebui să contribuim.

Mâine, aniversăm 22 de ani de la Revoluție. Tot mâine, la votul moțiunii de cenzură, vom face tot posibilul să mai dăm democrației o șansă.

Stimați colegi,

Am ajuns la punctul în care stăm să ne întrebăm dacă în România mai avem sau nu o democrație reală. Trei principii fundamentale stau la baza acestui sistem politic, pe care, deși mulți le cunosc, puțini însă le și respectă: drepturile omului, pluripartidismul și separația puterilor în stat. Toate trei, călcate în picioare și complet desconsiderate.

Drepturile omului reprezintă reperul teoretic la care se raportează de dragul imaginii potentații.

Pluripartidismul este complet ignorat de vanitatea unui singur partid, ce se dorește a fi unic și care, pentru aceasta, ar face orice.

Cât despre separația puterilor în stat... România a devenit statul în care tocmai acesta este ultimul lucru care se mai respectă.

După înțelesul celor care ar trebui să fie primii care să respecte acest principiu, separația puterilor este jocul de-a leapșa după bunul lor plac și, mai ales, interes.

Este, în acest moment, democrația românească o utopie? Cu tristețe și dezamăgire, trebuie să recunosc că da.

Nu putem avea o realitate în acest sistem atât timp cât democrația a devenit pentru unii un mijloc, și nu un scop în sine.

Vom continua să trăim o utopie atât timp cât culorile politice ne vor dicta și conduita civică, iar democrația nu va fi folosită decât ca o mască.

Declarația politică este intitulată „Adevărul despre investițiile Guvernului Boc”.

## Stimați colegi,

Săptămâna trecută, premierul Emil Boc ne prezenta bugetul României pentru anul 2012, un buget pe care îl caracteriza drept „responsabil” și de „consolidare a creșterii economice”. Domnia Sa promitea creșterea cheltuielilor pentru investiții, în condițiile unei ținte de deficit de 1,9%, aceasta fiind considerată dovada supremă a responsabilității Guvernului său față de țară. În fața acestui discurs de un populism deșănțat al premierului Boc, obligația noastră, a parlamentarilor opoziției, este de a le arăta românilor situația reală. Cred că a sosit momentul să spunem adevărul despre „marile” investiții ale Guvernului Băsescu-Boc.

Dacă ne uităm pe cifrele oficiale, putem observa un lucru cel puțin curios, despre care guvernanții „uită” însă să vorbească. În ciuda discursului triumfalist al Guvernului, în fapt, randamentul investițiilor publice este foarte redus. Datele seci ne arată că investițiile guvernamentale au scăzut cu 60% în semestrul întâi al acestui an și au tras în jos PIB-ul! Investițiile publice reale din semestrul I au reprezentat doar 1,6% din PIB, în timp ce Guvernul se laudă cu 6,4%.

Vă puteți întreba: cum se explică această contradicție? Simplu: prin raportările mincinoase ale Guvernului. Domnul Boc folosește, ca de obicei, dublul standard. El face raportări conform așa-numitelor standarde „cash”, în care evidențele bugetare înregistrează doar fluxurile de bani efectiv plătite, adică o cheltuială de investiții apare numai atunci când este achitată, cifrele regăsindu-se în execuțiile bugetare publicate de Ministerul Finanțelor Publice. În schimb, pe metodologia europeană ESA 95 (European System of Accounts), cheltuielile apar în scriptele bugetare doar atunci când se înregistrează angajamentul de plată și se emite factura.

Așa cum reiese din datele furnizate de Consiliul Fiscal – pe care premierul îl citează doar atunci când îi convine –, investițiile noi finanțate și recepționate de stat în prima jumătate a acestui an și care ar fi trebuit să impulsioneze economia s-au prăbușit, în realitate, cu mai mult de jumătate față de aceeași perioadă a anului trecut, după standardele europene de evidență bugetară.

Declarația politică se intitulează „Mai reprezintă pensia un drept?”

Declarația mea politică de astăzi este prilejuită, pe de o parte, de scrisoarea câtorva cetățeni din orașul Buhuși, județul Bacău, care au solicitat un punct de vedere cu privire la dezbaterile publice nedrepte și disprețuitoare la adresa pensionarilor României, și, pe de altă parte, de recenta promulgare a legii prin care se refuză pensionarilor acordarea drepturilor prevăzute de Legea sistemului public de pensii.

După cum se știe, legea organică a sistemului public de pensii, impusă printr-o nerușinată fraudă la Camera Deputaților, decizională în această materie, prevedea ca de la 1 ianuarie 2012 și apoi în fiecare an să se mențină puterea de cumpărare a pensiilor în plată prin aplicarea indicelui inflației din anul precedent și a 50% din creșterea salariului mediu pe economie.

În ciuda faptului că de trei ani pensiile nu au mai fost indexate de către actuala putere, timp în care prețurile au crescut, mai ales la alimente, medicamente, energie și alte utilități – produse și servicii vitale pentru care se cheltuiește toată pensia, cel puțin de la pensia medie în jos –, președintele, Guvernul sau/și Coaliția guvernamentală au refuzat să pună în aplicare Legea sistemului public de pensii, au emis, în mod abuziv și în disprețul opiniei publice și al opoziției politice, o altă lege prin care pensiile rămân înghețate în continuare.

Prin astfel de măsuri, se face, în mod repetat, o mare nedreptate pensionarilor, cetățeni care, pe bună dreptate, văzând cum se discută despre ei în spațiul public și cum sunt tratați de instituțiile și autoritățile publice, mă întreabă dacă ei mai au, în momentul de față, o reprezentare în Parlament și la președinția țării, dacă cei pe care i-au ales în aceste instituții mai au de gând să-și țină promisiunile din momentul în care au fost aleși, să respecte Constituția pe care au jurat și legile care consfințesc drepturile lor fundamentale, constituționale.

Ce pot să le răspund decât, așa cum se spune, că faptele vorbesc. Vorbele și faptele președintelui statului, ale Guvernului acestuia, ale parlamentarilor coaliției de strânsură care îi susțin – pentru că actuala putere este a oricui altcuiva, numai a poporului român nu – demonstrează în fiecare zi că numai la pensionari nu le stau gândul și fapta.

Declarația politică este intitulată „Guvernul vă urează un Crăciun fericit, dacă vă permiteți unul”.

- Stimate colege,

Stimați colegi,

Dacă ar fi să ne luăm după conținutul SMS-urilor pe care începem să le primim pe telefon încă din aceste zile, în care ni se urează să avem toți de toate pe masă, să ne fie masa îmbelșugată, să ne sune clopoței la geam și să ne cânte Moș Crăciun colinde, ar trebui să beneficiem de armonie deplină. Din păcate însă, când se termină încă un an auster și când finalul de an înseamnă întotdeauna sărbători, cadouri și alte responsabilități, ne uităm cu tristețe în suflet când vedem românii ieșind din magazin cu plasele mai degrabă arătând de parcă ar fi golite, și își aduc pungi goale de acasă, ca să nu dea banii pe altele noi, înseamnă că se uită și regretă fiecare 50 de bani, cât costă o pungă nouă, lucru ce ne arată că românii noștri, ai căror reprezentanți suntem noi, nu o duc prea bine.

Se încheie un al treilea an consecutiv în care reducerile de venituri își arată efectele catastrofale, într-o Românie în care se ajunge până la urmă a se muri de foame, iar sintagma de „sărbători austere” prinde contur real, dincolo de expresivitatea pesimistă a scepticilor analiști economici, care își exprimă părerile în diferitele modalități de manifestare ale mass-mediei.

Ne aflăm într-o Românie, în prag de sărbători, condusă de un guvern a cărui principală menire este aceea de a-i învăța pe români de ce este bine să o ducă tot mai rău de la o zi la alta. Românii sunt învățați de Guvernul PDL că este „benefic” să pună tot mai puțin pe masa de sărbători în fiecare an, românii sunt învățați că strică tot ceea ce ajunge cu prisosință și, prin urmare, este rău să le fie bine.

Cu fiecare an care trece, sărbătorile sunt primite cu tot mai multă tristețe, din cauza lipsurilor care se interpun. Pe români îi face fericiți familia adunată și reunită de sărbători, dar este mare mâhnirea atunci când le oferi o masă săracă, iar rușinea cu acest aspect cântărește, din păcate, mai mult decât bucuria familiei reunite de sfintele sărbători.

Aș dori ca actualii guvernanți să ajungă să trăiască marea dramă prin care trece majoritatea românilor, acum, în prag de sărbători, să vadă și ei o masă plină doar pe jumătate și la modul cel mai serios să ajungă să trăiască dintr-un salariu minim pe economie. Degeaba a fost majorat salariul minim pe economie de la 670 de lei la 700 de lei, deoarece cheltuielile românilor sunt mult mai mari, și nicidecum nu compensează această majorare, care, haideți să fim cinstiți, este de-a dreptul infimă.

## Doamnelor și domnilor,

Peste câteva zile se împlinesc 22 de ani de la Revoluția din decembrie 1989. Ne vom aduna cu toții și vom evoca memoria acelor tineri care au murit pentru libertate, democrație și alegeri libere.

Ironia sorții face că, zilele acestea, Guvernul PDL și-a angajat răspunderea asupra proiectului de lege privind comasarea alegerilor, adică actul legislativ care dă o puternică lovitură democrației românești. Practic, principiile, dorințele și țelul celor care au murit în decembrie 1989 sunt acum aruncate la coșul de gunoi al istoriei de către niște

oameni care au beneficiat în acești ultimi 22 de ani de toate beneficiile societății democratice apărute după 1989 și în România.

Peste tot în lume, popoarele își strigă libertatea în piața publică, iar ultimii dictatori părăsesc puterea și sunt judecați de popor. În România ultimilor ani, democrația și libertatea sunt pas cu pas știrbite și cenzurate.

Măsura comasării alegerilor parlamentare cu cele locale este cea mai grea lovitură pe care o putea primi sistemul democratic românesc.

Ce au înțeles guvernanții din sacrificiul tinerilor care au înfruntat în decembrie 1989 cu pieptul gol tancurile și gloanțele ceaușiste? Se pare că nimic. Acum, calcă în picioare toate principiile și valorile pentru care acei oameni și-au dat viața și datorită cărora sunt astăzi în cele mai înalte funcții ale statului român, acolo de unde au devalizat bugete, au luat comisioane grase prin organizarea de licitații cu dedicație pentru clientela politică.

Disperați că vor pierde puterea și că vor trebui să răspundă pentru fărădelegile comise, reprezentanții PDL și acoliții lor vin acum și comasează alegerile. Scopul lor este acela de a crea haos în rândul alegătorilor, astfel încât să poate să își micșoreze pe cât posibil dezastrul electoral care îi așteaptă.

Indiferent de măsurile pe care le vor adopta în continuare în acest sens, sunt convins că electoratul român le va da lecția pe care o merită și îi va trimite acolo unde le este locul. Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Pericolul nefast din Apuseni, girat de Traian Băsescu”.

Asaltați de alte subiecte care au parazitat în ultimul timp agenda publică, am lăsat să treacă pe lângă noi o temă de interes național, faptul că proiectul de exploatare de la Roșia Montană a intrat în linie dreaptă.

În ciuda protestelor asociațiilor și ONG-urilor de mediu și a argumentelor solide aduse în discuție de Academia Română, exploatarea cu cianuri din imediata apropiere a orașului Abrud riscă să devină realitate, spre neșansa sănătății ecosistemului și a oamenilor din zonă, și nu numai.

Extrem de grav mi se pare faptul că Președintele României, Traian Băsescu, girează acest pericol nefast pentru Apuseni și pentru noi toți, punând mai presus decât sănătatea și siguranța oamenilor interesul strict pecuniar.

Mai mult decât atât, chiar dacă aurul exploatat ar rămâne României și dacă tot acest efort s-ar face din interes pentru banii românilor, tot ar fi greșit să contaminăm zona și s-o transformăm într-o bombă cu ceas.

Trebuie să știți că, urmare a pericolului reprezentat de exploatările cu cianură, Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție prin care recomandă Comisiei Europene interzicerea completă a mineritului cu cianuri în Uniunea Europeană.

Am participat, săptămâna trecută, la Oradea, la dezbaterea „Protecția mediului la Roșia Montană”, organizată de Departamentul de Ingineria Mediului din cadrul Facultății de Protecția Mediului, Universitatea Oradea.

Alături de participanții la acest eveniment, subscriu la declarația profesorului universitar doctor inginer Cornel Domuța, prin care ne exprimăm public împotriva exploatării RMGC de la Roșia Montană.

Este absolut obligatoriu să facem cât mai multe eforturi pentru a evita o catastrofă ecologică în Apuseni, de aceea, fac un apel la societatea civilă să înțeleagă faptul că mai important decât un loc de muncă promis astăzi în cadrul exploatării sunt sănătatea și siguranța oamenilor din zonă. Mi-e teamă că vor înțelege asta pe pielea lor, peste câțiva ani, cei care astăzi abia așteaptă să lucreze acolo.

Iar Guvernul ar face mai bine să gândească un plan de creare a locurilor de muncă în zonă și de dezvoltare economică, decât să-i împingă pe oameni în brațele exploatatorilor care vor folosi cianuri, adevărate pericole pentru apele subterane prin iazul de decantare, pentru floră și faună, pentru aer și reabilitarea mediului postexploatare.

Declarația politică se intitulează „Remanierea – un exercițiu de imagine”.

Emil Boc încearcă să mai salveze ce se poate, acum, pe ultima sută de metri. În ajutorul lui aduce noi tertipuri politicianiste, care nu fac decât să ne convingă de faptul că mai presus decât orice sunt imaginea partidului și interesul direct față de campania electorală. Nu pot să nu mă întreb: cui va folosi remanierea vehiculată zilele acestea de PDL? României, în niciun caz.

Este extrem de târziu pentru a mai schimba ceva în actuala echipă de guvernare. Un nou ministru nu va însemna schimbarea politicii partidului aflat la putere, cu atât mai mult cu cât însuși premierul recunoaște că remanierea este hotărâtă de șeful statului, nu de Domnia Sa.

Dar oare până acum nu tot Traian Băsescu a stabilit echipa guvernamentală? De ce ar fi mai bune opțiunile lui acum, la final de 2011, sau chiar anul viitor, decât în trecut? Sau poate Domnia Sa a mai reevaluat pe cineva și dorește acum să-i ofere un fotoliu de ministru?

Mi se pare o totală lipsă de respect ca tocmai în aceste zile, când ar trebui să ne amintim de Revoluție și de ceea ce ne-am dorit în 1989, să fim asaltați de false teme care confiscă agenda publică.

În semn de respect pentru acel decembrie pe care l-am comemorat ieri în plenul Camerelor reunite, cer Guvernului să lanseze în dezbatere publică adevăratele probleme ale României de azi. Campania electorală mai poate aștepta.

Îmi doresc, de asemenea, ca actualul Cabinet Boc să rămână în aceeași formulă până la alegeri, pentru că, altfel, actualii miniștri vor veni în fața alegătorilor și vor cere un nou vot de încredere din partea populației, după ce vor fi pasat responsabilitatea altora, în urma remanierii.

Vă mulțumesc.

Declarația politică este intitulată „Anticomunismul de vitrină”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La 22 de ani de la prăbușirea sistemului socialist-totalitar, prima și cea mai sfântă datorie a noastră, a tuturor celor de azi din România democratică și europeană, este să ne plecăm frunțile cu smerenie și pioșenie în amintirea dureroasă a numeroaselor vieți jertfite în decembrie 1989 pentru ca România să iasă din coșmarul comunist, pe care, cu imense suferințe, națiunea noastră l-a trăit aproape o jumătate de secol.

Dacă sângele vărsat în urmă cu două decenii și mai bine a fost în cadrele unei justificate revolte populare, ale unei revoluții autentice sau doar ale unei lovituri de stat deghizate în tipare revoluționare, este, cum prea bine se cunoaște, o temă de înverșunată dispută în societatea noastră, cu apologeți și cu contestatari între care falia neînțelegerii pare a se adânci de la un an la altul. Politizarea – interesată, excesivă, surdă la argumente documentare incontestabile – nu a făcut și nu face din această controversă decât să o transforme într-o barieră aproape de neclintit pusă în calea investigării și afirmării publice, până la capăt, a adevărului istoric. Deplâng și eu această tristă realitate, dar, totodată, încă mai trag nădejdea că, într-un viitor previzibil și de toți așteptat, discordiei i se va pune capăt prin mijloace ale anchetei istoriografice întemeiate pe străvechiul și sănătosul principiu „fără ură și părtinire”.

Nu este, din nefericire, singurul exemplu din câmpul confruntărilor publice când partizanatul politic, adică politizarea păguboasă de care vorbeam mai înainte, se manifestă virulent, născând consecințe dezastruoase, în primul rând, la nivelul conștiinței generale. Am în vedere aici așa-numitul „proces al comunismului”, mai precis instrumentalizarea meschină și demagogică a dezbaterii referitoare la gestiunea moștenirii totalitar-comuniste, la cele mai potrivite căi de a identifica responsabilitățile pentru crimele trecutului și, în egală măsură, la reconcilierea națiunii cu propria memorie traumatică.

Nu voi face, nici măcar în rezumat, istoricul postdecembrist al ideii de „proces al comunismului”, între etapele căruia, să spunem, strălucesc prin valoare și semnificații „Proclamația de la Timișoara” (11 martie 1990) sau primul proiect privind o lege a lustrației (conceput de George Șerban și depus în Parlament la 27 mai 1999). În schimb, doamnelor și domnilor, vă îndemn să reflectați asupra modalității prin care actuala putere, patronată de președintele Traian Băsescu, și-a însușit și a exploatat în beneficiul propriu tema amintită.

## **Domnul Sorin Serioja Chivu:**

Declarația politică se intitulează „Românii și România au nevoie de soluții. Competitivitatea de țară”.

„Lumea nu se reflectă în om printr-o formă statică, ci modificată de om continuu, conform chipului pe care el îl dă.” (Dumitru Stăniloae)

## Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Ne aflăm într-un moment important al evoluției crizei economico-financiare. Unii cercetători în domeniu susțin că această criză a luat sfârșit și că acum omenirea suportă consecințele ei, alții susțin că ne aflăm într-o altă etapă a crizei, care va dura ani, că țările lumii nu o pot depăși și încearcă să adopte strategii economico-financiare noi, pentru a fi competitive pe piață.

Pentru România, aceasta înseamnă nu doar adaptare, ci și restructurare și revalorificare, pentru a se alinia la nivelul țărilor dezvoltate, membre, ca și ea, ale Uniunii Europene.

Asta înseamnă, în primul rând, o analiză amănunțită a potențelor economice-financiare românești, cuprinzând toate sistemele și instituțiile statului, precum și cele din mediul privat, o analiză strictă a indicatorilor economici pe cinci paliere principale de activitate și, nu în ultimul rând, o analiză corectă, reală a mediului de afaceri din România, principalul segment care atrage investitorii.

Oamenii de afaceri din afara granițelor țării găsesc oportunități de afaceri în România, caută doar stabilitatea necesară derulării acestora. Avem profesioniști, avem specialiști, avem forță calificată de muncă, putem fi performanți, putem fi parteneri activi, dacă vom face schimbările necesare pentru a avea o piață democratică și stabilă. Competitivitatea unei țări nu este dată numai de guvernare sau de administrație, ci și de sectorul privat, care este un partener important și parte a indicatorului de competitivitate. De aceea, acestui segment trebuie să i se creeze cadrul propice unei funcționări fluente, unei dezvoltări fără sincope, printr-o platformă reală, bazată pe profesionalism și performanță.

Faptul că România are 25 de avantaje competitive și 49 de dezavantaje scoate în evidență necesitatea consolidării parteneriatelor public-private, a utilizării fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii, precum și impunerea cerinței de realizare a analizelor de impact pe care proiectele de noi politici sau reglementări îl au asupra creșterii sustenabile și stabilității mediului de afaceri. 57% din firmele cu capital străin din România susțin că-și vor majora investițiile în următorii cinci ani cu peste 50%, 64% au spus că vor crește numărul angajaților cu peste 50%, iar 62% vor majora investițiile în România în această perioadă. Este un semnal pentru stimularea investițiilor și dezvoltarea piețelor de capital pentru clienții publici privați, cât și pentru îmbunătățirea structurii și eficienței cheltuielilor guvernamentale, în vederea unei bune colaborări între toate structurile prin valorizarea resurselor umane și elaborarea unor politici de îmbunătățire a competitivității de țară.

Rog liderii grupurilor parlamentare să facă eforturile necesare pentru ca să vină colegii în sala de ședință. Cred că trebuie să-i motivăm în plus pe colegii noștri. Vă rog să faceți apelul, domnule secretar Pereș. Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae absent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan absent Secășan Iosif prezent Severin Georgică delegație Silistru Doina absentă Staicu Dumitru Florian absent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin absent Toma Ion absent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor prezent Urban Iulian absent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila concediu medical Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan absent

Îi reiau pe cei care au absentat.

Andrei Florin Mircea absent Andronescu Ecaterina absentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel absent Banias Mircea Marius absent Bașa Petru absent Bădescu Iulian absent

Îi rog pe domnii senatori să nu iasă din sală dacă au făcut prezența, chiar foarte mult îi rog, pentru că vom vota și ordinea de zi.

Vă rog.

Bîgiu Marian Cristinel absent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Calcan Valentin Gigel absent Câmpanu Liviu absent Chelaru Ioan prezent Chirvăsuță Laurențiu absent Coca Laurențiu Florian absent Constantinescu Viorel prezent Cordoș Alexandru prezent David Cristian absent Diaconescu Cristian absent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae absent Feldman Radu Alexandru absent Frunda György absent Găină Mihăiță absent Geoană Mircea Dan absent Grosu Corneliu absent Hașotti Puiu absent Humelnicu Augustin Daniel absent Jurcan Dorel absent Luca Raymond absent Marian Ovidiu prezent Marian Valer absent

Mazăre Alexandru absent Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius absent Mihăilescu Petru Șerban absent Mitrea Miron Tudor absent Moga Nicolae absent

Domnule secretar, vă rog, suntem în cvorum.

Am înțeles. Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori, Declar deschisă ședința plenului Senatului.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 76 de colegi, așadar, cvorumul de lucru, de minimum 69 de colegi, este îndeplinit.

Conduc ședința plenului Senatului de astăzi împreună cu domnul senator Alexandru Pereș și domnul senator Adrian Țuțuianu.

Procedură? Vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,

Am de făcut un anunț în fața plenului Senatului. Începând cu data de 20 decembrie 2011, domnul Gyerkó Laszló a fost numit de Președintele României consilier la Consiliul Concurenței și, totodată, aș vrea, domnule președinte și stimați colegi, să fiți de acord ca domnul Gyerkó Laszló să se adreseze plenului Senatului în două minute. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Fekete. Îi invit la microfonul central pe domnul Gyerkó Laszló. Vă rog.

## **Domnul Gyerkó Laszló:**

Mulțumesc, domnule președinte. Onorat prezidiu, Stimați colegi, Doamnelor și domnilor.

Așa cum a anunțat liderul Grupului parlamentar al UDMR, domnul Fekete, de ieri am fost numit într-o funcție care este incompatibilă cu calitatea de senator și, ca urmare, începând de astăzi, îmi anunț demisia din plenul Senatului.

A fost o onoare să lucrez în această Cameră superioară a Parlamentului. În acești trei ani grei, din punct de vedere politic, consider eu, am găsit prieteni, colegi de nădejde în această Cameră, atât în plen, cât și în personalul care ajută în activitatea de zi de zi a Parlamentului.

Consider că în noua mea funcție voi avea o colaborare strânsă și fructuoasă cu Senatul și cu Parlamentul României în continuare. Consider că această colaborare va fi una de succes și în interesul cetățenilor care ne-au ales și ne-au trimis în acest Parlament.

Eu doresc încă o dată să vă mulțumesc pentru acești trei ani, pentru activitatea pe care am desfășurat-o împreună cu dumneavoastră și să vă urez un Crăciun fericit, un an nou cu succes, cu satisfacții, pentru că vine un an greu pentru țară și pentru Parlament.

Áldott Karácsonyit és Boldog Új Évet! Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă mulțumesc și eu, domnule Gyerkó Laszló, și mult succes în noua funcție pe care ați dobândit-o!

Dragi colegi,

Ordinea de zi și programul de lucru v-au fost distribuite. Dacă sunt comentarii la ordinea de zi? Nu sunt.

Vă rog, încă o dată.

Funcționează.

Votăm încă o dată, dar colegii sunt încă în picioare. Deci votăm încă o dată, vă rog.

Cu 65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul de lucru? Nu sunt.

## **Domnul Vasile Mustățea**

**:**

Nu este cvorum!

## **Domnul Vasile Blaga:**

68 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost adoptat.

Stimați colegi,

Vă propun să votăm programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Biroul permanent vă propune: luni, 26 decembrie 2011, zi liberă, normal, iar marți, 27 decembrie 2011, miercuri, 28 decembrie 2011, joi, 29 decembrie 2011, vineri, 30 decembrie 2011, și sâmbătă, 31 decembrie 2011, să avem activități în circumscripțiile electorale.

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru de pentru perioada 26–31 decembrie 2011 a fost aprobat.

Programul de lucru pentru mâine. Aveți observații? Nu aveți.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă informarea plenului Senatului cu privire la respectarea principiilor prevăzute de Protocolul (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona.

În conformitate cu prevederile punctului 11 alin. (2) din Procedura de lucru și mecanismul decizional al Senatului

pentru exercitarea controlului parlamentar în temeiul Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, se aduce la cunoștința plenului Senatului că următoarele propuneri de acte europene nu încalcă principiul subsidiarității și principiul proporționalității:

1. COM (2011) 663 final – Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe;

2. COM (2011) 650 final – Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelelor de transport;

3. COM (2011) 668 final – Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind siguranța activităților petroliere și gaziere offshore de prospectare, explorare și producție;

4. COM (2011) 665 final – Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului stabilind Facilitatea Europeană de Conectare;

5. COM (2011) 763 final – Pachet de aliniere la noul cadru legislativ (NCL) – Punerea în aplicare a pachetului bunuri. Alinierea a zece Directive de armonizare tehnică la Decizia 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9.07.2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor;

6. COM (2011) 707 final – Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la un program privind protecția consumatorilor pentru perioada 2014–2020;

7. COM (2011) 652 final – Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului [EMIR] privind instrumentele derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele de tranzacții;

Ba da, se votează!

Vă rog, votul dumneavoastră.

Cu 64 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, nota a fost aprobată. Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată.

Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului... Vă rog, domnule secretar general. Microfonul 10.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Din punctul de vedere al Ministerului Justiției, inițiativa legislativă nu este agreată.

Textul pe care îl propun inițiatorii vizează adăugarea unui nou articol la Legea cetățeniei române, art. 11[1] , în sensul că se poate acorda cetățenia română și persoanelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 6 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. În textul de lege citat, Legea nr. 299/2007, calitatea de român de pretutindeni se acordă persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română.

Din punctul de vedere al Ministerului Justiției, sub aspect juridic, subzistă două chestiuni majore: în primul rând, norma pe care o impune propunerea legislativă nu este suficient de bine definită și, în al doilea rând, există o suprapunere cu actualele articole, art. 10 și art. 11 din Legea nr. 21/1991. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar general Tănăsescu. Domnule președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Toni Greblă. Microfonul 7.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a avizat negativ propunerea legislativă.

Aviz favorabil de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Majoritatea membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au opinat pentru un raport de respingere a propunerii, cu mențiunea că textele propuse nu sunt corelate, în ansamblu, cu prevederile Legii cetățeniei române, astfel încât, în ședință, au hotărât să vă propună spre dezbatere și adoptare un raport de respingere a propunerii legislative.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule senator. Sunt intervenții din partea colegilor senatori? Nu sunt.

Vot, la ora 12.30.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva... Nu dorește.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Fecioru. Vă rog. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă legislativă, în special și datorită faptului că România se află în al treilea an al procedurii de infringement și, începând cu luna ianuarie, va intra în ultima etapă a acestei proceduri, și anume trimiterea la Curtea de Justiție.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Domnule președinte Greblă, vă rog. Este raport comun al comisiilor.

Este un raport comun cu Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Membrii ambelor comisii, în unanimitate, au hotărât să adopte un raport de respingere a propunerii legislative.

Pe scurt, stimați colegi, vreau să vă informez că, în 2008, o lege similară, Legea nr. 98/2008, a fost adoptată de Parlament. Curtea Constituțională, un an mai târziu, a declarat-o în întregime neconstituțională. De atunci, în vidul legislativ, s-a venit recent cu această propunere legislativă pentru care atât Consiliul Legislativ, cât și Guvernul opinează în documentele scrise, transmise comisiilor reunite, că textul legii pare a fi neconstituțional, pentru că este identic cu cel din 2008, dar că respectă prevederile directivei Uniunii Europene. Și Guvernul, pentru prima dată, în scris, consideră că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunțe asupra adoptării acestuia.

Neputând să trecem peste acest aspect al neconstituționalității textului de lege în întregime, vă propunem un raport de respingere a propunerii legislative. Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Vă mulțumesc.

Din partea colegilor senatori sunt puncte de vedere? Domnule senator Țuțuianu, vă rog.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am rugămintea la dumneavoastră să fim atenți cu privire la această propunere legislativă, pentru că este una nu doar cu încărcătură politică, ci și cu serioase aspecte care privesc drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Am să încep, mai întâi, întrebând reprezentantul Guvernului dacă cumva a primit alt mandat de la Guvern, pentru că în punctul de vedere comunicat în scris Parlamentului, nu are rost să intru în toate detaliile, se spune așa: „Având în vedere obiectul de reglementare al acestei propuneri legislative, considerăm că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunțe asupra adoptării acesteia.” Deci în niciun caz Guvernul nu a spus, cel puțin prin acest document, că susține această propunere legislativă. În al doilea rând, să ne lămurim puțin despre ce este vorba. Este vorba despre o propunere legislativă aparținând celor doi deputați din PDL, domnul Valerian Vreme și Adrian Bădulescu, domnul Valerian Vreme fiind și ministrul comunicațiilor, prin care se reia, practic, textul Legii nr. 298/2008, prin care se instituie furnizorilor de servicii și rețele publice de comunicații electronice destinate publicului sau de rețele publice de comunicații obligația de a stoca pe o perioadă de 6 luni datele de trafic și localizare a persoanelor fizice și juridice. Acestea reprezintă, potrivit art. 3 din lege, datele necesare pentru urmărirea și identificarea sursei, destinației, datei, orei și duratei unei comunicări, tipului de comunicare, echipamentului de comunicație sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a locației echipamentului de comunicații mobile.

De asemenea, art. 1 alin. (2) include în categoria datelor de trafic și localizare a persoanelor fizice și juridice datele conexe necesare pentru identificarea abonatului sau a utilizatorului înregistrat, fără a defini ce înseamnă aceste „date conexe”.

Cam acesta este obiectul de reglementare.

Acum, cu privire la evoluția legislativă în materie, vreau să vă sesizez că această Lege nr. 298/2008 a fost atacată la Curtea Constituțională, care, prin Decizia nr. 1.258 din 8 octombrie 2009, a declarat legea neconstituțională în integralitatea ei.

Mulțumesc mult și eu, domnule senator, pentru precizările făcute.

Nemaifiind luări de cuvânt, declar încheiate... Domnul senator Frunda? Vă rog. Scuzați-mă, dar nu v-am observat. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Foarte scurt, sub un minut.

Într-adevăr, este nevoie de reglementare în domeniu. Așa este, cum a spus domnul coleg, există o contradicție între directiva la care se face referire și decizia Curții Constituționale române, care a declarat neconstituționale articolele. Trebuie să respingem această cerere și s-o trimitem la Camera Deputaților, unde se poate face sincronizarea constitutivă a inițiativei legislative. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc mult.

Absolut de acord cu dumneavoastră, domnule senator, ca, de altfel, și cu domnul senator Țuțuianu.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, după ora 12.30.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea articolului 17 din Legea nr. 21/1996 privind Legea concurenței.

Din partea inițiatorilor este cineva prezent? Nu este prezent nimeni.

Din partea Guvernului, din partea Consiliului Concurenței, vă rog.

Vă rog să vă prezentați. Microfonul 10. ## **Domnul George Anglițoiu** – _consilier la Consiliul_

## _Concurenței_ **:**

## Bună dimineața!

Numele meu este George Anglițoiu și reprezint Consiliul Concurenței.

Guvernul României și Consiliul Concurenței nu susțin această inițiativă legislativă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, domnule senator Greblă. Microfonul 7.

Și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat un raport de respingere, ca urmare a faptului că, între timp, propunerea legislativă a rămas fără obiect, ca urmare a adoptării Legii concurenței, și, prin urmare, nu am putut decât să constatăm că, între timp, Camera Deputaților a adoptat și, apoi, Președintele României a promulgat Legea concurenței, cu modificările pe care le solicitau colegii noștri aici, astfel încât, pe scurt, vă propunem un raport de respingere a inițiativei legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Sunt luări de poziție ale colegilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, după ora 12.30.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Ozunu. Microfonul 9.

## **Domnul Mihail Vasile-Ozunu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă legislativă, cu propunerile formulate în raportul suplimentar de către Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Modificările prevăzute se referă, în principal, la creșterea vârstei la 50 de ani pentru soldații și gradații voluntari, modificarea denumirii în „soldați și gradați profesioniști”, dreptul la locuință de serviciu și intervenție, posibilitatea de a fi avansați la excepțional.

Mulțumesc.

## Mulțumesc mult.

Domnul președinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, domnul senator Meleșcanu. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc.

Am examinat acest proiect de lege și, în comisie, am hotărât un raport de admitere, cu mai multe amendamente, care figurează în anexa nr. 1 – Amendamente admise, cu care a fost de acord și Ministerul Apărării Naționale, deci vă solicităm sprijinul la vot.

Dacă-mi permiteți, e încă un proiect de lege la punctul următor, L239/2010, cu aceeași temă. Având în vedere că pe tema respectivă, pentru proiectul pe care îl discutăm, am întocmit raport de admitere, iar la data când s-a discutat celălalt proiect de lege s-a întocmit un raport de respingere, propunerea noastră este să adoptăm proiectul de lege de la punctul 8 (L193/2011) și să respingem la vot proiectul de la punctul 9 (L239/2010), ca să nu mai pierdem vremea. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu mult, domnule președinte.

La dezbateri generale sunt poziții ale colegilor senatori? Nu sunt.

Ba da.

Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt, de fapt, două proiecte de lege, la punctul 8 și la punctul 9, și aș vrea să atrag atenția că la punctul 8 se face trimitere doar la modificarea statutului gradaților și la modificarea expresiei de „soldați și gradați voluntari” în „soldați și gradați profesioniști”. Nu se face vorbire despre modificarea vârstei de la 45 de ani la 50 de ani decât în proiectul de lege de la punctul 9.

De aceea, eu cred că ar trebui să discutăm și să reținem ambele proiecte de lege. Și îl rog pe domnul secretar de stat să ne spună punctul de vedere atât cu privire la modificarea acestei sintagme „soldați și gradați voluntari”, cât și cu privire la vârsta până la care pot să rămână în activitate, chiar dacă vârsta este prevăzută în celălalt proiect de lege, nu în primul proiect de lege.

Din punctul meu de vedere, sunt două chestiuni corecte și legitime, însă cred că ar trebui să le discutăm împreună, pentru că pe agenda comisiei mai există un proiect de lege care cuprinde, practic, prevederile din aceste două proiecte de lege.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Am înțeles, domnule senator Cordoș.

Domnul secretar de stat Ozunu, vă rog, răspundeți la întrebare.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule senator,

Este vorba de un raport suplimentar al comisiei. Dumneavoastră ați făcut referire numai la raportul inițial. În raportul suplimentar au fost incluse și mărirea vârstei la 50 de ani, și alte elemente pe care eu le-am anunțat: dreptul de a fi avansați la excepțional, schimbarea denumirii acestora și așa mai departe. Deci este un raport suplimentar care include prevederile de la punctul următor.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc și eu. În regulă, domnule senator Cordoș? Mulțumesc mult. Dacă nu mai sunt... Vă rog.

Dar înainte de a vă da cuvântul – eu credeam că terminăm acum –, dați-mi voie să salut, în numele dumneavoastră, cu plăcere, prezența la lucrările noastre a delegației Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova, condusă de domnul Adrian Fetescu, secretar general al Parlamentului Republicii Moldova.

Vă mulțumim mult.

Vă rog, doamna senator Silistru. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș fi vrut să întreb, în primul rând, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională de ce cea de-a doua inițiativă legislativă, care a fost depusă cu aproape un an înaintea acesteia, care s-a discutat la punctul 8, nu a fost luată în dezbatere, și să fie aceea care să fie aprobată, aduse îmbunătățiri. Oare este vorba numai despre cine a inițiat propunerea legislativă?

Mulțumesc, doamna senator. Vă rog, domnule președinte Meleșcanu. Microfonul 7.

Prima inițiativă legislativă, care, în timp, a fost, evident, înaintea celei de-a doua, a primit aviz negativ de la Guvern și raportul comisiei a fost, de asemenea, negativ. Am încercat să găsim o altă soluție, pentru că lucrul esențial este prelungirea vârstei până la care soldații și gradații voluntari pot rămâne în serviciu.

Nu e vorba numai despre inițiatori. Văd că zâmbiți, dar printre inițiatori este și domnul deputat Bejinariu, care, din câte știu eu, este încă la PSD, așa că nu cred că sunt probleme legate de componența grupului. E adevărat că figurează și alte persoane distinse, cum sunt domnul ministru Oprea, de la UNPR, și alții.

Este adevărat, dar acest lucru a și asigurat succesul inițiativei noastre, la care, cu modestia care mă caracterizează, m-am asociat și eu.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult, domnule senator. Declar încheiate dezbaterile...

Vă rog, domnule senator Günthner, microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Eu am impresia că domnul președinte al comisiei a propus la inițiativa legislativă de la punctul următor respingerea raportului de respingere, pentru că amândouă se referă la articole diferite. Deci dacă prima inițiativă legislativă, de la punctul 8, se referă la mărirea vârstei până la care pot fi recrutați voluntarii, celălalt articol se referă la vârsta până la care pot fi menținuți în funcție. Deci nu se poate...

În momentul în care aprobăm inițiativa legislativă de la punctul 8 în forma propusă prin raport, că acești voluntari pot fi recrutați dintre cetățeni cu vârste...

## **Domnul Vasile Blaga:**

## Domnule Günthner,

Nu vreau să vă întrerup. Vreau să vă spun numai un lucru clar. Eu știu ce o să vă

Dar eu vreau să vă explic că sunt două articole diferite și cele două inițiative legislative se referă la articole diferite și, dacă nu aprobați una...

Imediat discutăm cealaltă inițiativă legislativă. Nu putem aproba printr-un vot două inițiative. Aveți răbdare și trecem la punctul 9.

Bine.

S-a vorbit de amândouă, de aceea mi-am permis să intervin.

Mulțumesc mult de tot. Mai sunt luări de poziție? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 12.30.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari.

Inițiatorii nu sunt prezenți.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Punctul de vedere al comisiei l-ați auzit mai înainte. Vă rog, domnule secretar de stat Ozunu.

Mulțumesc, domnule președinte. Poziția Guvernului este de respingere.

Așa a fost inițial, după care, în urma analizelor care s-au făcut și a altor propuneri, s-a ajuns la concluzia că vârsta trebuie mărită la 50 de ani pentru soldații și gradații voluntari și a fost introdusă ca amendament în raportul suplimentar, la punctul anterior.

De aceea, suntem pentru respingerea acestei a doua inițiative.

Eu cred că este clar pentru toată lumea, dar dacă vrem să ne aflăm în vorbă, asta e.

Punctul de vedere al comisiei l-am auzit.

Dintre colegii senatori dorește cineva să intervină totuși? Domnule senator Günthner, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Dacă citiți cu atenție, inițiativa legislativă de la punctul 8 se referă la recrutarea... Deci pot fi recrutați voluntarii cu vârste între 18 și 50 de ani, iar inițiativa legislativă de la punctul 9 se referă la un alt articol, care spune până la ce vârstă pot fi menținuți voluntarii în această poziție. Și aici, dacă nu modificăm, dacă acceptăm cealaltă inițiativă, care spune că voluntarii pot fi recrutați până la vârsta de 50 de ani, și păstrăm celălalt articol în forma inițială, care spune că pot fi menținuți până la vârsta de 45 de ani, înseamnă că se contrazice toată legea.

Domnule Meleșcanu...

De aceea, aceste două inițiative legislative trebuie acceptate împreună.

Suntem de acord cu amendamentele prevăzute în anexa la raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

De asemenea, fac precizarea că avem și celelalte avize, și anume de la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului și de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator. Din partea Guvernului, doamna Irina Alexe, vă rog. Microfonul 8.

Exact.

Îl rog pe domnul Meleșcanu să revină la microfon – mulțumesc – și să facă referire a doua oară la raportul suplimentar.

Vă rog mult. Microfonul 6.

## Vă mulțumesc foarte mult.

Așa cum am precizat la introducerea raportului, inițiativa care figurează la punctul 8, la care s-a referit domnul senator Günthner, este însoțită de un număr de cinci amendamente, care au fost adoptate în totalitate, și a fost modificat inclusiv art. 35, care se referă la limita maximă de vârstă până la care soldații sau gradații voluntari pot fi menținuți – se stabilește prin ordin al ministrului, dar nu poate depăși 50 de ani. Este limita maximă până la care pot să rămână în activitate, deci nu e vorba numai de modificările la art. 2 și art. 3, ci e vorba și de modificarea art. 35, care prevede limita maximă de vârstă 50 de ani.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Acum sunt clare lucrurile pentru toată lumea? Mulțumesc.

Cred că nu mai sunt alte poziții.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafețe de teren portuar din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oltenița, județul Călărași, pentru realizarea obiectivului „Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona Oltenița și amenajare port turistic”.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul, vă rog. Microfonul 6.

Vă rog, domnule senator Constantin.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba de transmiterea unei suprafețe de teren portuar din domeniul public, aflat în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, către Consiliul Local al Municipiului Oltenița, în vederea realizării unui port turistic în Oltenița.

Fac precizarea că avem aviz favorabil și de la Consiliul Legislativ, iar Guvernul susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative și a formulat mai multe amendamente, care au fost avute în vedere în raportul comisiei.

Doresc să fac o singură corectură, pe anexa la raport, care va deveni anexă la lege, în sensul că trebuie eliminat din titlu termenul „parțial” și trebuie introdus între paranteze, în ultima coloană, sub codul de clasificare al bunului, în domeniul public al statului.

Și atunci, dacă îmi permiteți, o să citesc titlul corect al anexei: „Datele de identificare a suprafeței de teren portuar, aflată în domeniul public al statului, care se transmite din administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oltenița, județul Călărași”.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar Belacurencu, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, vă rog. Microfonul 7.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a luat în dezbatere propunerea legislativă și a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

Întăresc și eu observația reprezentantului Guvernului, în sensul că acest teren face parte dintr-un bun sau un complex de bunuri imobile notate cu un singur număr de către Ministerul Finanțelor Publice, de aceea observația Guvernului este una corectă și trebuie să ne-o însușim și în acest moment.

Face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt luări de poziții la dezbateri generale? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, după ora 12.30. La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2011 privind stabilirea unor măsuri organizatorice în domeniul afacerilor europene.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Bogdan Mănoiu.

Microfonul 10, vă rog.

Mai mult este o intervenție reparatorie, fiindcă, cel puțin, avizul ar fi trebuit să fie și de la Comisia pentru afaceri europene. Noi am discutat un astfel de proiect, în comisie toată lumea a fost de acord, astfel încât susținem proiectul de lege.

## Domnule președinte al Senatului,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă este supus atenției Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2011 privind stabilirea unor măsuri organizatorice în domeniul afacerilor europene, mai precis este vorba de Ordonanța de urgență a Guvernului privind înființarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Europene.

Foarte pe scurt, aș dori să fac precizarea că acest minister a luat ființă într-un moment în care se căuta identificarea unei soluții instituționale pentru creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene, pe fondul constatării că această rată se menține la un nivel scăzut. Însă, având în vedere denumirea noii instituții, aș dori să fac precizarea că, în egală măsură, funcțiile instituției sunt orientate către gestionarea în ansamblu a afacerilor europene, respectiv a politicilor Uniunii Europene.

Prin acest proiect de lege se dă curs Hotărârii Parlamentului nr. 14/2011.

Sub aspect structural, aș dori să fac precizarea că Ministerul Afacerilor Europene constituie rezultatul alăturării a două structuri preexistente...

Știm și vă rog să fiți cât mai scurt, domnule secretar de stat.

## Da.

...Departamentul pentru Afaceri Europene și Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, ambele se reorganizează ca departament în cadrul Ministerului Afacerilor Europene și, în întregime, funcțiile celor două structuri preexistente sunt preluate de noua instituție.

## Vă mulțumesc mult.

Are cuvântul domnul secretar al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Belacurencu. Microfonul 7.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege a fost dezbătut în două reuniuni ale Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, care a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt, din partea colegilor senatori, luări de poziție? Vă rog, domnule senator Oprea. Microfonul 2.

Mulțumesc mult, domnule senator. Da, este de acord și domnul senator Belacurencu. Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, după ora 12.30.

La punctul 12 din ordinea de zi este Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2011 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Eugen Curteanu.

Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Actul normativ supus atenției dumneavoastră vizează modificarea prevederilor alin. (3) al art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții, cu modificările ulterioare, prin înlocuirea sintagmei „inspectorate județene în construcții” cu sintagma „șapte direcții regionale în construcții și Direcția regională în construcții București-Ilfov”, modificare ce va avea în vedere înființarea direcțiilor regionale în construcții prin reorganizarea inspectoratelor județene în construcții.

Este vorba de o comasare prin absorbție, care va duce la eficientizarea activității Inspectoratului de Stat în Construcții, actualmente sunt 41 de inspectorate județene, se vizează cele șapte plus 1 direcții regionale, evident, cu reducerea numărului de posturi și reducerea cheltuielilor aferente. Vă mulțumesc.

Domnul senator Belacurencu, microfonul 7.

## Stimați colegi,

Proiectul de lege a primit un aviz favorabil din partea Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului, iar Comisia economică, industrii și servicii a dat un aviz negativ.

Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de respingere a acestui proiect de lege.

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă sunt luări de poziție din partea domnilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, după ora 12.30. La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea și funcționarea inspecției economico-financiare la operatorii economici.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului președinte Ghizdeanu. Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că este ultima întâlnire și participare a mea la ședința plenului înainte de sărbători, dați-mi voie, înainte să prezint pe scurt acest proiect de lege, să transmit tradiționalul „La mulți ani!”, „Sărbători fericite!”, un an mai bun anul viitor, chiar peste estimările Comisiei Naționale de Prognoză și, cu acest prilej, scuzele mele, dacă, uneori, nu am putut să răspund foarte bine sau mulțumitor la întrebările care ne-au fost adresate mie și colegilor din Ministerul Finanțelor Publice.

Referitor la acest proiect de lege, doresc să spun că la elaborarea acestuia s-a avut în vedere o delimitare a competențelor de control între Ministerul Finanțelor Publice și Curtea de Conturi, astfel încât, în principal, entitățile de stat, dar și ceilalți operatori economici, să nu fie supuși unor verificări atât din partea Curții de Conturi, cât și din partea Ministerului Finanțelor Publice.

În consecință, adresez rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege în concordanță cu raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte Marian Ovidiu. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă activitatea inspecției economico-financiare care se realizează la regiile autonome, societățile și companiile naționale, societățile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar unic sau majoritar și la filialele acestora, precum și la alți operatori economici, indiferent de forma de proprietate, pentru fundamentarea și justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege. Vă mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc mult.

În cadrul dezbaterilor generale, dau cuvântul domnului senator Adrian Țuțuianu.

Imediat – s-a înscris domnul Țuțuianu – vă dau cuvântul și dumneavoastră.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am să fac propunerea de retrimitere la comisie a acestui act normativ, spunându-vă, mai întâi de toate, că în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, ieri, am dat un aviz negativ, motivat de faptul că reprezentanții Guvernului au fost sesizați de noi cu anumite aspecte, la o ședință precedentă. Ieri nu au venit la ședință să încercăm să îndreptăm aceste lucruri, să putem emite un aviz cu amendamente și, apoi, să meargă la comisia raportoare.

Am să vă atrag atenția asupra următoarelor aspecte, care, după părerea mea, ridică și probleme de interpretare, dar și chestiuni care țin de acuratețea pe care trebuie să o aibă un act normativ.

Spre exemplu, la art. 5 alin. (2), se face referire la Legea nr. 30/1991 privind organizarea și funcționarea controlului financiar și a Gărzii Financiare și ni se spune că, la nivel teritorial, structurile prevăzute în această lege sunt cele împuternicite să efectueze controlul financiar, iar art. 34 din lege, Legea nr. 30/1991, este abrogat. Este o chestiune de acuratețe a actului normativ, care putea fi rezolvată la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dacă reprezentanții Guvernului ar fi dorit, într-adevăr, să colaboreze cu noi pe această chestiune.

La art. 6 lit. f) este o chestiune mai complicată, de fond, pe care eu am adus-o în discuție și la care nu am primit răspuns. Ni se spune că organele de inspecție economicofinanciară verifică modul în care operatorii economici, beneficiari ai finanțărilor rambursabile garantate de stat sau subîmprumutate, constituie și asigură sursele de rambursare și de plată a dobânzilor, comisioanelor și a celorlalte costuri aferente finanțărilor rambursabile respective.

Ce trebuie înțeles de aici? Că, dincolo de ceea ce este legitim să facă statul, respectiv, să verifice instituțiile publice și societățile comerciale unde deține capitalul majoritar sau integral, acest text extinde controlul economico-financiar și la agenții economici privați, și nu mi se pare în regulă, dacă corelăm această dispoziție legală, pe care am citat-o, cu cea prevăzută la art. 7 lit. a), când se vorbește de controlul _ex-ante,_ control care presupune verificarea fundamentării bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici.

Mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Marcu. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea va fi foarte succintă. Voi veni în completarea celor precizate de către colegul Țuțuianu.

Câteva considerente.

Cred că acest act normativ a apărut pentru a întări disciplina economică, financiară în ceea ce îi privește pe agenții economici cu capital majoritar de stat.

1. Prima nebuloasă, în opinia mea: în cuprinsul legii se precizează că în competența inspecției economico-financiare este și analiza fundamentării principalilor indicatori la nivel de agent economic, cât și fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli.

În opinia mea, spun că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1992, aceste atribute sunt de competența consiliului de administrație și de competența acționarului, adunarea generală a acționarilor.

Mie mi se pare că, dând anumite competențe unei inspecții economico-financiare, încălcăm alte prevederi din alte legi, un prim aspect. Dacă puteți să-mi răspundeți, domnule ministru, la acest aspect.

2. Un alt aspect: tot în cuprinsul acestui act normativ se precizează că, dacă există opinii diferite între inspecția economico-financiară și, respectiv, reprezentantul legal al societății, inspecția economico-financiară are dreptul să efectueze acele expertize, să stabilească cine este vinovat. Întrebarea firească și logică: cine plătește aceste expertize?

3. Durata acestei inspecții este precizată în acest act normativ, este de 3 luni, iar în cazul contribuabililor mari de 6 luni. Mie mi se pare foarte, foarte mult ca o inspecție să fie la un agent economic timp de 6 luni.

4. Intrând la capitolul sancțiuni și contravenții, în opinia mea, spun că aplicăm o metodă învechită. De ce spun acest lucru?

## Stimați colegi,

Avem două categorii de operatori economici: cu capital privat și cu capital de stat. Întrebarea firească: de ce operatorii economici cu capital privat sunt mai eficienți decât cei de stat? Răspunsul este simplu: niciodată cel privat nu ia sancțiuni și nu sancționează respectiva societate din cauza faptului că el este acționar.

Atât timp cât dumneavoastră, la capitolul „Sancțiuni”, prevedeți aceste amenzi și ca aceste amenzi să fie plătite de către operatorul economic, și nu de persoana care gestionează respectiva societate comercială, aici este această diferență de a vedea modul în care un operator economic cu capital de stat este mai puțin eficient decât cel privat.

Vă mulțumesc, domnule senator. Îl rog pe domnul președinte să facă precizările pe care le consideră necesare.

Microfonul 9.

Domnule Ghizdeanu, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, aș vrea să spun că, având în vedere analiza și dezbaterea de fond și în detaliu din comisia de specialitate, nu susținem retrimiterea.

Referitor la cele câteva abordări legate de stat, de fundamentare, de bugetul de venituri și cheltuieli, sunt următoarele lucruri de menționat:

Acest proiect de lege se referă doar la acele societăți, operatori economici din mediul privat, care beneficiază de sprijin din partea statului, fie fonduri structurale, fie garanții guvernamentale pentru împrumuturi, deci toată această inspecție este circumscrisă bugetului general consolidat. Nu se discută despre orice operator economic privat.

În al doilea rând, referitor la fundamentare, este foarte ușor ca un operator privat să spună: „Asigurăm plata ratelor, dobânzilor și deci nu va fi nevoit statul, Ministerul Finanțelor Publice, să plătească ulterior respectivele garanții”, dar este, cred, și normal ca aceste afirmații să fie verificate și să se vadă dacă fundamentările, dacă bugetul, într-adevăr, asigură și celelalte cheltuieli, astfel încât el să fie realist făcut și, într-adevăr, să asigure resursele pentru plata obligațiilor menționate.

În legătură cu perioadele, perioadele..., durata evaluărilor este în concordanță și cu perioada de pregătire. Sunt inspecții ample la operatorii economici foarte mari și, ca urmare, tot în proiectul de lege se menționează că avizul de inspecție se comunică cu 30 de zile înainte de începerea inspecției, că, pe parcurs, i se acordă asistență de specialitate juridică pe toată durata inspecției. Deci este vorba de conlucrare pentru atingerea aceluiași obiectiv comun. Și statul, care sprijină operatorul economic, și operatorul să fie convinși că există o bună gestiune și o activitate economico-financiară corectă.

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte luări de cuvânt, declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, la ora 12.30, primul vot – cererea de retrimitere la comisie.

Mulțumesc.

Punctul 14 – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2011 privind unele măsuri de aplicare a Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2006.

Domnul secretar de stat Curteanu.

Vă rog. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Actul normativ vizează întreruperea acordării subvenției de la bugetul de stat, subvenție prevăzută prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2006, care viza stimularea construcției de locuințe proprietate personală. Era vorba de o subvenție în cuantum de 30% din costurile locuinței, dar nu mai mult de 15.000 euro.

Odată cu criza economică, s-a ajuns și la scăderea prețurilor materialelor de construcție și, implicit, a locuințelor nou-construite, iar, în această situație, raportul dintre costul de construcție și veniturile potențialilor proprietari nu mai impune intervenția directă a statului. Subvențiile care deja sunt potențial a fi acordate vor fi acordate în continuare. Tot din cauza crizei am ajuns în imposibilitatea acordării lor de 2 ani de zile.

Acesta a fost unul dintre motivele emiterii actului normativ, act normativ cu care vă rugăm să fiți de acord. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit obiectului de reglementare, din lipsă de fonduri, nu se mai acordă subvenții de la bugetul de stat pentru Programul național privind construirea de locuințe personale.

În cadrul dezbaterilor, domnul senator Dan Radu Rușanu a formulat un amendament, care, supus votului, a fost respins. Amendamentul se regăsește în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia a decis să adopte un raport de admitere, cu acel amendament respins din anexă. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dau cuvântul domnului senator Rotaru. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Încep intervenția mea printr-o întrebare: aș vrea să știu care este suma care a fost acordată sau care ar fi trebuit să fie acordată pentru această subvenție în ultimii doi ani, dacă ne poate spune domnul secretar de stat, și cât este restanța de achitat, astăzi.

Și aș continua cu ideea prin care îmi exprim nedumerirea: în condițiile în care, inclusiv la discutarea bugetului pe acest an, s-a discutat că se încurajează investițiile, că nu se mai merge pe soluții populiste, ci pe o idee prin care încercăm să construim ceva în țara asta, iată că o măsură care a fost bună o oprim din lipsă de fonduri, dar, în același timp, continuăm, pe un alt minister, Programul „Rabla”. Este meritoriu că facem acest lucru, că Guvernul se apleacă în continuare spre această soluție. Aici aș avea însă observația că, poate, nu de mașini, de turisme, are nevoie populația astăzi, poate se îndrepta acest program și spre domeniul agriculturii, unde este nevoie de tractoare și de mașini agricole, și am fi rezolvat o problemă mult mai importantă și necesară.

În același timp, îmi exprim nedumerirea: dacă alocăm 4 miliarde de euro pentru infrastructură, drumuri și așa mai departe, nu cumva este o prioritate construcția de locuințe, și după aceea să avem drumuri și alte lucruri, de care, e adevărat, avem nevoie, dar pe niște prioritizări făcute cu mai multă înțelepciune?

Din acest punct de vedere, aș mai avea încă o nelămurire: Guvernul, prin bugetul care a fost adoptat, a introdus o serie întreagă de măsuri de austeritate. În același timp, au crescut cheltuielile cu bunurile și servicii cu 30%. Este o gravă contradicție între ceea ce se afirmă și ce măsuri se iau, și iată că una dintre ele este aceasta prin care se întrerupe subvenționarea construcției de locuințe.

Mai mult decât atât, printr-un act normativ pe care l-am adoptat în urmă cu vreo doi ani, când am renunțat, pe baza constrângerilor făcute de Uniunea Europeană, la orice formă de subvenționare în agricultură, s-a promis atunci că se va veni cu măsuri complementare și se vor găsi alte soluții. Nu s-a găsit nici pe acel domeniu niciun fel de măsură, și atunci ne punem întrebarea: unde este înțelepciunea Guvernului? În a cheltui banii, în a sista investițiile sau în a crește cheltuielile cu bunurile și serviciile cu 30%?

Vă mulțumesc.

Domnule senator Mustățea Vasile, microfonul 1, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2011 se reglementează, în fapt, o normă pe care statul nu o mai acordă: subvenții pentru Programul național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală. Dacă ne uităm la titlul proiectului de lege, constatăm o neconcordanță. Proiectul de lege se referă la aprobarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului privind unele măsuri de aplicare a Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală.

Cred că ar fi fost mai bine să scriem „Ordonanță de urgență a Guvernului privind nesprijinirea Programului de construire de locuințe...”

De aici, am și altă nedumerire. Nici din textul ordonanței de urgență a Guvernului, care este confuz, și nici din nota de fundamentare nu rezultă clar dacă este vorba despre o suspendare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2006 sau de o încetare a aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2006.

Dacă ar fi fost vorba de o suspendare, ar fi fost normal și corect să se stabilească și termenul până la care această suspendare produce efecte juridice, iar dacă este vorba, în fapt, despre încetarea aplicării programului, ar trebui să schimbăm titlul proiectului de lege în Proiect de lege privind încetarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2006.

De aceea, îl rog pe reprezentantul ministerului să ne spună clar. Este și întrebarea pe care am adresat-o în comisie, la care nu mi-a răspuns. Este vorba de suspendarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2006 sau este vorba de încetarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2006?

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnule senator Oprea, microfonul 2.

Consider că măsura Guvernului este bine-venită și un pic cam târzie, pentru că în fostele țări comuniste este o boală a proprietăților private, care nu se regăsește și în comportamentul țărilor dezvoltate. Peste 80% din locuințele României sunt proprietate personală.

Or, în momentul acesta, Guvernul a întreținut realizarea de locuințe prin ANL-uri, și nu cred că ai noștri colegi nu au constatat o creștere puternică a numărului de locuințe construite prin astfel de programe, iar tinerii, în momentul de față, au o mare problemă, pentru că s-au angajat în credite ipotecare. Aici, Guvernul, dacă ar putea să combine vârsta de până la 35 de ani și creditele ipotecare, ce le creează adevărate probleme tinerilor români, într-un program de colaborare cu băncile, acesta ar fi un pas prin care nu am da la iveală o mulțime de active toxice: casele ce nu mai pot fi plătite, nu mai pot fi nici impozitate, nici băncile nu mai primesc. Aceasta ar fi chiar o măsură pentru tinerii noștri, și cred că Guvernul o are în vizor.

În același timp, colegii, pe bună dreptate, au spus că Guvernul actual a anunțat o atenție deosebită față de investiții. Da, dacă investițiile sunt coroborate cu programele multiple pentru sprijinirea IMM-urilor, prin ele, programul de investiții o să fie demonstrat în 2012.

Cred că este foarte corectă această măsură, indiferent că se face trimitere la o ordonanță a Guvernului din 2006 sau din 2011.

Mulțumesc.

Nemaifiind colegi care doresc să ia cuvântul, îi dau cuvântul domnului secretar de stat. Microfonul 10.

Vă rog să răspundeți întrebărilor primite.

## Mulțumesc, domnule președinte.

O să nuanțez ușor răspunsul meu, pentru că e nevoie de precizări asupra unor cifre.

Programul, în momentul de față, înregistrează aproximativ 370 de restanțieri, și spun aproximativ pentru că, prin natura sa, programul prevede o procedură îndelungată de derulare. O dată, beneficiarul ia credit ipotecar, construiește casa și, după ce se face recepția locuinței, constituie dosarul pentru acordarea subvenției. În prealabil, face acea cerere luată în considerare de noi la consiliul local.

Prin urmare, vorbim de o perioadă lungă de derulare a programului. De aceea spun că sunt aproximativ 370 de beneficiari.

Restanțele sunt de 13.200.000 în momentul de față, la care se adaugă toate celelalte restanțe, pe măsura depunerii dosarelor la finalizarea construcției.

Prin urmare, nu puteam – și cu aceasta vreau să-i dau răspuns și domnului senator Mustățea, răspuns pe care i l-am mai dat în cadrul comisiei – să nu procedăm la abrogarea parțială sau totală a ordonanței de urgență a Guvernului, pentru că am fi fost lipsiți de temei legal peste un an sau peste doi ani, când am fi reușit să facem plata la acele dosare depuse în momentul respectiv, nu puteam face nicio suspendare, pentru că trebuia să precizăm termenul de suspendare, lucru care iar nu este în beneficiul potențialilor beneficiari, pentru că, după cum ați văzut, la buget am și prins o sumă pentru decontarea lucrărilor și dosarelor deja depuse.

Suma nu este foarte mare, însă a lipsit prevederea bugetară minimală pentru a deconta dosarele depuse. Pe parcursul a doi ani de zile, v-am spus, 13.200.000 este suma restantă.

În ceea ce privește aprecierea că se renunță la un program de investiții asupra construcției de locuințe, dimensiunile sale nu sunt atât de mari încât să prezinte relevanță asupra societății românești în ansamblul ei – 370 de beneficiari. Puțini beneficiari, sume foarte mari. Vorbim de 15.000 de euro. În momentul de față, este jumătate dintr-un apartament în provincie. Și atunci, evident că am preferat ca fondurile să fie direcționate înspre Programul „Prima casă”, înspre programul de economisire, de creditare, lucruri care au factori de multiplicare mult mai mare decât acest program.

Mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la punctul 15 din ordinea de zi... Nu, scuzați-mă, avem un amendament respins. Se susține? Nu se susține. Declar încheiate dezbaterile generale. Vot, la ora 12.30. Punctul 15 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea art. 55 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva? Nu este.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Ozunu, din partea Guvernului. Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține acest proiect de lege. Aceasta nu înseamnă că Ministerul Apărării Naționale nu ar dori 2% din PIB. Anul acesta am cerut chiar 2,38%.

Pe de altă parte, Guvernul nu poate stabili dinainte pentru fiecare minister un procent din PIB, pentru că, în felul acesta, ar fi lipsit de orice instrument pentru a stabili prioritățile, într-o anume etapă, prin politica bugetară.

Mulțumesc.

Domnule președinte Ovidiu Marian, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 55 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, în sensul stabilirii, începând cu anul 2010, ca bugetul anual alocat Ministerului Apărării Naționale, prin Legea bugetului de stat, să nu fie mai mic de 2% din produsul intern brut.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a proiectului de lege.

## Mulțumesc.

Sunt puncte de vedere ale colegilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, după ora 12.30.

Punctul 16 – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2011 privind aprobarea organizării unor acțiuni de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern si internațional.

Din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Liviu Bumbu, microfonul 9.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Obiectul de reglementare prevede organizarea unor acțiuni pentru prezentarea potențialului agricol și a oportunităților de investiții, precum și pentru dezvoltarea de noi relații comerciale cu impact pozitiv asupra creșterii competitivității și, implicit, a exportului pe piețele internaționale.

Acțiunile de informare ale ministerului vizează organizarea de seminare, de conferințe, grupuri de lucru, în special în zonele rurale, campanii radiofonice, de televiziune, organizarea de standuri, informare în târguri agricole interne și internaționale.

Precizez că Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri organizează târguri și expoziții pentru toate domeniile, mai puțin pentru domeniul agriculturii. Nepromovarea ordonanței de urgență a Guvernului ar avea drept consecință imposibilitatea respectării angajamentelor interne și internaționale din domeniul de competență al ministerului, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Practic, nu ar fi asigurate condițiile materiale pentru exercitarea de către minister a sarcinilor de reprezentare a României la manifestările specifice.

În consecință, vă rugăm să votați proiectul de lege.

## Mulțumesc.

Domnule președinte Daea, microfonul nr. 7. Vă rog, domnule senator.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit un raport de admitere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale mai sunt luări de cuvânt? Vă rog, domnule senator Mustățea. Microfonul 1, domnul senator Mustățea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, îl rog pe domnul secretar de stat să-mi justifice urgența acestei ordonanțe de urgență a Guvernului, pentru că eu nu am înțeles-o.

În al doilea rând, vreau să vă aduc la cunoștință că suntem în cazul unei suprareglementări, întrucât promovarea politicilor naționale și comunitare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale este prevăzută ca atribuție în art. 3 lit. w) din Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Mai mult, aș vrea să vă arăt câteva acțiuni și tipuri de cheltuieli pe care poate să le facă ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Ca acțiuni, avem grupuri de lucru, incluzându-le pe cele itinerante, în special în zone rurale, iar, ca tipuri de cheltuieli, avem afișe, fluturași, postere, pixuri, brichete și alte asemenea.

## Stimați colegi,

Nu avem bani pentru subvenția construirii de locuințe și avem bani pentru pixuri și brichete? Nu înțeleg cum stabilește Guvernul prioritățile în această țară.

În al doilea rând, i se dă posibilitate ministrului agriculturii și dezvoltării rurale să facă virări de credite în timpul anului, prin ordin de ministru, și se încalcă flagrant Legea bugetului de stat, pe care acum câteva zile am aprobat-o, iar art. 36 alin. (5) din Legea bugetului de stat permite ordonatorilor principali de credite să facă virări de credite bugetare între titlurile și articolele de cheltuieli din cadrul aceluiași capitol numai pentru:

a. Plăți la scadența contribuției României la bugetul Uniunii Europene, a cotizațiilor și așa mai departe.

b. Sumele necesare achitării debitelor datorate bugetului Comunității Europene. Nu înțelegem. Eu cred că această ordonanță a rezultat în urma experienței pe care am avut-o cu ocazia alegerilor din PiatraNeamț, când fostul secretar de stat Rădulescu și-a făcut campania utilizând ministerul ca un instrument de propagandă electorală.

Sunt dovezi, s-a transmis la televizor, și așa mai departe... Acestea sunt motivele pentru care Grupul parlamentar al PNL nu va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. Doriți să interveniți, domnule secretar de stat? Microfonul 9, vă rog.

Domnule senator,

Aceste obiecții și mențiuni le-am motivat și în comisie. Sigur că implicarea politică la care faceți mențiune chiar nu are nicio justificare, și nici nu există o posibilitate practică. Fundamentul sau, de fapt, problema de fond este că pentru participarea la unele târguri, ca de exemplu, cel ce se organizează în ianuarie, suntem coorganizatori la „Săptămâna Verde” de la Berlin. Pentru a obține fondurile, trebuie făcută o inițiativă legislativă, practic, o hotărâre de guvern, și noi dorim să fim mult mai operativi, încât accesul la mijloace să poată fi făcut prin ordin de ministru.

Mulțumesc. Domnule Mustățea, foarte scurt, vă rog.

O replică foarte scurtă.

Dacă ordonanța de urgență a Guvernului ar fi prevăzut numai aceste facilități pentru târguri și expoziții la nivel internațional sau național, aș fi fost de acord cu proiectul de lege, dar, pe lângă aceste două tipuri de activități corecte, ați văzut câte alte tipuri de activități sunt acolo, care nu au niciun sens. Mai mult, din experiența proprie știu că, atunci când există posibilitatea participării la o expoziție internațională sau la un târg internațional, se rezolvă foarte repede prin hotărâre de guvern, prin Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului. Asta este o practică pe care întotdeauna am pus-o în aplicare.

Deci ordonanța de urgență a Guvernului nu are obiect decât în situația în care acceptăm că este un instrument politic.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, după ora 12.30.

La punctul 17 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Dacă dintre inițiatori este cineva prezent? Nu este.

La dezbateri generale, dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Domnule Bumbu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, propunându-se abrogarea punctului 11 de la anexa nr. 6 și completarea anexei nr. 3 cu un nou punct, punctul 41, în sensul trecerii Stațiunii de Cercetăre și Producție Pomicolă din Buzău, ce are o suprafață de 220,73 hectare, din subordinea Agenției Domeniului Statului în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Conform prevederilor legii menționate, Legea nr. 45/2009, unitățile de cercetare, dezvoltare din domeniul agriculturii se află în proces de reorganizare. Legea prevede ca Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă din Buzău să se transforme în societate comercială cu capital de stat sau să se desființeze, în funcție de rezultatele economico-financiare, la propunerea ASAS. Pentru realizarea reorganizării este necesar să se finalizeze procesul de retrocedare, conform legilor fondului funciar, având în vedere că la punctul 11 al anexei nr. 6 din Legea nr. 45/2009 se menționează că suprafața trece în domeniul privat al statului, la dispoziția comisiilor locale de fond funciar.

Conform prevederilor Legii nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea ASAS, s-a dispus trecerea Stațiunii de Cercetare și Producție Pomicolă Buzău...

Cu tot respectul, domnule secretar.

Nu trebuie să ne citiți tot raportul. Sinteza punctului de vedere al ministerului.

Vă rog.

Nu susținem adoptarea propunerii legislative.

Mai aveați două pagini. Mulțumesc. Domnule președinte Daea, vă rog.

Senatul este prima Cameră sesizată, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit un raport de respingere, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc. Dacă sunt poziții din partea colegilor senatori? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, după ora 12.30.

La punctul 18 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 33 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Declar deschise dezbaterile generale. Dacă dintre inițiatori este cineva prezent? Nu.

Dau cuvântul domnului Bumbu, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Vă rog.

Guvernul nu susține adoptarea Propunerii legislative pentru modificarea art. 33 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, pentru că, conform prevederilor art. 6 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie, s-au stabilit norme comune pentru sistemele de ajutor. Practic, România trebuie să asigure că terenurile utilizate ca pășuni permanente sunt în continuare utilizate în acest scop, și anume suprafețele existente la 1 ianuarie 2007.

Mulțumesc. Domnul președinte Daea, vă rog.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a întocmit un raport de respingere, Senatul este prima Cameră sesizată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, și pentru că este ultima intervenție a comisiei, vă rog, stimați colegi, să primiți din partea membrilor Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală din Senatul României salutul cuvenit și „La mulți ani!”.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Dacă sunt luări de poziții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, după ora 12.30.

La punctul 19 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 361 din 28/04/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Domnul deputat Oajdea este inițiatorul.

Nu este.

Din partea Guvernului, domnul vicepreședinte Cristian Mihai.

Microfonul 8, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 361/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, cu modificările și completările ulterioare, cu o nouă literă, litera m), în sensul acordării unei noi atribuții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, respectiv, de a comunica public lista cu dosarele ce urmează a fi despăgubite, indicând numele, prenumele, data, județul din care fac parte despăgubiții și suma pe care urmează să o încaseze.

Nerespectarea acestei obligații constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora se reglementează numai prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) litera h) din Constituția României, republicată, neputând constitui și obiect de reglementare al unei hotărâri de guvern, astfel cum se propune în inițiativa legislativă, aceasta din urmă făcând parte din actele Guvernului, potrivit dispozițiilor constituționale ale articolului 108.

Mulțumesc. Domnul președinte Greblă. Microfonul 7, vă rog.

O inițiativă legislativă prin care se dorește ca, prin lege, să fie modificată o hotărâre de guvern. În plus, și pe fond, obligativitatea de a publica toate datele cu caracter personal, sumele de bani care urmează să fie restituite, nu poate fi acceptată, astfel încât Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, vă propune un raport de respingere, cu mențiunea că Senatul este prima Cameră sesizată.

Inițiativa legislativă face parte, dacă ar fi promovată, din categoria celor organice.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

La dezbateri generale dau cuvântul domnului Țuțuianu. Se pregătește domnul senator Urban.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că soluția dată de noi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este corectă sub aspectul modului în care trebuie făcută reglementarea.

Problema de fond este reală. Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților s-a remarcat în acest an prin arestarea unui vicepreședinte, s-a remarcat prin demisia președintelui și, dacă suntem atenți la ceea ce se întâmplă în viața de zi cu zi, cred că ați văzut cu toții că ziarele sunt pline de anunțuri privind preluarea de creanțe de la această autoritate privind preluarea de titluri de la Fondul Proprietatea, și există o întreagă nebuloasă. Acesta este motivul pentru care am intervenit astăzi, aici, pentru că m-am adresat de mai multe ori autorității și am solicitat să ni se comunice în ce stadiu se află un anume dosar al unuia dintre cetățenii care au apelat la cabinetele noastre parlamentare. De fiecare dată, nu am putut să mă lămuresc cu privire la modul în care se soluționează dosarele și se fac plățile respective. Și întreb astăzi: care sunt criteriile, cum analizați dosarele, care este ordinea de prioritate sau dacă există vreo ordine, sau, pur și simplu, criteriile sunt cele care l-au trimis pe domnul vicepreședinte în altă parte, și nu în sala noastră de plen, astăzi?

Acesta este lucrul care cred că trebuie lămurit și dezbaterea cred că trebuie făcută serios, pentru că este o chestiune de interes public major.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator Urban, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Este adevărat că inițiativa legislativă are carențe serioase din punct de vedere al tehnicii și al modului în care este formulată, însă pe de altă parte, și din punctul meu de vedere, și nu doar din acest an, să fim foarte bine înțeleși, ci cam de vreo 5-6 ani încoace, la această autoritate, modul în care se plătesc despăgubirile față de cetățenii care au dreptul să se adreseze acestei autorități comportă ceva din logica jocului 6 din 49, astfel încât, având în vedere modul în care pe această piață neagră, despre care vorbea domnul senator Țuțuianu, au ajuns să aibă o amploare deosebită tranzacțiile cu aceste dosare depuse la autoritate, cred că, în acest moment, la nivelul organelor de cercetare penală ar trebui să se deschidă un dosar serios, care să investigheze ce se întâmplă acolo și, repet, tot ce s-a întâmplat în ultimii 5-6 ani de zile. Ajung să tranzacționeze acolo cu speranțele unor oameni care, în baza unui text de lege, și-au depus dosarele la ANRP, iar acum se trezesc că au viața și destinele ajunse în mâna unor escroci, care sunt favorizați de tot ceea ce se întâmplă la această autoritate.

Sper ca organele de anchetă penală să ne facă o bucurie și să vadă ce se întâmplă acolo, pentru că, altfel, degeaba legiferăm aici, pentru că legea este clară și trebuie aplicată.

Vă mulțumesc mult, domnule senator Urban. Domnule senator Cseke, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, doar o idee scurtă din ceea ce a rezultat din dezbateri.

Haideți să o spunem direct și pe cea dreaptă, și îi rog pe reprezentanții Guvernului să aibă în vedere acest lucru. Pe problema restituirii proprietății și pe despăgubirile privind restituirea proprietăților, avem o problemă noi toți, indiferent despre ce Guvern și despre ce Parlament discutăm. Nu știu dacă știți, dar acum 2-3 ani s-a făcut o evaluare a sumelor care ar trebui plătite de statul român foștilor proprietari și a ieșit că în următorii 80 de ani avem de plătit în ritmul anului 2007 sau 2008. Deci haideți să discutăm despre chestiunile care-i interesează pe cetățeni și cărora trebuie să le dăm o soluție.

Eu rog reprezentanții Guvernului să aibă în vedere și să vină cu o soluție la un moment dat: ce facem cu aceste dosare?

Nu vreau să intru în detalii cum se aleg și așa mai departe, dar sunt zeci de mii de dosare de restituire pe proprietate, suma este extraordinar de mare și trebuie să-i spunem cetățeanului de rând care este posibilitatea sau imposibilitatea de a plăti aceste sume.

Încă o dată, dacă mergem pe nivelul anului 2007 sau 2008, când s-a dat o sumă destul de importantă din bugetul de stat, într-adevăr, în acel an, mai avem de plătit încă vreo 80 de ani. Deci putem să suportăm așa ceva sau nu putem să suportăm și, atunci, haideți să gândim serios și să găsim soluții.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Nemaifiind alți colegi înscriși la cuvânt, îl rog pe domnul vicepreședinte să răspundă întrebărilor dumneavoastră. Microfonul 8.

Referitor la modul de soluționare a dosarelor, aici diferă în funcție de lege și de revendicări după cum urmează:

La Legea nr. 10/2001, potrivit Regulamentului de ordine interioară și Regulamentului de funcționare al ANRP, sunt două modalități de soluționare, și anume: unul dintre criterii, în ordinea intrării lor în instituția ANRP, deci la rând, și ar mai fi o modalitate de soluționare, un soft care alege, în mod aleatoriu, numărul dosarului, acesta se ia în lucru de către consilieri și se soluționează.

La Legea nr. 10/2001 am mai avea și cazurile speciale. Acestea ar trebui să fie motivate foarte bine din punct de vedere medical.

La Legea nr. 18/1991, al cărei coordonator sunt, nu există cazuri speciale, nu există nimic, dosarele sunt date în lucru în măsura în care vin de la prefecturi, se soluționează, se comunică cu petenții sau cu prefecturile, și nu sunt dosare întârziate, decât cazurile în care – eu știu? – petenții au decedat, nu și-au făcut acte de moștenitori și așa mai departe.

La Legea nr. 9/1998 și Legea nr. 290/2003, dosarele se iau la rând. Odată cu evenimentul de anul acesta, în care colegul meu a fost arestat, din ordinul președintelui, am preluat prerogativele lui și primul lucru pe care l-am făcut a fost să dau un ordin de soluționare a dosarelor care intră la Legea nr. 9/1998 și la Legea nr. 290/2003, în ordinea intrării lor în instituția ANRP. Adică până acum s-a întâmplat să nu fie soluționate dosare din 2005. Eu am dat ordinul și, în acest sens, se lucrează la soluționarea lor.

Ce pot să mai spun aici este că, odată cu schimbarea președintelui ANRP, se lucrează la modificarea Regulamentului de ordine interioară și a celui de funcționare al ANRP, pentru a se modifica felul în care se soluționează dosarele la Legea nr. 10/2001, în sensul că soluționarea se face doar în ordinea intrării lor. Cam asta...

## **Domnul Vasile Blaga:**

Am înțeles.

Domnul senator Țuțuianu dorește o scurtă intervenție. Vă rog, domnule senator.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Am vrut să intervin pentru că eu cred că trebuie să lămurim un lucru.

Dosarele ar trebui soluționate cronologic, și nu cu un soft care le ia aleatoriu. Vă întreb: softul acela l-a dus pe domnul vicepreședinte unde l-a dus? Acesta este un prim aspect.

Al doilea aspect, ca să nu rămânem datori cu un comentariu la ceea ce s-a spus aici, Legea nr. 247/2005, care ne-a dus în situația să plătim vreo 80 de ani, a fost adoptată la insistențele doamnei Macovei și ale domnului Flutur, și ar trebui să vă asumați povestea asta, pentru că a generat consecințe deosebit de grave în ceea ce privește și fondul agricol, și fondul forestier, și funcționarea justiției, și plata de despăgubiri și așa mai departe, și cred că trebuie să spunem astăzi acest lucru, fiindcă altfel riscăm să uităm ce se află la originea fiecărei situații dificile pe care o avem astăzi.

## Mulțumesc.

Doamna senator Silistru, dar foarte pe scurt. Vă rog. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-l întreb pe domnul vicepreședinte ce înseamnă soluționare, pentru că ați spus că au fost soluționate dosarele până prin 2005. Eu cunosc cazuri din județul Vaslui în care nu au fost soluționate dosare nici până în anul 2000. Soluționarea înseamnă și rezolvarea lor, adică achitarea sumelor, sau numai verificarea dosarelor?

Domnule senator Frâncu, vă rog. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este evident că propunerea legislativă pe care o avem acum de discutat nu poate fi adoptată, în primul rând, din cauza problemelor grave de tehnică legislativă pe care le are, dar problema de fond rămâne, și cred eu că trebuie să găsim o soluție să o rezolvăm. Sunt sute de cazuri și cred că toți senatorii se confruntă în teritoriu cu cetățeni care vin și ne roagă un singur lucru: oameni buni, determinați-i pe cei de la această autoritate să ne dea măcar un element de care să ne agățăm, să nu murim fără speranță – atenție, domnule vicepreședinte, să nu murim fără speranță! –, adică un lucru extrem de simplu, pe care vă rog, dacă se poate, să-l introduceți în modalitatea de rezolvare a acestor dosare, și vreau să vă felicit că se simte la instituție un vânt de primăvară. Asta o spun eu din opoziție, deci nu am niciun interes să vă laud. Se simt schimbări acolo.

Oamenii cer un singur lucru și e așa de simplu de făcut: domnule, ai rezolvat un caz – cum?, aleatoriu, prin alte mijloace pe care le cunoaștem, bine ar fi să fie chestiuni foarte clare și fără discuție, dar nu are importanță cum le-ați rezolvat –, dați-le un număr de ordine: 6427... Cetățeanul știe că el are numărul 6427 și vine când deja a auzit el că se apropie momentul respectiv, și e fericit că, domnule, în trei, șase, nouă luni poate să aibă speranța să intre în posesia unor restituiri.

Al doilea lucru totuși, tot de fond, nu trebuie să ne speriem așa de mult de sumele acelea imense, pentru că, vă spun eu, 90% din petenți acceptă acțiuni, acestea se tranzacționează la bursă, sunt din ce în ce mai căutate, și omul își recuperează 80-90% din valoarea sumei primite. Primește ceva. Moare și el liniștit că a reușit să-și recupereze bunurile părinților, bunicilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Foarte scurt, dacă mai doriți să interveniți. Da.

Exact pe tema ridicată de doamna senator Silistru, da? Mulțumesc.

Sigur.

Vreau să-i răspund doamnei senator.

Cum am spus, pentru Legea nr. 9/1998 și Legea nr. 290/2003, dosarele se soluționează la rând. Până acum nu s-au soluționat la rând, au fost luate peste rând. În momentul în care s-a întâmplat cu colegul meu ce s-a întâmplat și am fost eu numit să soluționăm dosarele pe aceste legi, am dat ordin ca dosarele să se ia în ordine cronologică, așa cum a spus și domnul senator.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Legea nr. 247/2005 a trecut prin asumarea răspunderii Guvernului Tăriceanu, în 2005. Asta era observația pe care voiam să o fac clar.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, după ora 12.30.

Punctul 20 – Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 134/2011 pentru completarea alin. (1) al art. 82 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Domnul deputat Giurgiu este prezent? Nu este.

Din partea Guvernului, domnul secretar general Gabriel Tănăsescu, Ministerul Justiției. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative.

Textul a cărui abrogare se solicită se referă la incompatibilitatea calității de senator și deputat cu funcțiile de conducere din cadrul sindicatelor, federațiilor și confederațiilor sindicale. Această incompatibilitate este justificată de necesitatea eliminării situațiilor care pot genera conflicte de interese.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult.

Domnule președinte Greblă, microfonul 7.

Consiliul Legislativ a avizat propunerea legislativă cu numeroase propuneri și observații, ceea ce, practic, îl transformă într-un aviz negativ.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au avizat negativ această propunere legislativă.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în unanimitate, a hotărât să vă propună spre dezbatere și adoptare un raport de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule președinte. La dezbateri generale sunt doritori?

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vot, după ora 12.30.

Punctul 21 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 35 din 6.06.1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment.

Inițiatorul este prezent?

Domnul deputat Oajdea nu este prezent.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Cajal.

Vă rog, microfonul 9. ## **Doamna Irina Sanda Marin-Cajal** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Această propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment, republicată, în sensul eliminării taxei pentru timbrul arhitecturii.

Legea nr. 35/1994 reglementează modul de stabilire și aplicare a categoriilor respective de timbre, precum și modul de utilizare a sumelor încasate.

Scopul instituirii timbrelor este ca sumele colectate din valorificarea unor bunuri și servicii culturale să fie folosite exclusiv pentru sprijinirea activităților organizațiilor de creatori, organizate sub formă de persoane juridice de drept privat fără scop lucrativ, precum și pentru sprijinirea materială a creatorilor.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc mult.

Domnule președinte Sergiu Nicolaescu, microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă a primit aviz favorabil, cu observații și propuneri din partea Consiliului Legislativ.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital ne-a transmis aviz negativ.

În ședința din 13 decembrie 2011, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți – 4 voturi pentru și două abțineri –, să adopte raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Radu F. Alexandru, microfonul 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Autorul prezentei inițiative legislative dovedește, din păcate, că nu are noțiuni elementare despre statutul și menirea uniunilor de creatori.

În înțelepciunea dumneavoastră, nu cu multă vreme în urmă, ați votat, cu un vot covârșitor, Legea timbrului cultural, care reglementează și pune pe baze noi colectarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical și arhitectural, condiție de existență a uniunilor de creație. Și când spun condiție de existență a uniunilor de creație, spun condiții de existență a membrilor acestor uniuni de creație. În momentul în care s-ar pune problema suspendării timbrului arhitectural, în aceeași măsură putem discuta despre lichidarea timbrului cultural și a celorlalte.

Este o mare eroare din toate punctele de vedere. Vă rog să dați un vot de respingere respectivei inițiative legislative.

Mulțumesc, domnule senator. Sunt alte intervenții? Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale. Votul, după ora 12.30.

La punctul 22 este înscrisă Propunerea legislativă privind completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Dintre inițiatori este cineva prezent? Vă rog, doamna senator Boitan Minerva. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba despre asistentul maternal, profesie care a apărut în România începând cu anul 1997, ca o necesitate de a asigura o alternativă a instituțiilor care se ocupau de copiii mai defavorizați de soartă, să spun așa, din punct de vedere social sau fizic.

S-a oferit o alternativă, care a fost agreată și de populație și care chiar a avut rezultate foarte bune. Din păcate, reducerile salariale din 2010 au determinat ca o parte din acești asistenți maternali să renunțe, astfel că acești copii fie au fost abandonați a doua oară, fie au revenit asistenților maternali care mai aveau un copil sau doi copii.

Grija pentru acești copii presupune nu numai dragoste de părinte – chiar conjunctural –, ci presupune și o serie de cheltuieli la care acești părinți, acești asistenți maternali, nu fac față la nivelul indemnizațiilor pe care le primesc acum.

De aceea, am venit cu inițiativa legislativă prin care propun – și am rugămintea să mă susțineți – ca cei care îngrijesc minimum doi copii să primească un spor de 25%, iar cei care au un copil cu handicap sau infectat HIV să primească un spor de 50%.

Nu este numai un argument sentimental. Este, dacă vreți, și un argument economic, pentru că un copil instituționalizat costă bugetul României mult mai mult decât acest spor, la o indemnizație care este undeva la 500 și ceva de lei, până la 600 de lei.

Inițiativa legislativă vine și în spiritul... Dacă vreți, chiar noua Lege a asistenței sociale vorbește de o plată sporită a serviciilor, și nu a prestațiilor în bani.

Și un ultim cuvânt.

Stimați colegi, Domnule președinte,

M-aș uita către domnul senator Rădulescu, dar nu este în sală.

Este Săptămâna Mare, vine Moșul pentru toată lumea din România și din alte părți. Sigur că mulți dintre dumneavoastră vor oferi cadouri, sporadic, unor copii aflați în nevoi mai mari sau mai mici. Haideți, fiți alături de mine, să asigurăm un sprijin și acestor copii aflați în dificultate, dar și acestor persoane minunate care au ales să aibă grijă de ei pe bani atât de puțini.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul președinte Ghizdeanu, din partea Guvernului. Mcrofonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că inițiativa legislativă se referă la acordarea unor sporuri, a unor drepturi salariale suplimentare pentru personalul din unitățile de asistență socială și nu se precizează sursele financiare, așa cum prevede Legea finanțelor publice nr. 500/2002, precum și Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, având în vedere, de asemenea, și Legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar, dar și Legea bugetului de stat pe anul 2012, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Raportul comun al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială și al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul secretar Belacurencu

Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Cele două comisii sesizate pentru raport – Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială – au hotărât adoptarea unui raport de admitere, cu un amendament admis.

Sunt intervenții la dezbateri generale? Domnule senator Daea, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu câteva zile în urmă, știm că am fost conectați la tensiunea dezbaterii bugetului. Cunoaștem constrângerile. Și acolo, și în altă parte, cu toții ne-am făcut calcule: ce avem, ce putem da, până când o putem face. Multe întrebări au rămas fără răspuns. Unele au avut răspuns printr-un zâmbet sau printr-o poziție plină de sarcasm, în special a celor de la Ministerul Finanțelor Publice.

Și astăzi, aici, la o propunere care naște, cum e firesc, sentimentul de milă, sentimentul de ajutor umanitar, mă așteptam ca Ministerul Finanțelor Publice să vină cu un calcul în care să spună: „Domnilor senatori, în poziția în care vă aflați, pentru a putea decide, vă spun ce impact bugetar are o asemenea propunere legislativă.”

Din nefericire, nu am primit un asemenea răspuns, iar pledoaria _de plano_ de a respinge tot m-a îndreptățit să ies la acest microfon și să spun că, în momentele acestea de sărbătoare, trebuie să ne gândim nu numai la moarte liniștită, cum spunea și colegul Frâncu, ci și la o viață fericită, dacă se poate numi așa, la acei oameni care nu au avut parte, ca noi și ca alții, și nu au parte de la noi de ceea ce le-ar trebui lor.

Cred că nu e bine... Măcar dacă nu putem, să nu ne pronunțăm împotriva acestui act normativ. Ar fi creștinește să mai zăbovim, dacă nu putem să cântărim cu balanța efortului

financiar această inițiativă legislativă, și poate ar fi înțelept să amânăm, dacă nu putem să facem acest gest, dar să dăm un vot împotriva unei asemenea inițiative legislative ar fi păcat. Feriți-vă de el și să ne ferim cu toții! Vă mulțumesc.

Doamna senator, microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să-i aduc aminte domnului secretar de stat că nu este vorba de niciun efort financiar suplimentar. Eu cred că este vorba chiar de o economie. Sigur, eu sunt medic, nu sunt economist, dar un copil pe care îl las într-o familie costă mai puțin decât un copil aflat într-o instituție de protecție socială. Or, noi vorbim de copii care fac parte din sistemul de protecție socială, deci este vorba de un întreg buget, din care sumele pleacă spre acești asistenți maternali, și este evident avantajul creșterii unui copil într-o familie față de cel al creșterii și îngrijirii într-o instituție de protecție socială.

Nu am specificat sursa de finanțare, pentru că dumneavoastră, oricum, aveți cuprins în bugetul de stat, la secțiunea bugetul asigurărilor sociale, deci este vorba, poate – dacă vreți –, chiar de a face economie la buget, de a veni în sprijinul creșterii acestor copii într-o familie.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Nemaifiind alte luări de cuvânt, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul îl vom da după ora 12.30.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul, respectiv domnul senator Ghișe, dorește să o susțină?

Nu dorește.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

După cum cunoașteți, în acest moment, potrivit legislației în vigoare, inclusiv potrivit noului Cod civil, nu se pune în discuție la instanță decât cuantumul despăgubirilor, atunci când părțile nu se înțeleg, nu și transferul dreptului de proprietate.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul secretar Belacurencu, vă rog. Microfonul 7.

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să adopte un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Intervenții? Nu sunt.

Votul, după ora 12.30.

La punctul 24 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii poliției locale nr. 155/2010.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă dintre inițiatori este prezent cineva? Nu este.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe.

Microfonul 10, vă rog.

Vă mulțumesc. Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative. Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Vă mulțumesc. Comisia, domnul secretar Belacurencu. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să adopte un raport de respingere la această propunere legislativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții? Nu sunt.

Votul, după ora 12.30.

La punctul 25 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42 din 30 ianuarie 2003, actualizată, privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public, prin adăugarea art. 14 alin. (4) și art. 14 alin. (4) lit. a).

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor este prezent cineva? Nu.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Irina Alexe, vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc. Vă rog, domnule secretar Belacurencu. Microfonul 7.

Stimați colegi,

Această propunere legislativă a fost avizată negativ de Consiliul Legislativ.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să adopte pentru această inițiativă legislativă un raport de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc. Intervenții?

Nu sunt.

Votul, după ora 12.30.

La punctul 26 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Declar deschise dezbaterile generale.

Doamna deputat Stavrositu – inițiator – este prezentă? Nu este prezentă.

Din partea Guvernului, domnul vicepreședinte Lörincz. Vă rog, microfonul 9.

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu următoarele observații:

Propunem schimbarea titlului propunerii legislative, întrucât forma corectă este Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

La art. 2 lit. b) din propunerea legislativă supusă analizei, recomandăm eliminarea expresiei „arborarea deasupra tablei de scris”, deoarece acest lucru ar fi dificil de realizat din punct de vedere tehnic și ar crea o potențială stare de pericol pentru elevi, iar la art. 10 lit. g) recomandăm eliminarea sintagmei „obligatorie”, deoarece, din momentul publicării în Monitorul Oficial, aplicarea legii devine obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice de pe teritoriul statului român.

Mulțumesc domnului Széll Lörincz.

Domnule secretar Belacurencu, raportul comisiei, vă rog. Microfonul 7.

Mulțumesc.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Lăsând la o parte problemele de fond, semnalez faptul că inițiatorii doresc să propună modificarea unui act normativ abrogat de mai mulți ani.

Suntem de acord cu raportul de respingere propus de comisie.

Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dat un aviz negativ acestei propuneri legislative, iar Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc. Intervenții? Microfonul 2, domnul senator Urban.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Cred că raportul de respingere dat de Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului s-a datorat mai mult faptului că, la acel moment, nu a existat un punct de vedere comunicat de Guvern, care înțeleg că, în momentul de față, susține această inițiativă legislativă.

Cred că Senatul României, prin adoptarea acestei inițiative legislative – și mă refer aici și la cea de la punctul 27 din ordinea de zi –, înțelege să dea un semnal de care România are nevoie, de care tânăra generație are nevoie pentru a conștientiza valorile naționale, și vreau să spun că, din punctul meu de vedere, Guvernul, prin reprezentanții săi, având în vedere faptul că avem o lege în acest sens, ar trebui să se implice numai pe această parte care vizează arborarea drapelului național.

De exemplu, în fiecare sală de clasă, însă și cu sancționarea încălcărilor care sunt aduse imnului național, însemnelor de stat ale României, pentru că acestea reprezintă niște valori ale poporului român...

Referindu-mă la un incident care s-a petrecut în timpul unui meci de hochei, disputat nu cu mult timp în urmă, și vreau să fiu foarte bine înțeles, nu mă refer la faptul că cei care au intonat altceva decât imnul național aveau o anumită etnie – puteau să fie magrebieni, puteau să fie marocani, puteau să fie chiar români teribiliști –, eu cred că de fiecare dată când se încalcă, când se aduce o ofensă imnului național, însemnelor naționale, indiferent de persoana care face acest lucru, trebuie ca o sancțiune să fie aplicată imediat.

Trebuie să fim mândri că suntem români, trebuie să fim mândri, așa cum sunt și alte nații de pe acest pământ, de culorile naționale și de însemnele statului român, pentru că ele ne reprezintă și ele ne dau identitate în lume, acolo unde, de foarte multe ori chiar aici, în Europa, ne simțim stingheri și poate ne simțim ca niște musafiri nepoftiți.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc mult, domnule senator. Alte intervenții?

## Nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Vom vota imediat proiectul de lege.

V-aș propune să discutăm și punctul 27 din ordinea de zi.

La punctul 27 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

## Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul la dezbateri generale reprezentantului Guvernului, domnul Széll Lörincz, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Tineret și Sport.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu următoarele observații:

1. Propunem reformularea art. 9 astfel: La art. 9, după alin. (2) se introduce un nou alineat, alin. (2[1] ) , cu următorul cuprins:

(2[1] ) „Prin excepție de la prevederile alin. (2), elevii din ciclul primar intonează prima strofă din imnul național.”

2. Referitor la soluțiile legislative preconizate pentru art. 10 lit. g), semnalăm faptul că art. 280 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, stabilește o serie de sancțiuni disciplinare pentru încălcarea cu vinovăție de către personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum și cel de conducere, de îndrumare și de control din învățământul preuniversitar a normelor de comportare care dăunează interesului învățământului și prestigiului unității.

Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Domnule secretar Belacurencu, microfonul 7.

## Stimați colegi,

Doresc să vă informez că pentru această propunere legislativă Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a dat un aviz negativ, iar Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să adopte un raport de respingere.

Mulțumesc. La dezbateri generale, doamna senator Silistru. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Pe mine mă surprinde domnul reprezentant al Autorității Naționale pentru Tineret și Sport, pentru că aceste propuneri cu care a venit și pe care le-a citit aici trebuiau făcute la comisiile raportoare, nu în plenul Senatului.

Chiar mă uimește faptul că nici acest lucru nu-l știe reprezentantul Guvernului, al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

Deci nu aici, în plenul Senatului, trebuia să veniți cu aceste propuneri, ci la comisii, și vedeați dacă comisia le acceptă sau nu.

Foarte corectă poziția doamnei senator. Domnul senator Cseke, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Haideți să ne uităm pe punctul de vedere al Guvernului. Deci domnul vicepreședinte a citit din punctul de vedere al Guvernului, care este extrem de clar.

La concluzii spune că susține adoptarea acestei propuneri legislative, cu observațiile din punctul de vedere, și a dat citire acestor observații. Aceasta este o altă discuție, dacă acele observații ale Guvernului au fost sau nu au fost luate în considerare de comisie. Aceasta este o altă discuție, dar eu cred că domnul vicepreședinte a citit exact ceea ce a avut mandat de la Guvernul României.

Mulțumesc.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Dar punctele de vedere nu au fost la comisie, domnule senator.

Am avut un grup de colindători în lojă. Să-i salutăm... Nu am vrut să întrerupem lucrările.

Vă mulțumim mult.

Domnul senator Cristian Rădulescu, numai să ne lăsați și timp pentru procesul de votare.

Vă rog, domnule lider de grup. Microfonul 2.

Mulțumesc.

Voi fi foarte concis.

Am citit și eu cele două inițiative legislative, amândouă sunt pornite dintr-un spirit foarte lăudabil, dar amândouă au neajunsuri, cum ar fi interpretarea – la un moment dat, aș zice – imnului național în integralitate, și aceasta nu se întâmplă nici la noi.

Eu aș propune să trimitem ambele inițiative către Camera Deputaților, acolo regulamentul permite comasarea a două inițiative legislative pe aceeași temă, și din două inițiative legislative cu scăpări și neajunsuri să iasă una bună.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Mulțumesc.

Atunci când o să-i vină rândul punctului 27 din ordinea de zi, voi începe cu cererea dumneavoastră de a fi retrimisă comisiei.

Și punctul 26 din ordinea de zi sau numai punctul 27? Ambele?

Da, dăm vot.

Eu vă propun să ne oprim aici cu procesul de discutare a inițiativelor legislative, pentru că toate proiectele pe care le avem pe ordinea de zi au termen de adoptare tacită de-abia în luna martie 2012, deci vom avea timp suficient să le discutăm și la începutul lunii februarie.

Revenim la punctul 5 din ordinea de zi și vă rog să fiți atenți și să vă ocupați locurile în sală.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea articolului 17 din Legea nr. 21/1996 privind Legea concurenței.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

- Senatul este Cameră decizională.

- Supun la vot raportul de respingere.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de respingere, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este Cameră decizională.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind transmiterea unei suprafețe de teren portuar din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în administrarea Consiliului Local al Municipiului Oltenița, județul Călărași, pentru realizarea obiectivului „Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona Oltenița și amenajare port turistic”.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2011 privind stabilirea unor măsuri organizatorice în domeniul afacerilor europene.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este Camera decizională.

Punctul 14 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2011 privind unele măsuri de aplicare a Programului național privind sprijinirea construirii de locuințe proprietate personală, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2006.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament respins, care nu a fost susținut.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.

## **Din sală:**

Nu trebuie să-l mai votăm!

Punctul 12 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2011 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC.

Raportul comisiei este de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Suntem prima Cameră sesizată.

Listă pentru liderii de grup!

## **Domnul Vasile Blaga:**

Da, listă pentru liderii grupurilor parlamentare. O vom discuta într-o ședință viitoare.

Punctul 13 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2011 privind organizarea și funcționarea inspecției economicofinanciare la operatorii economici.

Deci

## **Domnul Vasile Blaga:**

Ba da, trebuie, pentru că a fost un amendament respins. Avea amendament.

Punctul 15 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru modificarea art. 55 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de respingere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Suntem Camera decizională.

Listă!

## **Domnul Vasile Blaga:**

Vă rog, listă pentru liderii de grup.

Punctul 16 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2011 privind aprobarea organizării unor acțiuni de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern si internațional.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

La balcon avem un grup de colindători din Maramureș. Să-i aplaudăm. Sunt invitați de domnul senator Bota.

Mulțumim.

Ne cântați afară, nu...

Punctul 17 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Suntem prima Cameră sesizată.

Punctul 18 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea art. 33 din Legea fondului funciar nr. 18/1991.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Suntem prima Cameră sesizată.

Punctul 19 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 361 din 28/04/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 20 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 134/2011 pentru completarea alin. (1) al art. 82 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 21 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 35 din 6/06/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment.

Raportul comisiei este de respingere.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

-

Raportul de respingere a fost adoptat, iar propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 22 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu un amendament admis.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

- Scuzați-mă. A fost admis.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.

47 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea legislativă a fost respinsă la limită. Listă pentru liderii grupurilor parlamentare.

Punctul 23 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Raportul comisiei este de respingere.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

-

- nicio abținere.

- Raportul de respingere nu a fost adoptat.

-

- Punctul 24 din ordinea de zi – Propunerea legislativă

- pentru modificarea și completarea Legii poliției locale nr. 155/2010.

- Raportul comisiei este de respingere a propunerii

- legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

-

- două abțineri.

- Raportul de respingere nu a fost adoptat.

-

- nicio abținere.

- Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 25 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42 din 30 ianuarie 2003, actualizată, privind organizarea și funcționarea serviciilor de iluminat public, prin adăugarea art. 14 alin. (4) și art. 14 alin. (4) lit. a).

- Raportul comisiei este de respingere.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

-

- nicio abținere.

- Raportul de respingere a fost adoptat. Propunerea legislativă a fost respinsă. Punctul 26 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

-

-

Punctul 27 din ordinea de zi – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Nu, domnule senator Daea – scuzați-mă, o să votăm din nou –, nu trebuie să trimit la comisie, pentru că domnul senator Rădulescu... Am spus că votăm și că se transmite Camerei Deputaților, la comisie. Aceasta a fost poziția.

- Votăm încă o dată raportul de respingere.

-

A fost adoptat, scuzați-mă!

Propunerea legislativă a fost respinsă. Încheiem aici...

Domnule senator Daea, vă rog. Aveți răbdare. Domnule senator Daea, microfonul 4.

## **Domnul Petre Daea:**

## Domnule președinte al Senatului,

Să încheiem cum se cuvine. Eu cred că s-a strecurat o greșeală la punctul 22 din ordinea de zi – Propunerea legislativă privind completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, și să mă explic. Am avut de dat un vot pe raport.

Prima parte a deciziei noastre a fost favorabilă. Apoi, am dat vot pe inițiativa legislativă: nici pentru, nici împotrivă. Scorul a fost egal. V-aș ruga să procedați în consecință, iar dacă...

Nu, nu, nu.

Iar dacă nu, să fie păcatul celor care și l-au însușit.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Asta este altceva, dar propunerea legislativă nu a fost adoptată. Numărul de voturi a fost, într-adevăr, egal. Adică, suma voturilor împotrivă și a abținerilor a fost egală cu suma voturilor pentru. Îmi aduc perfect aminte.

Vă mulțumesc.

Nu mai avem... Mai aveți și dumneavoastră.

Vă rog foarte mult, doamna senator Silistru, microfonul 3.

Aveți răbdare.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș ruga colegii să rămână pe loc, pentru că vreau să vă solicit să vă interesați la staff. La punctul 12 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2011 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – ISC, cred că s-a strecurat o greșeală. Este o lege ordinară, și aceasta ori a trecut, ori a picat astăzi.

## **Domnul Vasile Blaga:**

Este ordonanță de urgență a Guvernului și se va relua votul într-o ședință viitoare.

Ba da, ba da! Este vorba de un proiect de lege pentru modificarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului. Nu a întrunit nicio variantă. Deci o discutăm într-o ședință viitoare.

Mulțumesc mult.

Vă urez „La mulți ani!”, pentru că nu mai avem nicio ședință de plen.

Ba da, ba da! Nu contează. Aici sunt și juriștii dumneavoastră, și juriștii Senatului, și spun că am procedat corect.

Vă invităm la bradul de Crăciun de la intrarea principală.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591585]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 162/30.XII.2011 conține 48 de pagini.**

Prețul: 14,40 lei