Orice comunitate uman„ nu se poate na∫te, nu se poate dezvolta, nu poate rezista dec‚t pe un temei unificator. Mult„ vreme Ón istorie acest temei unificator a fost o legend„, un mit sau un simbol. Œn epoca modern„ Óns„, care Ónseamn„ ∫i na∫terea na˛iunii moderne, acest temei unificator al comunit„˛ii este Constitu˛ia. Cum s-a spus aici, nu este vorba de un simplu text, de un simplu petic de h‚rtie. E vorba de mult mai mult dec‚t at‚t. Œntradev„r, Constitu˛ia este contractul social al unei na˛iuni.
Iat„ de ce acum, Ón acest moment, c‚nd ne afl„m Ón pragul dezbaterilor pe marginea proiectului de lege care are ca obiect revizuirea Constitu˛iei, trebuie s„ spunem r„spicat, a∫a cum am spus-o de 12 ani noi, liberalii, c„ aceast„ revizuire este necesar„.
S-a vorbit de stabilitate, Óntr-adev„r stabilitatea constitu˛ional„ este necesar„, atunci c‚nd Óns„ ai ∫ansa ca p„rin˛ii fondatori ai Constitu˛iei s„ fie ∫i cei care au creat valorile democra˛iei liberale, valorile democra˛iei constitu˛ionale.
Din p„cate, Ón 1991 c‚nd a fost redactat textul acestei Constitu˛ii, nu ne eliberasem, ∫i c‚nd spun asta m„ refer la noi to˛i, nu ne eliberasem cu totul de iner˛iile unei mentalit„˛i care nu era compatibil„ cu ideea de democra˛ie constitu˛ional„. A discuta ast„zi despre revizuirea Constitu˛iei nu Ónseamn„ a Ónvinge principiul stabilit„˛ii constitu˛ionale. Dimpotriv„. Œnseamn„ a lua act cu luciditate de imperfec˛iunile pe care textul fondator al democra˛iei Ón Rom‚nia le-a con˛inut Ón momentul Ón care el a fost elaborat.
Partidul Na˛ional Liberal a votat, Óntr-adev„r, Ón 1991 Ómpotriva acestei Constitu˛ii. ™i am spus atunci de ce. Avem ast„zi satisfac˛ia, dup„ 12 ani, c„ toate partidele democratice reprezentate Ón Parlamentul Rom‚niei au realizat un acord politic pentru revizuirea acestei Constitu˛ii. Asta Ónseamn„ c„ punctul de vedere pe care noi l-am sus˛inut Ón urm„ cu 12 ani a fost corect. Asta Ónseamn„ c„ am putea afirma ast„zi, cu o vorb„ veche rom‚neasc„, c„ e bine s„ avem mintea rom‚nului de pe urm„ ∫i ast„zi aceast„ minte se dovede∫te a fi liberal„.
Nu este vorba aici de un partizanat politic, nu vorbesc Ón numele unui liberalism de partid, vorbesc Ón numele valorilor liberale care vreme de dou„ secole s-au r„sp‚ndit Ón lume ∫i au cucerit lumea. Vorbesc Ón numele valorilor liberale care se afl„ ∫i Ón programele partidelor social-democrate ∫i Ón programele partidelor cre∫tin-democrate, p‚n„ ∫i Ón programele unor partide na˛ionaliste, iar nu numai Ón programele partidelor liberale. A∫adar, aceste valori care sunt valorile democra˛iei constitu˛ionale devin un bun comun al tuturor partidelor care cred Ón aceste valori. Nu un partizanat ieftin de partid doresc s„ fac ast„zi aici: vorbim despre valorile liberale ∫i despre faptul
c„ ast„zi cu to˛ii convenim, sau aproape cu to˛ii, c„ ele trebuie s„-∫i afle reflexul firesc Ón Constitu˛ia Rom‚niei.
De ce nu am votat aceast„ Constitu˛ie Ón 1991? Pentru c„, pe de o parte, nu erau exprimate foarte clar anumite principii. Pe de alt„ parte, alte principii nu erau pur ∫i simplu Ónscrise Ón Constitu˛ie. Pentru c„ modul Ón care au fost desenate, configurate anumite institu˛ii ne-a creat convingerea de atunci c„ vor ap„rea disfunc˛ionalit„˛ile pe care le-am tr„it Ón ultimii 12 ani. Fie c„ este vorba de institu˛ia preziden˛ial„, de Executiv, de Parlament, de Curtea Suprem„ de Justi˛ie, de Curtea de Conturi, de Curtea Constitu˛ional„. Numai dac„ nu suntem lucizi, numai dac„ nu suntem reali∫ti nu vedem aceste disfunc˛ionalit„˛i.
A le aborda ast„zi Ómpreun„ nu Ónseamn„ a ataca principiul stabilit„˛ii constitu˛ionale. Œnseamn„ a renegocia un contract. ™i atunci c‚nd anumite clauze contractuale se dovedesc incorecte este o dovad„ de Ón˛elepciune s„ le renegociem. Nu este vorba de a ne impune unii altora voin˛a. Nu este vorba de un reflex totalitar, este vorba de cea mai profund„, cea mai benefic„ modalitate de abordare a rela˛iilor dintre oameni, Ón˛elegerea, negocierea, dialogul. Œn fond, revizuirea Constitu˛iei tocmai asta Ónseamn„. Un dialog Óntre noi, o negociere Óntre noi pentru a Óntemeia mai bine textul fondator al na˛iunii rom‚ne, pentru a Óntemeia mai bine acest contract social.
S-a spus, pe bun„ dreptate, c„ Ón Comisia de revizuire a Constitu˛iei, spiritul de cooperare a prevalat Ón raport cu spiritul partinic. ™i, Óntr-adev„r, a∫a a fost. Asta ∫i pentru c„ Ón Comisia de revizuire a Constitu˛iei to˛i membrii au fost juri∫ti. Au vorbit un limbaj comun. Nu vreau s„ spun prin asta c„ ast„zi Óncep‚nd dezbaterile Ón Camera Deputa˛ilor pe marginea acestei legi nu vom avea un limbaj comun. Dimpotriv„, vreau s„ subliniez c„, **acum mai mult ca niciodat„, spiritul care a domnit Ón comisia de revizuire trebuie s„ continue ∫i Ón cadrul dezbaterilor care au loc Ón plen.**
Aceast„ Lege de revizuire a Constitu˛iei Ón proiectul care v„ este prezentat acum are Ómpliniri, dar are ∫i neÓmpliniri. ™i con˛ine ∫i unele pericole. M„ simt dator s„ le semnalez pe toate acum, pentru ca Ómpreun„ s„ avem timp s„ reflect„m, s„ complet„m Ómplinirile ∫i, dac„ este posibil, s„ Ónl„tur„m pericolele. Mai Ónt‚i, a∫a cum se prezint„ ast„zi textul legii de revizuire, el consolideaz„ democra˛ia constitu˛ional„ Ón Rom‚nia. Am spus de multe ori Ón ultimii ani c„ na˛iunea rom‚n„ trebuie s„ fie ast„zi o na˛iune civic„ ∫i nu una etnic„. Identitatea unei na˛iuni nu mai este dat„ de caractere etnice Ón primul r‚nd. Ea este dat„ civismul ei, de valorile ei civice, de valorile ei constitu˛ionale. Identitatea unei na˛iuni este Ón primul r‚nd o identitate constitu˛ional„. Iat„ de ce, faptul c„ Ón acest text se propune ca temeiul statului rom‚n s„ fie nu numai unitatea poporului rom‚n, ci ∫i solidaritatea cet„˛enilor Rom‚niei, Ónseamn„, din punctul nostru de vedere liberal, un pas enorm Ón direc˛ia construirii unei adev„rate na˛iuni civice Ón Rom‚nia. Solidaritatea cet„˛enilor este ∫i criteriul de construire a Europei, numai c„ Europa nu poate fi construit„ numai cu cet„˛eni, ci ∫i cu na˛iuni, cu state na˛ionale. Vremea na˛iunilor nu a apus. Vremea statelor na˛ionale nu a apus. Dimpotriv„, Europa va fi puternic„ Ón m„sura Ón care va avea cet„˛eni puternici ∫i na˛iuni puternice. Dar na˛iunea, repet, nu mai este una a resentimentului etnic, a resentimentului care creeaz„ discrimin„ri, na˛iunea trebuie s„ fie una a solidarit„˛ii civice.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003
Œn doilea r‚nd, este Ónscris Ón textul proiectului de lege Ón mod clar ∫i f„r„ echivoc principiul separa˛iei puterilor Ón stat. Economia de pia˛„, care Ónc„ nu a c„p„tat caracteristica de func˛ionalitate, va putea avea o ∫ans„ real„ dac„ se Óntemeiaz„ Óntr-adev„r pe libera ini˛iativ„. ™i, Óntr-adev„r, Ón textul Constitu˛iei ast„zi este prev„zut c„ economia de pia˛„ Ón Rom‚nia este Óntemeiat„ pe libera ini˛iativ„. Nu mai pu˛in, garantarea propriet„˛ii private, reducerea sferei propriet„˛ii publice sunt elemente de natur„ s„ garanteze crearea unei adev„rate economii de pia˛„ Ón Rom‚nia. Aceste idei se reg„sesc Ón textul Legii de revizuire a Constitu˛iei.
Drepturile omului, despre care s-a spus c„ formeaz„ religia secolului nostru ∫i a secolului XX, sunt o poveste f„r„ sf‚r∫it ∫i reglementarea lor Ón Constitu˛ie trebuie s„ g„seasc„ forme mai bune, forme perfectibile. Este ceea ce am f„cut, preciz‚nd clar c„ arestarea se dispune numai de instan˛a de judecat„, c„ perchezi˛ia se dispune numai de instan˛a de judecat„. Este ceea ce am f„cut atunci c‚nd am exprimat clar ideea procesului echitabil. Imperfec˛iunile institu˛ionale, pe care le observ„m cu to˛ii, Ó∫i au sorgintea Ón Constitu˛ie. ™i dac„ ast„zi Ón acest proiect de lege sunt multe amendamente care privesc fie institu˛ia preziden˛ial„, fie Guvernul, fie Curtea Suprem„ de Justi˛ie, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie Curtea de Conturi, fie Curtea Constitu˛ional„ este pentru c„, Óntr-adev„r, aceste institu˛ii necesit„ corec˛ii. ™i Ón comisia de revizuire am adoptat solu˛ii de natur„ s„ fac„ mai bune aceste institu˛ii democratice.
Spuneam Óns„ c„ avem un temei foarte prezent care ne Óndeamn„ la revizuirea Constitu˛iei. Integrarea european„ nu este posibil„ f„r„ textele pe care le propunem Ón acest proiect de lege. Nu am Ón˛eles ∫i nu voi Ón˛elege cum se poate face integrarea european„ f„r„ s„ cre„m mecanismul constitu˛ional al integr„rii europene. Or, textul proiectului de Lege privind revizuirea Constitu˛iei con˛ine acest mecanism institu˛ional indispensabil pentru aderarea la Uniunea European„ ∫i pentru aderarea la NATO. A∫adar, nu putem adera Ónainte de revizuirea Constitu˛iei, pentru c„ nu avem mecanismul constitu˛ional de aderare. Sub acest aspect este o eviden˛„ necesitatea revizuirii Constitu˛iei.
Din perspectiva noastr„ liberal„, exist„ ∫i c‚teva neÓmpliniri Ón acest text al proiectului de lege. Unele dintre neÓmpliniri au fost deja semnalate de antevorbitorii mei.
Vreau s„ m„ refer la o neÓmplinire care mi se pare extrem de important„ ∫i care trebuie s„ fie Ónl„turat„ cu ocazia dezbaterilor pe marginea amendamentelor la proiectul de lege.
S-a spus, ∫i nu f„r„ temei, c„, din p„cate, Ón ultimii ani, puterea legislativ„ ∫i-a pierdut din con˛inut. S-a spus, ∫i nu f„r„ temei, c„ Ón ultimii ani puterea legislativ„ este dominat„ de puterea executiv„. Iat„ de ce, pentru a restabili raportul firesc dintre puterea legislativ„ ∫i puterea executiv„ este necesar s„ Ónscriem Ón Constitu˛ie ideea responsabilit„˛ii clare a Guvernului fa˛„ de Parlament. ™i o form„ de r„spundere a Guvernului fa˛„ de Parlament, ∫i Ón acela∫i timp o form„ de respect a Guvernului fa˛„ de Parlament, este prezentarea Ón persoan„ a mini∫trilor ∫i a primului ministru pentru a r„spunde interpel„rilor ∫i Óntreb„rilor parlamentarilor. S-a spus c„ o asemenea ideea ar paraliza activitatea Guvernului. Guvernul Marii Britanii func˛ioneaz„ foarte bine, tocmai pentru c„ aceast„ idee este respectat„. ™i primul-ministru al Marii Britanii nu
se ru∫ineaz„ s„ vin„ Ón Parlament ∫i s„ r„spund„ Óntreb„rilor adresate de Opozi˛ie. Este, dac„ vre˛i, o form„ de bun-sim˛ democratic, este Ón acela∫i timp o form„ elementar„ de democra˛ie.
Nu mai pu˛in, trebuie s„ curm„m migra˛ia parlamentar„. ™i chiar dac„ teoria constitu˛ional„ are principii care func˛ioneaz„ bine Ón alt„ parte, ideea c„ parlamentarul poate migra de la un partid la altul, uneori de c‚teva ori Ón aceea∫i legislatur„, nu mai poate fi acceptat„. Iat„ de ce am propus ∫i sus˛inem ideea unei prevederi constitu˛ionale care s„ opreasc„ migra˛ia parlamentar„.
™i, nu mai pu˛in, este vorba de delimitarea atribu˛iilor Camerelor. Cu tot respectul pe care Ól am pentru Senat ∫i pentru senatori, nu cred c„ trebuie s„ facem un punct de orgoliu din aceast„ idee a delimit„rii func˛ionale a atribu˛iilor Camerelor. Pentru c„ a∫a cum arat„ ast„zi proiectul de lege Ón aceast„ privin˛„, nu am f„cut dec‚t s„ partaj„m aproape aritmetic atribu˛iile legislative ale celor dou„ Camere.
Aceast„ partajare aritmetic„ a atribu˛iilor Camerelor Ón materie legislativ„ nu va fi Óns„ de natur„ s„ gr„beasc„ procesul legislativ, dimpotriv„, va fi de natur„ s„ creeze anumite confuzii Ón ce prive∫te dezbaterea legilor. ™i aici este loc de mai bine Ón dezbaterile pe care le vom face. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œng„dui˛i-mi s„ Ónchei spun‚nd c„ acordul politic care st„ la baza acestei revizuiri nu trebuie s„ fie pus Ón pericol de patima politic„ Ón cadrul dezbaterilor parlamentare Ón Camer„ ∫i Ón Senat pe marginea acestui proiect de lege. Acest acord politic trebuie s„ fie respectat. Iar regulile care au func˛ionat Ón comisie trebuie s„ func˛ioneze ∫i Ón plenul celor dou„ Camere. Dac„ de o parte sau alta nu se va respecta acest acord politic, dac„ de o parte sau alta nu vor fi respectate regulile care au f„cut posibile Ón˛elegerile din comisia de revizuire, atunci ∫i noi spunem c„ nu vom vota dec‚t textele care privesc integrarea european„ ∫i integrarea Ón NATO. Dar faptul c„ acum, Ón pragul dezbaterilor pe marginea acestei legi, facem asemenea preciz„ri este ∫i semnul unei neÓncrederi reciproce.
Œmi m„rturisesc speran˛a c„, la Óncheierea acestor dezbateri, neÓncrederea dintre noi s„ dispar„, c‚nd este vorba de legea fundamental„, c‚nd este vorba de textul Óntemeietor al na˛iunii rom‚ne.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.