Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·28 iunie 2003
MO 82/2003 · 2003-06-28
Informare privind demisia din calitatea de deputat a domnului Dinu Patriciu, Circumscrip˛ia electoral„ nr. 31 Prahova, P.N.L.
Dezbateri generale asupra Propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei
Aprobarea componen˛ei comisiilor de mediere pentru solu˛ionarea tex- telor adoptate Ón redact„ri diferite de c„tre cele dou„ Camere la: — proiectul de Lege privind producerea ∫i valorificarea legumelor de c‚mp; — proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 194/2002 privind regimul str„inilor Ón Rom‚nia; — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune
· Informare · informare
6 discursuri
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Declar deschis„ ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor consacrat„ dezbaterilor asupra Propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei. V„ informez c„ ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 302 deputa˛i, sunt absen˛i 48, particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 13.
Œnainte de a intra Ón ordinea de zi, o s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ rezolv„m ni∫te probleme tehnice. Una ar fi aceea c„ domnul Dinu Patriciu, deputat Ón Circumscrip˛ia electoral„ 31 Prahova, comunic„ plenului Camerei
## **Domnul Dinu Patriciu:**
Stima˛i colegi, Doamnelor ∫i domnilor, Œmi men˛in demisia. V„ mul˛umesc.
Domnule Patriciu,
V„ mul˛umim ∫i noi pentru participare; v„ a∫tept„m Ón mandatul viitor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 ## Stima˛i colegi,
Cvorumul pentru dezbaterea Propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei prev„zut de Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr.11/2003 este Óndeplinit, Ón sensul c„ trebuie s„ fim prezen˛i 2/3 din num„rul deputa˛ilor.
La ordinea de zi, ast„zi avem doar dezbaterile generale asupra Propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei.
Vreau s„ v„ informez, de asemenea, c„, potrivit acordului dintre grupurile parlamentare, acord confirmat de c„tre Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor ∫i Comitetul ordinii de zi, lucr„rile se vor desf„∫ura dup„ urm„toarea procedur„: pre∫edintele Comisiei pentru redactarea Propunerii legislative pentru revizuirea Constitu˛iei, domnul pre∫edinte Valer Dorneanu, v„ va prezenta proiectul de lege ∫i raportul comisiei cu privire la amendamentele admise ∫i respinse. Œn continuare vor lua cuv‚ntul reprezentan˛ii tuturor partidelor, Ón calitate de reprezentan˛i ai grupurilor parlamentare ∫i de ini˛iatori ai legii; Ón acela∫i timp, c‚te un reprezentant din partea fiec„rui partid care va putea ˛ine o cuv‚ntare nu mai mare de 15 minute.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte Dorneanu, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Domnule prim-ministru,
Stima˛i mini∫tri,
Constitu˛ia ˛„rii constituie actul nostru de identitate, cartea sacr„ a existen˛ei noastre. Este un act esen˛ial de reg„sire ∫i reconstruc˛ie a noii Rom‚nii democratice, libere ∫i pluraliste. Evoc„m dimensiunea sacr„ nu Ónt‚mpl„tor. A∫a cum datori suntem s„ respect„m preceptele biblice, tot astfel datori suntem noi, cet„˛enii acestei ˛„ri, s„ respect„m cu aceea∫i sfin˛enie litera ∫i spiritul Constitu˛iei, consacrate prin voin˛a suveran„ a poporului.
S„ ne amintim ce afirma genialul poet Mihai Eminescu Ón urm„ cu 140 de ani: îCugetarea fundamental„ a Constitu˛iunii este c„ ea este organismul acela care este destinat de a forma ∫i de a formula voin˛a statului“ ∫i continua genialul nostru poet ideea prin aprecierea potrivit c„reia îConstitu˛ia este organismul prin mijlocul c„ruia voin˛a general„ devine lege“.
Constitu˛ia adoptat„ prin referendumul din 8 decembrie 1991 a consacrat, la nivelul a∫ez„m‚ntului fundamental al statului, idealurile Revolu˛iei Rom‚ne din 1989, instituind un regim parlamentar modern Ón concordan˛„ cu tradi˛iile democratice ale constitu˛ionalismului rom‚nesc ∫i ale marilor democra˛ii europene, drepturile omului, consfin˛ite prin standardele interna˛ionale din acest domeniu, modelul european de control al constitu˛ionalit„˛ii lui.
Œn cei peste 12 ani de aplicare, Constitu˛ia ∫i-a dovedit valabilitatea ∫i viabilitatea. Legea fundamental„ Ón vigoare s-a dovedit a fi un corp de principiu ∫i norme moderne realiste Ón concordan˛„ cu ceea ce ne-am propus s„ construim ∫i Ón armonie cu evolu˛iile democratice proprii statelor ∫i na˛iunilor moderne. Ea a deschis drumul pentru trecerea imediat„ la edificarea institu˛iilor ∫i structurilor ∫i la respectarea regulilor statului de drept, precum ∫i a economiei de pia˛„.
Constitu˛ia, Ón Óntregul s„u, a fost validat„ de evolu˛ii de fond pozitive ale societ„˛ii rom‚ne∫ti. Se cuvine s„ subliniem nu numai impresionanta adeziune pe care na˛iunea rom‚n„ a manifestat-o fa˛„ de noua Constitu˛ie
Ón cadrul referendumului popular, dar ∫i aprecierea deosebit de elogioas„ de care s-a bucurat din partea Consiliului Europei, a altor organiza˛ii interna˛ionale, precum ∫i din partea unor reputa˛i oameni politici ∫i a multor speciali∫ti din lume.
Sunt convins c„ to˛i nutrim, Ón aceste momente, sentimente deosebite, complexe, ce Ómbin„ ∫ansa cu responsabilitatea. Avem privilegiul de a decide asupra con˛inutului actului fundamental al Rom‚niei, dar, totodat„, capacitatea noastr„ de g‚ndire ∫i de crea˛ie se concentreaz„, trebuie s„ se concentreze, asupra r„spunderii istorice, prezente ∫i viitoare, Ón fa˛a poporului rom‚n, a celor ce ne-au Ómputernicit s„-i reprezent„m, s„ le exprim„m ∫i s„ le materializ„m interesele ∫i n„zuin˛ele spre mai bine Ón forul legislativ al ˛„rii.
Se impune, f„r„ dubiu, s„ pornim de la convingerea c„ suntem obliga˛i Ón fa˛a istoriei neamului nostru s„ continu„m tradi˛iile democratice ale constitu˛ionalismului rom‚nesc, s„ conferim, Ón noile coordonate euroatlantice, adev„rata valoare a drepturilor fiin˛ei umane, consfin˛it„ prin standarde interna˛ionale consacrate.
Nu discut„m adaptarea ∫i adoptarea unei legi dintr-un domeniu sau altul, noi Óncepem Ón aceast„ zi, ∫i sper s„ o finaliz„m cu succes, o misiune care vizeaz„ adoptarea ∫i consolidarea fundamentului legislativ rom‚nesc de natur„ a clarifica direc˛iile de evolu˛ie ale na˛iunii noastre pentru o bun„, n„d„jduim c‚t mai lung„, perioad„ de timp.
V„ solicit de aceea s„ fim domina˛i de con∫tiin˛a creatorului de cadru juridic, a f„ptuitorului Óntregului, nu de opinia celui chemat s„ repare sau s„ adauge ceva, pentru c„, pun‚nd Ón fa˛„ actualul proces de revizuire cu cel ini˛ial de elaborare a Constitu˛iei, rezult„ numeroase asem„n„ri, ca expresie a rolului fundamental al Parlamentului Ón cadrul regimului nostru constitu˛ional.
At‚t elaborarea Constitu˛iei, c‚t ∫i propunerea de revizuire Ó∫i au originea Ón voin˛a parlamentar„, prin intermediul unor comisii instituite Ón acest scop. De aceea, elaborarea ∫i revizuirea se dovedesc expresii ale unei caracteristici a constitu˛ionalismului rom‚nesc dup„ 1989 — ini˛iativa constitu˛ional„ izvor‚t„ din aria parlamentar„.
Pe cale de consecin˛„, ca ∫i Ón procesul constitu˛ional ini˛ial, procedura de elaborare a propunerii de revizuire a avut, ceea ce nu constituie desigur o noutate pentru dumneavoastr„, un caracter deschis, pe temeiul acordului politic Óncheiat Óntre partidele reprezentate Ón Parlament, a sugestiilor ∫i propunerilor societ„˛ii civile, Óndeosebi prin intermediul Forumului constitu˛ional al presei scrise ∫i audiovizuale, al audierii unor personalit„˛i ale vie˛ii politice, contribu˛iei ∫i expertizei de specialitate a Comisiei pentru democra˛ie prin drept de la Vene˛ia.
Cum este lesne de constatat, revizuirea, ca ∫i procesul constitu˛ional ini˛ial, a urm„rit receptarea marilor valori ale democra˛iei contemporane. Sub acest aspect, caracteristice pentru construc˛ia Ón vigoare au fost Óndeosebi respectarea drepturilor, libert„˛ilor ∫i Óndatoririlor cet„˛ene∫ti, democratizarea regimului politic, instituirea modelului european de control al constitu˛ionalit„˛ii legii.
Stima˛i colegi,
Œn calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru elaborarea Propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei, Ómi revine onoarea de a v„ prezenta rezultatul activit„˛ii noastre, ∫i anume cuprinsul propunerii de revizuire, precum ∫i raportul asupra celor 254 de amendamente prezentate comisiei, dup„ sesizarea Camerei prin Biroul s„u permanent,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 ∫i dup„ punerea de acord a propunerii cu avizul Consiliului Legislativ ∫i cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale.
Sensul politic major al propunerii legislative de revizuire pe care o supunem aten˛iei este acela de perfec˛ionare a unor prevederi constitu˛ionale pe temeiul experien˛ei acumulate ∫i mai ales fundamentarea pe plan constitu˛ional a evolu˛iilor viitoare. Avem nevoie de stabilitate pe termen lung, indiferent de oscila˛iile politice inerente evolu˛iilor sociale.
Dezvoltarea democra˛iei constitu˛ionale a condus la programarea expres„ a principiului separa˛iei puterilor Ón stat ∫i a suprema˛iei Constitu˛iei ca principiu fundamental de organizare ∫i func˛ionare a statului nu numai sub forma unei Óndatoriri a cet„˛enilor, ca Ón redactarea actual„, la consacrarea principiului solidarit„˛ii, care este definitoriu Ón evolu˛ia societ„˛ii contemporane, mai ales Ón cadrul modelului european, precum ∫i a regulii constituirii organelor reprezentative prin alegeri libere, periodice ∫i corecte.
Œntruc‚t Ón prezent ˛ara noastr„ se afl„ sub imperiul unui alt moment istoric, este necesar„ receptarea valorilor specifice Uniunii Europene, a exigen˛elor Alian˛ei NordAtlantice, valorificarea experien˛ei acumulate, Ónt„rirea garan˛iilor constitu˛ionale ale drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale, optimizarea procesului decizional Ón cadrul regimului politic, asimilarea unor valori legate de evolu˛ia democra˛iilor europene Ón concordan˛„ cu cerin˛ele specifice societ„˛ii noastre.
Integrarea euroatlantic„ a ˛„rii Ón marile democra˛ii contemporane presupune instituirea temeiului constitu˛ional necesar pentru intrarea Ón Uniunea European„ ∫i aderarea la NATO. Este ceea ce ∫i alte ˛„ri europene au f„cut ∫i constituie singura solu˛ie ce se justific„ fa˛„ de op˛iunea majoritar„ Ón cadrul opiniei publice ∫i de angajamentul partidelor politice reprezentate Ón Parlament.
Stabilitatea temeiului constitu˛ional la care ne-am referit a presupus ∫i adecvarea corespunz„toare a unor prevederi fundamentale referitoare la regimul propriet„˛ii, la sistemul jurisdic˛ional, la posibilitatea cet„˛enilor Uniunii de a participa la alegerile locale, statutul for˛elor armate, trecerea la profesionalizarea Armatei, definirea corespunz„toare a competen˛ei Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, posibilitatea folosirii Ón cadrul legii a teritoriului na˛ional de c„tre trupe str„ine, crearea unui spa˛iu european de securitate ∫i lupt„ Ómpotriva criminalit„˛ii interna˛ionale, ceea ce implic„ posibilitatea extr„d„rii, prioritatea dreptului comunitar, dreptul cet„˛enilor rom‚ni de a participa la alegerile pentru Parlamentul European, posibilitatea introducerii monedei europene ∫i altele.
Unul dintre obiectivele esen˛iale ale propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei vizeaz„ fluidizarea procesului de legiferare prin eliminarea etapelor intermediare ∫i printr-o mai productiv„ fixare a atribu˛iilor Camerelor, prin p„strarea func˛iei legislative a fiec„reia Ón cadrul unui nou echilibru. Echilibrul institu˛ional propus va permite nu numai dialogul Óntre cele dou„ Camere, dar ∫i cre∫terea calit„˛ii actului parlamentar ca efect al specializ„rii. Œn mod corespunz„tor a fost actualizat domeniul legilor organice, ca ∫i situa˛iile Ón care cele dou„ Camere decid Ón ∫edin˛„ comun„.
Œn concordan˛„ cu democratizarea vie˛ii sociale, imunitatea parlamentar„ a fost reanalizat„, ˛in‚ndu-se seama de cerin˛ele opiniei publice spre a elimina orice suspiciune c„ ar constitui un privilegiu contrar egalit„˛ii cet„˛enilor Ón fa˛a legii.
De asemenea, s-a mic∫orat pragul necesar pentru promovarea ini˛iativei legislative populare.
Œn al doilea r‚nd, cu privire la rela˛iile constitu˛ionale dintre Parlament ∫i Guvern, principalele aspecte se refer„ la regimul ordonan˛elor de urgen˛„, spre a se evita practica utiliz„rii lor excesive, Óndeosebi prin definirea domeniilor de inadmisibilitate, a folosirii acestei modalit„˛i, ca ∫i a Ónt‚rzierii nejustificate a dezbaterilor unor asemenea ordonan˛e Ón Parlament.
Œn al treilea r‚nd, durata mandatului Pre∫edintelui Rom‚niei a fost m„rit„ de la 4 la 5 ani, ceea ce este de natur„ s„ asigure decalarea alegerilor parlamentare de cele preziden˛iale. BineÓn˛eles, regula nu se aplic„ Ón cazul actualului pre∫edinte Ón func˛ie.
Œn context se Ónscrie ∫i programarea unor drepturi fundamentale, ∫i anume: egalitatea Óntre b„rba˛i ∫i femei Ón ocuparea func˛iilor publice, care este o tendin˛„ caracteristic„ democra˛iilor europene; dreptul la cultur„; dreptul la un mediu s„n„tos; dreptul la liber„ ini˛iativ„ ca fundament al economiei de pia˛„; precizarea unor aspecte esen˛iale la regimul constitu˛ional al dreptului de proprietate privat„, cu precizarea expres„ a garant„rii de c„tre stat a acesteia ∫i al propriet„˛ii publice; prevederea dreptului minorit„˛ilor, indiferent de originea etnic„, de a fi reprezentate pe plan local, ca ∫i a dreptului persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale de a se exprima Ón limba matern„ Ón fa˛a administra˛iei locale ca ∫i Ón Justi˛ie, Ón condi˛iile stabilite de lege, spre deosebire de norma actual„ care, Ón ce prive∫te ap„rarea Ón Justi˛ie, Ói asimileaz„ str„inilor.
Totodat„, dreptul la Ónv„˛„tur„ s-a reglementat Ón sensul c„ acesta se realizeaz„, potrivit legii, Ón unit„˛i de stat, particulare ∫i confesionale.
De o deosebit„ importan˛„ sunt prevederile privitoare la cre∫terea rolului, dar ∫i a responsabilit„˛ii Justi˛iei, Ón acest sens put‚nd fi exemplificate: introducerea dreptului cet„˛enilor la un proces echitabil ∫i Óntr-un timp rezonabil; introducerea principiului impar˛ialit„˛ii Justi˛iei; trecerea competen˛ei arest„rii ∫i re˛inerii exclusiv Ón atribu˛iile judec„torilor; cre∫terea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ∫i perfec˛ionarea organiz„rii ∫i func˛ion„rii acesteia; revenirea la Œnalta Curte de Casa˛ie.
Se impun, de asemenea, precizate prevederile referitoare la sporirea rolului institu˛iei Avocatului Poporului, precum ∫i la cre∫terea ∫i Ónt„rirea autorit„˛ii Cur˛ii Constitu˛ionale, inclusiv prin eliminarea posibilit„˛ii Ónl„tur„rii de c„tre Parlament a constat„rii neconstitu˛ionalit„˛ii unei legi.
Stima˛i colegi,
Doresc s„ v„ informez c„ toate textele propunerii legislative au fost aprobate, fie Ón unanimitatea membrilor prezen˛i ai comisiei, cu excep˛ia colegilor no∫tri din Partidul Rom‚nia Mare, fie cu o mare majoritate. Raportul final asupra amendamentelor a fost votat Ón unanimitate.
Nu Óncape Óndoial„ — ∫i speciali∫tii rom‚ni ∫i str„ini Ón domeniul dreptului constitu˛ional confirm„ — c„ revizuirea actului fundamental al ˛„rii are la baz„ comandamente politice. Rom‚nia nu constituie excep˛ie Ón acest sens. Important este ca interesele forma˛iunilor politice angrenate Ón procesul de modificare a Constitu˛iei s„ fie subsumate ∫i s„ aib„ ca ˛el binele general, prezent ∫i de perspectiv„, Ón ˛ar„. Este clar c„ numai a∫a se poate ajunge la texte constitu˛ionale menite s„ Óntruneasc„ ade-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 ziunea poporului, a tuturor sau a majorit„˛ii componentelor vie˛ii publice.
Sunt convins, stima˛i colegi, c„ dezbaterile pe care le Óncepem ast„zi vor fi animate, vor pune Ón prim plan ∫i controverse, ceea ce, dac„ asemenea dispute sunt pe planul ideilor ∫i nu sunt generate exclusiv de dorin˛a de tergiversare sau de demonstra˛ii populiste, nu este ∫i nu va fi r„u.
Acordul politic al partidelor reprezentate Ón Parlament ∫i al Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale viz‚nd domeniile ∫i obiective de revizuire a Constitu˛iei ∫i forma final„ a proiectului ce are acest obiectiv constituie o premis„ favorabil„ a operei pe care suntem chema˛i s„ o Ónf„ptuim. N„d„jduiesc c„ premisa va deveni certitudine.
Am spus ∫i repet: revizuirea Constitu˛iei se impune, dar un asemenea deziderat poate fi Ómplinit numai pe un fond de stabilitate economic„ ∫i institu˛ional„ ∫i Ón cadrul unei dezbateri democratice care s„ porneasc„ de la imperative majore ∫i s„ urm„reasc„ solu˛ii, formul„ri de text fidele noilor realit„˛i social-economice ∫i politice din Rom‚nia, cerin˛elor ∫i a∫tept„rilor fire∫ti ale cet„˛enilor ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, exigen˛elor procesului de aderare a Rom‚niei la NATO ∫i Uniunea European„.
Iat„ de ce, stima˛i colegi, v„ adresez Óndemnul s„ punem Ón lumin„ deschiderea noastr„ c„tre studierea ∫i dezbaterea obiectiv„, realist„, a propunerilor avansate Ón procesul de revizuire a Constitu˛iei, proces de major„ Ónsemn„tate ∫i care, ca atare, implic„ maxima responsabilitate pentru deschiderea Rom‚niei, ceea ce, evident, nu va Ónsemna punerea punctului final, ci un nou Ónceput de drum, pentru c„, dup„ modificarea Constitu˛iei, se impune continuarea colabor„rii Óntre for˛ele politice, sper, toate sus˛in„toare ale proiectului pe care-l dezbatem, pentru ca legisla˛ia existent„ s„ fie conform„ noilor dispozi˛ii constitu˛ionale.
Œnchei prin a exprima speran˛a c„ dezbaterile ce Óncep ast„zi se vor bucura cu adev„rat de un cadru prielnic afirm„rii dorin˛ei de a contribui la punerea Ón valoare a ideilor favorabile situ„rii Rom‚niei pe un loc c‚t mai avansat, pe care-l merit„ pe deplin, Ón r‚ndul ˛„rilor democratice din Europa ∫i din lume. De aceea, sunt Óncredin˛at c„ tocmai sub semnul unei asemenea cerin˛e se vor desf„∫ura lucr„rile ce au ca obiectiv revizuirea Constitu˛iei noastre.
Œng„dui˛i-mi s„ v„ propun s„ ne Ónsu∫im un crez exprimat de marele diplomat ∫i totodat„ prestigios parlamentar, Nicolae Titulescu, îPrefer s„ fiu vinovat de legi, dec‚t de f„r„delegi“. S„ ne imagin„m c„ acum, Óntr-o Ómprejurare deosebit„ a activit„˛ii noastre ca membri ai Forumului legislativ rom‚n, ilustrul Ónainta∫ este printre noi ∫i ne Óndeamn„ la o asemenea conduit„. Din respect pentru el, pentru noi ∫i mai ales pentru poporul rom‚n, s„ o traducem Ón fapt, f„r„ patimi ∫i cu credin˛a Ón Dumnezeu. Numai a∫a vom putea fiecare dintre noi s„ spunem, asemenea reputatului istoric Nicolae Iorga, evident, p„str‚nd propor˛iile, c„ îst„m sigur ∫i tare, m‚ndru ∫i drept Ónaintea con∫tiin˛ei ∫i a judec„˛ii vremilor“.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Mul˛umim domnului pre∫edinte Dorneanu.
Din partea Partidului Social Democrat are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Adrian N„stase.
Domnule pre∫edinte, v„ rog!
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i membri ai Comisiei de redactare a modific„rilor la Constitu˛ie,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i invita˛i,
Elaborarea, dezbaterea ∫i adoptarea unei Constitu˛ii reprezint„ un fapt istoric. Aceea∫i Ónsemn„tate are Óns„ ∫i demersul de revizuire a Constitu˛iei. De aceea, Ónc„ de la bun Ónceput, subliniez semnifica˛ia ∫i importan˛a deosebit„ a acestui eveniment pe care suntem preg„ti˛i Ómpreun„ s„-l finaliz„m Ón cele mai bune condi˛ii.
Constitu˛ia Rom‚niei, aprobat„ prin referendumul na˛ional din 8 decembrie 1991, a fost expresia victoriei Revolu˛iei Rom‚ne din 1989. Constitu˛ia a consacrat Ón plan juridic idealurile ∫i n„zuin˛ele milioanelor de rom‚ni pentru Ónl„turarea sistemului dictatorial comunist ∫i Ónlocuirea lui cu statul de drept, pentru suprimarea hegemoniei ∫i Ónlocuirea acesteia cu pluralismul politic, pentru Ónlocuirea sistemului economic hipercentralizat cu o economie de pia˛„.
Nici o Constitu˛ie nu este Óns„ ve∫nic„ ∫i, deci, imuabil„. Analiz‚nd cu exigen˛„ evolu˛iile societ„˛ii rom‚ne∫ti din ultimii 13 ani, stadiul ∫i gradul de consolidare a democra˛iei noastre constitu˛ionale, Partidul Social Democrat a apreciat c„ procesul de revizuire a Constitu˛iei poate fi Ónceput numai pe un fond de stabilitate institu˛ional„, economic„ ∫i social„. Œn acest context, Partidul Social Democrat a lansat ini˛iativa politic„ a revizuirii Constitu˛iei, contur‚nd principalele domenii ∫i obiective Ón oferta sa electoral„ din anul 2000. Amintesc c„, Ón acest scop, Partidul Social Democrat a lansat conceptul _reformei politice ∫i institu˛ionale,_ sus˛inut, pe de o parte, de revizuirea Constitu˛iei, iar, pe de alt„ parte, de reformare a sistemului electoral Ón Rom‚nia.
De altfel, pe aceast„ tem„ am organizat, Ón luna august 2002, o reuniune a grupurilor parlamentare ale partidului, din Camera Deputa˛ilor ∫i din Senat, ∫i, de asemenea, Ón leg„tur„ cu perfec˛ionarea sistemului electoral, m‚ine urmeaz„ s„ aib„ loc o consultare a Pre∫edintelui Rom‚niei cu liderii partidelor parlamentare. Cu aceast„ ocazie v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ se afl„ Ón faza final„ aprobarea Legii privind Autoritatea Electoral„ Permanent„.
Aceste elemente Ómpreun„ constituie componente ale efortului de reform„ politic„ ∫i institu˛ional„. F„r„ Óndoial„ Óns„ c„, Ón acest cadru, revizuirea Constitu˛iei poate avea o semnifica˛ie deosebit„.
Œn leg„tur„ cu revizuirea actului constitu˛ional doresc s„ subliniez, Ón principal, trei direc˛ii fundamentale.
Œn primul r‚nd, revizuirea este necesar„ ca urmare a noului stadiu privind democratizarea vie˛ii politice, a evolu˛iei pozitive a regimului politic ∫i a institu˛iilor drepturilor omului. De aceea, pe fondul alternan˛elor la putere, dar ∫i pe temeiul realiz„rilor ob˛inute pentru Ónl„turarea unor disfunc˛ionalit„˛i Ón procesul decizional, al necesit„˛ii de Ónt„rire Ón continuare a democra˛iei constitu˛ionale, este necesar s„ asigur„m ˛„rii noastre, la nivelul a∫ez„m‚ntului s„u fundamental, noi deschideri corespunz„toare dezvolt„rii viitoare.
La aceasta adaug ∫i faptul c„ pe plan extern Rom‚nia este ast„zi Óntr-o alt„ situa˛ie, mai bun„ fa˛„ de cea pe care o aveam Ón decembrie 1991, atunci c‚nd Constitu˛ia a marcat, dup„ o lung„ ∫i nedreapt„ perioad„ de regim totalitar, sf‚r∫itul unei epoci de izolare Ón raport cu comunitatea interna˛ional„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 Œn al doilea r‚nd, revizuirea nu este un obiectiv doar al Partidului Social Democrat. Dimpotriv„, proiectul legii supus ast„zi dezbaterii Camerei Deputa˛ilor este rodul unui acord politic prealabil. Œn cadrul comisiei instituite Ón acest scop, to˛i reprezentan˛ii partidelor, ai Pre∫edin˛iei Rom‚niei, ai Avocatului Poporului ∫i ai Guvernului, ∫i-au adus o contribu˛ie efectiv„ la elaborarea propunerilor de revizuire. Œn forma de fa˛„, propunerile reflect„, pe l‚ng„ un spectru larg de solu˛ii, ∫i diversitatea ∫i complexitatea g‚ndirii sau tendin˛elor politice din societatea rom‚neasc„.
Partidul Social Democrat apreciaz„ ca pozitiv„ participarea cet„˛enilor ∫i a societ„˛ii civile la ini˛iativa de revizuire a Constitu˛iei. Œn acest context, a fost constituit Forumul constitu˛ional ca modalitate institu˛ionalizat„ de dialog cu cet„˛enii Rom‚niei, cu societatea civil„. Contribu˛ia unor organiza˛ii ale societ„˛ii civile, precum ∫i a unor cet„˛eni, dar mai ales a reprezentan˛ilor massmedia a fost deosebit de util„.
Multe dintre propuneri ∫i-au g„sit locul sau Ó∫i reflect„ substan˛a Ón proiectul de revizuire pe care Ól avem de dezb„tut, iar altele, prin con˛inutul lor, Ó∫i vor g„si concretizarea Ón alte legi ce urmeaz„ a fi adoptate ca efect al revizuirii.
Œn consecin˛„, se poate spune c„ proiectul de Lege pentru revizuirea Constitu˛iei se bazeaz„ pe o deschidere maxim„ ∫i un acces liber, democratic al celor interesa˛i Ón perfec˛ionarea con˛inutului normelor constitu˛ionale la nivelul de dezvoltare actual„ ∫i de perspectiv„ a ˛„rii.
Œn al treilea r‚nd, revizuirea Constitu˛iei se Ómbin„ cu ac˛iunea ˛„rilor Uniunii Europene de a-∫i elabora ∫i adopta o Constitu˛ie paneuropean„ pentru prima dat„ Ón istoria Europei. Dac„ noi vom reu∫i s„ realiz„m acest obiectiv comun, ∫i nu se poate s„ nu izb‚ndim, atunci, Ónc„ o dat„, Rom‚nia dovede∫te c„ este modern„, tr„ie∫te Ón contemporaneitate, cu fa˛a spre viitor ∫i nu spre trecut.
De aceast„ dat„ Óns„, voca˛ia noastr„ de reÓnnoire, reflectat„ Ón forma revizuit„ a Constitu˛iei, va fi predominant integratoare prin exprimarea g‚ndirii actualelor for˛e politice cu privire la destinul Rom‚niei ∫i al cet„˛enilor s„i.
Œntr-un fel ∫i dezbaterea noastr„ privind Constitu˛ia Rom‚niei face parte dintr-o dezbatere mai larg„ la nivel european. S„ nu uit„m discu˛iile care au avut loc Ón cadrul Conven˛iei Europene ∫i faptul c„ acest _brainstorming,_ aceast„ dezbatere european„, care prefigureaz„ discu˛ii mult mai dure Ón leg„tur„ cu viitorul text al Constitu˛iei Europene Ón cadrul unei conferin˛e interguvernamentale care Ó∫i va finaliza lucr„rile anul viitor, spuneam, acest efort al nostru se Ónscrie Ón dezbaterea unor teze, a unor teme care, f„r„ Óndoial„, vor fi preluate Ón dezbaterea interguvernamental„. Deocamdat„ avem un anteproiect de Constitu˛ie European„, elaborat Ón cadrul Conven˛iei ∫i care reprezint„ un punct de plecare Ón dezbaterea interguvernamental„.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Deoarece solu˛iile avansate prin propunerea legislativ„ de revizuire a Constitu˛iei, precum ∫i obiectivele urm„rite v„ sunt cunoscute, am s„ m„ refer succint la pozi˛ia partidului nostru fa˛„ de acestea, cu luarea Ón considerare, bineÓn˛eles, a amplelor argumente din raportul comisiei parlamentare Ónvestite cu elaborarea textelor.
Fiind rodul colabor„rii forma˛iunilor politice reprezentate Ón Parlament, c‚t ∫i al consult„rii societ„˛ii civile, Ón discu˛iile ce vor avea loc, Partidul Social Democrat va
urm„ri ca lucr„rile de revizuire s„ respecte ceea ce s-a convenit, ∫i anume:
1. revizuirea legii fundamentale s„ nu conduc„ la schimbarea actualului regim constitu˛ional ∫i nici la renun˛area la ceea ce s-a cucerit, construit sau Óntemeiat prin Constitu˛ia din anul 1991, urm‚nd a se p„stra structura de ansamblu a acesteia, precum ∫i tot ceea ce s-a dovedit a fi pozitiv sau valoros;
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#269612. revizuirea s„ asigure cadrul constitu˛ional necesar integr„rii Ón Uniunea European„ ∫i ader„rii la Alian˛a Nord-Atlantic„;
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
20 de discursuri
Mul˛umim domnului pre∫edinte N„stase.
Are cuv‚ntul, din partea Partidului Rom‚nia Mare, domnul Lucian Bolca∫.
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Partidul Rom‚nia Mare aduce un punct de vedere care nu concord„ cu decizia luat„ de celelalte partide ∫i forma˛iuni parlamentare de revizuire a acestei Constitu˛ii. ™i cu toate acestea, Partidul Rom‚nia Mare nu se simte izolat Ón demersul pe care-l face de a-∫i expune democratic punctul de vedere Ón fa˛a Domniilor voastre, cu tot respectul pentru decizia pe care a˛i luat-o.
Partidul Rom‚nia Mare nu se simte izolat Ón acest demers al s„u, pentru c„ un sondaj **Gallup** de acum doi ani stabilea c„ 82% din popula˛ia ˛„rii nu are cuno∫tin˛„ ∫i nu este interesat„ de revizuirea Constitu˛iei. Iar ultimul sondaj IRSOP Ón aceast„ privin˛„, de la Ónceputul anului, stabile∫te c„ 52% din popula˛ia ˛„rii nu este interesat„ de procesul revizuirii Constitu˛iei.
Œn aceste condi˛ii, avem Ón spate, Ón sus˛inerea punctului nostru de vedere, punctul de vedere al majorit„˛ii popula˛iei ˛„rii.
Problem„: de ce s-a n„scut aceast„ ruptur„ pe care a˛i provocat-o Óntre Politic ∫i Social? De ce s-a Óndep„rtat clasa politic„ de n„zuin˛ele oamenilor care i-au votat direct? Exist„ o multitudine de explica˛ii. ™i n-o s„-mi permit aici s„ fac o disec˛ie sociologic„.
M„ intereseaz„ un aspect ∫i a∫ vrea s„ am un discurs loial. Exist„ situa˛ii Ón care g‚ndirea ∫i for˛a de previziune a clasei politice pot s„ impun„ un anume curs
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 care este favorabil popula˛iei, care nu-l percepe. Dar situa˛ia nu este valabil„ pentru ˛ara noastr„. Pentru c„, dac„ vom socoti aceast„ revizuire a Constitu˛iei ca principal instrument Ón viitoarea aderare la structurile europene, ve˛i vedea c„ 82% din popula˛ia ˛„rii este pentru aceast„ aderare Ón mod necondi˛ionat. ™i Partidul Rom‚nia Mare, care nu a ini˛iat ∫i se opune Ón acest moment revizuirii Constitu˛iei, este ferm pentru realizarea acestei ader„ri. Deci nu acesta poate s„ fie un argument.
Argumentul este altul. Argumentul este c„, din jocuri politicianiste, din centre de for˛„ care ∫i-au impus sau ∫iau partajat anumite domenii de p„trundere, s-a creat o alian˛„ bizar„ Óntre cei care nu au votat Constitu˛ia din '91 — ∫i au avut totdeauna tendin˛a s„ o modifice — ∫i cei r„ma∫i dintre autorii acelei Constitu˛ii pentru care s-au b„tut.
Vede˛i, domnul prim-ministru Adrian N„stase, pre∫edintele Partidului Social Democrat, pentru c„ Ón aceast„ postur„ Ól privim ast„zi, colegul nostru deputat a adus sintetic 3 argumente Ón acest proces de revizuire a Constitu˛iei ∫i s-a referit, Ón primul r‚nd, la schimb„ri socioeconomice ∫i mai ales pe plan democratic, care ar impune o atare revizuire. Dar, da˛i-mi voie, domnule profesor, pentru c„ Ón aceast„ calitate m„ adresez acum, s„ remarc o inconsecven˛„ Ón g‚ndire. Este nevoie, pentru revizuirea Constitu˛iei, de o anume stabilitate democratic„. Dar, dac„ am realizat aceast„ stabilitate a vie˛ii democratice, a∫a cum o ∫tim, cu tulbur„rile ei, mai este nevoie de schimbarea Constitu˛iei care a realizat aceast„ stabilitate?
S-a Ónt‚mplat ceva fundamental Ón economia rom‚neasc„, Ón structura sa social„ Ón continu„ prefacere la aceast„ or„, din '91 ∫i p‚n„ acum, ca s„ fie necesar s„ schimb„m Legea fundamental„ a ˛„rii? Ierta˛i-m„, pute˛i, de multe ori, s„ m„ acuza˛i de patetism. Dar, pentru mine, datorit„ ∫i forma˛iei mele, Constitu˛ia reprezint„ Biblia juridic„ a unei ˛„ri. ™i, Ón calitatea aceasta, ea este principalul garant al democra˛iei, dar nu prin ea Óns„∫i, ci prin respectare ∫i prin stabilitate.
Exemplele istorice la care s-a referit domnul pre∫edinte, pentru mine, duc la o alt„ concluzie. Numai stabilitatea constitu˛ional„ garanteaz„ democra˛ia. Orice mi∫care pripit„, nejustificat„, este un semn al unui autoritarism care se Óncearc„ a se impune ∫i pe care noi Ól refuz„m.
Nu am minutele necesare, nu ave˛i r„bdarea necesar„ — ∫i este normal — s„ repet„m lucruri pe care to˛i le cunoa∫tem Ón ceea ce prive∫te stabilit„˛ile istorice constitu˛ionale, Óncep‚nd chiar cu stabilitatea constitu˛ional„ a Rom‚niei p‚n„ Ón epoca comunist„. Dar aceasta a fost garan˛ia unei dezvolt„ri normale.
Se opune ideea necesit„˛ii integr„rii Ón structurile europene; repet, idee foarte corect„, la care achies„m f„r„ nici un fel de rezerve. Dar nou„ ni se spune aceast„ idee? Noi care, aici, Ón acest Parlament, de doi ani ∫i jum„tate, vot„m Ón principal legile integr„rii — din p„cate, Óntr-un galop care este demn de o alt„ cauz„ —, dar le vot„m, pentru c„ majoritatea consider„m ∫i noi c„ sunt necesare, sub imperiul acestei Constitu˛ii.
Nu, domnilor! Problema noastr„ nu este revizuirea Constitu˛iei, este respectarea ei!
S-a vorbit aici — pentru ca totu∫i s„ se dea o tent„ de popularitate acestei m„suri de revizuire — de o serie de ac˛iuni. Œmi amintesc ∫i eu de caravana
constitu˛ional„, ac˛iune demn„ de un circ, ∫i nu de prestigiul Constitu˛iei, independent de oamenii care au participat la acest act, ∫i v„ reamintesc, a∫a cum a f„cut ∫i domnul pre∫edinte Adrian N„stase, de Forumul constitu˛ional, pentru care Camera Deputa˛ilor a cheltuit 280 de milioane de lei; Forum constitu˛ional care ∫i-a Ónceput lucr„rile ∫i le-a continuat Ón condi˛iile Ón care acordul politic Óntre partidele ce doreau revizuirea Constitu˛iei fusese deja Óncheiat, subiectele erau deja delimitate, ∫i oamenii au discutat cu totul altceva; Forum constitu˛ional care s-a Óncheiat, sub semn„tura pre∫edintelui acestui forum, cu promisiunea ca materialul conclusiv s„ fie Anexa a 3-a a proiectului de revizuire a Constitu˛iei, proiect care nu are nici o anex„; Forum constitu˛ional pe care, dac„-l lua˛i, cu interesul pe care l- am luat eu, punct cu punct, nu-∫i reg„se∫te nici o concluzie Ón propunerile de modificare a Constitu˛iei.
Este cazul, o spun public ∫i o spun formal, ca, la nivelul Camerei Deputa˛ilor, s„ se analizeze pe ce s-au cheltuit ace∫ti bani.
Œn ceea ce prive∫te proiectul care a fost supus dezbaterii noastre, nu a∫ vrea s„ intru Ón observa˛ii de am„nunt ∫i pe structur„; o vom face particip‚nd Ón mod constructiv la dezbateri.
™i, da˛i-mi voie s„ fac o declara˛ie de principiu Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare: nu vom uza de texte procedurale, nu vom uza de discu˛ii, propuneri, sau controverse pentru a Óncerca s„ bloc„m acest proces declan∫at; nu acesta este scopul nostru. Credem Ón suprema valoare a democra˛iei, care este dezbaterea; credem c„ ne pute˛i asculta argumentele. Noi credem c„ aceste argumente pot s„ fie ∫i conving„toare.
Da˛i-mi voie s„ fac, Óns„, o critic„ de principiu. Ne-am gr„bit, am spus Óntotdeauna, ne-am gr„bit, pentru c„ acest proces al redact„rii Conven˛iei pentru Constitu˛ia Uniunii Europene era deja declan∫at, era Ón clocot. ™i numai o armonizare direct„, o priz„ direct„ cu ni∫te prevederi finale ar fi dat via˛„ viitoare acestei Constitu˛ii ∫i nu ar fi permis ca ea s„ fie modificat„ sau s„ se fi pus problema modific„rii sale peste 2, 3 sau mai mul˛i ani.
Nu voi contrapuncta, Ón aceste condi˛ii, prevederile care de multe ori vin Ón coliziune cu prevederile proiectului nostru de Constitu˛ie, de revizuire a Constitu˛iei, dar voi spune ceva: aceast„ Constitu˛ie a Uniunii Europene are ceva ce acestei propuneri legislative Ói lipse∫te; are o unitate de g‚ndire, are un sistem ∫i are la baz„ o doctrin„. Spunea, cu m‚ndria apartenen˛ei la aceast„ mi∫care, doamna ministru Puwak, c„ recentul proiect are o pronun˛at„ tent„ social-democrat„. ™i are dreptate ∫i poate c„ este bine s„ fie a∫a. Dar proiectul nostru de revizuire a Constitu˛iei nu are nici o tent„. Este vorba de un eclectism adunat for˛at sub o titulatur„. ™i, dac„ vre˛i s„ reg„si˛i vreo tez„ doctrinar„, este un liberalism de o anume nuan˛„; este o coliziune major„, la care trebuie s„ v„ g‚ndi˛i.
Voi Óncheia — pentru c„ timpul a expirat — Ón ideea c„, la aceast„ dat„, toate procesele ader„rii se pot realiza sub imperiul actualei Constitu˛ii; c„ procesul democratic ne cere tocmai aceast„ stabilitate; c„ o revizuire va avea consecin˛a necesit„˛ii schimb„rii a peste 1.300 de legi deja votate; c„ vom intra din nou Óntr-un h„˛i∫ ∫i Óntr-o degringolad„ legislativ„, de care nu avem nevoie Ón acest moment.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 Toate sunt argumente pentru care am hot„r‚t — matur, chibzuit, politic, juridic ∫i, mai ales, cu fa˛a c„tre aleg„torii no∫tri — c„ problemele Rom‚niei constau Ón asigurarea unui nivel de trai, Ón asigurarea unei reale lupte Ómpotriva corup˛iei, Ón crearea unui sistem economic viabil. ™i, atunci, Óntr-adev„r, am realizat schimb„rile profunde, care merit„ o reform„ constitu˛ional„. Nici o constitu˛ie din lume nu prevede, ca Ón acest proiect, c„, Ón cazul ader„rii Rom‚niei, se vor Ónt‚mpla nu ∫tiu ce fenomene; avem 4 articole condi˛ie potestativ„. Ne punem dispozi˛iile constitu˛ionale sub imperiul voin˛ei — chibzuite, este adev„rat —, dar a voin˛ei altora, ∫i nu a noastr„, f„c„torii de Constitu˛ie, ∫i mai ales cei care trebuie s„ respect„m Constitu˛ia.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umim domnului Lucian Bolca∫.
Are cuv‚ntul, din partea Partidului Democrat, domnul deputat Boc Emil.
## **Domnul Emil Boc:**
Domnule prim-ministru, Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
O constitu˛ie este, Ón primul r‚nd, un document politic ∫i, dup„ aceea, un document juridic.
Fiind un document politic, o constitu˛ie reprezint„ o retrospectiv„ ∫i o perspectiv„ a societ„˛ii Ón care apare. Partidele politice care au semnat acordul politic cu privire la revizuirea Constitu˛iei au pornit de la aceast„ premis„.
Dup„ 10 ani de la adoptarea Legii fundamentale a statului rom‚n, am constatat ∫i putem constata c„ este necesar procesul de revizuire a Constitu˛iei.
Alte state central ∫i est-europene au f„cut acela∫i lucru, fie prin modalitatea revizuirii, fie printr-o alt„ modalitate. M„ refer aici la Ungaria, sau la Polonia, care nu au adoptat, Ón 1990 sau Ón 1991, un nou text fundamental, dar au adoptat o nou„ constitu˛ie mult mai t‚rziu — cum ar fi Polonia, Ón 1997.
Cu alte cuvinte, tranzi˛ia democratic„ impune revizuirea Constitu˛iei. Au f„cut-o ∫i ˛„rile consacrate. Legea fundamental„ a Germaniei din 1949 a fost revizuit„ de nu mai pu˛in de 30 de ori.
Deci, nu exist„ un pericol Ón revizuirea Constitu˛iei, dac„ ea este f„cut„ pentru a satisface c‚teva cerin˛e care ˛in, pe de o parte, de perfec˛ionarea mecanismului institu˛ional, iar, pe de alt„ parte, de a da cet„˛enilor un motiv Ón plus s„ vin„ ∫i s„ voteze la referendum revizuirea Constitu˛iei.
De ce este necesar„, Ón continuare, revizuirea Constitu˛iei? Haide˛i s„ ne amintim doar c‚teva articole care au produs Ón cei 10 ani de evolu˛ie democratic„ multiple abuzuri Ón via˛a noastr„ institu˛ional„:
— ordonan˛ele de urgen˛„; dup„ 1996, din nefericire, excep˛ia a devenit regula ∫i ordonan˛ele de urgen˛„, practic, au dominat ∫i domin„ via˛a noastr„ institu˛ional„, pornind de la o imperfec˛iune a textului constitu˛ional;
— sau textul referitor la m„sura arest„rii care, iat„, ne conduce la Curtea European„ a Drepturilor Omului s„ pierdem procese, pentru c„ magistratul rom‚n nu r„spunde exigen˛elor de impar˛ialitate ∫i independen˛„, exigen˛e cerute de Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului; Constitu˛ia Rom‚niei a fost adoptat„ Ón 1991, iar
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul, din partea Partidului Na˛ional Liberal, domnul deputat Valeriu Stoica.
## **Domnul Valeriu Stoica:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Orice comunitate uman„ nu se poate na∫te, nu se poate dezvolta, nu poate rezista dec‚t pe un temei unificator. Mult„ vreme Ón istorie acest temei unificator a fost o legend„, un mit sau un simbol. Œn epoca modern„ Óns„, care Ónseamn„ ∫i na∫terea na˛iunii moderne, acest temei unificator al comunit„˛ii este Constitu˛ia. Cum s-a spus aici, nu este vorba de un simplu text, de un simplu petic de h‚rtie. E vorba de mult mai mult dec‚t at‚t. Œntradev„r, Constitu˛ia este contractul social al unei na˛iuni.
Iat„ de ce acum, Ón acest moment, c‚nd ne afl„m Ón pragul dezbaterilor pe marginea proiectului de lege care are ca obiect revizuirea Constitu˛iei, trebuie s„ spunem r„spicat, a∫a cum am spus-o de 12 ani noi, liberalii, c„ aceast„ revizuire este necesar„.
S-a vorbit de stabilitate, Óntr-adev„r stabilitatea constitu˛ional„ este necesar„, atunci c‚nd Óns„ ai ∫ansa ca p„rin˛ii fondatori ai Constitu˛iei s„ fie ∫i cei care au creat valorile democra˛iei liberale, valorile democra˛iei constitu˛ionale.
Din p„cate, Ón 1991 c‚nd a fost redactat textul acestei Constitu˛ii, nu ne eliberasem, ∫i c‚nd spun asta m„ refer la noi to˛i, nu ne eliberasem cu totul de iner˛iile unei mentalit„˛i care nu era compatibil„ cu ideea de democra˛ie constitu˛ional„. A discuta ast„zi despre revizuirea Constitu˛iei nu Ónseamn„ a Ónvinge principiul stabilit„˛ii constitu˛ionale. Dimpotriv„. Œnseamn„ a lua act cu luciditate de imperfec˛iunile pe care textul fondator al democra˛iei Ón Rom‚nia le-a con˛inut Ón momentul Ón care el a fost elaborat.
Partidul Na˛ional Liberal a votat, Óntr-adev„r, Ón 1991 Ómpotriva acestei Constitu˛ii. ™i am spus atunci de ce. Avem ast„zi satisfac˛ia, dup„ 12 ani, c„ toate partidele democratice reprezentate Ón Parlamentul Rom‚niei au realizat un acord politic pentru revizuirea acestei Constitu˛ii. Asta Ónseamn„ c„ punctul de vedere pe care noi l-am sus˛inut Ón urm„ cu 12 ani a fost corect. Asta Ónseamn„ c„ am putea afirma ast„zi, cu o vorb„ veche rom‚neasc„, c„ e bine s„ avem mintea rom‚nului de pe urm„ ∫i ast„zi aceast„ minte se dovede∫te a fi liberal„.
V„ mul˛umim, domnule Stoica.
Are cuv‚ntul, din partea U.D.M.R.-ului, domnul deputat Varga Attila.
Se preg„te∫te domnul Pambuccian, de la Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale.
Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Onorat„ Camer„,
Declan∫area procedurii de revizuire a Constitu˛iei are o semnifica˛ie politic„ ∫i juridic„ deosebit„.
Importan˛a, din punct de vedere politic, este legat„ de faptul c„ partidele politice parlamentare, aproape Ón unanimitate, mai pu˛in P.R.M., au ajuns la concluzia necesit„˛ii revizuirii legii fundamentale, act pentru realizarea c„ruia se impune ob˛inerea unui cvasiconsens politic.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 Pe de alt„ parte, cei care particip„ la acest proces au dat dovad„ de un real curaj politic, asum‚ndu-∫i at‚t greut„˛ile procedurale ale revizuirii — majoritate de 2/3, c‚t ∫i impactul pe care revizuirea Ól produce asupra Óntregului sistem de drept ∫i a Óntregii societ„˛i.
Din punct de vedere juridic, revizuirea reprezint„ posibilitatea reÓnnoirii sistemului de drept, perfec˛ion„rii institu˛ionale a autorit„˛ilor statului, respectiv Ómbun„t„˛irii textelor constitu˛ionale, a prevederilor legii fundamentale.
Consider„m c„ dou„ sunt motivele principale ce impun revizuirea Constitu˛iei.
Primul motiv este de natur„ extern„ Constitu˛iei ∫i a sistemului politic actual, ∫i anume: asigurarea temeiului constitu˛ional necesar integr„rii Rom‚niei Ón structurile europene ∫i euroatlantice.
Al doilea motiv, cel pu˛in la fel de important, este de natur„ intrinsec„ a legii fundamentale ∫i a sistemului politico-juridic pe care l-a creat, referindu-se la necesitatea Ómbun„t„˛irii textelor constitu˛ionale, la corectarea, eficientizarea organiz„rii func˛ion„rii autorit„˛ilor statului, la compatibilizarea sistemului politic, cu exigen˛ele statului de drept ∫i ale societ„˛ii rom‚ne∫ti din secolul XXI.
Noi, U.D.M.R., am sus˛inut de la bun Ónceput necesitatea unei reale ∫i autentice reforme a Constitu˛iei, bazate pe recunoa∫terea schimb„rii profunde a situa˛iei politice, sociale, economice, juridice, respectiv geopolitice interna˛ionale, ce a intervenit dup„ 1990-1991. Se impune reconsiderarea mai multor concepte ∫i principii constitu˛ionale, Óntruc‚t Ón 1991 am fost mult mai aproape, nu doar cronologic, dar ∫i ca mentalitate, de un regim politic care a apus definitiv, pe c‚nd Ón prezent suntem mult mai aproape de un sistem democratic european.
Mul˛umim, domnule Varga Attila. Are cuv‚ntul domnul Varujan Pambuccian. Se preg„te∫te domnul Sever Me∫ca.
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Stima˛i colegi,
Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale a considerat de la bun Ónceput c„ acesta este un moment potrivit pentru revizuirea Constitu˛iei. Este un moment potrivit, pentru c„ ne apropiem de definitivarea procesului de integrare euroatlantic„, ∫i, din punct de vedere juridic, trebuie s„ asigur„m, at‚t la nivel de legi obi∫nuite, dar mai ales la nivel constitu˛ional, interoperabilitatea Óntre noi ∫i actualii ∫i viitorii no∫tri parteneri.
Din acest punct de vedere, nu se putea g„si un moment mai potrivit, ∫i consider„m c„ acordul politic, a∫a cum a fost el formulat de la Ónceput ∫i continuat pe tot parcursul discu˛iilor legate de revizuirea Constitu˛iei, a fost bine Óntocmit ∫i respectat de to˛i cei care am participat la acest proces.
Cred c„ Ón marea lor majoritate, modific„rile care au fost f„cute, au fost f„cute ˛in‚nd cont de acest imperativ, de interoperabilitatea constitu˛ional„ cu viitorii no∫tri alia˛i. Din acest punct de vedere, Ón noua formul„ pe care Comisia constitu˛ional„ o propune ast„zi, putem constata c‚˛iva pa∫i Ónainte, f„cu˛i, sigur, plec‚nd de la o serie de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 realit„˛i pe care le-am tr„it Ón ace∫ti 10 ani, dar Ón mod cert, cu pa∫i Ónainte. Œn direc˛ia cristaliz„rii institu˛iilor democratice Ón Rom‚nia, credem c„ noua formul„, noile raporturi Óntre cele dou„ Camere, a∫a cum sunt stabilite acum Ón Constitu˛ie, vor putea duce la o mai mare eficien˛„ a procesului legislativ, f„r„ a periclita rolul de garant al democra˛iei pe care Ól are Parlamentul.
Credem c„ modul Ón care puterea judec„toreasc„ a fost reg‚ndit„, Ón formula aceasta nou„ de Constitu˛ie, Ói va garanta pe de o parte independen˛a, iar pe de alt„ parte o va face s„ ac˛ioneze mai responsabil Ón Rom‚nia, ∫i accentuez pe aceste dou„ cuvinte, **mai responsabil** .
Credem c„ pentru noi, pentru minorit„˛ile na˛ionale aceast„ nou„ formul„ de Constitu˛ie reprezint„ un clar pas Ónainte ∫i un clar pas Ónainte Ón spirit european. A∫a cum arat„ acum aceast„ nou„ formul„, ea reflect„ Óntr-un fel, la scar„ na˛ional„, modul Ón care Rom‚nia va ac˛iona Ón interiorul Uniunii Europene, acolo unde fiecare na˛iune va reprezenta o minoritate a Europei. ™i din acest punct de vedere, credem c„ ceea ce am realizat la nivelul Constitu˛iei reprezint„ un exerci˛iu util ∫i pentru viitor, pentru modul Ón care Rom‚nia se va integra Ón structurile europene.
Mul˛umesc, domnule Pambuccian. Are cuv‚ntul domnul Me∫ca. Se preg„te∫te domnul pre∫edinte Dorneanu.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Este evident faptul c„ prin crearea Comisiei pentru revizuirea Constitu˛iei, printr-un acord Óntre partidele parlamentare, a avut loc o o sc„pare regretabil„. Nu fac aici un proces de inten˛ie, dar fapt este c„, din procesul de analiz„ ∫i decizie au fost exclu∫i parlamentarii independen˛i, parlamentarii cu adev„rat independen˛i, nu acei colegi care ∫i-au g„sit ad„post vremelnic pe l‚ng„ unul sau altul dintre partidele acum aflate Ón Parlament.
Nu m„ erijez aici Óntr-un reprezentant delegat al acestei categorii de parlamentari, cum a f„cut Ón c‚teva r‚nduri un coleg independent, f„r„ a ne consulta pe noi ceilal˛i. Vorbind, Óns„, Ón nume propriu, ating problema mul˛imii, eu fiind un element Ón mul˛imea deputa˛ilor independen˛i.
Consider‚nd c„ apartenen˛a sau neapartenen˛a la un grup parlamentar nu ne descalific„ pe noi, aceia care, fie am fost prea buni pentru partidele din care am plecat, fie ne-am Ónscris Ón partide prea bune pentru noi, eu, personal, am fost preocupat de procesul revizuirii Constitu˛iei ∫i, oarecum Ómpotriva voin˛ei comisiei, am exprimat anumite puncte de vedere ∫i am formulat amendamente.
™i m„ adresez acum plenului Camerei Deputa˛ilor cu rug„mintea de a nu marginaliza un num„r de deputa˛i numai pe criteriul apartenen˛ei sau nu la un partid politic. Rog plenul Camerei s„ nu admit„ _de plano_ ideea c„ parlamentarii independen˛i sunt numai oameni, av‚nd interese materiale meschine, care le dicteaz„ mi∫c„rile politice. Fac acest lucru, Óntruc‚t se Óncearc„ s„ se elimine _de facto_ din procesul de analiz„ ∫i decizie un num„r de parlamentari, de∫i toate partidele parlamentare au adunat mul˛i colegi foarte onorabili, care, fiind nemul˛umi˛i Ón alte partide, au ales independen˛a.
Dac„ mi se va Óng„dui, voi Óncerca s„ exprim o pozi˛ie ∫i tran∫ant„, cel pu˛in Óntr-o problem„ de extrem„ importan˛„. A∫ dori s„ nu se Ónchid„ gura celor care sunt independen˛i, pentru c„ acest document, Constitu˛ia, este un document al tuturor, ∫i un deputat independent nu este mai pu˛in deputat dec‚t oricare membru al unui mare ∫i onorabil partid.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Mul˛umesc, domnule Me∫ca.
Dac„ mai dore∫te cineva. Dac„ nu, domnul pre∫edinte Dorneanu vrea s„ dea ni∫te r„spunsuri din partea comisiei.
V„ rog!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Nu inten˛ionez s„ intru Ón vreo disput„ ∫i nici s„ v„ dau r„spunsuri concrete. Vreau Ónt‚i s„ v„ mul˛umesc pentru responsabilitatea cu care a˛i participat la aceste dezbateri. Este un semnal extraordinar de pozitiv, care ne sugereaz„ c„ dezbaterea Óntregului proiect de lege se va desf„∫ura sub acela∫i semn, al r„spunderii dumneavoastr„, al dorin˛ei de a respecta protocolul politic pe care l-am Óncheiat, ∫i al colegialit„˛ii cu care s-a lucrat Ón cadrul comisiei.
Vreau totu∫i s„ fac o remarc„ cu privire la pozi˛ia colegilor din Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, c„rora le mul˛umesc Ón primul r‚nd c„ ∫i-au abandonat pozi˛ia de izolare ∫i au Ón˛eles s„ vin„ s„ Ó∫i sus˛in„ punctele de vedere ∫i s„ reprezinte aleg„torii aici, Ón Camera Deputa˛ilor, particip‚nd la g„sirea celor mai adecvate solu˛ii pentru revizuirea Constitu˛iei.
Œn ceea ce prive∫te credin˛a dumnealor c„ nu era nevoie de revizuire pentru integrarea Ón Uniunea European„ ∫i Ón NATO, aici sunt Óntr-o u∫oar„ eroare. Noi nu aveam nici m„car cadrul juridic pentru aprobarea documentelor de aderare, multe dintre textele constitu˛ionale trebuiau adecvate Ónc„ Ónainte de aderare. Ele, adoptate numai Ón forma de proiect, au avut o contribu˛ie pozitiv„ Ón procesul de negociere ∫i chiar Ón procesul de Ónchidere a unor capitole. Multe din solu˛iile pe care le-am adoptat cu privire la circula˛ia terenurilor, garantarea propriet„˛ii, cele din justi˛ie, au fost semnale politice clare ale angajamentului nostru spre drumul Uniunii Europene. De aceea n-am Ón˛eles de ce, pe de o parte, Partidul Rom‚nia Mare se declar„ adept al ader„rii ∫i, pe de alt„ parte, Ó∫i pune foarte multe semne de Óntrebare.
™i, apropo de semnele de Óntrebare, doresc s„-i risipesc o Óngrijorare mare prietenului meu Bolca∫, care spune c„ revizuirea Constitu˛iei ar trebui urmat„ de modificarea sau abrogarea Óntregii legisla˛ii de p‚n„ acum, a peste 1.300 de legi.
Œi semnalez cu distinc˛ie ∫i cu prietenie c„ este vorba de o revizuire, nu se schimb„ Óntreaga Constitu˛ie. Sigur c„ vor trebui adecvate c‚teva din legile strict legate de Constitu˛ie, cele electorale, poate ∫i altele, dar Ón nici un caz nu va fi pr„p„dul care ne Óngrijoreaz„ al modific„rii a 1.300 de legi.
Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte, pentru c„ Ómi ar„ta˛i c„ am dep„∫it termenul pe care mi l-a˛i afectat. Œn˛eleg c„ vreodat„ v-am oprit s„ vorbi˛i, c‚nd am fost eu pre∫edinte.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
S„ nu trage˛i concluzii gre∫ite de aici!
## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**
**:**
Œnc„ nu, dar urmeaz„!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
A∫ vrea s„ mul˛umesc ∫i Ón numele dumneavoastr„, dac„-mi permite˛i, colegilor mei din Comisia constitu˛ional„, at‚t celor din Camera Deputa˛ilor, c‚t ∫i celor din Senat, c‚t ∫i exper˛ilor de la Pre∫edin˛ie, Avocatul Poporului, care ∫i-au sacrificat timpul lor. Vreau s„ v„ spun c„ cel pu˛in juri∫tii din Senat ∫i din Camera Deputa˛ilor au trebuit s„ vin„ dup„ ∫edin˛ele din plen, dup„ ∫edin˛ele epuizante din comisii ∫i au participat, a∫a obosi˛i cum erau, cu toat„ Ónd‚rjirea ∫i cu toat„ credin˛a lor, cu dorin˛a de a scoate un proiect foarte bun.
De∫i discu˛iile au fost de multe ori Ónfl„c„rate, de multe ori foarte controversate, ele au purtat semnul colegialit„˛ii ∫i al bunei-credin˛e.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 Le mul˛umesc tuturor, inclusiv domnului consilier preziden˛ial Constantinescu, domnului profesor Muraru, care nu este aici, domnului profesor Deleanu care, de asemenea, nu este aici, ∫i le cer scuze c„ nu i-am nominalizat pe to˛i, pentru c„ fiecare ar fi meritat o men˛iune special„.
V„ mul˛umesc foarte mult.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Mul˛umim, domnule pre∫edinte.
Œnainte de a Óncheia ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, vreau s„ v„ supun aprob„rii componen˛a a trei comisii de mediere.
Prima comisie, pentru Legea privind producerea ∫i valorificarea legumelor de c‚mp, au fost propu∫i: Niculescu Mihai, Neagu Victor, Ianculescu Marian, Pribeanu Gheorghe, Sadici Octavian, Toader Mircea Nicu, Predic„ Vasile.
La cea de-a doua comisie, cu privire la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei nr. 194/2002 privind
regimul str„inilor Ón Rom‚nia, au fost propu∫i: B„doiu Cornel, Mitu Dumitru, Voinea Florea, Jipa Florentina, Saulea D„nu˛, Stroe Radu, Székely Ervin.
La cea de-a treia comisie de mediere, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i a Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune, au fost propu∫i: Voicu M„d„lin, Moldoveanu Carmen, Moldoveanu Eugenia, B„l„e˛ Mitic„, Onisei Ioan, Márton Árpád Francisc, Stana Ileana Ionescu.
Supunem la vot componen˛a celor trei comisii. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri? Œmpotriv„? Unanimitate.
V„ mul˛umesc.
- ™edin˛a noastr„ de ast„zi s-a Óncheiat.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#98280Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 82/28.VI.2003 con˛ine 16 pagini.**
Pre˛ul 19.776 lei
Rom‚nia a ratificat Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului Ón 1994; avem nevoie s„ punem de acord textele constitu˛ionale cu exigen˛ele Conven˛iei;
— Ón al treilea r‚nd, Curtea Constitu˛ional„, care trebuie s„ asigure ∫i s„ garanteze suprema˛ia Constitu˛iei, nu are, Ón acest moment, toate aceste atribute. Posibilitatea Parlamentului de a infirma, cu 2/3, o decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale, reprezint„ un regres Ón materie de constitu˛ionalitate ∫i o asemenea prevedere nu se reg„se∫te Ón nici o alt„ constitu˛ie din lume;
— de asemenea, Ón Constitu˛ia Rom‚niei, prin ceea ce s-a propus, s-a introdus un principiu nou, care vizeaz„ dreptul la o justi˛ie echitabil„ ∫i la judecarea cauzelor Óntr-un termen rezonabil. Oare ce a∫teapt„ cet„˛enii no∫tri de la sistemul judiciar? Exact acest lucru! O justi˛ie echitabil„ ∫i o judecare a cauzelor Óntr-un termen rezonabil. Este un semnal politic dat de la cel mai Ónalt nivel — de la nivelul Constitu˛iei.
Iat„ doar c‚teva din argumentele pentru care Partidul Democrat a sus˛inut acest demers de revizuire a Constitu˛iei — ∫i am pornit de la trei obiective fundamentale atunci c‚nd ne-am angajat Ón acest proces.
Primul obiectiv a fost asanarea vie˛ii politice din Rom‚nia ∫i Ónt„rirea responsabilit„˛ii alesului fa˛„ de aleg„tor.
Am avut, subsumat acestui obiectiv, trei demersuri:
1. restr‚ngerea imunit„˛ii parlamentare; acest lucru s-a realizat prin textul Legii de revizuire a Constitu˛iei: parlamentarul nu va mai putea fi perceput a fi deasupra legii; parlamentarul, la fel ca orice cet„˛ean, nu se va situa, a∫a cum spune art.16 din Constitu˛ie, deasupra legii, ci va putea fi trimis Ón judecat„, va putea fi anchetat, la fel ca orice cet„˛ean, pentru fapte ce nu au leg„tur„ cu voturile ∫i opiniile politice exprimate Ón exerci˛iul mandatului; va r„m‚ne ridicarea imunit„˛ii parlamentare necesar„ doar atunci c‚nd se va impune m„sura arest„rii;
2. am solicitat o alt„ m„sur„: limitarea migra˛iei politice; din nefericire, n-am reu∫it, Ónc„, Ón Comisia constitu˛ional„, s„-i convingem pe to˛i colegii no∫tri — de∫i a fost o deschidere fa˛„ de acest principiu; sunt convins c„ Ón plenul Camerelor vom putea g„si solu˛ia cuvenit„, pentru a pune cap„t odat„, Ón via˛a public„ din Rom‚nia, migra˛iei politice care de 10 ani nu face altceva dec‚t s„ produc„ mult r„u clasei politice ∫i imaginii acesteia;
3. am discutat despre reforma electoral„, despre votul uninominal care, tot la nivel politic, s-a convenit c„ va avea loc — odat„/dup„ ce procesul constitu˛ional va fi Óncheiat — printr-o lege organic„.
Al doilea obiectiv al Partidului Democrat a fost perfec˛ionarea mecanismului institu˛ional.
Am amintit deja despre ordonan˛ele de urgen˛„, am amintit deja despre faptul c„ Óntre Guvern ∫i Parlament raporturile trebuie s„ fie Ómbun„t„˛ite; c„ func˛ia de control a Parlamentului trebuie s„ fie Ónt„rit„ prin c‚teva mecanisme concrete, inclusiv prin perfec˛ionarea institu˛iei mo˛iunii de cenzur„, a mo˛iunii simple, a practicii Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor. De asemenea, Cur˛ii Constitu˛ionale trebuie s„ i se redea rolul ∫i locul pe care Ól merit„ Óntr-un stat de drept.
Al treilea obiectiv a fost acela al preg„tirii cadrului constitu˛ional actual pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Sunt necesare aceste texte pentru ca, din perspectiva constitu˛ional„, aderarea s„ fie efectuat„. V„ ofer dumneavoastr„ un singur exemplu. Am stabilit prin Constitu˛ie cum se va realiza mecanismul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 legislativ de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, printr-o lege adoptat„ cu 2/3 Ón plenul Parlamentului. Nu aveam prev„zut deocamdat„ un asemenea mecanism. Iat„ de ce, pentru un singur argument de form„, f„r„ a intra Ón cele de fond, aveam nevoie de perfec˛ionarea cadrului constitu˛ional.
Partidul Democrat a fost ∫i este mul˛umit de modul Ón care au decurs lucrurile Ón Comisia constitu˛ional„, a fost o dezbatere profesionist„, acest lucru i se datoreaz„ Ón bun„ parte pre∫edintelui comisiei care a Óncercat ∫i a reu∫it s„ asigure echilibrul necesar. Au fost ∫i dispute, vor mai fi probabil ∫i Ón continuare. Dar important este c„ acolo a triumfat Ón primul r‚nd spiritul ∫tiin˛ific ∫i mai pu˛in cel politic. Sunt convins c„ plenul Camerei va avea sau va fi Ón fa˛a unor situa˛ii c‚nd decizia politic„ va prima poate Ón fa˛a celei ∫tiin˛ifice, dar r„m‚ne Ón Ón˛elepciunea noastr„ s„ g„sim echilibrul necesar.
Dintre propunerile Partidului Democrat pe care la revizuirea Constitu˛iei le-am formulat, Comisia constitu˛ional„ a adoptat o parte dintre ele ∫i a∫ vrea s„ amintesc aici propunerea Partidului Democrat de eliminare a stagiului militar obligatoriu.
O alt„ propunere a vizat instituirea prin textul Constitu˛iei a principiului egalit„˛ii de ∫anse ∫i al accesului egal al femeilor ∫i b„rba˛ilor la ocuparea func˛iilor ∫i demnit„˛ilor publice.
O a treia propunere a vizat cobor‚rea pragului de semn„turi necesare unei ini˛iative legislative populare, de la 250.000 la 100.000.
De asemenea, Ón privin˛a raporturilor care exist„ Óntre prefect, pe de o parte, ∫i primari, consilieri locali ∫i jude˛eni, pe de alt„ parte, am men˛ionat expres Ón Constitu˛ie c„ Óntre ace∫tia nu pot exista raporturi de subordonare. A fost acceptat„ ∫i propunerea Partidului Democrat ca Pre∫edintele s„ nu poat„ revoca primul, ministru. Nu am f„cut-o Ón considerentul actualului premier, am avut Ón vedere o situa˛ie institu˛ional„ care a determinat o criz„ constitu˛ional„ datorit„ unui caracter vag sau uneori o interpretare abuziv„ a textului constitu˛ional. Am men˛ionat expres acest lucru pentru a creiona mult mai clar specificul ∫i tipicul regimului nostru semipreziden˛ial.
Mai sunt ∫i alte propuneri ale Partidului Democrat care Ómpreun„ cu alte propuneri ale partidelor politice au fost acceptate. M„ refer aici la regimul ordonan˛elor de urgen˛„, la regimul Cur˛ii Constitu˛ionale, la perfec˛ionarea drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, la Ónt„rirea independen˛ei puterii judec„tore∫ti; au fost lucruri unde am contribuit.
Mai sunt Óns„, din perspectiva Partidului Democrat, c‚teva amendamente, c‚teva propuneri care trebuie ∫i merit„ s„ fie luate Ón considerare. Printre aceste amendamente pe care Partidul Democrat le va sus˛ine Ón plenul Camerei Deputa˛ilor ∫i Ón plenul Senatului amintim: Ón primul r‚nd, este vorba de un amendament care i-ar oferi cet„˛eanului un motiv Ón plus s„ aprecieze aceast„ revizuire a Constitu˛iei. Este vorba de introducerea unui principiu la nivel constitu˛ional, potrivit c„ruia taxele, Ón general, contribu˛iile private, Ón special, s„ fie utilizate Ón exclusivitate pentru scopul pentru care au fost colectate. Este o chestiune de principiu. O contribu˛ie privat„, fie c„ e vorba de s„n„tate sau de altceva, s„ fie utilizat„ exclusiv pentru scopul pentru care a fost colectat„ taxa respectiv„. Este un principiu care se reg„se∫te Ón Óntreaga lume civilizat„, atunci c‚nd impui o contribu˛ie privat„
este firesc ca acea contribu˛ie s„ fie utilizat„ conform scopului ini˛ial ∫i nu pentru alte scopuri.
Œn privin˛a impozitelor este o alt„ problem„. Este o chestiune ce ˛ine de politica Guvernului Ón privin˛a utiliz„rii acestora, dar Guvernul are obliga˛ia ca Ón cazul contribu˛iilor private s„ le utilizeze pe acestea doar Ón conformitate cu scopul pentru care au fost colectate.
Credem c„ un asemenea amendament, Óntr-o formul„ pe care o s„ v-o prezent„m dumneavoastr„, ar da cet„˛eanului Ónc„ un motiv ∫i Ónc„ un imbold s„ spun„: da, aceast„ revizuire a Constitu˛iei este util„ nu numai pentru perfec˛ionarea mecanismelor institu˛ionale, ci ∫i pentru via˛a mea de zi cu zi.
Un alt amendament vizeaz„ propunerea Partidului Democrat de a coborÓ pragul de v‚rst„ pentru a candida la Senat de la 35 de ani, c‚t este acum, la 23 sau la 25 de ani. De ce este necesar?
Œn primul r‚nd, din perspectiva introducerii votului uninominal aceast„ diferen˛„ de v‚rst„ nu se justific„. Tinerii trebuie s„ aib„ posibilitatea de a accede Ón sistemul politic. Nici un t‚n„r care a Ómplinit 18 ani dup„ 1989 nu a putut ∫i nu poate candida Ón prezent pentru o func˛ie de senator al Rom‚niei. Dac„ tinerii au fost buni s„ fac„ o revolu˛ie Ón 1989, nu vedem de ce nu ar fi Ón stare acum s„ poat„ avea voca˛ia de a candida pentru o func˛ie de senator.
O alt„ propunere vizeaz„ eliminarea migra˛iei politice. Am propus ∫i propunem un text, potrivit c„ruia deputatul — ∫i senatorul — care p„r„se∫te partidul pe listele c„ruia a fost ales, s„ fie considerat demis de drept. Este o m„sur„ necesar„ societ„˛ii rom‚ne∫ti, vie˛ii politice Ón special, pentru a elimina turismul parlamentar ∫i a crea o imagine favorabil„ actualei clase politice din Rom‚nia.
Œn privin˛a puterii judec„tore∫ti, ne men˛inem Ón continuare punctul de vedere c„ un Consiliu Superior al Magistraturii independent ∫i o putere judec„toreasc„ cu adev„rat independent„ ar trebui s„ impun„ eliminarea prezen˛ei ministrului justi˛iei din Consiliul Superior al Magistraturii.
Parlamentul magistra˛ilor ar trebui s„ fie ferit de orice ingerin˛„ politic„ pentru a i se putea pretinde cu adev„rat independen˛a.
™i, nu Ón ultimul r‚nd, ne propunem ca pe calea mecanismului de control parlamentar s„ Ónt„rim func˛ia de control al Parlamentului asupra Guvernului ∫i prin modificarea procedurii angaj„rii r„spunderii Guvernului, dar ∫i prin procedura Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor, prin care pe de o parte s„ instituim regula potrivit c„reia primul-ministru ∫i membrii Guvernului trebuie s„ r„spund„ personal la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate de deputa˛i ∫i senatori. Este o chestiune ce ˛ine de dinamica vie˛ii parlamentare ∫i de raporturile care trebuie s„ existe Óntr-o democra˛ie parlamentar„ Óntre Guvern ∫i Parlament.
Noi suntem convin∫i c„ la fel cum au evoluat discu˛iile Ón Comisia constitu˛ional„ ∫i plenul Camerei va oferi un prilej de dezbatere public„ pentru folosul general ∫i pentru a face din revizuirea Constitu˛iei un element de rec‚∫tigare, prin care vom Óncerca s„ rec‚∫tig„m Óncrederea cet„˛enilor Ón clasa politic„ rom‚neasc„. Dar asta nu Ónseamn„, ∫i aici sunt de acord cu domnul Bolca∫, c„ o Constitu˛ie trebuie doar revizuit„, nu ∫i respectat„. Sunt de acord c„ o Constitu˛ie revizuit„ sau nu, ea trebuie Ón primul r‚nd s„ fie respectat„.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003
™i voi Óncheia spun‚nd: orice Constitu˛ie poate r„m‚ne o simpl„ barier„ de h‚rtie, dac„ cet„˛enii nu sunt suficient de vigilen˛i s„ ∫i-o apere.
V„ mul˛umesc.
Nu este vorba aici de un partizanat politic, nu vorbesc Ón numele unui liberalism de partid, vorbesc Ón numele valorilor liberale care vreme de dou„ secole s-au r„sp‚ndit Ón lume ∫i au cucerit lumea. Vorbesc Ón numele valorilor liberale care se afl„ ∫i Ón programele partidelor social-democrate ∫i Ón programele partidelor cre∫tin-democrate, p‚n„ ∫i Ón programele unor partide na˛ionaliste, iar nu numai Ón programele partidelor liberale. A∫adar, aceste valori care sunt valorile democra˛iei constitu˛ionale devin un bun comun al tuturor partidelor care cred Ón aceste valori. Nu un partizanat ieftin de partid doresc s„ fac ast„zi aici: vorbim despre valorile liberale ∫i despre faptul
c„ ast„zi cu to˛ii convenim, sau aproape cu to˛ii, c„ ele trebuie s„-∫i afle reflexul firesc Ón Constitu˛ia Rom‚niei.
De ce nu am votat aceast„ Constitu˛ie Ón 1991? Pentru c„, pe de o parte, nu erau exprimate foarte clar anumite principii. Pe de alt„ parte, alte principii nu erau pur ∫i simplu Ónscrise Ón Constitu˛ie. Pentru c„ modul Ón care au fost desenate, configurate anumite institu˛ii ne-a creat convingerea de atunci c„ vor ap„rea disfunc˛ionalit„˛ile pe care le-am tr„it Ón ultimii 12 ani. Fie c„ este vorba de institu˛ia preziden˛ial„, de Executiv, de Parlament, de Curtea Suprem„ de Justi˛ie, de Curtea de Conturi, de Curtea Constitu˛ional„. Numai dac„ nu suntem lucizi, numai dac„ nu suntem reali∫ti nu vedem aceste disfunc˛ionalit„˛i.
A le aborda ast„zi Ómpreun„ nu Ónseamn„ a ataca principiul stabilit„˛ii constitu˛ionale. Œnseamn„ a renegocia un contract. ™i atunci c‚nd anumite clauze contractuale se dovedesc incorecte este o dovad„ de Ón˛elepciune s„ le renegociem. Nu este vorba de a ne impune unii altora voin˛a. Nu este vorba de un reflex totalitar, este vorba de cea mai profund„, cea mai benefic„ modalitate de abordare a rela˛iilor dintre oameni, Ón˛elegerea, negocierea, dialogul. Œn fond, revizuirea Constitu˛iei tocmai asta Ónseamn„. Un dialog Óntre noi, o negociere Óntre noi pentru a Óntemeia mai bine textul fondator al na˛iunii rom‚ne, pentru a Óntemeia mai bine acest contract social.
S-a spus, pe bun„ dreptate, c„ Ón Comisia de revizuire a Constitu˛iei, spiritul de cooperare a prevalat Ón raport cu spiritul partinic. ™i, Óntr-adev„r, a∫a a fost. Asta ∫i pentru c„ Ón Comisia de revizuire a Constitu˛iei to˛i membrii au fost juri∫ti. Au vorbit un limbaj comun. Nu vreau s„ spun prin asta c„ ast„zi Óncep‚nd dezbaterile Ón Camera Deputa˛ilor pe marginea acestei legi nu vom avea un limbaj comun. Dimpotriv„, vreau s„ subliniez c„, **acum mai mult ca niciodat„, spiritul care a domnit Ón comisia de revizuire trebuie s„ continue ∫i Ón cadrul dezbaterilor care au loc Ón plen.**
Aceast„ Lege de revizuire a Constitu˛iei Ón proiectul care v„ este prezentat acum are Ómpliniri, dar are ∫i neÓmpliniri. ™i con˛ine ∫i unele pericole. M„ simt dator s„ le semnalez pe toate acum, pentru ca Ómpreun„ s„ avem timp s„ reflect„m, s„ complet„m Ómplinirile ∫i, dac„ este posibil, s„ Ónl„tur„m pericolele. Mai Ónt‚i, a∫a cum se prezint„ ast„zi textul legii de revizuire, el consolideaz„ democra˛ia constitu˛ional„ Ón Rom‚nia. Am spus de multe ori Ón ultimii ani c„ na˛iunea rom‚n„ trebuie s„ fie ast„zi o na˛iune civic„ ∫i nu una etnic„. Identitatea unei na˛iuni nu mai este dat„ de caractere etnice Ón primul r‚nd. Ea este dat„ civismul ei, de valorile ei civice, de valorile ei constitu˛ionale. Identitatea unei na˛iuni este Ón primul r‚nd o identitate constitu˛ional„. Iat„ de ce, faptul c„ Ón acest text se propune ca temeiul statului rom‚n s„ fie nu numai unitatea poporului rom‚n, ci ∫i solidaritatea cet„˛enilor Rom‚niei, Ónseamn„, din punctul nostru de vedere liberal, un pas enorm Ón direc˛ia construirii unei adev„rate na˛iuni civice Ón Rom‚nia. Solidaritatea cet„˛enilor este ∫i criteriul de construire a Europei, numai c„ Europa nu poate fi construit„ numai cu cet„˛eni, ci ∫i cu na˛iuni, cu state na˛ionale. Vremea na˛iunilor nu a apus. Vremea statelor na˛ionale nu a apus. Dimpotriv„, Europa va fi puternic„ Ón m„sura Ón care va avea cet„˛eni puternici ∫i na˛iuni puternice. Dar na˛iunea, repet, nu mai este una a resentimentului etnic, a resentimentului care creeaz„ discrimin„ri, na˛iunea trebuie s„ fie una a solidarit„˛ii civice.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 Œn doilea r‚nd, este Ónscris Ón textul proiectului de lege Ón mod clar ∫i f„r„ echivoc principiul separa˛iei puterilor Ón stat. Economia de pia˛„, care Ónc„ nu a c„p„tat caracteristica de func˛ionalitate, va putea avea o ∫ans„ real„ dac„ se Óntemeiaz„ Óntr-adev„r pe libera ini˛iativ„. ™i, Óntr-adev„r, Ón textul Constitu˛iei ast„zi este prev„zut c„ economia de pia˛„ Ón Rom‚nia este Óntemeiat„ pe libera ini˛iativ„. Nu mai pu˛in, garantarea propriet„˛ii private, reducerea sferei propriet„˛ii publice sunt elemente de natur„ s„ garanteze crearea unei adev„rate economii de pia˛„ Ón Rom‚nia. Aceste idei se reg„sesc Ón textul Legii de revizuire a Constitu˛iei.
Drepturile omului, despre care s-a spus c„ formeaz„ religia secolului nostru ∫i a secolului XX, sunt o poveste f„r„ sf‚r∫it ∫i reglementarea lor Ón Constitu˛ie trebuie s„ g„seasc„ forme mai bune, forme perfectibile. Este ceea ce am f„cut, preciz‚nd clar c„ arestarea se dispune numai de instan˛a de judecat„, c„ perchezi˛ia se dispune numai de instan˛a de judecat„. Este ceea ce am f„cut atunci c‚nd am exprimat clar ideea procesului echitabil. Imperfec˛iunile institu˛ionale, pe care le observ„m cu to˛ii, Ó∫i au sorgintea Ón Constitu˛ie. ™i dac„ ast„zi Ón acest proiect de lege sunt multe amendamente care privesc fie institu˛ia preziden˛ial„, fie Guvernul, fie Curtea Suprem„ de Justi˛ie, fie Consiliul Superior al Magistraturii, fie Curtea de Conturi, fie Curtea Constitu˛ional„ este pentru c„, Óntr-adev„r, aceste institu˛ii necesit„ corec˛ii. ™i Ón comisia de revizuire am adoptat solu˛ii de natur„ s„ fac„ mai bune aceste institu˛ii democratice.
Spuneam Óns„ c„ avem un temei foarte prezent care ne Óndeamn„ la revizuirea Constitu˛iei. Integrarea european„ nu este posibil„ f„r„ textele pe care le propunem Ón acest proiect de lege. Nu am Ón˛eles ∫i nu voi Ón˛elege cum se poate face integrarea european„ f„r„ s„ cre„m mecanismul constitu˛ional al integr„rii europene. Or, textul proiectului de Lege privind revizuirea Constitu˛iei con˛ine acest mecanism institu˛ional indispensabil pentru aderarea la Uniunea European„ ∫i pentru aderarea la NATO. A∫adar, nu putem adera Ónainte de revizuirea Constitu˛iei, pentru c„ nu avem mecanismul constitu˛ional de aderare. Sub acest aspect este o eviden˛„ necesitatea revizuirii Constitu˛iei.
Din perspectiva noastr„ liberal„, exist„ ∫i c‚teva neÓmpliniri Ón acest text al proiectului de lege. Unele dintre neÓmpliniri au fost deja semnalate de antevorbitorii mei.
Vreau s„ m„ refer la o neÓmplinire care mi se pare extrem de important„ ∫i care trebuie s„ fie Ónl„turat„ cu ocazia dezbaterilor pe marginea amendamentelor la proiectul de lege.
S-a spus, ∫i nu f„r„ temei, c„, din p„cate, Ón ultimii ani, puterea legislativ„ ∫i-a pierdut din con˛inut. S-a spus, ∫i nu f„r„ temei, c„ Ón ultimii ani puterea legislativ„ este dominat„ de puterea executiv„. Iat„ de ce, pentru a restabili raportul firesc dintre puterea legislativ„ ∫i puterea executiv„ este necesar s„ Ónscriem Ón Constitu˛ie ideea responsabilit„˛ii clare a Guvernului fa˛„ de Parlament. ™i o form„ de r„spundere a Guvernului fa˛„ de Parlament, ∫i Ón acela∫i timp o form„ de respect a Guvernului fa˛„ de Parlament, este prezentarea Ón persoan„ a mini∫trilor ∫i a primului ministru pentru a r„spunde interpel„rilor ∫i Óntreb„rilor parlamentarilor. S-a spus c„ o asemenea ideea ar paraliza activitatea Guvernului. Guvernul Marii Britanii func˛ioneaz„ foarte bine, tocmai pentru c„ aceast„ idee este respectat„. ™i primul-ministru al Marii Britanii nu
se ru∫ineaz„ s„ vin„ Ón Parlament ∫i s„ r„spund„ Óntreb„rilor adresate de Opozi˛ie. Este, dac„ vre˛i, o form„ de bun-sim˛ democratic, este Ón acela∫i timp o form„ elementar„ de democra˛ie.
Nu mai pu˛in, trebuie s„ curm„m migra˛ia parlamentar„. ™i chiar dac„ teoria constitu˛ional„ are principii care func˛ioneaz„ bine Ón alt„ parte, ideea c„ parlamentarul poate migra de la un partid la altul, uneori de c‚teva ori Ón aceea∫i legislatur„, nu mai poate fi acceptat„. Iat„ de ce am propus ∫i sus˛inem ideea unei prevederi constitu˛ionale care s„ opreasc„ migra˛ia parlamentar„.
™i, nu mai pu˛in, este vorba de delimitarea atribu˛iilor Camerelor. Cu tot respectul pe care Ól am pentru Senat ∫i pentru senatori, nu cred c„ trebuie s„ facem un punct de orgoliu din aceast„ idee a delimit„rii func˛ionale a atribu˛iilor Camerelor. Pentru c„ a∫a cum arat„ ast„zi proiectul de lege Ón aceast„ privin˛„, nu am f„cut dec‚t s„ partaj„m aproape aritmetic atribu˛iile legislative ale celor dou„ Camere.
Aceast„ partajare aritmetic„ a atribu˛iilor Camerelor Ón materie legislativ„ nu va fi Óns„ de natur„ s„ gr„beasc„ procesul legislativ, dimpotriv„, va fi de natur„ s„ creeze anumite confuzii Ón ce prive∫te dezbaterea legilor. ™i aici este loc de mai bine Ón dezbaterile pe care le vom face. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œng„dui˛i-mi s„ Ónchei spun‚nd c„ acordul politic care st„ la baza acestei revizuiri nu trebuie s„ fie pus Ón pericol de patima politic„ Ón cadrul dezbaterilor parlamentare Ón Camer„ ∫i Ón Senat pe marginea acestui proiect de lege. Acest acord politic trebuie s„ fie respectat. Iar regulile care au func˛ionat Ón comisie trebuie s„ func˛ioneze ∫i Ón plenul celor dou„ Camere. Dac„ de o parte sau alta nu se va respecta acest acord politic, dac„ de o parte sau alta nu vor fi respectate regulile care au f„cut posibile Ón˛elegerile din comisia de revizuire, atunci ∫i noi spunem c„ nu vom vota dec‚t textele care privesc integrarea european„ ∫i integrarea Ón NATO. Dar faptul c„ acum, Ón pragul dezbaterilor pe marginea acestei legi, facem asemenea preciz„ri este ∫i semnul unei neÓncrederi reciproce.
Œmi m„rturisesc speran˛a c„, la Óncheierea acestor dezbateri, neÓncrederea dintre noi s„ dispar„, c‚nd este vorba de legea fundamental„, c‚nd este vorba de textul Óntemeietor al na˛iunii rom‚ne.
V„ mul˛umesc.
Prin urmare, modific„rile, con˛inutul acestora trebuie s„ fie raportat, nu at‚t la trecut, c‚t mai ales la viitor, la exigen˛ele viitorului, la speran˛ele ∫i aspira˛iile cet„˛enilor. Constitu˛ia oric„rei ˛„ri dep„∫e∫te propria sa existen˛„, Óntruc‚t trebuie s„ reflecte un concept, un spirit, o mentalitate, un comportament politic, juridic ∫i civic, ce se poate descrie prin constitu˛ionalitate ∫i constitu˛ionalism.
Constitu˛ia ar fi lipsit„ de esen˛a sa, dac„ n-ar produce constitu˛ionalitate ∫i constitu˛ionalism Ón raportul Óntre oameni. Œn concep˛ia noastr„, reforma constitu˛ional„ Ónseamn„ mai mult spirit de constitu˛ionalitate ∫i mai mult respect fa˛„ de valorile fundamentale ∫i autentice ale civiliza˛iei politice europene.
Trebuie s„ recunoa∫tem c„ propunerea legislativ„ de revizuire a Constitu˛iei con˛ine o serie de modific„ri deosebit de importante, cum ar fi: includerea Ón mod explicit a principiului separa˛iei puterilor Ón stat, a suprema˛iei Constitu˛iei, precizarea Ón mod detaliat a condi˛iilor Ón care o persoan„ poate fi privat„ de libertate, prevederile referitoare la organizarea ∫i func˛ionarea autorit„˛ilor statului, Ón special a Parlamentului ∫i a Justi˛iei, modificarea prevederilor privind Curtea Constitu˛ional„, a institu˛iei Avocatului Poporului, capitolul consacrat facilit„rii integr„rii Rom‚niei Ón structurile euroatlantice. Dar, suntem Ón acela∫i timp convin∫i, c„ Ón unele cazuri, de∫i se impunea modificarea, acest lucru nu s-a realizat. Or, de∫i s-a modificat, nu au fost adoptate cele mai adecvate solu˛ii.
Œn continuare, v„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint c‚teva observa˛ii concrete Ón leg„tur„ cu acest din urm„ aspect de concept ∫i de sistem. Dup„ cum este cunoscut, am criticat Ón numeroase r‚nduri prevederile art.148, care este o modalitate de realizare a rigidit„˛ii, a durabilit„˛ii
Constitu˛iei, prin interdic˛ia revizuirii unor prevederi din Constitu˛ie.
Uneori autorii constitu˛iilor sunt convin∫i de perfec˛iunea operei lor sau Óncearc„ s„ impun„ pe o c‚t mai lung„ perioad„ de timp idealurile lor politice ∫i un anumit sistem de guvernare. Consider„m c„ nici o adunare constituant„ nu poate limita o adunare constituant„ viitoare Ón puterea sa de a elabora sau a modifica texte constitu˛ionale pe care, desigur, le consider„ oportune, chiar dac„ accept„m distinc˛ia dintre puterea constituant„ originar„ ∫i puterea constituant„ derivat„.
Din punct de vedere politic, se poate explica dorin˛a unei puteri constituante de a crea o oper„ juridic„ pentru eternitate. Sunt ∫i ra˛iuni juridice pentru a-i asigura o anumit„ rigiditate Constitu˛iei pe aceast„ cale. Or, tocmai aceast„ cale este cea mai ineficient„ ∫i cea mai pu˛in acceptabil„. Prin calitate, coeren˛„ ∫i inteligen˛„ Ón elaborarea Constitu˛iei, se poate da mult mai mult„ consisten˛„ ∫i durabilitate Constitu˛iei.
Interdic˛ia de a modifica anumite texte constitu˛ionale a fost criticat„ ∫i de unii autori renumi˛i Ón domeniul dreptului constitu˛ional. Astfel, profesorul francez Laferrière sus˛ine c„ puterea constituant„ care se exercit„ la un moment dat nu este superioar„ puterii constituante ce se va exercita Ón viitor ∫i nu poate s„ o restr‚ng„, fie ∫i cu privire la un punct determinat.
La r‚ndul s„u, profesorul Tudor Dr„ganu afirm„ c„ Ón cazul unora dintre dispozi˛iile Constitu˛iei din 1991, aceast„ interdic˛ie nu va putea Ómpiedica revizuiri viitoare. Pactele interna˛ionale ale drepturilor omului din 1966 recunosc popoarelor dreptul de a-∫i stabili liber statutul lor politic. Este evident c„ acest drept nu poate fi r„pit de genera˛ia de azi, genera˛iilor viitoare.
Referindu-ne la unele dintre textele supuse interdic˛iei, potrivit art.148 din Constitu˛ie, putem constata c„ Ón temeiul suveranit„˛ii poporului, un text constitu˛ional nesatisf„c„tor, de exemplu caracterul independent al Justi˛iei, care este insuficient reglementat, chiar dac„ intr„ sub inciden˛a interdic˛iei, va putea fi oric‚nd revizuit.
Op˛iunea clasei politice Óntr-un moment istoric, pentru o anumit„ form„ de guvern„m‚nt, nu poate fi obligatorie pentru toate genera˛iile viitoare. ™tim cu to˛ii c„ statul trece printr-o perioad„ de modernizare, de transformare, at‚t Ón privin˛a rolului s„u, c‚t ∫i Ón ceea ce prive∫te finalitatea sa, nemaivorbind de amplul proces de integrare european„. Astfel Ónc‚t unele caracteristici ale statului, care au fost sau sunt ∫i azi considerate ca fiind sacre ∫i intangibile, au devenit dep„∫ite sau chiar s-au transformat Ón piedici pe calea dezvolt„rii societ„˛ii.
Astfel, caracterul na˛ional al statului, credem c„ a fost dep„∫it de Óns„∫i istoria, devenind anacronic. Este cunoscut c„ noi am criticat sintagma îstat na˛ional“ ∫i Ón 1991, r„m‚n‚nd consecven˛i Ón aceast„ opinie, fiind o categorie politic„ istoric„ care ∫i-a Óndeplinit rolul ei istoric, devine nepotrivit„ Óntr-o Constitu˛ie modern„ ∫i putem preciza c„ nici nu apare Ón legile fundamentale din Europa, Ón statele din Europa.
Œn acela∫i timp, realitatea constitu˛ional„, legislativ„ ∫i politic„ actual„ din Rom‚nia, concretizat„ printre altele prin recunoa∫terea minorit„˛ilor na˛ionale, potrivit art.6 din Constitu˛ie, reprezentarea lor Ón Parlament printr-o discriminare pozitiv„ lipse∫te de justificare utilizarea termenului de stat na˛ional, contrazic‚nd aceasta.
O alt„ problem„ pe care doresc s„ o men˛ionez se refer„ la art.6, care reglementeaz„ statutul minorit„˛ilor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 na˛ionale, a persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale. Am propus o reformulare ∫i completare a articolului, Ón sensul definirii minorit„˛ilor na˛ionale ca fiind comunit„˛i na˛ionale, factori constitutivi ai statului.
Consacrarea la nivelul legii fundamentale a acestei defini˛ii poate fi calificat„ ca un act de loialitate, at‚t a statului fa˛„ de minorit„˛i, prin recunoa∫terea acestora ca fiind comunit„˛i na˛ionale, c‚t ∫i a minorit„˛ilor na˛ionale fa˛„ de stat, prin declararea statutului de factori constitutivi ai statului.
Consider„m c„ principiul egalit„˛ii ∫anselor, care Ón prezent este prev„zut doar Óntre femei ∫i b„rba˛i, trebuie extins ∫i asupra minorit„˛ilor na˛ionale, astfel realiz‚nduse egalitatea Ón drepturi, care este un principiu fundamental al Constitu˛iei.
De asemenea, propunem dreptul comunit„˛ilor na˛ionale de a Ónfiin˛a ∫i sus˛ine institu˛ii proprii pentru asigurarea p„str„rii, dezvolt„rii ∫i exprim„rii identit„˛ii na˛ionale, etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase, institu˛ii care s„ func˛ioneze pe baza principiului autonomiei ∫i a subsidiarit„˛ii.
Consider„m c„ prevederile Constitu˛iei Ón vigoare, referitoare la minorit„˛i na˛ionale, sunt Ón prezent dep„∫ite, nu numai de evolu˛iile dreptului interna˛ional Ón materie, dar ∫i de realit„˛ile noastre interne.
Œn acela∫i timp, insuficien˛a textului actual const„ Ón caracterul prea general al acestuia, Óntruc‚t, fiind o preluare din norme de drept interna˛ional, nu reflect„ nici realitatea din Rom‚nia, nici aspira˛iile legitime ale minorit„˛ilor na˛ionale.
Prin urmare, se cuvine sau chiar se impune reconsiderarea la nivelul legii fundamentale a reglement„rilor privind minorit„˛ile na˛ionale, Ón sensul propunerilor noastre.
Œn leg„tur„ cu sistemul autorit„˛ilor statului, noi am Óncercat, prin propunerile ∫i amendamentele pe care leam formulat, s„ elimin„m deficien˛ele ce exist„ azi Ón domeniul raporturilor din interiorul puterii legislative-executive, precum ∫i raporturile dintre aceste dou„ puteri.
Œn ceea ce prive∫te raporturile din interiorul puterii legiuitoare, este unanim acceptat„ necesitatea delimit„rii atribu˛iilor celor dou„ Camere. Comisia pentru revizuirea Constitu˛iei a ∫i acceptat o solu˛ie Ón aceast„ privin˛„, dar consider„m c„ ar fi fost mai potrivit„ delimitarea atribu˛iilor pe baza func˛iilor Parlamentului, ∫i nu pe baza categoriilor de legi asupra c„rora trebuie s„ hot„rasc„ cele dou„ Camere ale Parlamentului.
Œn cazul puterii executive am propus renun˛area la actualul regim politic de tip semipreziden˛ial, care oricum este o adaptare defectuoas„, eronat„ a sistemului francez, ∫i adoptarea unui sistem parlamentar, Ón care pre∫edintele este ales de c„tre Parlament, cu toate consecin˛ele ce decurg, consecin˛e constitu˛ionale ce decurg din aceasta. Poate ar fi fost mult mai benefic pentru Óntregul sistem politic.
Œn domeniul raporturilor dintre Legislativ ∫i Executiv, doresc s„ men˛ionez doar un singur aspect, ∫i anume: institu˛ia deleg„rii legislative. Recunoa∫tem juste˛ea Ómputernicirii Guvernului, printr-o lege de abilitare, de a emite, Ón anumite situa˛ii ∫i condi˛ii norme cu putere de lege, Ón timpul vacan˛ei parlamentare, cu obligativitatea expres„ a depunerii Ón fa˛a Parlamentului.
Œn cazul ordonan˛elor de urgen˛„, reglementate de art.114 alin.4, Óns„, consider„m c„ datorit„ at‚t insuficien˛ei reglement„rilor constitu˛ionale, c‚t ∫i avalan∫ei
nejustificate a ordonan˛elor de urgen˛„, se impune eliminarea alin.4 din art.114.
Œn final, doresc s„ men˛ionez ∫i propunerile noastre, care au avut ca scop l„rgirea autonomiei locale, prin limitarea atribu˛iilor prefectului ∫i acceptarea principiului subsidiarit„˛ii. Comisia a aprobat doar o clarificare terminologic„ privind no˛iunea de îdescentralizare ∫i desconcentrare“, ∫i a delimit„rii nuan˛„rii Óntre termenii de îautorit„˛i desconcentrate ∫i autorit„˛i descentralizate“. Principiul subsidiarit„˛ii nu a fost acceptat de comisie, de∫i este consacrat Ón legisla˛ia noastr„, Ón special Ón Legea nr.215/2001 privind administra˛ia public„ local„.
Œn Óncheiere, putem afirma c„ Óntregul proces de revizuire a Constitu˛iei, cel pu˛in p‚n„ Ón prezent, a fost marcat de dezbateri politice, de confrunt„ri a ideilor, a conceptelor, a valorilor ∫i a intereselor, dar s-a ajuns Óntotdeauna la un acord, la o Ón˛elegere care permitea pentru fiecare partid, fiecare forma˛iune politic„, s„ se reg„seasc„ Óntr-o oarecare m„sur„ Ón solu˛iile adoptate.
Œn acela∫i timp, cred c„ dac„ se vrea Óntr-adev„r revizuirea Constitu˛iei, trebuie s„ accept„m c„ nici unul dintre noi nu va ob˛ine tot ce dore∫te, Óntruc‚t voin˛a noastr„ este legat„ de acel cvorum de dou„ treimi. Suntem con∫tien˛i, Óns„, c„ oricare dintre partidele politice vor putea s„ Ómpiedice revizuirea Constitu˛iei, numai c„ aceasta Ónseamn„ faptul c„ cineva nu ∫i-a respectat angajamentul, acordul politic, ∫i la urma urmei, cuv‚ntul dat.
Œn cursul dezbaterilor Ón cadrul comisiei am dovedit buna-credin˛„ Ón formularea propunerilor noastre, ∫i sper„m profesionalism Ón sus˛inerea lor, respectiv inten˛ia real„ de a realiza o reform„ constitu˛ional„.
Œn plenul Camerei Deputa˛ilor vom proceda la fel.
Sigur, este foarte greu de spus care vor fi beneficiile acestei revizuiri. Este foarte u∫or s„ judeci trecutul, este foarte u∫or s„-l analizezi; este foarte greu s„ Óntrevezi viitorul. ™i probabil c„, cei care peste ani vor revizui aceast„ Constitu˛ie, vor fi cei care ne vor judeca cel mai bine. Dar noi credem c„ ceea ce am realizat acum reflect„, probabil, cel mai bine stadiul dezvolt„rii sociale, politice a Rom‚niei, experien˛a pe care am c‚∫tigat-o Ón 10 ani, ∫i mai ales dorin˛a noastr„ de a ne perfec˛iona mecanismele democratice. Probabil c„ aceast„ bun„voin˛„ care a domnit Ón interiorul Comisiei constitu˛ionale, faptul c„ discu˛iile care s-au dus Ón interiorul Comisiei constitu˛ionale au fost discu˛ii mai mult dec‚t colegiale, Ón care fiecare dintre membrii Comisiei constitu˛ionale a Óncercat s„ judece, sigur, plec‚nd de la o anumit„ doctrin„ pe care o reprezenta, dar Óncerc‚nd s„ treac„, de multe ori, dincolo de anumite principii doctrinare ∫i s„ g„seasc„ formula cea mai potrivit„ pentru ˛ar„, ∫i nu spun vorbe mari c‚nd spun lucrul acesta, cred c„ este un motiv care m„ face s„ m„ simt m‚ndru c„ am f„cut parte din aceast„ comisie, chiar dac„ sunt singurul care nu a fost jurist acolo. Prietenul meu, Valeriu Stoica, spunea c„ to˛i am fost juri∫ti. Nu, eu nu am fost. Eu sunt matematician. Dar, am avut ocazia s„ v„d un spectacol de foarte bun„ calitate, de inteligen˛„, de cuno∫tin˛e, de multe ori chiar trec‚nd de zona politic„ ∫i ajung‚nd foarte mult Ón zona ∫tiin˛ific„. A fost, dup„ p„rerea mea, o discu˛ie de o calitate deosebit„, cea care s-a purtat Ón interiorul acestei Comisii constitu˛ionale, fapt pentru care doresc s„ le mul˛umesc colegilor mei.
Rezultatul este aceast„ propunere, pe care ast„zi o facem Camerei Deputa˛ilor. Sunt convins, pentru c„ Ón urma ei exist„ un acord politic, adic„ exist„ o voin˛„ politic„, ∫i sunt convins pentru c„ Óntregul proces s-a desf„∫urat Óntr-un mod inteligent ∫i echilibrat, c„ aceast„ propunere a Comisiei constitu˛ionale va fi cea care va r„m‚ne la sf‚r∫itul dezbaterilor noastre.
V„ mul˛umesc.
Ni se spune mereu c„ revizuirea Constitu˛iei a fost necesar„, ∫i sunt de acord cu acest lucru. Un motiv pentru revizuire a fost apropierea noastr„ de Uniunea European„. Cum se face totu∫i c„ Ón dorin˛a noastr„ de a ne apropia de Uniunea European„, propunem o Constitu˛ie care nu seam„n„, din anumite puncte de vedere, cu nici o alt„ Constitu˛ie european„. Este un aspect al democra˛iei noastre originale, destul de discutabil. Sper, Óns„, s„ m„ pot pronun˛a asupra unor prevederi perfectibile, cu ocazia discut„rii amendamentelor pe care le-am propus. Sper ca plenul Camerei s„ ia not„ de faptul c„ Ón actualul Parlament, Ón afar„ de membrii partidelor politice, mai exist„ ∫i al˛ii, c„rora trebuie s„ le acorde dreptul de a se exprima.
Sper c„ Ón Parlamentul Rom‚niei anului 2003 nu este loc de astfel de samavolnicie, cum ar fi bararea drumului
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 82/28.VI.2003 spre tribun„ unor parlamentari neangaja˛i. Este bine s„ intervin„ Ón discutarea, fundamentarea ∫i clarificarea textului Constitu˛iei ∫i parlamentari neangaja˛i, dup„ cum este bine s„ intervin„ ∫i parlamentari care nu sunt juri∫ti. Constitu˛ia ˛„rii nu este numai constitu˛ia avoca˛ilor, care nu au monopolul asupra adev„rului fundamental, de∫i au un rol esen˛ial Ón forma legii supreme.
De aceea, sper c„ ve˛i fi de acord c„, dac„ se vor exprima numai membrii acordului politic, prea mul˛i dintre actualii ale∫i nu vor fi l„sa˛i s„ se exprime. Ar fi acest fapt translatarea Ón Parlament a abera˛iei ca vocea a 2.500.000 de votan˛i s„ nu se aud„, prin includerea Ón Legea electoral„ a unui prag aberant, nedemocratic, de 5%.
Sunt multe lucruri care se pot ameliora Ón proiectul de Constitu˛ie prin contribu˛ia noastr„, a tuturor. V„ mul˛umesc.
Vreau, de asemenea, s„ nu fiu de acord cu aprecierile pe care le-a f„cut Domnia sa cu privire la lucr„rile Forumului constitu˛ional, a fost o idee extraordinar„ a distinsului nostru coleg Bogdan-Duv„z, a fost foarte bine primit„ aceast„ ini˛iativ„ de c„tre societatea civil„, de c„tre foarte multe organisme nonguvernamentale ∫i eu chiar Ói aduc mul˛umiri c„, Ómpreun„ cu distinsul domn P‚rvulescu de la **PRO Democra˛ia** , au organizat dezbateri ∫i pe puncte regionale, dar ∫i dezbateri tematice care s-au soldat cu foarte multe propuneri, dintre care noi am preluat cel pu˛in 20 de propuneri Ón textul constitu˛ional, unele integral, unele reformul‚ndu-se sau unele reg„sindu-se Ón texte propuse de partid. Multe din aceste propuneri ∫i-au g„sit locul Ón noul Cod de procedur„ penal„, Ón Codul penal, unele din ele Ón Codul civil.
Regret c„ asemenea deschidere a Parlamentului c„tre societatea civil„ este astfel calificat„ ∫i chiar trimis„ Ón derizoriu, prin ni∫te calcule de inventar, c‚t ar fi costat acest forum. Cred c„ nu trebuie s„ evalu„m Ón bani democra˛ia.
Eu vreau s„ mul˛umesc societ„˛ii civile pentru felul Ón care a Ónso˛it Óntregul nostru dificil demers cu o aten˛ie extraordinar„, aceasta Ónseamn„ Ón primul r‚nd o avizare civic„ nemaipomenit„ la cet„˛enii Rom‚niei.
Vreau s„ mul˛umesc chiar multor cet„˛eni care s-au adresat direct, nu prin Forumul constitu˛ional, comisiei sau prin alte modalit„˛i ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, s„ mul˛umesc mass-media pentru felul cum a reflectat Óntregul curs al dezbaterilor at‚t prin reflec˛ii Ón pres„, c‚t ∫i organiz‚nd numeroase emisiuni.
S„ Ómi da˛i voie s„ fiu foarte atent cu colegii mei din Comisia constitu˛ional„, c„rora le datorez ∫i eu...