Monitorul Oficial·Partea II·5 mai 2006
other · adoptat
Varujan Pambuccian
Primirea de r„spunsuri la Óntreb„rile adresate membrilor Guvernului
Discurs
## **Domnul Varujan Pambuccian:**
Cristos a Ónviat! Doamn„ pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Stima˛i colegi,
Ca un adept al lui Adam Smith, a∫ spune c„ statul nu ar trebui s„ se implice dec‚t Ón trei chestiuni: Ón asigurarea infrastructurii na˛ionale, Ón debirocratizare ∫i Ón asigurarea unui cadru de competi˛ie egal pentru toat„ lumea.
Dac„ vorbim de infrastructur„, ∫tim cu to˛ii c„ nu de˛inem o infrastructur„ care s„ permit„ dezvoltarea economic„ — nici rutier„, nici o infrastructur„ feroviar„, nici o infrastructur„ aerian„, nici o infrastructur„ de comunica˛ii, chiar dac„ lucrurile aici s-au Ómbun„t„˛it foarte mult Ón ultimul timp — ∫i nicidecum o infrastructur„ informatic„.
Dac„ m„ refer la debirocratizare, cred c„ aici ar trebui f„cut un efort mare ∫i rapid. Pentru c„ ∫i timpul, ∫i costurile necesare leg„turii cu puterea central„ sau local„ sunt exagerat de mari.
Tratamentul egal a Ónceput s„ se manifeste ∫i este un lucru bun.
Nu tr„im Óns„ Óntr-o lume îsmithonian„“ ∫i de aceea ar trebui s„ mai spun ceva, ∫i anume c„ eu nu cred c„ este util s„ abord„m economia segmentat„ Ón Óntreprinderi mici, intermediare ∫i mari.
Eu cred c„ este bine s„ abord„m economia Ón sectoarele Ón care ne pricepem ∫i reu∫im, cu ceea ce ∫tim s„ facem, s„ cre„m valoare ad„ugat„.
Din p„cate, Rom‚nia a tr„it, Ón Óntreaga sa istorie, Óntr-o mitologie prelungit„. ™i, din p„cate, aceste mituri afecteaz„ ∫i felul Ón care g‚ndim ast„zi: mitul ˛„rii eminamente agricole, Ón care 90% din popula˛ia Rom‚niei tr„ia la ˛ar„ ∫i cu care ne m‚ndream, asigur‚nd hran„ ieftin„ unei Europe care se industrializa; mitul unei ˛„ri turistice, Ón care, Ón continuare, oamenii sunt mai slabi dec‚t mobila — ceea ce este o mare problem„ —, ∫i Ón care, Ón continuare, infrastructura de transport continu„ s„ lipseasc„.
Am ad„ugat ∫i mituri noi: mitul creierelor care p„r„sesc Rom‚nia este un mit ∫i continu„m s„ credem lucrul „sta.
Nu observ„m, Óns„, c„ sistemul nostru de Ónv„˛„m‚nt preg„te∫te din ce Ón ce mai pu˛ini oameni angajabili, ceea ce este o problem„ real„. Am s„ v„ spun ∫i de ce: noi resim˛im Ón IT&C lucrul acesta clar. Œn momentul de fa˛„, avem mai mult„ investi˛ie dec‚t o putem sprijini cu personal care s„ lucreze Ón zonele respective.
Sunt trei cauze — ∫i am s„ insist, pentru c„ este o chestiune pe care o consider important„; sunt trei cauze pentru care nu reu∫im s„ facem acest lucru: reforma pe care am Ónceput-o Ón sistemul de Ónv„˛„m‚nt acum 10 ani a ie∫it victorioas„ asupra Óntregului popor; orele de matematic„ ∫i de ∫tiin˛e din ∫coal„ au sc„zut treptat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 64/5.V.2006 Œntr-o lume Ón care lucrurile acestea Óncep s„ fie atuul unei na˛iuni noi renun˛„m la ele. Œn universit„˛i, norma continu„ s„ fie legat„ de num„rul de studen˛i, ba chiar consider„m c„ acesta este un lucru important: cu c‚t sunt mai mul˛i studen˛i, cu at‚t este mai bun„ universitatea; Ón condi˛iile Ón care eu Ói trec Ón anul III pe to˛i, pentru c„ ∫tiu sigur c„ viitorii colegi — colegii mei din anul IV — nu-∫i fac norma. Œn acela∫i timp, reu∫ind s„ d„m o diplom„ tuturor, ne Ón∫el„m cu faptul c„ avem o for˛„ de munc„ angajabil„, ∫i n-o avem.