Varujan Pambuccian

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Nu, nu, nu. Grupul este în sală și am să spun ceea ce spun întotdeauna de la bun început, când este vorba de moțiuni. Nu votăm moțiuni, numai că, atunci când o moțiune este corectă, subliniem lucrul acesta.

De ce nu votăm moțiuni am mai explicat de nenumărate ori până acum și n-am să ocup timpul vorbind despre acest lucru. De ce moțiunea este corectă — aș spune, parțial, și o să explic de ce spun parțial —, pentru că lucrul ăsta este demonstrat de o realitate simplă. Există un proiect, un program de cercetare foarte bine făcut de domnul Anton Anton, care începuse să aibă și efecte în lumea reală, finanțând din bugetul de stat lucruri care trebuie finanțate din bugetul de stat și stimulând cercetarea și în mediul privat, într-un mod rațional. Au fost câștigate granturi, oamenii respectivi s-au apucat să lucreze și, după 6—8 luni, în momentul în care venise timpul să li se plătească una dintre fazele firești în desfășurarea oricărui proiect, au aflat cu stupoare că nu li se mai plătește nimic. Lucrul acesta este o realitate. Și este o realitate care arată două chestiuni: una dintre ele, care mi se pare fundamental gravă, este că statul nu își ține o promisiune contractuală. Or, lucrul acesta cred că este un lucru grav.

Al doilea lucru, care poate este la fel de grav, este că reducem în felul acesta major, aș spune, încrederea oamenilor în stat. Foarte multe companii private, care câștigaseră granturi, mi-au spus că nu vor mai încerca niciodată să mai facă asta, pentru că au cheltuit bani din banii lor și, în momentul în care așteptau ca sumele respective să le fie decontate, nu au mai primit nimic. Și asta este o realitate.

Ceea ce cred că nu este bine pus în moțiune este faptul că moțiunea are o altă țintă decât cea corectă.

Doamna ministru Andronescu este un om pe care-l respect foarte mult. Eu personal o respect foarte mult și o consider un ministru de excepție. OK. A avut un PR, după părerea mea, făcut aiurea, a avut o presă nemeritată, dar, dacă stăm să ne uităm puțin la ce a realizat până acum, este un om pe care merită să-l respectăm ca ministru.

În momentul în care unui ministru nu-i dai bani ca el să-și poată duce programele mai departe, nu va putea să facă lucrul ăsta. Sigur, o să spuneți, este foarte simplu, să-și dea demisia. Ca să ce? Ca să înlocuim un ministru foarte bun cu un ministru eventual prost. Nu cred că este o soluție nici asta.

Or, aici cred că ținta este greșită. Problema fundamentală este lipsa resursei bugetare și cred că foarte multe lucruri pe care o să le discutăm mult timp de acum înainte vor fi legate de această lipsă a resursei bugetare. Dacă există un lucru care a fost făcut greșit, cred că a fost felul în care ne-am raportat la depresia economică în care suntem. Ăsta a fost un lucru greșit. Ne-am raportat adăugând taxe și impozite, ne-am raportat diminuând, prin măsurile pe care le-am luat, posibilitatea ca resursa bugetară să fie la un nivel nu la fel de bun ca în perioada în care economia nu trecea prin dificultățile de azi, dar măcar la un nivel cât de cât rezonabil.