Stenogramă plen

Declarație politică adresată domnului ministru Vasile Blaga

Cu interes am luat la cunoștință de comunicatul de presă, referitor la programul de reabilitare termică a blocurilor din Timișoara, emis de ministerul pe care cu onoare îl conduceți.

Doresc să vă aduc la cunoștință că niciunul dintre cele 74 de blocuri nu va fi reabilitat termic în acest an, așa cum rezulta din informațiile publicate pe site-ul ministerului dumneavoastră. De asemenea, Timișoara se află pe locul 66 din 69 de localități, într-un top _sui generis_ publicat pe același site.

Acestea fiind zise, vă informez că în afirmațiile mele nu este niciun neadevăr, așa cum în mod fals prezentați în comunicat, dar trebuie să constat că, în buna tradiție a liderilor PD-L, înțelegeți ca dezbaterile, polemicile să fie duse cu injurii, și nu cu argumente, motiv pentru care ați înțeles să transmiteți acest comunicat calomnios. Ceea ce consider dincolo de orice dispută politică este faptul că funcționarii publici, și chiar o instituție publică se implică în campania electorală, emițând comunicate de presă calomnioase la adresa parlamentarilor opoziției, în timpul unei campanii electorale. Acest lucru este imoral și ilegal, fiind expres interzis de Legea funcționarului public. În acest sens, vă solicit public să declanșați o anchetă administrativă, să îmi prezentați numele persoanei care m-a calomniat, precum și sancțiunile administrative acordate.

Pe de altă parte, mă bucur să constat că un deputat al opoziției a stârnit o reacție atât de violentă din partea unui minister. Aceasta înseamnă că problema este deja pe jumătate rezolvată.

Doresc să vă informez că din discuțiile purtate cu asociațiile de proprietari din aceste blocuri, marea majoritate au luat foarte în serios promisiunile dumneavoastră și au strâns sumele de bani necesare aportului cetățenilor la acest program. Am discutat cu asociații de proprietari care au strâns sume de 100.000 sau chiar 150.000 lei, și aceștia sunt extrem de dezamăgiți de atitudinea dumneavoastră.

Aștept o reacție din partea dumneavoastră, alta decât una electorală.

„Ziua Mondială a Pescuitului”

Pe data de 27 iunie, în toată țara este sărbătorită Ziua Mondială a Pescuitului.

Delta Dunării este un paradis al naturii, caracterizat prin bogăția faunei și florei, prin speciile de păsări unice și prin peisajul mirific care atrage anual zeci de mii de turiști.

An de an, Delta Dunării atrage tot mai mulți pescari, zona dezvoltându-se și din punct de vedere turistic. S-a dezvoltat turismul rural, acesta asigurând locuri de cazare în vile, case, hoteluri și pontoane plutitoare.

În ultimii ani, starea fondului piscicol a înregistrat instabilități, pescarii au fost puși în imposibilitatea de a-și practica activitatea, zona Deltei Dunării a fost delimitată în loturi gestionate de concesionari după bunul-plac. În unele localități, pescarii s-au organizat în sindicate și au reușit să negocieze cu concesionarii prețuri bune pentru pește, având la dispoziție puncte sigure de predare a peștelui. Din cauza condițiilor impuse de unii concesionari, mulți pescari au renunțat la această situație și au obținut permise și autorizații pentru pescuitul comercial de la Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură. Conform actului normativ, pescarii au obligația să achiziționeze și să monteze mărci pe uneltele de pescuit înscrise în perimetrul de pescuit comercial, acestea fiind trecute în permisele de pescuit, care mai conțin și date referitoare la identificarea navei/ambarcațiunii de pescuit, perioada de valabilitate și cota alocată de specii.

S-au instituit măsuri de prohibiție pentru pescuitul oricărei specii de pești în apele continentale în perioada 13 aprilie — 11 iunie anul curent, iar în perioada 15 aprilie — 30 mai, în apele care constituie frontiera de stat.

În Complexul lagunar Razelm—Sinoe, pescuitul este interzis 90 de zile, în perioada 1 aprilie — 30 iunie, iar mai multe locuri din Delta Dunării au fost declarate, conform ordinului ministerial, „zone de protecție pentru resurse acvatice vii”. Astfel, în zone de pe Dunărea veche și de pe canalele și gârlele adiacente, considerate habitat al reproducătorilor mai multor specii de pește, s-a interzis pescuitul pe tot parcursul anului.

Au fost introduse restricții privind pescuitul în amenajări piscicole din Delta Dunării, pentru a se impiedica braconajul legal în perioada de prohibiție, prin intermediul fermelor de acvacultură din aceste zone. Fermierii piscicoli din Deltă vor putea pescui în perioada de prohibiție doar dacă dețin licența de acvacultură eliberată de ANPA și ARBDD și dacă fac dovada achiziționării puietului de pește cu facturi fiscale ale consumului de energie electrică pentru alimentarea cu apă a bazinelor piscicole din care intenționează să pescuiască și au evidențiat în bilanțul contabil.

„Fondurile europene, o necesitate stringentă”

După cum bine știți, fondurile structurale și fondul de coeziune sunt instrumentele financiare specifice politicii de coeziune economică și socială comunitare, prin care se urmărește reducerea decalajului dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni din statele membre ale Uniunii Europene, dar și promovarea, pe cale de consecință, a coeziunii economice și sociale.

În această perioadă de grea încercare economică este esențial să deținem abilitățile, strategiile și competențele corespunzătoare pentru a reuși o bună administrare și gestionare a situației de criză cu care ne confruntăm.

În acest sens, dragi colegi, vă reamintesc că este imperativ să păstrăm gestul de largă disponibilitate al Comisiei Europene în ceea ce privește alocarea acestor tipuri de fonduri României.

Fără intenția de a aduce în prim-plan precaritatea sistemului de management pe care vechea guvernare l-a propagat și propulsat în mod repetat, să nu uităm, dragi colegi, că România ar fi putut primi de la Uniunea Europeană, în cursul anilor 2007 și 2008, 3 miliarde 129 de milioane de euro, bani care ar fi fost destinați beneficiarilor din România. Din păcate însă guvernarea trecută a reușit performanța de a aduce doar 6% din acești bani, adică 176 de milioane de euro.

În momentul de față, România riscă să piardă fondurile europene alocate, dacă raportul Comisiei Europene pe justiție nu va fi unul favorabil.

În acest sens, o delegație de experți supraveghează și monitorizează activitatea instituțiilor care luptă împotriva corupției. Din nefericire, DNA, principala instituție care se ocupă cu combaterea marii corupții, prezintă o evaluare complet nesatisfăcătoare. Astfel, conform statisticilor preluate de pe site-ul DNA, din aproape 17.000 de dosare pe care procurorii le-au avut în lucru în septembrie 2002, momentul înființării DNA, și până la sfârșitul anului trecut, au fost trimise în judecată 3.000 de persoane. Dintre aceste 3.000 de persoane, doar 670 au fost condamnate definitiv.

De asemenea, o cifră de 41,9 milioane de lei, adică peste 10 milioane de euro, ar putea să-i scape României printre degete, suma reprezentând fonduri europene de preaderare, acordate prin programele PHARE, ISPA și SAPARD, motivele fiind unele dintre cele mai jenante și care în mod firesc și direct se raportează la seriozitatea și profesionalismul cu care ar trebui să ne implicăm în cadrul desfășurării unor astfel de programe, respectiv: nerespectarea convențiilor încheiate, nefinalizarea la timp a proiectelor tehnice, lipsa resurselor proprii pentru cofinanțare, precum și licitațiile întârziate.

„Cum actuala guvernare faultează administrația publică” Am asistat cu uimire luni, în ședința Comisiei pentru administrație publică, la aprobarea Proiectului de lege al Ordonanței de urgență nr. 37/2009 privind serviciile deconcentrate, prin care se vizează schimbarea din funcție a aproximativ 2.100 de funcționari publici. Prin adoptarea acestui act normativ putem spune că ne-am întors cu câteva secole în urmă din punctul de vedere al arhitecturii sistemului administrativ. Din punctul meu de vedere, momentul ales de actuala majoritate parlamentară pentru dezbaterea acestei ordonanțe, vitală, decisivă pentru administrația publică românească, este unul agitat, tumultuos, ceea ce face să nu avem o dezbatere reală pe acest subiect, subiectul trecând astfel în plan secund pe agenda publică și politică.

În contextul în care avem în Parlament asumarea răspunderii Guvernului pe cele două Coduri juridice, dezbaterea moțiunii simple pe cercetare depuse de opoziție și votul pentru începerea urmăririi penale pentru fostul premier Adrian Năstase mă fac să cred că acest moment a fost ales special pentru a trece pe furiș un act normativ de care va depinde modernizarea administrației publice din România sau, mai bine zis, regresul acesteia.

Astfel, toți banii investiți în ultimii ani pentru modernizarea administrației publice, pentru formarea experților au fost irosiți, prin subordonarea funcționarilor față de clasa politică. Noii numiți pe criterii politice semnează noi contracte de management, al căror conținut ar trebui făcut public, deoarece, în mod normal, periodic se face o evaluare a prestației acestora, și ar trebui să știm care sunt noile criterii de performanță: sper că nu servilismul sau abilitatea de a deturna banii publici.

Așa cum am susținut cu fiecare ocazie, această ordonanță reprezintă o întoarcere la feudalism, disprețul total față de cetățeanul plătitor de taxe și impozite și aservirea funcționarilor publici politicului.

Parada făcută pe această temă de către coaliția PSD— PD-L, la care se adaugă declarațiile președintelui Băsescu, care a îndemnat coaliția să reflecteze pe acest subiect

înainte să adopte actul normativ în Parlament, se înscriu în același registru demagogic și populist cu care ne-au obișnuit. Subiecte foarte importante, cum este și cel de față, sunt tratate cu superficialitate și într-un mod iresponsabil de către cei care ne conduc.

Declarație politică cu tema „Toate drumurile conduc la investiții”

Potrivit zicalei „Toate drumurile duc la Roma”, subliniind performanța sistemului rutier, în România postdecembristă majoritatea contractelor de autostrăzi s-au dus către străini. Un pas important a fost în anul 2006, când președintele Traian Băsescu a lansat un apel pentru realizarea unor consorții ale firmelor românești pentru a participa la marile proiecte de infrastructură. Din păcate, aceste consorții nu au putut fi duse la bun sfârșit, din cauza luptei pentru întâietate. Probabil românii sunt atât de conservatori și nu sunt deschiși spre colaborare.

Un alt factor care, de asemenea, a blocat accesul companiilor românești la multe proiecte a fost, de multe ori, exigența caietelor de sarcini pentru licitațiile de autostrăzi, care propuneau experiență semnificativă în realizarea unor proiecte de investiții mari, cu un număr de kilometri deja executați.

Nici licitațiile care erau deja câștigate de companiile care ofereau cel mai mic preț nu sunt dezirabile, în condițiile în care compania solicită uterior de la stat suplimentarea bugetului, determinând cele mai ridicate prețuri de construcție raportate la kilometrul de autostradă.

Acești factori, cumulați, reprezintă o parte din cei construiți în Europa (sursa: „Eurostatˮ).

Trebuie să conștientizăm importanța fiecărui kilometru de autostradă construit, importanța pe care autostrăzile o au în ceea ce privește dezvoltarea socioeconomică a țării. Doar existența autostrăzilor poate conduce la atragerea de noi turiști, respectiv cu efect de bumerang către investiții și crearea de noi locuri de muncă.

Avem nevoie de creștere economică. În mod cert, dezvoltarea infrastructurii va alimenta și creșterea economică, o va susține, va permite în continuare României să atragă investiții, să promoveze investiții românești și străine și, în final, va conduce la continuarea creșterii nivelului de trai.

De asemenea, autostrăzile maritime reprezintă rute maritime-cheie între statele membre UE care oferă servicii regulate de o înaltă calitate, combinate cu alte moduri de transport, și care furnizează o alternativă eficientă la transportul rutier. Toate acestea conduc la creșterea economică a țării. Fiecare țară trebuie să susțină transportul intermodal, care furnizează o soluție prin combinarea diferitelor moduri de transport pentru o singură calătorie și prin utilizarea cea mai eficientă a infrastructurii disponibile, cu costuri generale reduse ale societății.

„Criza corectează deficitul de cont curent”

Zilele trecute, Banca Națională a României a făcut publici principalii indicatori macroeconomici ce reflectă cu mare acuratețe atât performanțele economiei românești, cât și vulnerabilitățile mediului concurențial autohton. La prima citire a sintezelor BNR am putea spune că avem și motive de bucurie, dar și multe motive de îngrijorare.

Veștile bune aduse de statistici sunt exprimate într-o diminuare substanțială a deficitului de cont curent, balanța de plăți înregistrând după primele patru luni un deficit de 1,182 miliarde de euro, în scădere cu 78,9% față de perioada similară din anul 2008. Balanța comercială s-a redus și ea, cu o pondere semnificativă, de 66,5%, însumând 1,97 miliarde de euro.

Așa cum spuneam, există și vești rele, acestea vizând scăderea cu peste 44,4% a investițiilor străine directe, însumând după primele patru luni ale anului doar 2,05 miliarde de euro. Din totalul celor 2 miliarde de euro, participațiile la capital au reprezentat 51,2%, creditele intragrup, 40%, și profitul reinvestit, 8,8%.

Dacă unii analiștii economici pun această diminuare pe seama faptului că majoritatea investițiilor străine provin din țările Uniunii Europene, țări în care criza economică s-a instalat și pare că se află la apogeul său, aș putea spune că reducerea semnificativă a investițiilor își are o parte din justificare și în modul de dezvoltare a economiei românești. Trebuie să recunoaștem cu toții că statutul de economie de piață funcțională, câștigat abia în anul 2004, este cu greu demonstrat de actualele realități economice românești.

Dintre principalele deficiențe care fac în continuare neatractivă piața autohtonă continuă să rămână sistemul fiscal neatractiv și stufos, asupra căruia actualul Guvern a făcut deja primele ajustări, în sensul diminuării numărului de taxe și impozite pentru mediul de afaceri din România.

De asemenea, concurența loială în România continuă să rămână o mare necunoscută, diferitele piețe fiind profund marcate de înțelegeri de tip cartel, de existența în continuare a unor cvasimonopoluri, de agenți economici ce beneficiază de ajutorul direct sau indirect al statului sau al unor contracte preferențiale cu statul, și lista problemelor poate fi continuată.

„Să... corectați bine!”

Zilele trecute, în weekend, ca de obicei, m-am aflat în colegiul meu, unde m-am întâlnit cu cetățenii, cu reprezentanți ai autorităților locale, cu cadre didactice.

Cred că știți — pentru că trăim în aceeași țară — care a fost principala lor nemulțumire: dubla măsură cu care lucrează Guvernul când este vorba despre banii publici!

Colegiul nr. 3 Prahova, cu precădere în zona sa liberală, a fost extrem de nedreptățit la alocarea fondurilor. Primarii au „înghițit” greu explicația „re-ce-si-u-nii”, dar au strâns din dinți și au încercat să își vadă de treabă.

Ceea ce eu, ei și cetățenii nu suntem dispuși însă să mai acceptăm este obrăznicia!

Pentru „Ziua Tineretului”, doamna ministru Ridzi și-a permis să toace peste 600 mii euro pentru clipuri publicitare proprii și spectacole clar electorale, la care și-a invitat prietenii, fără ca măcar să aibă vreo tresărire de rușine sau de frică. În paralel, până în... penultima clipă nu s-a știut dacă și cu cât vor putea fi plătiți profesorii care urmau să participe în comisiile de bacalaureat!

Peste 220 de mii de copii, absolvenți de liceu, familiile lor și profesorii au pus sub semnul întrebării organizarea examenului de maturitate.

Doamna ministru Andronescu și-a mai televizat câteva lacrimi de emoție, făcând apel la responsabilitatea dascălilor de a nu pune în pericol viitorul copiilor, boicotând acest examen. Apoi a apărut și „bomba”: fiind „re-ce-si-u-ne”, sumele alocate membrilor comisiilor au fost înjumătățite față de anul trecut!

Duminică, reprezentanți ai aceluiași guvern-de-largă-darce-folos-coaliție anunțau, victorioși, în mass-media, că „bacul” se va ține conform programului, niciun profesor nedeclinându-și participarea.

## Rușine!

Profesorilor li s-au promis salarii mărite cu 50% de către PSD și PD-L și au fost mințiți!

## Rușine!

De mai bine de o lună se negociază o așa-zisă mărire de salariu asigurată prin grila unică, fără a se spune când anume exact anunțatele măsuri vor fi și puse în operă. Perdea de fum, pentru ca anul școlar să se încheie, „bacul” și admiterile să se desfășoare, profesorii să plece în vacanță și, până se dezmeticesc, să apuce să pună și ștampila pe candidatul Băsescu Traian!

„Locurile de muncă, în criză”

Declarația mea politica de azi se referă la numărul din ce în ce mai mic de locuri de muncă și, în special, la locurile de muncă pentru tineri, la nivelul județului Botoșani, pe care îl reprezint în Parlament. Potrivit ultimelor statistici ale Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Botoșani, la sfârșitul lunii mai, anul curent, numărul șomerilor înscriși în baza de date se ridica la 8.610, rata șomajului fiind de 5,4%. Din noiembrie și până în prezent, și-au pierdut locurile de muncă aproape 2.000 de botoșăneni. Situația este de-a dreptul îngrijorătoare, în condițiile în care, comparativ cu aceeași perioada a anului trecut, numărul persoanelor fără loc de muncă aproape s-a dublat. Din totalul șomerilor aflați la ora actuală în baza de date oficială, doar 3.810 beneficiază de indemnizația de șomaj. Dacă anul trecut, în luna mai, erau în evidențele AJOFM puțin peste 400 de tineri, anul acesta numărul lor ajunge la 700, reprezentanții instituției așteptându-se ca, în perioada următoare, numărul acestora să crească.

Statistica privind numărul șomerilor devine, așadar, din ce în ce mai îngrijorătoare, și situația nu dă semne să se îmbunătățească în lunile ce urmează. Pe lângă angajații cu state vechi care își vor pierde locurile de muncă, fiind deja anunțate concedieri colective pentru luna iulie, rândurile șomerilor vor fi îngroșate de absolvenții care abia au ieșit de pe băncile școlii sau ale facultăților.

Criza tot mai mare de pe piața muncii, situația critică în care au ajuns multe firme, precum și oferta din ce în ce mai slabă a locurilor de muncă vor face ca sute de tineri să devină absolvenți cu diplomă de șomer. Având în vedere că suntem în perioadă de criză și ținând cont de faptul că în ultimele luni s-au făcut multe disponibilizări la nivelul județului, cel mai probabil numărul șomerilor va crește, printre aceștia regăsindu-se și absolvenți.

La o atare situație nu putem să nu adresăm un apel la autorități să găsească politicile necesare pentru a oferi locuri de muncă pentru botoșăneni.

Este foarte cunoscut, la nivel specialiștilor și al autorităților, faptul că există programe gratuite de calificarerecalificare. Din nefericire, prea puțini șomeri aleg să urmeze aceste cursuri.

## „Biosfera «Delta Dunării»”

Valoarea universală a Rezervației Biosferei „Delta Dunăriiˮ nu poate fi contestată de nimeni, ea fiind inclusă imediat după Revoluție, în anul 1990, în rețeaua internațională a rezervațiilor, în cadrul Programului „Omul și biosfera”. Din nefericire, atât politicile regimului comunist, cât și cele din perioada postdecembristă s-au caracterizat printr-un management defectuos pentru resursele naturale, cu impact nefavorabil atât asupra florei, cât și a faunei din Delta Dunării.

Deși imediat după anul 1990 a fost creată și instituția specializată să se ocupe de gestiunea celor peste 58.000 de hectare, reprezentând 2,2% din suprafața teritoriului național, problemele specifice zonei persistă și astăzi.

Biosfera „Delta Dunăriiˮ a funcționat după legea rezervației, dar nu a beneficiat până acum de o legislație

modernă, unitară, care să acopere întregul spectru de probleme pe care le generează această regiune a României. S-a pierdut din vedere că această regiune are o populație cu probleme și nevoi specifice, fiind privată de o infrastructură minimă necesară.

Mare parte a activităților agricole, înființate de regimul comunist prin desecarea anumitor suprafețe, au fost continuate și de guvernele postdecembriste, prin concesionarea acestor incluziuni din Rezervația Biosferei „Delta Dunăriiˮ, pentru redevențe nesemnificative în raport cu valoarea inestimabilă a arealului în care se face așa-zisa agricultură, ce produce pagube imense florei și faunei.

Se impune renaturarea acestor arii și revenirea la ceea ce a fost inițial, și anume luciu de apă.

De asemenea, politicile de protejare a masei piscicole s-au limitat doar la înlăturarea activităților de braconaj și pentru respectarea perioadelor de prohibiție, însă niciun moment nu s-a avut în vedere exploatarea piscicolă rațională și popularea controlată a zonelor. S-ar fi creat, astfel, condițiile creării de locuri de muncă stabile, pe termen lung, pentru populația rezidentă și ar fi fost creați factorii favorabili dezvoltării economice sustenabile a acestor zone. Unicitatea zonei a fost extrem de slab exploatată din punct de vedere turistic, infrastructura fiind principalul obstacol în calea turismului de masă. Toate aceste activități ar fi putut fi generatoare de resurse financiare pentru administrația locală și un generator de dezvoltare socială pentru populația din Deltă.

## „Drumuri de tot felul”

Primul lucru pe care îl făceau romanii după ce cucereau un teritoriu era să construiască drumuri, pentru a lega noua provincie cu capitala imperiului — Roma. La câteva sute de ani distanță, românii nu reușesc să construiască drumuri pentru a fi legați nu numai de Capitală, dar și între ei și cu restul lumii civilizate.

La 20 de ani de la Revoluția din 1989 nu există o rețea de autostăzi, marile orașe nu au centuri de ocolire, iar drumurile care străbat țara dintr-o parte în alta nu se ridică la standardele unei țări cu pretenții de civilizație, așa cum este România. Turismul nu se dezvoltă dacă drumurile de acces către stațiuni — la munte ori la mare — sunt pline de gropi sau chiar mai rău.

De ce toate acestea? Pentru că poate nu ne interesează potențialul turistic al României și ne gândim să ne dezvoltăm pe altă direcție. Care ar fi aceasta, însă, nu pare să existe o părere unanimă. România reprezintă un paradis din punct de vedere turistic: avem munți, mare, lacuri, păduri frumoase. Potențial există, dar nu îl exploatează nimeni!

Municipiul Cluj-Napoca este catalogat de unii drept capitala Transilvaniei, numai că acesta nu are o centură de ocolire. Lucrările începute cu ani în urmă nu sunt nici pe departe de a fi finalizate. Nu este normal ca în acest secol marile orașe să nu aibă o centură de ocolire, în special pentru devierea traficului greu.

Toți ar trebui să luăm exemplu de la strămoșii noștri romanii, care construiau, înainte de toate, infrastructura, și abia apoi restul. Poate așa vom ajunge și noi în rândul țărilor civilizate!

„Indisciplina în construcții”

Ne-am bucurat cu toții că în ultimul deceniu domeniul construcțiilor de imobile din România a înregistrat o dezvoltare fără precedent. S-a asigurat prin aceasta o creștere substanțială a produsului intern brut, o diminuare a șomajului pe acest segment al pieței muncii și o creștere a industriei conexe, producătoare de materiale de construcții. S-a atenuat, de asemenea, și o parte a cererii excedentare de spații locative, fie cu destinație de locuințe, fie pentru uz comercial sau spații de birouri. Datele pieței contrazic de departe ipotezele neprofesioniste acreditate de unii specialiști, potrivit cărora în România am avea o supraofertă imobiliară.

Rostul intervenției mele politice de astăzi este acela de a infirma aceste zvonuri răuvoitoare și de a atrage atenția asupra adevăratelor probleme ale acestui sector.

În primul rând, administrațiile locale, extaziate de faptul că domeniul construcțiilor le va aduce resurse bugetare locale suplimentare, au ignorat orice exigență de urbanism și amenajarea teritoriului. Nu la păduri care au dispărut peste noapte, înlocuite de vile luxoase, nu la construcții realizate pe malul lacurilor protejate sau în mijlocul parcurilor de recreere mă refer, ci la aspecte care țin de însăși securitatea acestor construcții și a posesorilor lor.

În primul rând, deși de sute de ani administrațiile locale știu cu siguranță unde există pericolul producerii de inundații sau de alunecări de teren, au fost eliberate în continuare autorizații de construire, fără niciun fel de responsabilitate față de destinul acestor cetățeni.

În al doilea rând, așa-zisele noi cartiere rezidențiale sunt în realitate adevărate capodopere de haos urbanistic și dispreț arhitectonic.

S-au permis de către administrațiile locale, prin planurile de urbanism și din pricina prețului terenului, căi de acces către aceste locuințe, repet: căi de acces, căci străzi nu pot fi numite, cu lățimi de sub 4 și chiar 3 metri, și chiar intrări cu lățimi de 2 metri. Nu numai că accesul nu permite tranzitarea a două autovehicule în același timp, dar le este practic imposibil mașinilor de salvare, pompieri și chiar de ecologizare să intre în aceste zone. Apoi, întâlnim blocuri între case, case între blocuri și distanțe minime de siguranță ce trebuie respectate la amplasarea imobilelor ignorate total. Dumnezeu să ne apere de posibilitatea izbucnirii unui incendiu sau fenomen natural extrem, căci nimeni nu poate estima consecințele unei astfel de situații!

„Certitudini prezidențiale: să facem ospătari, nu filosofi!” În urmă cu ceva timp, în cadrul unei ședințe de guvern, miniștrii au asistat la devoalarea gândirii băsesciene în privința reformei învățământului. „Am convingerea că despre păpădie și salată orice copil, dacă intră pe Google, află cum e cu păpădia și salata. Dacă vrea să știe despre istoria antică, Herodot, intră pe Google. Hai să revenim pe o programă adecvată, neîncărcată și pe cât posibil adaptată economiei românești, pentru că toate semnalele sunt că nu mai avem mecanici auto, tinichigii pregătiți în școli” — revelație controversată dacă ținem seama de unda declanșată, de reacțiile de contracarare și punere la punct, dar și de provocarea unei alte serii de cuvinte ridentmemorabile în panoplia vangheliană: „gogal, goagăl, gagal...” Și pentru a se face mai bine înțeles, președintele a simțit nevoia să accentueze: „Nu mai sunt licee de alimentație, să facem ospătari, să facem ce ne trebuie! Nu facem filozofi, și ăia neîncadrabili în câmpul muncii cu ușurință”.

Există o expresie legată de acest subiect, folosită chiar ca titlu de un ziarist: „Dacă tăcea, filozof rămânea!”. Dar Traian Băsescu nu a pretins vreodată a fi un „filozof”, acțiunile sale putând fi interpretate mai curând în cheie hedonistă decât în cheie carteziană, de aici derivând și popularitatea sa. În orice caz, nu ne îndoim că ospătarii și chelnerii de la restaurantele unde șeful statului sărbătorește, televizat, în diverse ocazii, sunt bine pregătiți și suficient de mulți.

Indubitabil, este nevoie și de învățământ orientat pe profesii, de adaptarea programei de învățământ la nevoile economiei, nimeni nu contestă acest lucru, dar el există, și ministrul Andronescu a demonstrat-o cu cifre.

De aceea, disprețul față de „filozofi”, pe lângă faptul că nu-și poate găsi o justificare, nici nu intră în logica unei gândiri raționale, ci în logica politicianistă de antagonizare și aruncare în derizoriu a unui segment social. Acest lucru însemnă reintroducerea conceptului comunist de „luptă de clasă”, intelectualii (adică cei care gândesc, creează conexiuni, rezolvă probleme la nivel teoretic) reprezentând un soi de paraziți inutili, neproductivi, care trăiesc din „sudoarea poporului”. Dacă inițial nu era clar la ce se gândea șeful statului când a folosit acest termen (la cei care termină Facultatea de filozofie sau la teoreticieni, în ansamblu), câteva zile mai târziu acesta spulberă echivocul, explicându-i filozofului Gabriel Liiceanu că, de fapt, a... greșit: a vrut să spună că școala scoate „tâmpiți”. Așadar, în opinia președintelui României, filozof este sinonim cu tâmpit (este, de fapt, un oximoron, dar se pare că și semantica s-a schimbat cu 180 de grade) sau, prin extensie, toată populația României care a terminat școala este „tâmpită”.

Declarație politică: „Copiii români — copiii nimănui” Gradul de abandon al copiilor a crescut cu 50% și chiar cu 100% în unele județe din România. Ce-i face pe părinți să-și lase copiii pe la ușile Direcțiilor de Asistență Socială din toată țara? Lipsa posibilității de a-i hrăni a doua zi.

Nivelul de trai al românilor a scăzut dramatic în ultimele trei luni. Oamenii care acum câteva luni și-au pierdut slujbele au ajuns acum să-și abandoneze copiii pentru că nu le mai pot oferi nici măcar un trai la limita subzistenței. Agenția Națională pentru Protecția Drepturilor Copiilor avertizează că, dacă abandonurile continuă în acest ritm, direcțiile pentru protecție socială din țară nu vor mai putea face față numărului mare de copii care trebuie instituționalizați.

Forurile internaționale au intervenit și ele, atenționând asupra problemelor pe care românii le au în ceea ce privește drepturile copiilor și ale tinerilor.

Raportul Comisiei ONU pentru Protecția Drepturilor Copilului arată în mod expres nemulțumirea internațională vizavi de interesul scăzut al instituțiilor politice românești față de problemele privind sănătatea și educația tinerilor și a copiilor.

În tot acest timp, în țară, numărul abandonului familial și abandonului școlar crește alarmant. Sărăcia îi împiedică pe părinți să-și trimită copiii la școală, dar, și mai grav, să-i țină lângă ei.

Pe de altă parte, copiii care încă mai merg la școală și care, de exemplu, se pregătesc pentru examenul de bacalaureat, sunt în pericol să rămână fără profesori în comisiile de examinare. Motivul? Nu sunt bani pentru ca profesorii să fie remunerați pentru activitatea din timpul examenului.

Oamenii trăiesc în sărăcie lucie, își abandonează copiii pentru că nu-i mai pot întreține, elevii absolvenți de liceu sunt în pericol să nu-și poată lua diploma de bacalaureat.

Este clar pentru toată lumea că suntem în mijlocul unei crize financiare, economice și sociale crunte. Mulți dintre noi încercăm să găsim soluții, lucrăm la proiecte sociale, căutăm portițe pentru ieșirea dintr-o situație care este disperată.

„Să sprijinim și industria românească!”

Vreau să vă vorbesc despre o stare mai puțin normală în care se află industria românească, cea care așteaptă un mic ajutor din partea clasei politice, ajutor ce este aproape inexistent, prin însăși lipsa de asumare a unui rol hotărâtor, determinant.

Se vorbește despre o criză mondială, se vorbește despre închiderea societăților comerciale, din lipsă de piață de desfacere și de comenzi, se vorbește despre creșterea șomajului, se vorbește despre măsuri ce trebuie luate pentru a depăși această situație dificilă. La noi, se vorbește!

În alte țări s-a trecut deja la fapte. Franța a anunțat sprijinirea financiară a Companiei „Renaultˮ, dar condiția a fost cea a investirii sumei în fabricile din Franța ale concernului. Italia sprijină financiar producătorii tradiționali, dar numai unitățile din Italia. SUA pompează aproape 900 de miliarde de dolari în companiile americane pentru a le ajuta să depășească criza.

Noi, pe de altă parte, sprijinim firmele străine din România, în detrimentul celor locale. Concernul „Daewooˮ, care, printre altele, a preluat Portul Mangalia, construiește nave aducând repere din Coreea, în condițiile în care aceleași repere se pot face în societăți românești, la un preț avantajos, dar conducerea „Daewooˮ sprijină astfel economia coreeană. Dezvoltatori imobiliari străini își aduc materiile prime din țările din care provin, pentru a sprijini propria economie, deși aceleași materiale sunt fabricate și în țara noastră, la prețuri și calitate competitive.

Gravă însă este o altă situație: cea în care lucrări de importanță publică sunt concesionate unor firme străine de către autoritățile române, fără impunerea unor condiții cum ar fi aprovizionare cu un procent de, să zicem, 30% din reperele necesare de la firme românești. Pentru că, domnilor colegi, industria românească există, sau mai bine spus, încă există!

Vă dau un exemplu concludent în acest sens, o situație pe care o cunosc destul de bine. Este vorba despre concesionarea de către statul român a parcului eolian din Dobrogea către firma „Continental Wind Partnersˮ, aceasta din urmă vânzându-l către firma cehă CEZ. Proiectul presupune amplasarea a peste 240 de turbine eoliene în două localități, Fântânele și Cogealac. Firma CEZ a demarat proiectul, iar piesele componente ale turbinelor eoliene sunt produse în fabrici din Cehia și aduse la noi în țară.

„Toți tâmpiții președintelui votează!”

De regulă, când un om face o gafă ori se scuză, ori încearcă să pună batista pe țambal, pentru a se uita repede orice repercusiune negativă. Dar, când președintele Băsescu face o gafă, gândirea sa de căpitan de vas îl determină să persiste penibil în a populariza greșeala cu iz de hăhăit. Întâiul conducător al națiunii a reușit performanța de a lăuda generații de absolvenți printr-un apelativ de-a dreptul stupefiant: tâmpiți! Bâlbâiala prezidențială, de fapt mintea îngustă a președintelui, poate fi interpretată extrem de simplu. În prima fază, așa cum a explicat chiar Băsescu, a vrut să spună că școala românească nu produce decât tâmpiți, însă pe ultimul neuron s-a răzgândit și a spus că elevii români termină liceul drept filozofi. Sunt doar două ipoteze în această situație. Ori pentru Traian Băsescu filozofii sunt niște tâmpiți, iar în acest caz filozofii care l-au susținut pe acesta au o mare problemă de atașament prezidențial, ori, într-adevăr, avem un președinte care își bate joc de elevii României.

Cred că ambele variante sunt valabile, deoarece întâiul om în stat s-a lăudat, nu o dată, cu „prolifica sa activitate școlară”, mândru de chiulul și dezinteresul de care a dat dovadă pe băncile școlii. S-ar explica oarecum parcursul elevului Basescu, deoarece nu puțină lume avizată știe cum fosta „Secuˮ i-a suflat în pânzele ascensiunii. Ceea ce nu știe președintele, în schimb, este faptul că imensa majoritate a elevilor români au greutăți, nu au o instituție specializată care să le vegheze chiulul și să-i promoveze, și cu toate acestea avem zeci de premianți români la olimpiadele internaționale și sute de absolvenți români vânați de marile universități ale lumii. Nici nu are de unde să știe, deoarece este complet rupt de realitatea din societatea românească, singura sa preocupare fiind aceea de a contempla nocturn vrajba pe care a semănat-o în ultimii ani.

Pentru Traian Băsescu toate acestea nu contează, în mintea lui toți suntem o apă și-un pământ, niște tâmpiți, în frunte cu miile de elevi care tocmai au absolvit liceul și trec prin emoțiile primului examen al maturității, bacalaureatul.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cât de aproape este Republica Moldova de Uniunea Europeană?” În stânga Prutului populația visează la un trai mai bun, iar toate așteptările și le îndreaptă către Uniunea Europeană. Numai că din 1993 încoace relațiile moldo-europene au evoluat prea lent. În plus, așa-zisa putere comunistă de la Chișinău a stârnit o adevărată nebuloasă, îmbinând fidelitatea față de Rusia.

Această politică duplicitară, care i-a derutat atât pe europeni, cât și pe moldoveni, a constituit un calcul machiavelic de succes, însă protestele din 7 aprilie anul curent și urmările lor au arătat fața adevărată a puterii politice. Inevitabil, a apărut întrebarea: „Cât de aproape este Republica Moldova de Uniunea Europeană?” Un răspuns în prezent îl oferă Rezoluția Parlamentului European referitoare la situația postelectorală din Moldova, iar unul definitiv va veni curând, în mai puțin de două luni.

Între Nistru și Prut aspirațiile proeuropene ale populației sunt evidente. Argumentul forte în susținerea acestei afirmații îl oferă barometrele de opinie publică, ultimul fiind publicat în martie 2009. La întrebarea: „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, dumneavoastră ați vota pentru sau contra?” 65% din respondenți s-au pronunțat pentru, 18% împotrivă, iar 13% au răspuns că sunt încă indeciși. În comparație cu penultimul barometru de opinie publică, cel din octombrie 2008, opțiunea proeuropeană a cetățenilor moldoveni a suferit o mică depreciere (atunci 71% din respondenți s-au pronunțat pentru), însă asta nu înseamnă că percepția opiniei publice din Republica Moldova față de Uniunea Europeană (UE) a fost afectată în vreun fel. Dimpotrivă, majoritatea populației abia așteaptă ca Republica Moldova să se integreze în UE, asta pentru că moldovenii din stânga Prutului sunt convinși că în UE se va trăi mai bine, fapt confirmat de 70% dintre intervievați în barometrul de opinie publică din octombrie 2008.

Alegerile parlamentare din 5 aprilie anul curent au consfințit victoria PCRM, o victorie obținută lejer, de un partid care deține puterea absolută asupra spațiului mediatic și resurselor administrative ale țării. Inerția cu care au votat bunicii pentru stabilitate nu a fost pe placul nepoților dornici de schimbare. Un protest pașnic, inițiat de câțiva tineri din Chișinău, care au aprins lumânări pentru moartea democrației în Republica Moldova, a adunat în timp-record, cu ajutorul rețelei Twitter, zeci de mii de tineri revoluționari, care au cerut să nu li se îngroape viitorul. În lipsa unui lider și din cauza provocărilor puterii, pe 7 aprilie protestele au degenerat în acțiuni de vandalism asupra instituțiilor statului și violențe. Ceea ce s-a întâmplat ulterior a amintit de practicile caracteristice regimurilor autoritare: transformarea statului într-un regim polițienesc, nerespectarea drepturilor omului, întărirea controlului asupra populației, constrângerea libertății de exprimare, exercitarea presiunilor politice asupra presei libere, societății civile, opoziției și subjugarea justiției. Desigur, aceste practici nu au constituit o noutate, însă felul în care puterea a gestionat situația le-a arătat celor ce evitau să vadă, mai ales la nivelul UE, fața adevărată a partidului care nu se ferește să țină discursuri despre integrarea europeană.

„«Prima casă», cea mai bună măsură pentru cei care nu au încă o locuință”

Programul „Prima casăˮ, prin care Guvernul a anunțat că vor fi garantate în proporție de 80% creditele ipotecare cu o valoare de maximum 60.000 de euro, contractate pentru achiziția unei prime locuințe, este cea mai bună măsură venită în sprijinul dezvoltatorilor imobiliari și a celor care din diverse motive nu au încă o casă.

Această măsură va impulsiona puternic sectorul construcțiilor imobiliare. Un alt efect, cel puțin la fel de important, este deblocarea pieței de credit. Băncile vor putea reveni la o politică de credit imobiliar activă, sprijinindu-se pe garanțiile oferite de stat.

În plus, cei care vor cumpăra o locuință prin intermediul programului „Prima casăˮ vor beneficia de TVA redus, de 5%, la achiziționarea primei locuințe, iar notarii și-au exprimat intenția de a sprijini Guvernul în Programul „Prima casăˮ, anunțând că vor reduce cu 30% onorariile pentru încheierea contractelor de vânzare-cumpărare. De asemenea, reprezentanții băncilor au ajuns la concluzia că piața imobiliară se va debloca rapid, iar Programul „Prima casă” este unul foarte bun, bancherii primind asigurări că garanția statului va fi acordată imediat în caz de neplată a ratelor aferente creditului contractat, fără ca băncile să fie obligate să execute garanția.

Românii care încă nu au o casă pot profita de noul program al Guvernului, „Prima casăˮ, întrucât Cabinetul Boc va garanta locuințe în România în valoare de un miliard de euro.

Primul-ministru Emil Boc a precizat că în maximum două săptămâni vor fi aprobate normele metodologice, care vor cuprinde toate criteriile de acordare a acestui ajutor al statului pentru achiziționarea primei locuințe, iar acest lucru este bine-venit.

În calitate de deputat în Parlamentul României, sprijin această măsură a Guvernului, întrucât Programul „Prima casăˮ dă speranțe multor tineri care nu au o locuință și are atât scop social, dar și economic, întrucât va conduce la relansarea creditării, deblocarea pieței imobiliare și impulsionarea sectorului de construcții.

„Dependența de gaze rusești”

Sunt și astăzi foarte vii emoțiile de iarna trecută, atunci când majoritatea țărilor europene s-au văzut private de aprovizionarea cu resurse de gaz natural de proveniență rusească. La acel moment, reacțiile europene au fost virulente, s-au făcut planuri de acțiune, s-au resuscitat proiecte energetice mai vechi, însă până la urmă liniștea s-a așternut asupra tuturor acelor inițiative. Este și normal, atâta timp cât anumiți membri ai Uniunii Europene au definit proiecte și strategii energetice proprii încă de la criza petrolului din anii ’70, iar relațiile lor bilaterale cu furnizorul de la est sunt unele privilegiate.

Riscul ca o nouă criză a gazelor rusești să se declanșeze în următoarele luni s-a reactivat din nou săptămânile trecute, prin faptul că situația economică, precum și cea politică din Ucraina creează grave dificultăți în privința onorării angajamentelor sale de plată către furnizorul rus. Deși președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, caută soluții financiare internaționale pentru sprijinirea Ucrainei, trebuie să recunoaștem că dependența față de un furnizor extrem de sensibil și instabil este una periculoasă. Soluțiile sunt de moment, iar noi nu trebuie să fim inerți. Marea șansă a României se traduce în rata de dependență energetică extrem de redusă în raport cu alte țări europene, ea situându-se la sub o treime din necesarul de consum național.

Cabinetul Emil Boc, prin intermediul Ministerului Economiei, este primul care și-a asumat o strategie pe termen mediu privind creșterea independenței energetice naționale și pentru producția eficientă de energie. Organizarea sistemului energetic național în două companii energetice naționale, precum și măsurile active de relansare și eficientizare a activității acestora trebuie să fie doar primul pas în realizarea unui sistem energetic riguros și puternic în fața provocărilor ciclice ale economiei.

De asemenea, diversitatea surselor de energie, precum și eficientizarea celor care produc la costuri duble față de media pieței europene trebuie să reprezinte un al doilea obiectiv major pe termen mediu. Reforma sistemului energetic din România presupune investiții majore, de miliarde de euro, ce nu pot caracteriza nicidecum mandatul unui singur ministru sau cabinet. Așadar, strategia de creștere a independenței energetice a României nu este și nu trebuie să fie o miză politică, ci o miză de creștere a securității naționale și a competitivității economiei României, în ansamblul provocărilor și interdependențelor internaționale.

Doamna Monica Iacob-Ridzi trebuie invitată respectuos să părăsească Palatul Victoria după ce cele două firme de apartament, „Artisanˮ — SRL și „Markˮ — SRL, care au aceiași acționari și sediul comun, într-un apartament locuit de o familie, au primit 600.000 de euro fără licitație, pentru organizarea evenimentelor cu ocazia „Zilei Tineretului” la București, Costinești și în alte orașe din țară.

Astfel, Partidul Național Liberal, deși a depus plângere penală împotriva așa-zisei doamne ministru, are convingerea că nu trebuie așteptat verdictul procurorilor, care, iată, par cam timizi când vine vorba de verificarea principalului aliat al fiicei mici a președintelui Băsescu.

Este suficientă atitudinea disprețuitoare pe care Ridzi a manifestat-o față de banul public, și asta în plină criză: „Pe mine nu mă interesează cum au fost cheltuiți banii, ci mă interesează obiectivul final. Acesta a fost îndeplinit, am reușit să strângem 100.000 de oameni la evenimentele din toată țara.” Dincolo de aceste cuvinte, rostite pe un ton răstit de ministrul tineretului și sportului, nu mai rămân multe lucruri de analizat. Pentru Monica Iacob-Ridzi poate doar demisia și, eventual, niște declarații în fața procurorilor DNA, cu condiția ca acestora să li se pară ceva ciudat în faptul că unul dintre cele mai sărace ministere din România a dat fără licitație peste 600.000 de euro pe trei concerte amărâte, adică 20% din întregul buget alocat Ministerului Tineretului, și asta într-un moment în care Educația riscă să pice bacul pentru că nu are bani și ar vrea să reducă cu 50% cheltuielile. Această atitudine disprețuitoare față de banul public este principalul motiv pentru care doamna ministru trebuie să plece urgent de la Palatul Victoria. Retorica guvernamentală cu care ne-am tot obișnuit în ultima perioadă pleda pentru stricta gestionare a fondurilor publice, bunul-simț față de taxele și impozitele plătite de către noi toți. Acțiunile celor din Guvern contrazic însă declarațiile acestora, faptele doamnei ministru întrecând orice limită a bunului-simț.

Justificările ministrului tineretului sunt o pată pe obrazul Guvernului, dar și o piatră de moară de gâtul candidatului Traian Băsescu, care și-a făcut din lupta împotriva crizei principala armă electorală.

„De la Parteneriatul pentru România la Parteneriatul împotriva viitorului României!”

Anul 2009 a început în forță cu echipa de „succes” formată dintr-un președinte-premier și un guvern susținut de o majoritate de 70% în Parlament, puși pe fapte mari și încărcați cu promisiuni fantasmagorice, pe care fiecare dintre cele două partide le făcuseră în timpul campaniei electorale.

A fost însă o lună de miere scurtă, pentru că mult prea repede am constatat și am simțit cu toții pe pielea noastră incompetența actualului Guvern și a președintelui-premier de a gestiona guvernarea acestei țări.

Educația este, din păcate, cel mai bun exemplu al felului deficitar în care președintele și Guvernul înțeleg să acționeze. Inutil să menționez aici marea minciună a creșterilor salariale, pe care atât PSD, cât și PD-L, în frunte cu președintele Băsescu, au susținut-o pe durata campaniei electorale.

Vreau să trag un semnal de alarmă asupra unui alt aspect care ține de performanțele actuale și viitoare ale învățământului din România. Este îngrijorător felul în care președintele și Guvernul înțeleg să abordeze reforma în

acest domeniu, acțiunile superficiale, deciziile pripite, fără consultarea factorilor implicați, pasarea responsabilității între cele două palate, pentru ca, o dată la două luni, rând pe rând, reprezentanți ai celor două partide aflate la guvernare să constate situația „dramatică” în care se află educația, în condițiile în care nu au făcut altceva, de la începutul anului, decât să aducă și mai mult haos în sistem.

Președintele ne vorbea zilele trecute despre nevoia de a reforma sistemul educației pentru ca: „școala să se apropie mai mult de piața muncii”, prin orientarea tinerilor către meseriile cerute de piață, ignorând cu desăvârșire faptul că Guvernul pe care îl patronează a luat decizia în urmă cu câteva luni de a desființa școlile de arte și meserii, instituții de învățământ pe care Guvernul liberal a decis să le reînființeze în urmă cu doi ani, tocmai pentru a veni în întâmpinarea cererii din piață de a pregăti tinerii în domenii variate, precum domeniul agricol și al alimentației publice, dar și alte domenii, precum instalații, construcții sau turism.

„Generația «Singur acasă»”

De la tribuna Parlamentului României s-au făcut nenumărate declarații politice legate de situația copiilor emigranților români, sugestiv intitulată de Organizația Națiunilor Unite generația „Singur acasă”.

Declarații s-au făcut și probabil se vor mai face, însă măsurile concrete vor continua să fie așteptate de copiii rămași fără familie.

Zilele trecute, Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului avea să confirme cele spuse de mine și să recomande României îmbunătățirea de urgență a măsurilor de identificare și de sprijinire a copiilor din generația „Singur acasă”. În evaluarea sa, Comitetul ONU avea să aprecieze favorabil programele inițiate și demersul legislativ, care au vizat mecanismul de identificare și monitorizare a minorilor lăsați în țară de părinții plecați la muncă în străinătate, dar atrage atenția asupra numărului mare de copii care continuă să se afle într-o situație de risc. O sugestie a Comitetului ONU se referă la eforturile autorităților române de a spori alocațiile bugetare destinate aplicării drepturilor copilului. Este o măsură greu de îndeplinit, mai ales în anul 2009, dar care trebuie anticipată pentru bugetul anilor următori.

Personal, cred că observațiile Comitetului ONU sunt cât se poate de pertinente, iar cele peste o sută de mii de cazuri inventariate, care vizează acest subiect, nu trebuie nicidecum ignorate. Trebuie să avem în vedere că este vorba nu despre un număr de copii, nu despre o problemă anume, ci despre soarta unei întregi generații. Este generația în rândul căreia se înregistrează cel mai mare abandon școlar, cea mai slabă rată de monitorizare a stării de sănătate, cel mai mare număr de abuzuri și cele mai frecvente nerespectări ale drepturilor.

Cred cu fermitate că în această problemă rolul cel mai important este și trebuie să fie al autorităților administrației publice locale. Ele trebuie să preia sarcina monitorizării acestor familii, a informării părinților care părăsesc țara și a protejării drepturilor acestor copii.

La nivel național, mai vechea inițiativă a colegilor mei democrat-liberali privind înființarea unei instituții independente, denumită Avocatul Copilului, ar trebui reactivată și adoptată în cel mai scurt timp, așa cum chiar Comitetul ONU a apreciat.

„Abuzurile autorităților locale”

Stimați colegi, în calitatea mea de deputat al unui colegiu în componența căruia se află 8 localități conduse de primari liberali, vin în fața dumneavoastră pentru a vă prezenta problemele cu care se confruntă aceștia. Problemele nu sunt în principal de natură financiară, ci de natură ideologică.

Trecând peste faptul că primarii liberali nu au fost luați în seamă la împărțirea fondurilor guvernamentale care au ajuns în județul Botoșani, ajungem la abuzurile demne de Cartea Recordurilor din partea autorităților locale PD-L aflate în momentul de față la conducerea județului (președintele consiliului județean, primar de municipiu, prefect etc.). Comenzile politice executate de prefectul apolitic se răsfrâng atât asupra primarilor liberali, cât și asupra comunităților pe care aceștia le conduc.

Îmi voi începe „epopeea” cu situația oarecum comică care a avut loc în comuna Manoleasa, județul Botoșani, unde primarul PNL a avut de trecut mai multe obstacole puse la cale de către președintele PD-L din comună, un oarecare Alexandru Boroleanu.

O primă încercare a fost „otrăvirea” biroului primarului. Aflat în timpul unei ședințe a Consiliului local, întors în biroul său, primarul a constatat că biroul său a fost „parfumat” cu insecticid. Martorii oculari au declarat că un angajat al președintelui PD-L a făcut acest lucru. Declarațiile acestora au fost ignorate de postul de poliție local, care, se pare este aservit PD-L-iștilor.

A urmat apoi o reclamație „anonimă” la Regia Autonomă a Apelor Române, la adresa fiului primarului, un tânăr fermier, absolvent al Facultății de Zootehnie, care deține o fermă de bovine în comună. Inițial, inspectorii care au realizat controlul

nu au găsit motive de amendare a acestuia. Ulterior însă, „dându-și seama” că este vorba despre o comandă politică, cei doi inspectori au revenit cu un proces-verbal în cadrul căruia era prevăzută o amendă de 25.000 lei. Bineînțeles că s-au găsit și motivele: vidanjarea nu s-a făcut la timp, urina de la bovine se scurge într-un pârâu din apropiere etc. Martor... un botoșănean get-beget, care locuiește în Botoșani, pe strada Împăratul Traian nr. 42, la 70 de kilometri de Manoleasa! Singura legătură a acestui „martor” cu cele prevăzute în procesul-verbal de amendă este calitatea de membru PD-L a acestuia!

„Nicolae Bălcescu, ideologul României moderne — mesaj vibrant și model pentru România europeană”

Pe 29 iunie 2009 se împlinesc 190 de ani de când Nicolae Bălcescu a văzut lumina zilei. Mai contează astăzi, pentru cineva, fapta și lucrarea politică, istorică și națională a pașoptistului român, primul promotor al ideii de Europă Unită?

Tânăra generație n-a prea auzit de marele istoric, chiar dacă Bălcescu ne-a demonstrat că se poate face alianță și cu maghiarii în momentele de interes național, el fiind artizanul primei înțelegeri româno-maghiare realizate în iulie 1849.

Se poate spune despre Nicolae Bălcescu că a fost un înainte-mergător al social-democrației din România, un adevărat român și naționalist convins. „Eu mi-am început viața intrând în închisoare pentru revoluție, și închisoarea obligă, ca și noblețea”, mărturisea cel care avea să devină, câțiva ani mai târziu, unul dintre întemeietorii „Frăției”.

Având în vedere toate aceste argumente, nu-mi rămâne decât să punctez astăzi, în plenul Parlamentului, importanța personalității marelui pașoptist român, la cele aproape două secole care au trecut de la nașterea sa.

Nicolae Bălcescu poate fi perceput ca un caz singular în grupul fruntașilor mișcării de eliberare a națiunii române, singular prin tragismul existenței sale și al sfârșitului prematur, dar mai ales prin personalitatea lui deosebită, incomparabilă. Bălcescu a apărut pe scena istoriei naționale mult mai devreme, din păcate, fiind prea puțin prețuit pentru fapta sa.

Elev fiind, acesta s-a comportat prea matur și serios pentru vârsta lui, însușirile sale remarcabile fiindu-i recunoscute repede de către contemporani.

Peste ani, el a pus bazele istoriografiei moderne românești, demersurile sale fiind la nivelul celor mai importanți istorici ai secolului al XIX-lea. Dedicându-se cu pasiune istoriografiei, „scrierile sale au fost subsumate țelurilor naționale”, așa cum mărturisește academicianul Dan Berindei, contribuind prin fapta și pana sa la construirea statului național român modern.

Înainte de viața și sănătatea proprie au stat țara și datoria de a sluji o Românie virtuală. Și chiar dacă Luxița Florescu, mama copilului pe care nu l-a văzut niciodată, s-a aflat mereu în inima sa, România a fost marea sa iubită!

„Se impune de urgență (cel puțin) suspendarea din funcție a ministrului Monica Iacob-Ridzi”

Despre afacerea „2 mai” și cheltuirea iresponsabilă și dubioasă a banului public de către ministrul tineretului și sportului, Monica Iacob-Ridzi, se scrie de mai bine de trei săptămâni. Nici din partea PD-L, nici din partea primuluiministru nu a existat nici cea mai mică reacție până acum.

Presa de luni informează însă că procurorul general, Laura Codruța Kövesi, a confirmat că a primit sesizarea depusă de PNL în ceea ce privește pe ministrul tineretului și sportului și că a dat „dosarul în lucrare”.

În termeni juridici, acest lucru înseamnă cercetare penală. Există doar două posibilități în ceea ce privește dosarul penal care o vizează pe doamna Monica Iacob-Ridzi: este trimisă în judecată sau procurorii decid neînceperea urmăririi penale.

Până la o decizie a procurorilor, trebuie ca președintele Traian Băsescu să solicite suspendarea din funcție a ministrului Monica Iacob-Ridzi. Să nu uităm că în guvernarea trecută, cum unui ministru — în special din zona PNL — i se deschidea un dosar penal, imediat venea suspendarea dictată de la Palatul Cotroceni. Să nu uităm de cazul lui Teodor Atanasiu: pentru o serie de acuzații infinit sub nivelul celor ce planează în privința doamnei Monica Iacob-Ridzi, acuzații cel mult morale și pe care procurorii nu le-au confirmat, Teodor Atanasiu a fost în mare viteză suspendat din funcție. În cazul ministrului tineretului și sportului este însă vorba de acuzații de genul delapidare și abuz în dauna interesului public. Este vorba despre cheltuirea dubioasă a unei sume substanțiale: 630.000 de euro. Deci sunt înzecit mai multe motive pentru ca, odată pornită acțiunea Parchetului, președintele României să ceară suspendarea din funcție a doamnei Monica Iacob-Ridzi.

Până astăzi, Președinția României nu a reacționat. Îi acord președintelui Traian Băsescu prezumția lipsei de timp în privința informării. Dar dacă până la sfârșitul săptămânii nu va cere suspendarea ministrului tineretului și sportului, atunci este clar că șeful statului acționează cu dublă măsură atunci când este vorba de miniștrii PD-L.

PS: Aștept din partea premierului Emil Boc măcar un comentariu privind declarația sfidătoare la adresa opiniei publice a doamnei Monica Iacob-Ridzi: „Nu mă interesează costurile”.

Mi-am intitulat declarația politică „De ce nu mai votează românii?”

Iată că alegerile pentru Parlamentul european au trecut. După prezența la vot, ne-am situat undeva în zona de mijloc a clasamentului. Prezența la vot, pe țară, 27,65%, este însă mică, orice s-ar spune. De la primele alegeri libere din 1990, interesul și încrederea românilor în puterea de a schimba lucrurile prin vot s-au degradat constant: în 1990 participarea la vot la alegerile generale era de 86%, în 1992 și 1996 a scăzut la 76%, în 2000 a ajuns la 65%, în 2004 — 58%, în 2007, la primele alegeri europarlamentare, prezența a fost de 29%, iar în 2008, puțin peste o treime dintre români mai mergeau la vot.

La nivelul Uniunii Europene se înregistrează o scădere constantă a participării la vot. În 1979, la primele alegeri pentru PE, s-a înregistrat o prezență de 63%, în timp ce la

următoarele interesul s-a diminuat: 1984 — 61%, 1989 — 58,5%, 1994 — 56,8%, 1999 — 49,8%, 2004 — 45,6%.

Dincolo de faptul că miza politică a acestui scrutin este mică, dincolo de faptul că impactul politicii noastre la Bruxelles este minor, rămâne deschisă întrebarea pe care o lansa și Institutul de Politici Publice: „Vor renunța toți românii la dreptul de vot în semn de protest față de clasa politică?”

Stimați colegi,

Institutul de Politici Publice susține că „Aceste cifre indică un deficit grav de democrație reprezentativă, atât din partea candidaților și a partidelor care îi susțin, prin incapacitatea de a convinge alegătorii să voteze, cât și din partea cetățenilor, care au renunțat să se mai implice în treburile publice, dar le susțin invariabil prin plata de taxe și impozite”. Institutul condamnă eșecul partidelor de a promova o campanie electorală competitivă, cu mesaje care să informeze corect electoratul despre importanța votului pentru Parlamentul European.

Și totuși, dincolo de ce spun unele organizații sau instituții, românii care au fost chestionați pe tema neprezenței la vot au declarat că nu mai sunt interesați de acest aspect întrucât „nu mai au încredere în clasa politică din România și în dorința ei de a schimba ceva” (potrivit NewsIn).

## „Demnitatea dascălului român”

Ieri s-a dat startul examenului de bacalaureat. 220.000 de absolvenți de liceu s-au pregătit timp de 4 ani pentru a susține examenul maturității. Unii cu emoții mai puternice decât în prima zi de școală, alții mai relaxați, s-au prezentat ieri pentru a susține proba orală la limba și literatura română. Cu siguranță însă stresul cel mai mare l-au avut fie părinții, fie profesorii care s-au ocupat cu pregătirea elevilor. Până aici, nimic nou. Acesta este scenariul tipic care se repetă în fiecare an în această perioadă. Nu despre acest aspect doresc să vă vorbesc astăzi, ci despre demnitatea dascălilor români.

Am fost cu toții martori, zilele acestea, la spectacolul mediatic care s-a ținut pe seama desfășurării bacalaureatului. Se susține, nu se susține, vin profesorii la bacalaureat, nu vin profesorii la bacalaureat, avem o criză a sistemului de învățământ, nu avem criză?! E vinovată doamna ministru pentru situația creată, e vinovat Guvernul... nici acum nu știm! Rezultatul însă cred că a demonstrat încă o dată, dacă mai era nevoie, că profesorii din România își fac meseria cu demnitate, cu respect față de elevi și față de părinții acestora și față de un sistem care, de cele mai multe ori, îi nedreptățește. Profesorii ne-au dat zilele acestea o lecție de morală și devotament predată cu stil chiar și după încheierea anului școlar.

Vă las pe dumneavoastră, doamnelor și domnilor, să apreciați dacă astfel de oameni pot după 4 ani de zile să trimită în societate „niște tâmpiți”.

În anul 2007, la Olimpiada internațională de filozofie, România a obținut două mențiuni din două lucrări participante; în anul 2008, țara noastră, fiind organizatoare, a participat cu 10 elevi și a obținut 7 premii: două medalii de aur, o medalie de bronz, două mențiuni și două premii speciale, iar anul acesta România a obținut medalia de bronz la Olimpiada internațională de filozofie, care a avut loc în perioada 22 — 26 mai la Helsinki, din 52 de participanți reprezentând 22 de state. Aceștia sunt „tâmpiții” pe care îi scoate școala românească, oameni apreciați peste tot în lume, care ne aduc cinste și cu care uităm să ne mândrim!

Este adevărat că sistemul românesc de educație întâmpină probleme și neajunsuri, însă rezultatele dascălilor nu întârzie să apară chiar și în aceste condiții.

„Apărarea unor principii de drept în Parlament”

În aceste zile, Parlamentul este pus în fața unei dileme, în urma solicitării procurorului general al României de a revota un dosar pentru începerea urmăririi penale împotriva domnului deputat Adrian Năstase.

Am spus dilemă pentru că în mod normal o astfel de solicitare este inacceptabilă, deoarece hotărârile Curții Constituționale au efecte numai pentru viitor, iar Regulamentul Camerei Deputaților în 13.08.2008 era și valabil, și constituțional. În plus, s-ar crea un precedent

pentru Parlament că hotărârile odată adoptate pot fi rediscutate și revotate.

Am încredere în discernământul colegilor mei și indiferent de decizia politică a grupurilor parlamentare, votul parlamentarilor va fi în concordanță cu Constituția, principiile de drept și practica parlamentară.

Tema declarației politice: „Aradul — oraș al terorii, unde poliția este o unealtă în mâna celor care conduc județul”

Șeful IPJ Arad, comisarul-șef Alexandru Tanco, implicat în alegerile electorale din anul 2008 în favoarea PNL, și, alături de prefectul Gavril Popescu, în prezent fiind omul de ordine publică al PD-L și agentul de serviciu al prefectului Călin Bibarț.

Tratativele de aderare și apoi integrare a României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 trebuiau să profesionalizeze aparatul administrativ românesc și să-l scoată de sub tutela politicului; clasa politică a mimat astfel modelul francez privind instituția prefectului.

După alegerile din toamna anului 2004, Alianța DA și-a numit prefecții din rândul celor două partide, prefecții erau oameni politici cu carnet de partid.

Odată cu intensificarea procesului de integrare europeană s-a accelerat aplicarea Statutului funcționarului public, conform faptului că prefecții erau înalți funcționari publici fără apartenență la un partid politic. Prin Legea nr. 340/2004, republicată în anul 2008, s-a făcut un pas hotărâtor în depolitizarea administrației publice.

Executivul a invocat necesitatea atingerii obiectivului din Programul de guvernare 2009 — 2012 privind eficientizarea conducerii instituției prefectului pe principiul mobilității înalților funcționari publici.

Temeiul procedural al numirii domnului Călin Bibarț în funcția publică de prefect al Prefecturii Arad a întrunit probabil criteriul „eficientizării instituției prefectuluiˮ, măsura administrativă a numirii fiind luată cel mai probabil în funcție de îndeplinirea criteriului profesional și a celui volițional, cunoscut fiind faptul că domnul inginer silvic Călin Bibarț a fost o opțiune a PD după alegerile generale din anul 2004 pentru funcția de prefect al județului Arad.

Dacă la prima Alianță DA domnul inginer silvic Călin Bibarț nu s-a calificat în procesul de evaluare pentru ocuparea funcției de prefect al județului Arad, deși filiala PD de la acea vreme a apreciat implicarea dumnealui în campania electorală, nu a fost decât o chestiune de timp pentru a reuși să intre în echipa funcționarilor publici ai Consiliului Județean Arad, prin bunăvoința președintelui acestuia, care a reușit un lucru extraordinar, respectiv a crescut nivelul pregătirii profesionale a domnului Călin Bibarț în numai câteva zile, făcându-l să evolueze de la nivelul unui simplu inginer silvic la cel de înalt funcționar public — reprezentant al Guvernului în teritoriu.

„Incompetența din Ministerul Sănătății a condus la colapsul sistemului sanitar din România”

Dragi colegi, mă adresez dumneavoastră pentru a vă semnala un fapt extrem de grav care se petrece în sistemul sanitar din România, problemă ce va duce cu siguranță atât la nemulțumiri ale cetățenilor pacienți ai spitalelor, cât și ale salariaților din sistemul sanitar.

În urma sesizărilor din presă și în urma audiențelor din teritoriu, am constatat un fapt extrem de grav la nivelul unor spitale din județul Vâlcea, fapt ce pare a se extinde la nivel național, aceeași situație regăsindu-se și în alte județe.

În primul rând, un avertisment extrem de grav a fost dat de către Asociația Furnizorilor de Produse Medicale, care a anunțat că va opri livrările de medicamente și materiale sanitare către spitalele care au acumulat datorii, iar, după cum știți, acestea nu sunt puține.

În al doilea rând, aș dori să vă prezint situația extrem de gravă de la Spitalul de Obstetrică-Ginecologie din Vâlcea, acolo unde lipsa fondurilor necesare a dus la o situație critică. În această unitate există întârzieri cu salariile, precum și o lipsă acută a materialelor sanitare necesare unei nașteri, fie că este vorba despre cezariană sau naștere normală, atât pacientele, cât și doctorii fiind astfel nevoiți să scoată bani din buzunar pentru a asigura condiții minime pentru desfășurarea actului medical. Spitalul de ObstetricăGinecologie este singurul spital de acest gen de pe teritoriul județului Vâlcea, iar intrarea lui într-un colaps financiar reprezintă o tragedie. La nivel județean au existat tentative de remediere a acestei situații, însă până la această oră, fără sprijinul Ministerului Sănătății, nu s-au găsit soluții. Consider că este de neconceput ca într-o țară a Uniunii Europene, într-un spital de stat, pacientul, asigurat medical, să își plătească singur medicamentele și materialele sanitare necesare.

Aș vrea să vă anunț că prin intermediul unei interpelări am anunțat Ministerul Sănătății atât despre cazul Spitalului de Obstetrică-Ginecologie din Vâlcea, cât și despre avertismentul extrem de grav dat de Asociația Furnizorilor de Produse Medicale, însă consider că interesul acestui Guvern pentru problemele reale ale cetățenilor nu există și astfel am ales să mă adresez dumneavoastră pentru a încerca să-l punem pe ministrul Ion Bazac la treabă.

Guvernul a decis să-și asume răspunderea pe proiectele de lege privind Codul penal și Codul civil. După dezbaterile tensionate din lunile anterioare pe marginea Codurilor penal și civil, intenția Executivului de a urni lucrurile din loc stârnește reacții dintre cele mai diferite. Astfel, coaliția aflată la putere consideră că adoptarea cât mai rapidă a Codurilor reprezintă o bilă albă, ce va îmbunătăți Raportul asupra justiției pe care Comisia Europeană îl va face cunoscut în lunile următoare. Cele două acte normative, sublinia în acest sens premierul Boc, sunt importante în contextul reformei profunde a sistemului nostru judiciar. Adoptarea lor răspunde exigențelor ridicate de mecanismul de cooperare și verificare pe justiție, în sensul de a ne achita la timp de obligațiile pe care România le are în vederea eliminării acestui mecanism, astfel încât să nu mai existe niciun fel de restanță în domeniul judiciar.

Pe de altă parte, opoziția susține că adoptarea Codurilor juridice prin asumarea răspunderii de către Guvern constituie o sfidare la adresa Parlamentului și a societății românești, amenințând cu o moțiune de cenzură la adresa Executivului.

În corul opozanților se înscriu, de asemenea, o serie de organizații ale societății civile, precum și „Transparency International Romaniaˮ, care consideră că asumarea celor patru coduri reprezintă o acțiune contrară principiilor europene.

Unele ONG-uri afirmă că România nu are nevoie de coduri neconstituționale, care să treacă prin Legislativ fără o analiză amănunțită, fără îmbunătățiri și amendări serioase, întrucât există riscul ca la prima sesizare a Curții Constituționale tot eșafodajul juridic să se surpe.

Însuși Consiliul Superior al Magistraturii, care a avizat favorabil proiectul noilor Coduri penal și civil, a formulat unele observații asupra noilor reglementări înscrise în cele două proiecte. Între altele, reprezentanții CSM consideră că în Codul penal nu este precizat momentul în care legea temporară iese din vigoare, că în același cod se creează confuzii între noțiunea de vinovăție și cea de imputabilitate, precum și constatarea că regimul sancționator al infracțiunilor de corupție este mai redus, precizând că blândețea nu se justifică.

Am mai atras atenția, de la acest microfon, asupra situației inadmisibile în care se află, de câțiva ani, Parcul Trivale, dar semnalul nostru a rămas fără ecou. Reamintesc astăzi că, în ultimii 4-5 ani, ca urmare a retrocedărilor ilegale, întemeiate pe legi aberante, Pădurea Trivale, însumând 2.000 de hectare, a fost supusă unui jaf inimaginabil. Sub oblăduirea unor reprezentanți ai autorităților locale și ai unor factori de răspundere din cadrul Direcției Silvice Argeș, Pădurea Trivale a ieșit de sub jurisdicția statului și a legilor care-i asigurau protecție, transformându-se într-o marfă aptă pentru tranzacții mafiote. În ultimii ani au fost acaparate încă 400 din cele 480 de hectare câte mai rămăseseră în patrimoniul Parcului Trivale, care în 2004 fusese inclus de Ministerul Agriculturii în categoria pădurilor cu caracter de „Rezervații științifice, păduri-monumente ale naturii și alte arii strict protejateˮ.

O cercetare mai amănunțită a jafului din Trivale ar pune în evidență falsitatea cererilor de revendicare, formulate de zeci și zeci de impostori, întrucât documentele de arhivă atestă că, în intervalul 1890 — 1910, Primăria Orașului Pitești, Prefectura Argeș și Ministerul Agriculturii și Domeniilor au cumpărat, pe bani mulți, numeroase loturi de pădure de la cetățenii care locuiau la periferia orașului, în zona Trivale.

În atare condiții, ne întrebăm cu stupoare: de unde au răsărit astăzi atâția chilipirgii și cum de le sunt soluționate favorabil cererile frauduloase de către autoritățile locale? Piteștenii sunt din ce în ce mai neliniștiți, întrucât mafia care a acaparat cele 400 de hectare din Parcul Trivale va trece, mai devreme sau mai târziu, la defrișarea acestei suprafețe, știut fiind că afaceriștii din domeniul imobiliar, temperați pentru o vreme de rigorile crizei economice, așteaptă, ca păsările de pradă, să iasă la atac.

Parcul Trivale, încărcat de legende și de istorie, este pentru piteșteni nu doar locul pe care natura l-a blagoslovit cu superlativul frumuseții, ci și un perimetru sacru, care așa trebuie să rămână pentru eternitate.

Tot mai mulți locuitori ai orașului, dar și oameni de prin alte așezări argeșene ne scriu, rugându-ne să acționăm, prin toate mijloacele de care dispunem ca parlamentari, pentru a salva Trivalea. Împărtășind întru totul dorința lor îndreptățită, ne-am adresat organelor locale și centrale, solicitându-le să declanșeze o anchetă temeinică asupra afacerilor murdare care au avut drept țintă distrugerea Parcului Trivale, tragerea la răspundere a tuturor celor care au jefuit această comoară a naturii, precum și inițierea procedurilor de anulare a titlurilor acordate în mod discreționar, încât vestitul parc piteștean să redevină ceea ce a fost odinioară.

„Reabilitarea și dezvoltarea turismului rural, istoric și cultural”

În ultimii zece ani s-a făcut o confuzie gravă între agroturism și turismul practicat în pensiunile din zona noastră rurală. Putem vorbi, în cazul a peste 90% din pensiunile din

România, despre turism rural, de aceea consider că el ar trebui definit ca atare și trebuie introduse norme clare de apariție, dezvoltare și susținere a investițiilor din acest domeniu.

Consider că turismul rural poate fi realizat cu prioritate în comunele care pot primi atributul de comune turistice, în alte cazuri pensiunile putând fi catalogate doar ca spații de cazare pentru tranzit. În acest scop este necesară crearea unei baze de date privind potențialul turistic al tuturor localităților rurale din țară și atribuirea, în baza unor criterii clare, a calificativului de localitate turistică.

Ca direcții de dezvoltare a turismului rural propun următoarele:

— dezvoltarea unor centre zonale pentru instruirea investitorilor în turismul rural;

— introducerea unor criterii clare care să vizeze specificul zonei pentru acordarea licențelor în turismul rural;

— obligarea investitorului de a respecta condițiile cu specific local.

Având în vedere atât specificul economic, cât și dimensiunea redusă a investițiilor în turismul rural, este necesar un program stabil de susținere financiară și promovare a investițiilor în acest tip de turism.

Foarte puțin valorificat la noi, turismul istoric și cultural se adresează multor categorii de vârstă, dar are, în special, un scop formator pentru generația tânără. În același timp, este o mină de aur pentru administrațiile locale ale multor localități.

Consider turismul istoric și cultural ca o obligație națională și cred că este rolul nostru să readucem obiective și monumente ale istoriei cu care ar trebui să ne mândrim la nivelul de obiectiv de interes pentru circuitele turistice.

Ca direcții de dezvoltare propun:

— parteneriate cu administrațiile locale pentru programe de promovare a unor obiective culturale;

— promovarea și colaborarea cu instituții sau întreprinzători din domeniul cultural;

„Competiția cu bioenergia mărește cererea de biomasă din sectorul agricol”

Inițial, energia de bază a omenirii a fost oferită de biomasă. În 1850, combustibilul de bază pentru încălzirea și gătitul hranei era alcătuit din lemn și alte resturi organice. Tot în jurul lui 1850 au început și primele exploatări industriale ale cărbunelui, ca una dintre principalele forme de energie, până în zilele noastre.

Odată cu anul 1900 a început exploatarea masivă a petrolului, iar în 1925 și a gazelor naturale.

În 1970 s-au dezvoltat masiv centralele nucleare și hidro, aceasta din urmă fiind prima formă de energie regenerabilă utilizată în producerea de curent electric.

Din 1950 până în anul 2000 aprovizionările cu energie și consumul au crescut logaritmic, numai în acești ani consumându-se de circa 300 de ori mai multă energie decât în întreaga istorie a omenirii.

Din 1950 apar și marile fenomene de poluare cu emisii gazoase, lichide și solide, care au anesteziat complet biodiversitatea acvatică și terestră, până în 1980, când s-au luat primele măsuri de reconstrucție ecologică a componentelor mediului.

Există o diferență mare de concepție privind siguranța pe care o oferă bioenergia oferită de agricultură între politicienii lumii și realitatea zilnică oferită de cercetători.

Dacă ne gândim la circulația rutieră, procentul de bioenergie utilizat va fi în 2030 de 3,4%, deci în acest segment siguranța energetică nu poate fi oferită. Este foarte adevărat însă că actualele forme de combustibil luate în

calcul nu reprezintă cea mai elaborată tehnologie în domeniul discutat.

În 2006 America a produs 18 miliarde tone de bioetanol, echivalentul a peste 5 milioane tone de porumb, și printr-o legislație specială urmărește ca în 2022 să producă 57 miliarde litri, adică echivalentul a 15 milioane tone de porumb, prea puțin pentru o țară atât de consumatoare. Același lucru se poate spune și despre biodiesel.

Costurile de producere a combustibililor neconvenționali sunt mult prea mari comparativ cu efectele. La costuri trebuie adăugate și creșterile de prețuri la alimente foarte prezente și în spațiul românesc în acest început de an 2009.

„Pescuitul în scop științific”

În contextul în care în forul legislativ al României se analizează Proiectul de ordin privind condițiile de acordare a autorizației speciale de pescuit în scop științific, venim cu rugămintea de a susține un amendament la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, secțiunea a III-a, capitolul VII, art. 51, prin care Sectorul Acvariu din cadrul CMSN Galați, precum și celelalte 14 acvarii publice din țară să poată primi, la cerere, autorizație de pescuit în scop științific pentru derularea programului propriu de educație și cercetare științifică.

Pentru susținerea amendamentului menționăm că în cadrul Complexului Muzeal de Științele Naturii Galați funcționează Sectorul Acvariu, cu activități care se desfășoară în domeniile: cercetare științifică, conservare, educație.

Pe o suprafață de 835 metri pătrați, Acvariul public din Galați deține toate utilitățile pentru a-și transmite mesajul: vulnerabilitatea resurselor acvatice, necesitatea conservării biodiversității și a habitatelor naturale.

Colecția vie expusă publicului este formată din 72 specii de pești, respectiv 790 exemplare, din zona temperată și tropicală, din mediul dulcicol și mediul marin tropical. 50% din volumul acvariului destinat expoziției deține exemplare din ihtiofauna nativă în bazinul hidrografic al cursului inferior al Dunării. Expunerea speciilor vulnerabile sau periclitate de pești din zona montană, colinară sau de șes, din diferite habitate aflate sub puternica presiune a acțiunilor antropice reprezintă unul dintre obiectivele importante ale instituției, în perfectă concordanță cu rolul muzeului, precum și cu mijloacele tehnico-materiale pe care le deține Acvariul public, la acest moment.

Colecția de specii de pești dulcicoli indigeni cuprinde, la această dată, un număr de 26 de specii cu 163 de exemplare, care acoperă aproape toată rețeaua hidrografică a României. Sunt prezentate publicului vizitator speciile de pești ce trăiesc în pârâuri și râuri din zona de munte, râurile, lacurile și bălțile din zona colinară și de șes, Dunăre și Delta Dunării.

Aria expozițională înfățișând ihtiofauna bazinului hidrografic al cursului inferior al Dunării permite informarea publicului vizitator cu privire la biologia, etologia și ecologia peștilor, biodiversitatea faunei și a habitatelor naturale, impactul pe care îl au diferiți factori antropici și modificarea ecosistemelor asupra populațiilor acvatice. Sunt prezentate vizitatorilor speciile vulnerabile și periclitate de pești indigeni (pietrarul, răspărul, sturionii, linul, speciile semimigratoare din lunca inundabilă a Dunării etc.), cauzele ce au determinat această situație și măsurile ce trebuie luate pentru conservarea ihtiofaunei.

Obiectul declarației mele de astăzi îl constituie nevoia unei transparențe instituționale cât mai largi în România, aceasta fiind atât o măsură de civilizație democratică, cât și una de creștere a eficienței utilizării banului public.

Personal, cred că, în afara informațiilor care vizează direct siguranța națională, orice altă problemă care privește statul, dar mai ales utilizarea fondurilor publice, trebuie să fie adusă la cunoștința oamenilor care contribuie la constituirea acestor fonduri: cetățenii României, pentru că numai în acest fel activitatea celor care dirijează banul public poate fi analizată corect și, eventual, sancționată democratic prin vot.

Transparența utilizării fondurilor publice este, poate, cea mai bună măsură de combatere a corupției. În caz contrar, ori de câte ori caracterul secret împiedică accesul cetățeanului la informațiile referitoare la modalitățile de utilizare a banilor publici, se ivește suspiciunea cheltuirii incorecte a acestora.

În acest moment, România nu își mai poate permite risipirea banului public sau cheltuirea acestuia fără a se observa vreun rezultat concret sau fără ca nimeni să dea socoteală pentru incompetență ori rea-voință. Prea mult timp interesele unei minorități decidente au afectat interesul majoritar comun, și anume nevoia unei dezvoltări economice echitabile. Deturnarea banului public nu a făcut altceva decât să zădărnicească eforturile de dezvoltare și să conducă la discrepanțe sociale uriașe.

Tocmai de aceea se impune necesitatea existenței unei transparențe cât mai largi la nivelul utilizării fondurilor bugetare.

De asemenea, nu aș vrea să mai auzim despre contracte de privatizare secrete, despre achiziții publice făcute peste noapte sub diferite pretexte, despre salarii uriașe, dar confidențiale, în instituțiile de stat, acolo unde angajările se fac pe diferite criterii, între care însă, din ce în ce mai rar, se regăsește competența profesională.

Ne-am săturat ca la adăpostul opacității instituționale să se întâmple tot felul de abuzuri și ilegalități, în disprețul banului public și al contribuabililor români. Lipsa transparenței decizionale în administrația publică a permis, de exemplu, ca resursele României să nu mai fie ale românilor, ca autostrăzile și drumurile naționale să fie contractate la cele mai mari prețuri din Europa, ca păcura să fie cumpărată fără licitație într-o așa-zisă situație de criză, ca mașinile poliției să coste de câteva ori mai mult decât era normal, ca viitorul României să fie grevat de diferite contracte de împrumut cu finalitate incertă, ca anveloparea blocurilor să fie făcută numai de către firmele agreate la partid, ca unele instituții ale statului să fie transformate în adevărate caste, în care salariile sunt indecent de mari, dar secrete... și multe altele. Peste toate astea, organizăm concerte extrem de costisitoare pe bani publici, după principiul „în loc de pâine, să le dăm circˮ!

## „Un pod prea îndepărtatˮ

Programul de guvernare pentru perioada 2009 — 2012 prevede, la Capitolul 13, „Infrastructura de transportˮ, punctul 6 din obiectivele de guvernare, „dezvoltarea infrastructurii

feroviare, coordonată cu cea rutieră, în conformitate cu cerințele europeneˮ.

Nimic mai fals pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, condus de PD-L, prin persoana domnului Radu Berceanu. Să vedem însă și de ce.

Orașul-stațiune Slănic din Prahova este una dintre localitățile cu pondere importantă în peisajul economic din acest județ. Orașul este legat de municipiul Ploiești prin DJ 102B și prin calea ferată ce străbate localitățile de pe Valea Slănicului. Orașul-stațiune Slănic este recunoscut mai ales prin existența pe teritoriul său a salinei ce îi poartă numele, cea mai mare, de altfel, din Europa, și a celor patru băi cu ape sărate, respectiv Baia Baciului, Baia Roșie, Baia Porcilor și Lacul Verde, băile cu concentrație mare de sare, care sunt folosite la tratarea unor boli reumatismale degenerative și diartritice, la tratarea bolnavilor aflați în stări posttraumatismale și a celor acuzând boli ale sistemului nervos periferic, a bolilor ginecologice, respiratorii și a celor vasculare.

Activitatea de exploatare a sării se desfășoară în mina „Cantacuzinoˮ, iar vechea mină de sare „Unireaˮ a fost transformată în sanatoriu, la adâncimea de 210 metri, pentru tratamentul bolilor respiratorii în microclimatul de aer sărat.

Stațiunea dispune de complex balnear, ca și de multe vile, pavilioane și case private pentru cazare. Turismul intensiv din zonă este determinat și de existența pitorescului lac al Miresei (sau Grota Miresei, 425 metri pătrați, 20 metri adâncime) care s-a format în 1914, prin prăbușirea unei mine de sare. De mare însemnătate este faptul că stațiunea este deschisă tot timpul anului.

În prezent, cei ce fac naveta în alte localități își asigură transportul ori cu mașinile personale, ori cu microbuzul, ambele mijloace fiind foarte scumpe pentru mulți dintre localnici. Dacă se pun la socoteală și turiștii sau bolnavii ce vin la tratament în stațiune, de multe ori microbuzele sunt insuficiente. În plus, în sezonul estival, când foarte mulți prahoveni aleg să-și petreacă sfârșitul de săptămână la una din Băile Slănicului, traficul rutier ce se desfășoară pe o șosea cu o singură bandă pe sens este foarte aglomerat. Totuși, dacă în cazul arterei rutiere, în aceste condiții, lucrurile stau bine grație eforturilor depuse de edilii prahoveni, în cazul căii ferate lucrurile nu mai sunt în ordine, din cauza ministerului condus de domnul Berceanu.

## „Solurile României”

A trecut demult vremea când România producea cu ușurință 10—15 milioane tone de cereale. Astăzi, ne declarăm fericiți dacă obținem cele 3-4 milioane, atât cât să nu plesnim de foame.

Și, în timp ce lucrurile stau așa cum stau în câmp, puțini se gândesc la arături de vară, la semănături de toamnă, în vederea folosirii bogăției pe care o avem: solul.

Solul reprezintă cea mai de preț resursă naturală a României, bogăția naturală cea mai valoroasă, care, împreună cu apa și aerul, dau naștere hranei, fără de care populația s-ar prăpădi în câteva zile.

Ei bine, pământul, solurile sunt în mare pericol din cauza gravelor erori de decizie politică în privința măsurilor de conservare. Solurile românești și-au pierdut peste 40% din starea naturală a fertilității lor, din cauza:

— practicării unei agriculturi primitive în care îngrășămintele, ca factor de producție, nu mai există. Peste 50% din producțiile care cu greu se mai obțin astăzi sunt realizate pe seama resurselor solurilor, fenomen prezent numai în Africa, în agriculturile cele mai primitive;

— distrugerii a circa 60% din păduri, favorizând regruparea precipitațiilor spre zonele umede și accentuând seceta în zonele secetoase;

— secetei devenite foarte frecvente pe circa 3,9 milioane hectare;

— mai mult de jumătate din solurile României, și anume circa 6 milioane hectare, sunt puternic compactate;

— alte 700.000 hectare au fost supuse unor catastrofe, alunecări de teren, distrugând solul, ca și mii de locuințe, grajduri, animale și oameni.

O suprafață de peste 300.000 hectare a fost erodată până la schelet. Dacă fenomenele nu vor fi stopate, și nu se întrevede nimic în acest sens, în circa 50 de ani România ar

putea avea aproximativ 1,5 milioane hectare de deșert, iar peisajul țării ar deveni unul dintre cele mai urâte din Europa.

Pe toți care vor putea să aibă un minimum de sensibilitate pentru dezastrul pe care în trăim îi informez că 1 centimetru de sol se reface în minimum 400 de ani. Biodiversitatea este în pericol, sudul și estul României tind spre selenizare pe termen lung.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Cu acestea, stimați colegi, închidem ședința consacrată declarațiilor politice.

În câteva minute, ședința va continua cu dezbaterea moțiunii prezentate sau depuse de către Grupul parlamentar al PNL.

Tuturor, o zi bună!

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările Camerei Deputaților de astăzi și anunț că din totalul celor 334 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 236. Sunt absenți 98, din care 81 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a intra în ordinea de zi, dați-mi voie să-i dau cuvântul domnului deputat Marian Dan Mihai, pentru a face un anunț.

## **Domnul Dan Mihai Marian:**

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Vreau să vă comunic faptul că, începând de astăzi, îmi dau demisia din Grupul parlamentar al PNL și mă înscriu în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Regret nespus faptul că Partidul Național Liberal nu a dorit o guvernare împreună cu Partidul Democrat Liberal și sper ca, prin gestul meu, să dau un semnal puternic pentru construcția unei drepte cu adevărat puternice în România.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

Primul punct este Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului și Sportului, sub semnătura doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi, pentru organizarea „Zilei Tineretului”.

Din partea inițiatorilor, domnul vicelider al Grupului parlamentar al PNL, domnul Eugen Nicolăescu. Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:**

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Grupul parlamentar al PNL a dorit să inițieze acest proiect de hotărâre ca să nu existe niciun fel de suspiciune, ca să nu planeze niciun fel de bănuială asupra activității doamnei ministru Ridzi în ceea ce privește organizarea „Zilei Tineretului”.

Toate informațiile care au apărut în mass-media o incriminează pe doamna ministru ca având o conduită neconformă cu un ordonator de credite corect și, în consecință, ar fi normal din partea noastră, a parlamentarilor, să verificăm modul în care s-a realizat această achiziție publică, mai ales că doamna ministru este și coleg de-al nostru, deputat.

Cu atât mai mult, o comisie de anchetă parlamentară a colegilor noștri nu face decât să limpezească o asemenea situație.

Cred că este în avantajul tuturor: o dată, al Camerei Deputaților, dar și al doamnei ministru, pentru că are posibilitatea, în cadrul acestei comisii de anchetă, să pună la dispoziția parlamentarilor toate documentele pe care le are la dispoziție, în baza cărora a lucrat, și, dacă este nevinovată, cu atât mai bine pentru un membru al Guvernului și pentru un deputat, iar dacă este vinovată, să suporte consecințele legii.

Eu cred că transparența, sinceritatea în desfășurarea actului ministerial este un lucru bun pentru cetățenii acestei țări și trebuie, până la urmă, să ne asumăm toți o conduită corectă în relația cu cetățeanul.

În consecință, am propus acest proiect de hotărâre privind înființarea comisiei de anchetă, o comisie de anchetă care să se desfășoare în perioada următoare și, sigur, când vom ajunge la dezbaterea hotărârii, o să facem câteva amendamente la proiectul de hotărâre pe care dumneavoastră l-ați primit la casetă.

Vă mulțumesc și

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, din partea Partidului Democrat Liberal, voi vorbi eu.

## Doamnelor și domnilor parlamentari,

Partidul Democrat Liberal nu are nimic de ascuns. Niciodată, în istoria noastră, nu am blocat aflarea adevărului. Vă reamintesc faptul că, atunci când Traian Băsescu era membru al Partidului Democrat și deputat, și-a dat demisia

din Parlament pentru a se pune la dispoziția organelor de anchetă. Ulterior, atunci când un primar al Partidului Democrat Liberal — este vorba despre domnul Mircea Gutău, primarul de la Râmnicu-Vâlcea — a fost arestat, noi, cei care facem parte din Partidul Democrat Liberal, l-am exclus din partid, pentru a nu exista niciun fel de influență sau pentru a nu fi suspectată niciun fel de influență în desfășurarea unei anchete.

Și în cazul ministrului tineretului, un ministru care face parte din Partidul Democrat Liberal, noi dorim aflarea adevărului.

De aceea, și astăzi, în fața dumneavoastră, dar și ieri, în Biroul permanent, noi, cei din Partidul Democrat Liberal, am susținut, fără rezerve, înființarea unei comisii de anchetă parlamentară. Chiar eu am fost aceea care a trecut pe primul punct al ordinii de zi ieri, în Biroul permanent, discutarea solicitării Grupurilor parlamentare ale PSD+PC și PNL.

Dragi colegi,

Discuția în Biroul permanent pe acest subiect a durat trei minute.

Sigur, trei ore am discutat despre solicitarea procurorului general de încuviințare a începerii urmăririi penale în cazul lui Adrian Năstase.

Faceți diferența, dragi colegi, și judecați dumneavoastră.

În ceea ce privește Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, vă anunțăm că vom vota în favoarea înființării Comisiei de anchetă parlamentară pe subiectul „Zilei Tineretului”, organizate de Ministerul Tineretului și Sportului, dar, în același timp, vom vota, ca de fiecare dată, și în favoarea solicitării începerii urmăririi penale în cazul lui Adrian Năstase. Rămâne de demonstrat celelalte grupuri parlamentare ce vor face.

Vă mulțumesc. _(Aplauze în Grupul parlamentar al PD-L.) (Doamna deputat Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, își reia locul în prezidiu.)_

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Membrii Grupului parlamentar al PSD și PC sunt semnatari ai acestei solicitări de înființare a unei comisii de anchetă, pentru a verifica ceea ce presa a sesizat legat de ministrul tineretului și sportului.

Am solicitat acest lucru tocmai pentru a putea să dăm posibilitatea doamnei ministru de a se disculpa și a veni cu probele necesare pentru a putea să demonstreze contrariul față de ceea ce presa, societatea civilă susțin legat de acțiunea Domniei Sale privind cheltuirea banului public pentru marcarea zilei de 2 Mai, Ziua Tineretului.

Doamnă președinte,

Cred eu că atitudinea dumneavoastră de la acest microfon nu a fost fair-play, în condițiile în care, pe un subiect al ordinii de zi, dumneavoastră ați vorbit despre un alt subiect al ordinii de zi, dar, cum ne-am obișnuit până în acest moment ca teoretic regulamentul să fie făcut varză, probabil că nu este nicio problemă.

Deci solicităm această comisie de anchetă. Vom vota pentru înființarea acestei comisii de anchetă solicitate și de grupul meu parlamentar, pentru a da ocazia doamnei ministru să își poată demonstra nevinovăția, dacă aceasta există.

Vă mulțumesc.

Intervenții din partea altor grupuri parlamentare? Nu mai sunt.

Atunci, vă propun să intrăm în dezbaterea pe articole.

Titlul: Hotărâre privind înființarea unei comisii de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului și Sportului, sub semnătura doamnei ministru Monica IacobRidzi, pentru organizarea „Zilei Tineretului”.

Dacă sunt observații?

Obiecții? Nu sunt. Adoptat. La art. 1 dacă sunt observații, obiecții? Nu sunt. Adoptat. La art. 2 doamna Aura Vasile are un amendament. Vă rog.

Doamnă președinte,

Probabil numai faptul că am terminat foarte târziu aseară ședința de Birou permanent a făcut ca la art. 2 să nu se facă modificarea, din „9” în „15”, așa cum Biroul permanent a hotărât.

Deci este vorba de 15 membri, în împărțirea algoritmului politic — 5, 5, 3, 1, 1.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc.

O să supun la vot acest amendament.

Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

La art. 2, de asemenea, punctul 2 — componența nominală a Comisiei de anchetă și cea a biroului sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Pentru a fi clar pentru toată lumea, am să invit liderii grupurilor parlamentare, pentru a prezenta propunerile pentru această comisie.

Încep cu Grupul parlamentar al PSD+PC.

Doamna Aura Vasile.

Vă rog.

Noi propunem să facă parte domnul Vișan Gelu, domnul Zătreanu Dan, domnul Petrescu Cristian, domnul Gondor Marius și domnul Sever Voinescu.

Vă mulțumesc.

Domnul Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Grupul parlamentar al PNL propune să facă parte din această comisie de anchetă doamnele deputat Alina Gorghiu și Grațiela Gavrilescu și domnul deputat Bogdan Olteanu.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Márton Árpád.

Vă rog.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,

Grupul nostru parlamentar îl propune în această comisie pe domnul Lakatos Petru.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Pambuccian.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Noi încă nu vom propune nicio persoană în această comisie și motivul este foarte simplu. De altfel, l-am expus și în Camerele reunite, când a fost problema cu codurile. Așteptăm să treacă o ședință de grup ca să putem face această propunere, ca să nu mai escaladăm la nivelul birourilor permanente dorința unuia sau a altuia de a face parte dintr-o comisie. Îmi pare rău că este așa. Iată, se întâmplă câteodată și într-un grup parlamentar mic să apară probleme de genul acesta. Vă rog să mă înțelegeți. Propunerea o vom face marțea viitoare sau lunea viitoare, după-amiază, imediat după ședința de grup. Vă mulțumesc.

Bun.

Avem și o problemă procedurală în momentul acesta.

Grupul parlamentar al PSD+PC propune pentru această comisie pe următorii: Cristian Dumitrescu, Anghel Stanciu, Doina Burcău, Damian Florea și Bănicioiu Nicolae.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul Mircea Toader.

Doamnă președinte,

Solicit o pauză de consultări de cinci minute cu liderii de grup, să stabilim și modul de repartizare a funcțiilor de conducere la nivelul acestei comisii și alte puncte de vedere.

Vă rog.

Și poate, în această pauză de consultări, și Grupul parlamentar al minorităților naționale reușește să-și desemneze reprezentantul, pentru a putea face proiectul de hotărâre.

Vă mulțumesc mult.

Vă propun o pauză de 20 de minute de consultări.

PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

Doamnelor și domnilor deputați, Reluăm lucrările noastre de astăzi.

Există o intervenție pe procedură a domnului Mircea Toader.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Sigur că problema dezbătută, privind constituirea Comisiei de anchetă privind pe doamna ministru Monica Ridzi are la bază o solicitare a Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, dar, din presă, am auzit că există o plângere penală formulată de către PNL. Sigur, în virtutea atribuțiilor pe care le am, am întrebat la Parchetul General dacă există o asemenea plângere. N-a venit răspunsul până să înceapă comisia și vă comunic că doamna procuror general Laura Codruța Kövesi ne comunică faptul că: „La data de 19 iunie 2009, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrat denunțul formulat de Partidul Național Liberal, prin reprezentantul legal, președintele Crin Antonescu, împotriva ministrului tineretului și sportului, Monica Iacob-Ridzi, cu privire la încheierea unor contracte de prestări servicii în valoare de 630 de mii de euro pentru organizarea «Zilei Tineretului».

Denunțul a fost trimis la Direcția Națională Anticorupție pentru competentă soluționare.ˮ

În aceste condiții, stimați colegi, având în vedere prevederile art. 74 din regulament, activitatea comisiei nu mai poate să funcționeze, că nu putem să facem două anchete paralele, motiv pentru care vă rog să luați act că comisia nu poate să funcționeze, urmând ca ancheta penală pe care procurorul general o va desfășura prin DNA să ne spună în ce condiții s-au încălcat prevederile legale.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Bănicioiu.

## Doamnă președinte,

Într-adevăr, dumneavoastră ați spus că ar trebui să respectăm întotdeauna regulamentul și litera regulamentului. Eu cred că ceea ce spune domnul Toader nu este regulamentar, mai ales că vă bazați pe o informație care a apărut în presă... Stați puțin, o informație care este sau nu reală, dar, chiar dacă ar fi reală, asta nu înseamnă că a început urmărirea penală, deci comisia de anchetă poate să funcționeze. Așa că rugămintea mea ar fi să încercați să nu mai găsiți tot felul de tertipuri pentru a scăpa de această comisie. Lăsați cum a fost votul Biroului permanent. Se

constituie comisia, iar doamna ministru va avea ocazia să-și dovedească nevinovăția în cadrul acestei comisii. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu, domnul Sever Voinescu, după care domnul Eugen Nicolăescu, domnul Márton Árpád și domnul Pambuccian.

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte.

Lucrurile sunt cât se poate de simple și confirmă, deci, temerile noastre de ieri. Nu este decât dorința de a evita această anchetă parlamentară. Nu s-a primit nicio informație din partea Parchetului, așa cum s-a întâmplat în toate celelalte cazuri de când avem Parlament în România, că a început o cercetare sau o urmărire penală, că Parchetul solicită Parlamentului să-i pună toate datele la dispoziție. Acela este momentul în care, potrivit regulamentului și potrivit cutumelor parlamentare și potrivit relației tradiționale pe care am avut-o cu Parchetul în alte cazuri, ultimul caz a fost cel al anchetelor din domeniul energiei, acela este momentul în care se suspendă activitatea unei comisii. Sigur, prin vot plenul poate să decidă orice, inclusiv că nu înființează această comisie, dar, dacă mergem spre o asemenea decizie, asta înseamnă că, de fapt, nu dorim să aflăm adevărul.

Pentru că... haideți să fim serioși! Ce înseamnă genul acesta de răspunsuri date pe picior? Când a răspuns ultima oară doamna procuror general în câteva minute în scris la o solicitare a Parlamentului?! Eu îmi amintesc că, de obicei, răspundea după câteva săptămâni. Nu vreau să comentez și nu mă interesează de ce a dat doamna procuror general acest răspuns.

Ce vreau eu să vă spun este că el nu are nicio valoare juridică din punct de vedere al regulamentului, nu s-a început cercetarea penală, nu s-a început urmărirea penală, procurorul general nu ne-a notificat în acest sens și nu ne-a cerut să oprim cercetările noastre la comisie și să trimitem toate documentele Parchetului.

În aceste condiții, sunt două direcții în care putem merge: fie vrem să aflăm adevărul și înființăm comisia, fie tergiversăm aflarea adevărului, când e vorba de un coleg de-al nostru de partid, spre deosebire de cei de la celelalte partide, de la care încercăm să accelerăm și când procedurile sunt ilegale.

Și, atunci, sigur, trebuie să vă asumați, stimați colegi, consecințele acestui gest politic, și nu juridic.

De aceea, doamnă președinte, Grupul parlamentar al PNL propune continuarea procedurilor de înființare a comisiei, care sunt perfect regulamentare.

Vă mulțumesc.

Domnul Sever Voinescu.

## Doamnă președinte,

Am senzația că, de câte ori vine cineva să ia cuvântul de la acest microfon, parcă încearcă să încurce lucrurile și mai mult, amestecând chestiuni pure de procedură, de regulament, cu chestiuni politice. Dumneavoastră ați spus-o clar, noi am spus-o clar. Partidul Democrat Liberal — asta s-a dovedit și în felul în care a curs ședința de Birou permanent de aseară — nu are absolut nicio problemă cu această comisie. Există însă o problemă de regulament pe care trebuie să o rezolvăm. Trebuie să citim regulamentul.

De la acest microfon s-au folosit noțiuni care nu sunt în regulament în art. 74. S-a vorbit despre urmărire penală, s-a vorbit despre cercetare penală.

Regulamentul, în art. 74, vorbește despre anchetă judiciară. Acum sunt foarte mulți juriști în acest Parlament și toți trebuie să admitem că noțiunea aceasta este vagă, cel puțin în termenii procedurii penale. Dar acesta este regulamentul, așa l-am votat, așa l-ați votat, așa îl aplicăm.

Deci situația este următoarea: avem această comisie pe rolul nostru, trebuie să decidem în legătură cu ea, dar trebuie să citim regulamentul. Trebuie să vedem ce este în regulament. În regulament spune foarte clar, în art. 74, că în momentul în care a început o anchetă judiciară — așa spune regulamentul, „anchetă judiciară”, nu „urmărire penală”, nu cerere de nu știu care, nu anchetă, „anchetă judiciarăˮ —, în acel moment o asemenea comisie care are ca obiect de activitate exact faptele care sunt deduse anchetei judiciare nu mai poate funcționa.

Ei bine, trebuie să stabilim foarte clar și dincolo de orice patimi politice, pentru că am mai spus-o și o spun: vorbea cineva despre demnitatea noastră, de la acest microfon. Demnitatea noastră este regulamentul nostru, doamnelor și domnilor! Dacă noi, prin forța unui vot, călcăm regulamentul, atunci nu este în regulă.

Încă o dată: există această comunicare de la Parchetul General. Ea ne spune foarte clar că există o plângere penală înregistrată. Cu alte cuvinte, azi s-a demarat o procedură, care se va termina cumva.

Acum, faptul că colegii de la Partidul Național Liberal, orbiți de patimi politice, trimit plângeri în toate părțile, fără măcar să se întrebe dacă nu cumva aceste plângeri se paralizează reciproc pe proceduri, asta este treaba Domniilor Lor, dar nu noi trebuie să rezolvăm micile furii infantile ale Partidului Național Liberal împotriva miniștrilor acestui Guvern. Noi, pur și simplu, avem în față această situație.

## Vă mulțumesc.

Era domnul Eugen Nicolăescu, după care domnul Márton Árpád, domnul Pambuccian, Gelu Vișan și Alina Gorghiu.

## Doamnă președinte,

Se întâmplă și în acest caz ce se întâmplă de fiecare dată când se dorește înmormântarea unei decizii a Parlamentului.

Am înțeles chiar de la modul în care s-a început discuția în Biroul permanent ieri și de azi-dimineață că, într-adevăr, PD-L-ul nu dorește înființarea acestei comisii de anchetă, în ciuda declarațiilor frumoase, angajante, demagogice, așa

cum de altfel știm. Și mai ales am rămas surprins de faptul că, în istoria sa, PD-L-ul... dar nu știu care istorie: cea din FSN, cea din PD sau cea din PD-L, de doi ani încoace, greu de spus la care istorie faceți referire, dar regulamentul spune simplu și, dacă-l citim, este clar. Citez din art. 74 alin. (2): „O anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activitățile care constituie obiectul ei, situație în care Biroul permanent al Camerei Deputaților anunță organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speță, aflate în arhiva Camerei Deputaților.”

Astăzi nu suntem în această situație. Biroul permanent nu a fost informat că s-a deschis o anchetă judiciară, Biroul permanent n-a informat plenul. Cu alte cuvinte, vorbim vorbe!

Cineva a dat un telefon, pe relații, și eu sunt surprins că Parchetul dă informații la telefon pe relații, ceea ce nu cred că este corect, dimpotrivă, este chiar ilegal, imoral, cum vreți să-i spuneți, ca să blocheze cu adevărat această comisie de anchetă.

Doamnă președinte, faceți uz de prerogativele pe care le aveți și aplicați regulamentul. În speță, haideți să continuăm discuțiile și dezbaterile la acest proiect de hotărâre.

Dacă acest Parchet extraordinar din România, Parchetul doamnei Macovei și al domnului Băsescu, va face ceva și ne va informa, atunci vom decide. Până atunci, nu avem niciun text care să ne interzică această activitate.

Vă mulțumesc, domnule Eugen Nicolăescu.

Sigur, când epuizăm aceste intervenții pe procedură, imediat vom relua discuția pe articole. Domnul Márton Árpád.

## Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să încerc să fac o analiză a textelor pe care le am în față.

Art. 74 alin. (1) vorbește, într-adevăr, de imposibilitatea de a înființa o comisie de anchetă „...pentru investigarea unor fapte sau activități care — și aici vă rog să fiți atenți — fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanțe de judecată”.

Deci, pentru ca să nu se înființeze această comisie sau, ulterior, conform alin. (2), să-și suspende activitatea această comisie, e nevoie să existe două posibilități: ori o anchetă judiciară în derulare, ori dezbaterea problemei respective se află pe rolul unor instanțe de judecată. Mi se pare că este clar.

Am în față, într-adevăr, această scrisoare trimisă prin fax de undeva, la ora 10,04, pe care oricum aș citi-o... și permiteți-mi s-o citesc ca să aflați și dumneavoastră că niciuna dintre sintagmele folosite în regulamentul nostru nu este pomenită în această scrisoare.

„La solicitarea cu nr. 16/536/22 iunie 2009, formulată de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal (deci la solicitarea unui grup parlamentar), vă comunicăm faptul că, la data de 19 iunie 2009, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrat denunțul formulat de Partidul Național Liberal, prin reprezentantul legal, președintele Crin Antonescu, împotriva Ministerului Tineretului și Sportului, Monica Iacob-Ridzi, cu privire la încheierea unor contracte de prestări servicii în valoare de 630 de mii de euro, pentru organizarea Zilei Tineretului din 2 mai 2009.

Denunțul a fost trimis la Direcția Națională Anticorupție pentru competentă soluționare.”

Ați observat undeva existența unei anchete judiciare în derulare? Ați găsit această frază? Poate că există o anchetă judiciară în derulare, poate că doamna procuror general nu știe că, pentru a nu se vota această comisie, este nevoie să exprime aici, în scrisoarea respectivă, „anchetă judiciară în derulare”. Dar deocamdată ceea ce ne-a trimis doamna Kövesi, ca de obicei când ne trimite fel de fel de scrisori fără a se documenta ce trebuie să facă — poate este incompetentă, nu știe ce trebuie să facă —, ne-a trimis această scrisoare.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Mircea Toader solicită un drept la replică.

## Doamnă președinte,

Am arătat mai înainte că am solicitat procurorului general un punct de vedere, știind că, cel puțin din presă, a existat o astfel de plângere.

Acum, domnul Bogdan Olteanu, cu scuzele de rigoare, a spus „Domne, de ce așa de repede?”... sau domnul Nicolăescu, fiindcă am cerut, în scrisoarea pe care am adresat-o doamnei procuror general, cu rugămintea: „Răspunsul dumneavoastră este util pentru a se lua în considerare în cadrul ședinței Biroului permanent al Camerei Deputaților, care începe marți, 23 iunie, ora 10.00.”

Deci acesta a fost motivul pentru care am solicitat să avem un răspuns. N-a venit chiar la 10.00, că nu aveam cum să ies, dar totuși, stimați colegi, eu nu sunt jurist, dar când începe o procedură judiciară cred că cel mai corect este să ne spună Procuratura. Când ai făcut o plângere, nu poate s-o bage la sertar, trebuie să aibă niște proceduri, o dă unui

procuror, o dă cuiva și spune: anchetează, verifică ș.a.m.d. Procedura judiciară eu așa înțeleg că este.

Dar, dacă vreți neapărat, putem să cerem încă o dată lămuriri. Domne, a început vreo procedură judiciară sau este o hârtie care stă și zace acolo încă 550 de ani? Dar acesta a fost motivul. Să știți că aici poate spune foarte clar: proceduri judiciare. Probabil că în termenii pe care-i are în Procuratură procedurile judiciare trebuie să fie explicitate în mod concret. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Dragi colegi, Vă propun o soluție de compromis.

Vă propun ca, în continuare, să discutăm pe articole proiectul de hotărâre, să votăm proiectul de hotărâre, să înființăm, practic, această comisie de anchetă, iar mai departe procurorului general să-i solicităm lămuriri cu privire strict la această prevedere regulamentară, care se referă la anchetă judiciară, iar când avem răspunsul, în măsura în care s-a declanșat o anchetă judiciară, de drept se închide activitatea comisiei de anchetă.

Dacă sunteți de acord cu această procedură?

Domnul Pambuccian vrea să ne anunțe și membrul comisiei din partea Grupului minorităților naționale.

Da, doamnă președinte, vă mulțumesc.

Am să spun totuși înainte de asta câteva chestiuni. Un lucru în nume personal.

Tot ce se întâmplă de oarece timp încoace mi-aduce aminte de ce se întâmpla în România la începutul secolului al XX-lea, când Partidul Conservator și Partidul Liberal au avut exact o perioadă de confruntări de genul acesta. Probabil că România o să mai treacă prin perioade ca aceasta.

Vreau să vă spun că grupul nostru parlamentar va fi absolut neutru în tot ceea ce se derulează acum și vreau ca lucrul acesta să fie foarte limpede. Nu vom avea nicio clipă vreo poziție partizană.

În ceea ce privește persoana pe care o vom numi în această comisie, dacă ea se va înființa, va fi domnul Ibram Iusein, căruia îi mulțumesc că a acceptat foarte repede să facă parte din comisie și să nu blocăm, în felul acesta, desfășurarea lucrărilor.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc pentru operativitate. Vă propun să reluăm discuția și dezbaterea pe articole. Se suspendă intervențiile.

Vă rog, haideți să fim operativi, haideți să lăsăm declarațiile politice și să intrăm pe dezbaterea pe articole, pentru că eu cred că este foarte important.

La art. 3 dacă există, domnule Eugen Nicolăescu, amendament?

Nu, doamnă președinte, înainte de art. 3, ne întoarcem la art. 2, conform întâlnirii liderilor de grup, unde Biroul comisiei este format dintr-un președinte, doi vicepreședinți și un secretar. Deci să reglăm acest lucru înainte de a merge mai departe.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc. Așa este.

În urma consultărilor, liderii de grup au decis să vină cu această propunere în fața dumneavoastră.

Vă rog să pregătiți cartelele de vot, să votăm pentru acest amendament.

Votul este deschis.

## Doamnă președinte,

La art. 5 alin. (1) cred că formularea propusă este foarte restrictivă și face aproape imposibilă funcționarea comisiei, și anume participarea a cel puțin două treimi din numărul membrilor. V-aș propune să fie o participare de jumătate plus unu din numărul membrilor care compun comisia și, în felul acesta, se respectă și tipicul pe care-l avem și la comisiile de specialitate, și la plen ș.a.m.d.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Și eu vă mulțumesc.

La art. 6 dacă sunt amendamente? Nu sunt. Adoptat. Art. 7. Amendamente? Nu sunt. Adoptat. Art. 8. Amendamente? Nu sunt. Adoptat. Art. 9. Amendamente? Nu sunt. Adoptat. Art. 10. Dacă sunt amendamente? Nu sunt. Adoptat. Art. 11.

Amendamente?

Nu sunt.

Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

Punctul 3, Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind verificarea modului de privatizare a SC „Sidexˮ — SA Galați de către AVAS și îndeplinirea clauzelor contractuale de către reprezentanții SC „Mittal Steelˮ — SA Galați.

Dacă din partea inițiatorilor există intervenții? Domnul Mircea Toader.

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar a solicitat înființarea unei comisii de anchetă, așa-i spune în regulament. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l urmărească această comisie de anchetă este ce soartă are siderurgia românească și, în primul rând, acest combinat, care, pe lângă activitatea specifică economică de care depinde, la nivel de 3 milioane tone de oțel, activitatea economică a României, ce se întâmplă cu un oraș în care au avut 42 de mii de angajați, au ajuns la 15 mii și există riscul, așa cum a fost o decizie datorată acestei crize, să se închidă treptat combinatul. Motivul principal este dacă în acest contract de privatizare, pe care n-am reușit să-l vedem — cel puțin eu, am fost în Parlamentul trecut, cu două legislaturi în urmă, n-am reușit în Ordonanța nr. 119 să vedem care sunt clauzele acestui contract, care sunt prevederile acestui contract, care este obligația cumpărătorului, având în vedere marile facilități pe care le-a avut „Mittal Steelˮ la vremea aceea, cumpărând combinatul, având un ajutor de stat de 1 miliard 400 de milioane de dolari și cumpărând, sigur, cu un preț mult, mult inferior valorii la vremea respectivă, dar cel mai important lucru este să vedem dacă prin clauzele acestui contract există un risc ca acest combinat să fie închis, cu toate efectele sale negative.

Acesta este motivul principal pentru care am solicitat această comisie de anchetă, să putem vedea contractul, să vedem dacă s-au respectat clauzele contractuale atât din punct de vedere social, cât, în special, al modernizării acestui combinat, care trebuie să asigure un prag de rentabilitate de cel puțin 4,5 milioane de tone de oțel, iar decizia conducerii actuale a combinatului de a închide cocseria, pe motive de piață și pe eventuala construcție, execuție a unei noi astfel de cocserii, ne va permite să avem o siguranță de funcționare a acestui combinat.

Noi, gălățenii, suntem strict legați de acest combinat și cred că este corect să știm, nu vrem neapărat să verificăm ceea ce s-a întâmplat la vremea respectivă, dorim foarte mult să vedem dacă clauzele contractuale permit și garantează funcționarea acestui combinat foarte important nu numai pentru Galați, ci pentru toată România, având în vedere că aproape 3% din PIB este asigurat de acest combinat.

Și eu vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, doamna Aura Vasile.

## Stimați colegi,

Și grupul nostru parlamentar este îngrijorat de soarta oamenilor din județul Galați, cunoscut fiind că acest combinat adună foarte mulți cetățeni ai județului, și nu numai, pentru a le asigura locul de muncă, ceea ce conduce la traiul lor.

Dar, ținând cont de activitățile Camerei, ținând cont că sunt foarte multe comisii de anchetă în derulare, în condițiile în care încă nu au ajuns rapoartele în plenul Camerei Deputaților și pe o..., să spunem, cutumă, care a fost acceptată de către Biroul permanent, că nu acceptăm alte comisii până când nu se finalizează cele care au început, vă propun ca discutarea acestei comisii să fie amânată pentru toamnă, după ce comisiile de anchetă care funcționează în acest moment își vor depune raportul, iar ca membră a Comisiei pentru industrii și servicii o să propun Comisiei pentru industrii să preia, în această vară, dacă vreți, toate temele care sunt ridicate în proiectul de hotărâre pentru înființarea acestei comisii ca o comisie de fond pe această problemă și vom putea să facem o comisie de anchetă în cadrul Comisiei pentru industrii, care nu necesită procedurile specifice unei comisii mixte, socotind că, în cadrul comisiei, sunt reprezentate toate grupurile parlamentare.

Voi propune în cadrul biroului Comisiei pentru industrii preluarea acestor atribuții, deci solicităm ca acest lucru să fie amânat până la finalizarea comisiilor de anchetă care funcționează în Cameră și, cu părere de rău trebuie să spun că, în afară de un singur raport al unei comisii de anchetă din mandatul trecut, nu am avut plăcerea să votez, în cadrul plenului Camerei Deputaților, un raport al unei comisii de anchetă.

## Vă mulțumesc mult.

Domnul Bogdan Olteanu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Eu nu am fost de acord nici ieri, în Biroul permanent, cu această cerere, pentru un motiv regulamentar foarte clar.

O asemenea solicitare pe care doriți să o faceți nu se face printr-o comisie de anchetă, ci potrivit art. 182: „Deputatul poate solicita de la organele administrației publice centrale alese, printr-o cerere adresată președintelui Camerei sau președintelui comisiei din care face parte, orice informație sau document în copie certificată, utile pentru desfășurarea activității sale. În cazul în care informațiile sau documentele solicitate privesc, potrivit legii, secrete de stat, Guvernul informează Camera Deputaților, iar Camera decide în ședință secretă. Documentele se restituie după consultare.”

Aceasta este procedura corectă într-un asemenea caz. Dacă doriți să vedeți contractul, îl avem, există la dispoziție, a mai fost utilizat în cadrul Camerei Deputaților și există comisii care au avut cunoștință despre anumite contracte de privatizare, de exemplu.

În ce privește cealaltă chestiune, că doriți să anchetați o companie privată și să vedeți câți oameni are, ce afaceri are și cum îi dă afară, mi se pare o atitudine anticapitalistă, cu care nu pot să fiu de acord.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul Mircea Toader.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

## Procedură sau răspuns?

Nu, nu din partea grupului, este un drept la replică și vreau să vă susțin propunerea dumneavoastră, dintr-un punct de vedere, dar vreau să-i spun și domnului Bogdan Olteanu: acest contract de privatizare, cu toate încercările noastre, chiar scrise, la nivel chiar de președinte, nu era domnul Bogdan Olteanu, era chiar domnul Năstase, n-am reușit să-l obținem, fiindcă există o prevedere expresă acolo de confidențialitate, în care numai cu o cercetare există această posibilitate... sau organ de anchetă penală.

Scopul nu este de a verifica ce se întâmplă cu muncitorii, dacă-i dă afară, ci din contră, dacă avem o modalitate de a sprijini până la urmă acest combinat, cu măsurile pe care le poate lua Guvernul pentru o firmă privată, să le susținem și noi, fiindcă este foarte important ca acest combinat să funcționeze.

Pe de altă parte, la propunerea doamnei Aura Vasile, sigur că în principiu suntem de acord, cu o singură observație, n-a ridicat aceeași problemă la comisia pentru ministrul Monica Ridzi ca procedură, că avem foarte multe comisii, dar din punct de vedere tehnic nu ne interesează neapărat să fie o comisie mixtă, poate să fie o comisie care se găsește în interiorul Comisiei pentru industrii, dar fără motivația dinainte, că avem multe comisii care nu și-au făcut treaba.

## Vă mulțumesc.

Voiam să fac o precizare tehnică: domnul Toader a vorbit în calitate de inițiator.

Acum suntem în cadrul dezbaterilor generale și dau cuvântul, din partea Grupului minorităților naționale, domnului Pambuccian.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Le-am cerut voie colegilor mei să-mi exprim un punct de vedere personal pe timpul grupului parlamentar. Au fost de acord.

Și vreau să vă spun că așa se întâmplă când statul se ocupă excesiv de lucruri de care n-ar trebui să se ocupe, economia fiind primul dintre ele. Așa se întâmplă întotdeauna.

Ajungem să cheltuim banii contribuabililor ca să ținem, să sprijinim industrii intensive din punctul de vedere al forței de muncă și nu ne gândim niciodată sau aproape niciodată să sprijinim industrii eficiente. Aceasta este una dintre reacțiile tipice nu doar în România, ci peste tot în lume și este efectul intervenției din ce în ce mai mari a statului în economie. Din păcate, unul dintre efectele directe îl resimțim acum, în perioada aceasta. Eu cred că cel mai bine ar fi ca statul să se ocupe mai mult de lucrurile care nu au sens economic și să lase economia să-și vadă singură de mersul ei înainte. Lucrul acesta este mult mai puțin dăunător și pentru angajați, este mult mai puțin dăunător și pentru aportul în PIB pe care îl are economia și nu creează nici sincope, nici crize.

Cu cât o să încercăm mai mult să reglăm administrativ lucruri care țin de economie, cu atât mai mult lucrurile în economie merg prost și istoria din ultimii 70 de ani, nu doar a României, ci a majorității țărilor din lume, dovedește cu prisosință lucrul acesta.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Dacă nu, intrăm în dezbaterea pe articole.

Hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind verificarea modului de privatizare a SC „Sidexˮ — SA Galați de către AVAS și îndeplinirea clauzelor contractuale de către reprezentanții SC „Mittal Steelˮ — SA Galați.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. La art. 1 dacă sunt observații? Amendamente? Nu sunt. Adoptat. La art. 2 dacă sunt observații? Amendamente? Nu sunt. Adoptat. La art. 3 dacă sunt observații? Amendamente? Nu sunt. Adoptat. La art. 4 dacă sunt observații? Amendamente? Nu sunt. Adoptat. La art. 5 nu sunt observații, nici amendamente. Adoptat. Art. 6. Nu sunt intervenții. Adoptat. Art. 7. Nu sunt intervenții. Adoptat. Art. 8. Nu sunt intervenții. Adoptat. Art. 9. Nu sunt intervenții. Adoptat. Art. 10. Nu sunt intervenții. Adoptat. Art. 11. Nu sunt intervenții. Adoptat. Art. 12.

De asemenea, nu sunt intervenții. Adoptat. Art. 13. Nu sunt intervenții. Adoptat. Art. 14. De asemenea, nu sunt intervenții. Adoptat.

Proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final. Înainte de a încheia acest subiect, am să invit grupurile parlamentare pentru a-și desemna membrii în comisia de anchetă privind verificarea modului de privatizare a SC „Sidexˮ — SA Galați.

Domnul Mircea Toader, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Vă rog.

Da.

Grupul parlamentar al PD-L îi propune pe domnii Boldea Mihail, Toader Mircea, Cărare Viorel, Preda Cezar și Marius Neculai.

Doamna Aura Vasile?

Doamnă președinte,

Tudose Mihai, Iulian Iancu, Aura Vasile, Florin Pâslaru și Ciprian Nica.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL?

Pentru această comisie, Grupul parlamentar al PNL îi propune pe doamna deputat Pocora Cristina și pe domnii deputați Dobre Victor și Dobre Ciprian.

Vă mulțumesc. Din partea Grupului parlamentar al UDMR?

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați, În această comisie Grupul parlamentar al UDMR îl propune pe domnul deputat Antal István.

Domnul Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităților.

Ca să respectăm regulile jocului, grupul nostru parlamentar îl propune pe domnul deputat Aurel Vainer. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Doamna Aura Vasile are o modificare în componența propusă.

Îmi cer scuze, doamnă președinte pentru că rețin Camera.

În locul domnului deputat Ciprian Nica îl propunem pe domnul Ciucă Bogdan.

Vă mulțumesc mult.

În acest fel, având această componență, și un termen de predare a raportului din partea inițiatorilor vă rog să propuneți, domnule Toader.

Eu v-aș propune un prim termen de 90 de zile.

Având în vedere că începe și vacanța parlamentară și pentru a putea obține toate informațiile, vă propun 90 de zile.

## Vă mulțumesc mult.

Dacă nu există obiecții nici în legătură cu acest termen, atunci proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.

Intrăm în dezbaterea Proiectului de hotărâre pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Hotărârea Camerei Deputaților nr. 5 din 2009 privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea Societății Comerciale „Nicolina” — SA și a modului în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 — decembrie 2008.

Din partea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea situației SC „Nicolina” — SA, dau cuvântul reprezentantului inițiatorilor.

Vă rog.

## Stimați colegi,

Este o prelungire a termenului, motivată de două aspecte. În primul rând, ceea ce Camera Deputaților a hotărât, și anume: o verificare care să fie efectuată de către Curtea de Conturi a fost, să spunem, tergiversată din motive tehnice, din aceleași motive pentru care și comisia a cerut prelungirea termenelor. Curtea de Conturi ne-a adresat, către Camera Deputaților, către Biroul permanent, o adresă prin care face referire că solicită modificarea termenului, în 31 august, de depunere a acelui raport.

În același timp, membrii comisiei, atunci când au solicitat prelungirea, au solicitat până la sfârșitul lunii septembrie, se pare că dintr-o eroare și de-a noastră, și de comunicare, și de documente, în loc de sfârșitul lunii septembrie s-a trecut 1 septembrie, adică exact atunci când începe activitatea parlamentară după vacanța parlamentară.

Astăzi clarificăm aceste lucruri în sensul închiderii acestor inconsecvențe și ținând cont și de aspectele solicitate de către Curtea de Conturi, în așa fel încât termenul final să ne permită să ne depunem raportul în bune condiții.

Fac precizarea că, până în momentul de față, toate activitățile care au avut loc în cadrul comisiei au fost cu unanimitate de voturi acceptate de către toți cei care au format comisia. Este un termen simplu și tehnic și aștept să vă prezint acest raport pentru că, cu certitudine, va suscita discuții intense.

## Vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale dacă sunt intervenții? Dacă nu sunt, atunci intrăm în dezbaterea pe articole a acestui proiect de hotărâre.

Proiectul de hotărâre pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Hotărârea Camerei Deputaților nr. 5 din 2009 privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea Societății Comerciale „Nicolina” — SA și a modului în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 — decembrie 2008.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Adoptat.

Din partea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea situației SC „Nicolina” — SA și a modului în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 și decembrie 2008... dau cuvântul domnului deputat...

Scuzați-mă, este vorba de articolul unic. Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Adoptat.

Nu avem anexe.

Proiectul de hotărâre rămâne la votul final.

Intrăm în următorul punct al ordinii de zi care vizează moțiunea simplă inițiată de 61 de deputați.

Dați-mi voie, pentru început, să întreb dacă își retrage cineva semnătura dintre inițiatori.

Nu.

Atunci dau cuvântul reprezentantului inițiatorilor pentru a prezenta moțiunea.

Bună ziua! Stimată doamnă președinte, Stimați colegi deputați,

Stimată doamnă ministru,

Am să vă prezint astăzi un rezumat al moțiunii pe care Grupul parlamentar al PNL a depus-o săptămâna trecută. Stimați colegi,

Subsemnații, membri ai Grupului Parlamentar al Partidului Național Liberal din Camera Deputaților, vă înaintăm prezenta moțiune în urma acțiunilor doamnei ministru Ecaterina Andronescu cu privire la fondurile alocate cercetării din momentul în care noua coaliție de guvernare a preluat conducerea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării.

I. Cercetare Dezvoltare Inovare — CDI

Nu ne explicăm de ce cercetarea românească a fost constant și continuu asuprită de către tandemul ce constituie noul FSN, reactualizat astăzi prin Coaliția partidelor PD-L și PSD+PC, dar sprijinită de un partid ce nu necesită corecții matematice — PNL.

În Europa, la Lisabona, statele europene au decis că pentru a se menține în plutonul fruntaș al dezvoltării economice, Comunitatea Europeană trebuie să determine investiții majore în cercetare, de 3% din PIB-ul european, și anume 1% din fonduri publice și 2% din fonduri private. Guvernele au, în consecință, de făcut două lucruri elementare: 1. Să crească fondurile publice alocate cercetării până la nivelul de 1% din PIB;

2. Să determine și să identifice cheltuirea pentru inovare, dezvoltare și cercetare la 2% din PIB în mediul economic.

Toate țările europene au înțeles mesajul și și-au propus să atingă aceste ținte mai devreme sau mai târziu. România nu a făcut excepție, a făcut eforturi între 2005 și 2008, pentru ca în 2010 să atingă ținta de 1% fonduri publice din PIB alocate cercetării.

Un program ambițios? Poate că da, dar singurii care și l-au asumat și care l-au urmat consecvent au fost liberalii. Poate că da, dar nu cred că ne dorim să fim în permanență în coada Europei în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.

Programul a fost acceptat de toți partenerii de guvernare — la vremea respectivă PD, PC și UDMR —, legiferat și urmărit cu consecvență și tenacitate de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică — ANCS.

Vă mulțumim și noi, doamnă deputat. Domnul deputat Florin Iordache. Pe procedură? Da.

Domnule coleg, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Într-adevăr este un subiect foarte interesant acesta care vizează cercetarea, dar pentru prima dată în Parlamentul României ni se prezintă un raport al unei autorități. Este vorba despre raportul Autorității Naționale pentru Cercetare pentru anul 2007, ca moțiune a colegilor noștri liberali.

Eu cred că puteau să ne prezinte raportul Autorității Naționale măcar pentru anul 2008, pentru că dacă vă uitați, stimați colegi, la pagina 9, în moțiune se spune foarte clar „Nivelul preliminat pentru anul 2008 este cel de circa 0,47% din PIB”. Datele pentru anul 2008 sunt publice, puteau colegii noștri măcar să reactualizeze, și în momentul în care au dat _copy-paste_ după raportul Autorității Naționale, măcar puteau să dea _copy-paste_ după raportul pentru anul 2008.

Vă mulțumesc mult.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Mulțumesc, domnule coleg.

Doamnelor și domnilor colegi,

Dați-mi voie să pun în discuția plenului timpii prevăzuți pentru a fi alocați grupurilor parlamentare și reprezentantului Guvernului.

Conform unor norme stabilite, Guvernului i se rezervă 45 de minute pe care le utilizează la începutul și la sfârșitul dezbaterilor, după cum crede de cuviință.

Grupurilor parlamentare li se alocă timpul maxim corespunzător numărului inițial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat, după cum urmează: Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, 38 de minute; Grupul parlamentar al Partidul Social Democrat plus Partidul Conservator, 38 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, 22 de minute; Grupul parlamentar al UDMR, 7 minute, și Grupul parlamentar al minorităților naționale, 6 minute.

Dacă sunt observații, comentarii față de modul în care au fost distribuite minutele?

Dacă nu sunt,

Am să întreb semnatarii acestei moțiuni, conform regulamentului, dacă este cineva care dorește să-și retragă semnătura.

##

V-a întrebat? E, poate că între timp s-a mai răzgândit careva.

Nu s-a răzgândit niciunul.

Apreciem fidelitatea semnatarilor. Domnilor colegi,

De asemenea, vă reamintesc faptul că în acest moment nu se mai pot face amendamente la moțiune.

Ea intră în dezbaterea noastră, în forma în care a fost prezentată de către unul dintre reprezentanții Partidului Național Liberal.

Am să rog acum pe domnul Jităreanu, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, să exprime punctul de vedere al Guvernului la moțiunea simplă depusă de către Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. Domnule președinte, aveți cuvântul.

## **Domnul Gerard Jităreanu** _**—** președintele Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică_ **:**

## Mulțumesc frumos.

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu siguranță, cercetarea științifică este unul dintre domeniile sensibile, iar evoluția acesteia în ultimii 10—15 ani este de natură să crească și mai mult sensibilitatea noastră în raport cu acest domeniu.

De asemenea, cred că nu este nimeni în această sală care să considere că cercetarea nu necesită un proces de restructurare și, de asemenea, sunt convins că nimeni dintre dumneavoastră nu va aprecia că în șase luni se pot face minuni, iar acest proces de revitalizare a domeniului cercetării se poate încheia. Nu cred că se poate ca, peste noapte — economia și cercetarea nu fac excepție —, să beneficieze de soluții miraculoase care să schimbe radical și cu un ritm atât de ascendent încât practic să facă imposibilă punerea în discuție a oricăruia dintre domenii, dar cred foarte mult în profesioniștii domeniului și pe ei mă bazez atunci când sper că acest domeniu, al cercetării, peste o perioadă de timp va arăta altfel.

Aș vrea, în același timp, să vă asigur că toți membrii Guvernului consideră moțiunea ca o instituție democratică și prin ea este firesc să supunem dezbaterii Parlamentului problemele cele mai stringente cu care se confruntă societatea românească.

Ca principiu respectat în marea majoritate a comunităților politice, domeniul cercetării, prin natura sa, reprezintă una dintre rarele excepții, întrucât nu face obiectul controverselor politice, ci cel mult al unor dezbateri care urmăresc formularea și susținerea pe termen lung a consensului în privința domeniilor și priorităților de cercetare, iar depunerea unei moțiuni referitoare la acest domeniu poate submina grav orice demers care ar putea fi întreprins pentru realizarea consensului atât de necesar în domeniul crucial al vieții economice și sociale a României.

Mulțumesc, domnule președinte.

În continuare, domnilor colegi, intrăm în dezbaterea moțiunii. Am să dau cuvântul reprezentanților grupurilor parlamentare pentru a-și exprima punctul de vedere în raport cu moțiunea supusă dezbaterii.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, îl invit la microfon pe domnul deputat Teodor Marius Spînu, urmând...

Vă cer scuze! Am aici o altă ordine, puțin sofisticată.

Doamna deputat Sanda Maria Ardeleanu, din partea Partidului Democrat Liberal, urmând ca domnul Spînu să fie al doilea vorbitor din partea acestui grup. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Cristian Dumitrescu.

Doamnă deputat, aveți cuvântul.

## **Doamna Sanda Maria Ardeleanu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Regret că sunt nevoită să constat că ne aflăm din nou în fața unui demers demagogic și superficial și a unui text cu comparații și date lipsite de pertinență, contradictorii.

Demersul dumneavoastră, stimați colegi liberali, aduce chiar prejudicii unui domeniu de maximă importanță pentru societatea românească, cum este domeniul cercetăriidezvoltării-inovării, prin modalitățile de abordare a unei problematici complexe și ale cărei rezultate se văd pe termen lung. Și spun aceasta din interiorul sistemului universitar, în cadrul căruia rolul cercetării reprezintă un element hotărâtor.

Însă prezenta moțiune nu reprezintă astăzi, în opinia mea, altceva decât o tentativă criticabilă atât din punctul de vedere al formei, cât și al conținutului, de a deschide o ușă pe care, tot dumneavoastră, stimați colegi liberali, ați închis-o, printr-o atitudine marcată de lipsa unui interes real și pe termen lung, acționând cel mult, uneori, discreționar, atunci când ați avut șansa să vă spuneți cuvântul și în acest domeniu.

Și apoi, ca lingvist, nu pot să nu remarc construirea defectuoasă a însuși titlului unei moțiuni redactate de specialiști universitari și cercetători, poate, dar care recurg la o limbă română demnă doar de presa de scandal.

Titlul moțiuni dumneavoastră, doamnelor și domnilor semnatari, șchioapătă grav și surprinzător chiar și la capitolul creativitate, inovare în limba română, limba maternă.

Prin urmare, nu putem lua în serios un asemenea text, pe care îl punem sub semnul întrebării atât din perspectiva corectitudinii lui, cât și a moralității enunțiatorului. Este un joc democratic, din păcate neinspirat, promovat într-un context dificil pentru toată lumea.

Cercetarea nu este un ateneu căruia trebuie să i se dea un bănuț din milă. Și, apoi, este nedemn să revendicăm schimbarea radicală a situației cercetării la doar șase luni de guvernare, dar după ani de neglijare și ignorare a domeniului.

Ca membru al Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților, am participat deja la dezbateri pe această temă încă din primele săptămâni ale actualei sesiuni, votând pentru alocarea de fonduri suplimentare cercetării, pentru încurajarea progresului în cercetaredezvoltare și inovare.

Și eu vă mulțumesc.

Ați utilizat 5 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Îi dau cuvântul, în continuare, reprezentantului Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul Cristian Dumitrescu.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

De fiecare dată când voi veni la acest microfon și mă voi adresa Domniilor Voastre în legătură cu o moțiune — indiferent cum, simplă sau de cenzură —, nu voi înceta să aduc în atenție faptul că respect în mod deosebit această instituție, că instituția moțiunilor simple și a moțiunilor de cenzură este un instrument fundamental, principal, al controlului parlamentar exercitat asupra Guvernului. Nu o să încetez să spun că sunt extrem de utile, de necesare și, de asemenea, să reamintesc, în acest context că, din păcate, în spiritul nostru balcanic și dâmbovițean, am transformat și tindem să transformăm, pentru că nu trebuie să generalizăm, aceste instrumente în folosirea lor aproape abuzivă, să le transformăm în instrumente lipsite de semnificația pe care legiuitorul le-a conferit-o...

Asta este realitatea și de fiecare dată o să spun acest lucru, pentru că doresc să menționez că indiferent de ceea ce voi spune, și sper că voi spune lucrurile pe față și foarte corect, respectul meu pentru instituție, chiar dacă vorbesc împotriva acestei moțiuni simple, este același. Și, de aceea, am să fac referire la Sisif, care a rămas pentru noi simbolul acțiunilor perseverente, dar inutile, din antichitate până astăzi. Într-o astfel de ipostază se plasează, pentru a câta oară și din păcate, și Partidul Național Liberal care împinge din nou pe dealul Parlamentului o moțiune bolovănoasă simplă și, și de data aceasta, trebuie s-o spun cu regret, inutilă, indiscutabil.

Însă domeniul cercetării-dezvoltării-inovării este unul dintre cele mai elevate, mai necesare, mai importante ale societății, ale cunoașterii. În consecință, merită să fie abordat cu toată deferența necesară. Tot respectul meu pentru domeniul cercetării, tot respectul meu pentru cercetători, toată considerația și tot respectul meu pentru problemele reale cu care aceștia se confruntă, dar ce ne oferă autorii moțiunii? O abordare inconsistentă și, din păcate, am aici un cuvânt pe care aș vrea să-l sar, trivial. Denumirea dată moțiunii devine emblematică pentru modul în care colegii noștri ne-au învățat că abordează acest instrument fundamental al democrației, și o fac și acum, când și-au propus să vorbească despre un subiect de respectat, cum este cel al cercetării.

Îi dau cuvântul în continuare domnului Călin PopescuTăriceanu, liderul Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnă președinte,

Stimați colegi membri ai Camerei Deputaților,

Doresc să mă adresez, de asemenea, reprezentanților cercetătorilor care se află astăzi în sală, pentru a asista la această dezbatere.

Doresc de la bun început să spun că am ascultat cu multă atenție intervențiile antevorbitorilor mei, fie că mă refer la cel care reprezintă Ministerul Educației și Cercetării, fie la colega deputat din partea Grupului parlamentar al PD-L, al cărui nume nu-l mai rețin, am impresia că a și plecat din sală, și m-am speriat cât de mult bla-bla am auzit. Niște luări de poziție într-un limbaj de lemn, așa cum se întâmplă, din păcate, de multe ori, și vii cu explicații care sunt de-a dreptul penibile, de-a dreptul jenante.

Așadar, permiteți-mi să mă refer în câteva cuvinte la situația din acest moment a cercetării, a dezvoltării și a inovării din România și cred că pentru situația actuală există cel puțin, dacă nu mai mulți, doi vinovați. Acești vinovați sunt fostul prim-ministru din ultimii patru ani și fostul ministru al cercetării, profesorul universitar doctor Anton Anton, care, în calitate de președinte al Autorității Naționale pentru Știință și Cercetare, a făcut eforturi mari pentru a duce domeniul cercetării acolo unde trebuie să se situeze într-o țară modernă și europeană. Și noi doi suntem vinovați pentru că în acești patru ani am reușit să le arătăm cercetătorilor că se poate, că sunt la fel ca și confrații lor din Europa și că în țara lor se poate face cercetare, se poate face dezvoltare tehnologică și se pot face inovații.

Mai suntem vinovați și pentru faptul că i-am adus înapoi pe tinerii cercetători valoroși care plecaseră în străinătate, mințindu-i că pot să aibă o activitate normală într-o țară normală. Și mai suntem vinovați pentru că am reușit să ridicăm România de pe ultimul loc în Europa în statisticile de inovare și să imprimăm o tendință puternic ascendentă. Suntem vinovați și pentru că am făcut ca România, în Consiliul de competitivitate, să fie o voce ascultată și respectată. La toate aceste lucruri vă pot spune că nu am visat, ci am reușit să le realizăm.

Domnule Călin Popescu-Tăriceanu, ați epuizat din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL, de 11 minute.

În continuare, dați-mi voie să dau cuvântul domnului Kötő Iosif, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Aveți la dispoziție 7 minute.

Doamnă președinte, Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al UDMR susține moțiunea prezentată, pornind de la un principiu global.

În secolul al XXI-lea, supranumit și secolul științei și revoluției tehnice, numai acea țară și comunitate poate fi competitivă și poate asigura populației calitatea vieții, care pune în centrul organizării statale cultivarea spiritului inovativ, investind în cercetare. Celălalt argument este foarte practic, vital pentru redresarea vieții social-economice. Implicarea potențialului de cercetare, dezvoltare și inovare din România poate avea un rol decisiv în contracararea efectelor crizei globale asupra economiei și societății românești. În acest context, accentuăm faptul că unul dintre mijloacele importante sustenabile pe termen mediu și lung, de depășire a perioadei dificile din punct de vedere economic la nivel național, îl constituie reorientarea și competitivizarea economiei, cu înnoirea producției de bunuri și servicii prin absorbția de inovare, ca rezultat direct al cercetării și dezvoltării.

În schimb, în practică zilnică guvernamentală, aceste principii nu se regăsesc. Exemplul cel mai elocvent în acest sens este că în timp ce pentru asigurarea dezvoltării durabile în țările dezvoltate se alocă fonduri în jurul nivelului de 1% din PIB, iar la noi, în România, în urma rectificării bugetare, a scăzut în mod drastic. În urma acestei miopii guvernamentale, domeniul cercetare-dezvoltare-inovare este marginalizat și a început degradarea instituțională a sistemului. În prezent, situația cercetării din România este dezechilibrată.

Puțini dintre cercetătorii de vârf aleg să-și desfășoare activitatea la noi în țară. Majoritatea pleacă în alte țări, unde muncii lor i se acordă creditul pe care-l merită pe drept. Cei care totuși rămân se confruntă cu situații de multe ori fără ieșire. Nu-și primesc banii la timp, de multe ori nu mai au fonduri să ducă proiectele până la capăt. Pur și simplu nu pot intra în competițiile naționale și internaționale, pentru că nu obțin creditele necesare derulării unui proiect.

Pentru înlăturarea acestei situații, Uniunea Democrată Maghiară solicită tratarea ca prioritate a cercetării științifice din România și susține finanțarea bugetară adecvată conform standardelor europene. Considerăm că în vederea intrării în normalitate în domeniul cercetării este necesară luarea următoarelor măsuri imediate: în vederea întăririi capacității instituționale și a asigurării resurselor umane, este nevoie de intensificarea forței de atragere de fonduri europene și internaționale, implicarea capitalului privat în cercetare, creșterea și sprijinirea parteneriatelor public/privat în domeniul de cercetare-dezvoltare, cu mai multe metode, prin cointeresarea părții private prin facilități fiscale și recompense instituționale.

Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare...

Precizez că Grupul minorităților naționale nu participă la dezbateri și-i dau cuvântul...

Doriți, domnule Pambuccian?

Așa îmi apărea mie în lista deputaților înscriși. Vă rog.

## **Domnul Varujan Pambuccian:**

Nu, nu, nu. Grupul este în sală și am să spun ceea ce spun întotdeauna de la bun început, când este vorba de moțiuni. Nu votăm moțiuni, numai că, atunci când o moțiune este corectă, subliniem lucrul acesta.

De ce nu votăm moțiuni am mai explicat de nenumărate ori până acum și n-am să ocup timpul vorbind despre acest lucru. De ce moțiunea este corectă — aș spune, parțial, și o să explic de ce spun parțial —, pentru că lucrul ăsta este demonstrat de o realitate simplă. Există un proiect, un program de cercetare foarte bine făcut de domnul Anton Anton, care începuse să aibă și efecte în lumea reală, finanțând din bugetul de stat lucruri care trebuie finanțate din bugetul de stat și stimulând cercetarea și în mediul privat, într-un mod rațional. Au fost câștigate granturi, oamenii respectivi s-au apucat să lucreze și, după 6—8 luni, în momentul în care venise timpul să li se plătească una dintre fazele firești în desfășurarea oricărui proiect, au aflat cu stupoare că nu li se mai plătește nimic. Lucrul acesta este o realitate. Și este o realitate care arată două chestiuni: una dintre ele, care mi se pare fundamental gravă, este că statul nu își ține o promisiune contractuală. Or, lucrul acesta cred că este un lucru grav.

Al doilea lucru, care poate este la fel de grav, este că reducem în felul acesta major, aș spune, încrederea oamenilor în stat. Foarte multe companii private, care câștigaseră granturi, mi-au spus că nu vor mai încerca niciodată să mai facă asta, pentru că au cheltuit bani din banii lor și, în momentul în care așteptau ca sumele respective să le fie decontate, nu au mai primit nimic. Și asta este o realitate.

Ceea ce cred că nu este bine pus în moțiune este faptul că moțiunea are o altă țintă decât cea corectă.

Doamna ministru Andronescu este un om pe care-l respect foarte mult. Eu personal o respect foarte mult și o consider un ministru de excepție. OK. A avut un PR, după părerea mea, făcut aiurea, a avut o presă nemeritată, dar, dacă stăm să ne uităm puțin la ce a realizat până acum, este un om pe care merită să-l respectăm ca ministru.

În momentul în care unui ministru nu-i dai bani ca el să-și poată duce programele mai departe, nu va putea să facă lucrul ăsta. Sigur, o să spuneți, este foarte simplu, să-și dea demisia. Ca să ce? Ca să înlocuim un ministru foarte bun cu un ministru eventual prost. Nu cred că este o soluție nici asta.

Și eu vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul în continuare domnului Teodor Marius Spînu, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Aveți la dispoziție 33 de minute.

Stimați colegi de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, cei care mai rezistați în continuare eroic la a... „nˮ-a moțiune depusă în această sesiune,

Mă numesc Marius Spînu, sunt cadru didactic la Universitatea „Alexandru Ioan Cuzaˮ, cea mai veche universitate din România și prima în topul cercetării românești în ultimii 5 ani, în mod constant.

Atunci când am aflat că colegii din Partidul Național Liberal vor să depună o nouă moțiune, de data asta pe tema cercetării, să știți că chiar am luat foarte în serios acest lucru, nu datorită unui vot final previzibil pe moțiune, ci datorită temei. Și am stat și m-am consultat cu o serie dintre colegii mei din Iași, profesori la mai multe universități, cercetători, și împreună cu unul dintre ei, un prieten drag mie, profesorul Tudor Luchian de la Facultatea de fizică din Iași, un cercetător de înaltă ținută al României, un om care a venit de 4 ori în România, după ce a fost plecat în străinătate și a lucrat la cele mai înalte laboratoare de fizică din lume, un om care predă la Universitatea Oxford din Regatul Unit al Marii Britanii și care a ales să vină în România din nou și să-și creeze un laborator care, la ora asta, este în topul laboratoarelor mondiale de biofizică. Și am luat foarte în serios această temă, pentru că toți suntem conștienți că acest domeniu extrem de important, într-adevăr, suferă.

Împreună cu distinșii mei colegi care m-au ajutat și aveau informații, de multe ori mai pertinente decât le aveam eu, am căutat și am făcut un document cu destul de multe pagini, pe care astăzi voiam să-l citesc aici.

Din păcate, după aceasta, am citit textul moțiunii colegilor de la PNL și am spus că, în momentul când cineva îți propune un lucru neserios, iar tu încerci să răspunzi serios, vina nu este a celui care propune, ci a celui care răspunde. Și am hotărât să nu mai dau un răspuns serios, cu toate că acest răspuns ar trebui să-l discutăm toți, dragi colegi, indiferent de partid, indiferent de categorii politice, împreună cu cei care vor să facă cercetare de vârf în România, dar nu în cadrul unei moțiuni.

Vreau să vă dau din acest document, în care există punctual identificate foarte multe lucruri care trebuie îndreptate, erori chiar de sistem, care provin din cei 20 de ani sau poate mai mulți, și o să vă dau un singur lucru pertinent, pentru că vorbim despre cercetare. Și atunci când vorbim despre cercetare ne gândim de obicei la cercetarea — să spunem — în științele exacte, cercetarea aplicată.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Anghel Stanciu în continuare, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Aveți la dispoziție 24 de minute.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Doamnă președintă, Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni deputați, Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Astăzi, avem plăcutul prilej de a analiza moțiunea simplă: „Noul FNS a trântit cercetării românești ușa în nas.”

Spuneam plăcutul prilej, deoarece personal, eu, și distinșii mei colegi din Partidul Social Democrat credem sincer că o moțiune este un instrument democratic prin care se supun dezbaterii Parlamentului probleme esențiale cu care se confruntă societatea românească. Aceasta, atât timp cât moțiunea nu este folosită ca un instrument politicianist, demagogic, menit a-i ridica în fața românilor pe unii dintre noi, prin coborârea artificială a celorlalți, pe principiul „Eu sunt bun, căci tu ești rău; eu sunt frumos, că tu ești urât; eu sunt deștept, că tu ești prost!”.

Constat aceasta citind încă o dată titlul moțiunii: „Noul FSN a trântit cercetării românești ușa în nas”, titlu care indică clar ținta inițiatorilor moțiunii, adică prejudicierea imaginii actualei coaliții în ochii alegătorilor, și nu soarta cercetării științifice românești.

Căci, stimați colegi, cine-i „noul FSN” în concepția distinșilor autori cu ascendență comunistă a acestei FSN-iste dări de seamă, etichetate drept moțiune, care se lăbărțează nesimțit pe nu mai puțin de 32 de pagini?! Evident, Coaliția PSD+PD-L și Guvernul pe care noi îl susținem, adică, vezi, Doamne, urmașii comuniștilor, care ce fac? Distrug cercetarea românească. Cum? Simplu, trântindu-i ușa în nas!

Cine sunt ceilalți democrați? Necomuniști, ne-FSN-iștii, care salvează cercetarea românească.

Pentru aceasta, facem un recurs la memorie și dăm cuvântul domnului Radu Minea, președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare-Proiectare din România, care într-o scrisoare deschisă adresată Parlamentului spunea: „Domnul Anton Anton, fost președinte al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, fost ministru al educației și cercetării, a cărui dare de seamă privind activitatea Domniei Sale ni se prezintă astăzi drept moțiune.”

Ce afirmă domnul Radu Minea despre distinsul ne-FSN-ist, necomunist, liberal pursânge, cu ascendență comunistă, care salvează cercetarea românească deschizându-i ușa, și nu trându-i-o în nas?!

Vă mulțumesc.

Ultimul vorbitor înscris din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Cristian Adomniței. Aveți 11 minute la dispoziție.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă ministru,

Doamnelor și domnilor,

Mă bucur că domnul deputat Anghel Stanciu a mai spălat puțin rușinea unui alt universitar, și ieșean pe de-asupra, care avea o singură problemă — ceasul cu cuc — și o a doua, frustrarea că poate nu avea și el unul — mă refer la ceas.

Cercetarea este recunoscută astăzi ca fiind unul dintre instrumentele fundamentale ale pachetului de răspunsuri europene la fenomenul globalizării.

Astăzi, România se află, alături de celelalte state membre ale Uniunii Europene, în centrul unui imens șantier de construcții, un șantier unde, de câțiva ani, se conturează ceea ce se numește piața unică a cercetării, o piață unde cunoașterea, cercetătorii și tehnologiile pot circula liber, așa cum înăuntrul Uniunii astăzi circulă liber persoanele, serviciile, capitalul și bunurile.

În 2001, Europa și-a propus un obiectiv extrem de ambițios, acela de a crea o economie bazată pe cunoaștere, unde cunoașterea este factorul determinant al prosperității și competitivității acestei regiuni.

Ideea unor politici bazate pe cunoaștere, creativitate și diversitate pare să fie puțin cam abstractă, însă cu toții recunoaștem, este adevărat că doar atunci când suntem în context european, că aceste elemente se constituie în partea ce mai importantă a mecanismului european, care determină competitivitatea și dezvoltarea economică.

Este, de altfel, ceea ce se intenționează prin promovarea Strategiei Lisabona, respectiv trecerea de la economia bazată pe schimburile de bunuri și produse la economica bazată pe schimburile de cunoștințe, informații și inovare.

Astfel, în 2001, la Lisabona, statele membre au agreat ideea că, pentru a fi considerată cea mai dinamică și competitivă economie din lume, economia europeană are nevoie de cercetare și, în consecință, au decis să investească masiv în acest domeniu, respectiv 3% din produsul intern brut european, anume 1% din fonduri publice și 2% din fonduri private.

În timp ce Uniunea Europeană încearcă se apropie de ținta de 3% în 2010, Japonia investește demult peste 3%, situându-se în urma Statelor Unite, iar China va devansa în perioada următoare atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite, la un loc, în ceea ce privește numărul de publicații științifice recunoscute internațional. Doar China are mai mulți absolvenți în domeniul științelor reale decât toată Uniunea Europeană la un loc.

Mulțumesc mult.

Cu aceasta, am epuizat lista vorbitorilor din partea grupurilor parlamentare.

Dați-mi voie ca, în încheierea dezbaterilor pe marginea moțiunii, să-i dau cuvântul doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Vă rog, doamnă ministru.

## **Doamna Ecaterina Andronescu** — _ministrul educației, cercetării și inovării_ **:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

De asemenea, aș vrea, din start, să vă mulțumesc și dumneavoastră că astăzi ați avut răbdarea să ascultați câteva lucruri care s-au spus despre cercetarea românească.

Este un domeniu extrem de important, un domeniu fără de care nicio țară nu poate să spere că se dezvoltă și, din acest punct de vedere, apreciez și faptul că s-a adus în discuție cercetarea astăzi, în cea mai importantă instituție din România, Parlamentul României.

Sigur că sunt multe lucruri de îndreptat, dar, din start, aș vrea să vă mărturisesc că am fost surprinsă de modul în care a fost scrisă moțiunea, într-o totală necunoaștere a Parlamentului României, pentru că să începi o moțiune prin a defini ce este cercetarea, ce este inovarea, ce este dezvoltarea, mi se pare că nu faci decât să aduci un prejudiciu de imagine Parlamentului României, unde, fără îndoială, oamenii știu ce înseamnă aceste noțiuni și atunci explicația pe care o găsesc nu este decât aceea că cel sau cea care a scris încearcă să înțeleagă măcar definiția acestui domeniu important.

S-a vorbit aici despre buget și, din păcate, nu s-au spus lucrurile așa cum sunt ele. În anul 2008, bugetul aprobat pentru cercetarea românească a fost de 2.800 de milioane RON, dar bugetul executat a fost doar de 1.700 RON. Deci, din start, el nu a fost cât s-a spus în moțiune, ci mult mai mic, 0,35% din PIB. Și mai trebuie să spunem ceva, și anume că, în anul 2008, s-au făcut angajamente pentru anul 2009 până la suma de 3.400, în contrast cu ceea ce legislația stabilește astăzi, și anume dimensiunea angajamentelor pe anii următori.

Bugetul anului 2009, deși puțin mai mare decât cel de execuție al anului 2008, a trebuit, așa cum s-a mai spus de aici, să achite și datoriile angajate în anul 2008 și fără îndoială că problema resurselor pentru cercetare este una reală, este una cât se poate de importantă și eu sper ca, la următoarea rectificare bugetară, sistemul de cercetare să fie, cu prioritate, avantajat la finanțare.

Și eu vă mulțumesc, doamnă ministru.

Cu aceasta, am încheiat dezbaterile pe marginea moțiunii.

Vom vota în cadrul sesiunii de vot final.

Următorul punct al ordinii de zi vizează solicitarea procurorului general cu privire la cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru.

Aici Biroul permanent vine în fața dumneavoastră cu două propuneri de hotărâre, este vorba de două proiecte, de un Proiect de hotărâre privind cererea de începere a urmăririi penale a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului României, și Proiectului de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al României.

Le vom discuta.

Vă reamintesc că în ședința Camerei Deputaților din 16 iunie 2009 am dat citire, așa cum este procedura, solicitării Parchetului General de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În continuare, urmează procedural să facem prezentarea punctului de vedere al Comisiei de regulament, după care vor avea loc dezbateri din partea grupurilor parlamentare și, în final, votul pe care împreună cu liderii de grup am stabilit că îl vom da pe proiectele de hotărâre, evident, pe care urmează să le dezbatem, așa cum este și firesc și obișnuit, pe articole.

Votul pe cele două proiecte de hotărâre va avea loc în sesiunea consacrată votului final. Începem...

Domnule Duvăz, vă rog, procedură.

## Stimați colegi,

## Doamnă președinte,

Nu începem nimic, vreau doar să faceți precizarea în legătură cu proiectele de hotărâre, că ați citit un singur proiect de hotărâre. Probabil că, având în vedere că vă preocupă o anumită soluție, ați citit de două ori titlul aceluiași proiect de hotărâre. Vă rog să ni le citiți pe amândouă. Unu.

Doi. Vă rog să le citiți în ordinea în care au fost făcute propunerile și să le supuneți, evident, la vot în această ordine. Propunerea s-a făcut în fața acestui plen și în fața acestui plen această ordine trebuie respectată.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc. Aveți dreptate.

Hotărâre privind solicitarea procurorului general de reluare a procedurii parlamentare cu privire la începerea urmăririi penale împotriva domnului deputat Adrian Năstase și Hotărâre privind cererea de începere a urmăririi penale a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru.

Vă rog să mă scuzați, pentru că a fost, efectiv, o greșeală tehnică.

Domnul Ioan Oltean, vă rog.

Aș vrea o pauză de consultări. O să rog liderul de grup să o facă.

Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Constatăm că suntem în prezența unei ședințe care continuă. Continuăm dezbaterile care au început săptămâna trecută și, în acest sens, mi-aș permite, doamnă președinte, să vă reamintesc că am făcut o propunere la vremea respectivă, aceea de a retrimite adresa procurorului general Comisiei juridice din Camera Deputaților pentru a se respecta pașii procedurali prevăzuți în Regulamentul Camerei Deputaților, dar și în Constituția României.

Am spus-o atunci, o spun și acum că, în mod premeditat, cererea procurorului general nu a urmat pașii regulamentari, și anume aceia de a se distribui sau de a se trimite adresa respectivă Comisiei juridice, care era singura competentă să se pronunțe pe această adresă și să prezinte în plenul Camerei Deputaților un raport suplimentar, care să ne dea suportul necesar pentru ca decizia ce va urma astăzi să fie una corectă și constituțională.

Nu vreau să mai fac istoricul acestei situații. Vă rog doar să supuneți votului plenului Camerei Deputaților această propunere de a se trimite Comisiei juridice, de disciplină și imunități adresa procurorului general pentru a se pronunța. Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc și eu. Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Vă supun la vot propunerea făcută: solicitarea să meargă la Comisia juridică.

Votul este deschis,

Nu merge, nu funcționează!

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Reluăm imediat votul.

Reluăm votul, avem sesizări că nu funcționează votul. Se reia votul.

Vă rog să deschideți votul.

Începe procedura de vot,

Nu! Merge, merge!

Dragi colegi, așa este. La unii merge, la unii nu merge. Ambii secretari îmi precizează faptul că nu merge, inclusiv reprezentantul dumneavoastră.

O să vă cer trei minute pentru ca sistemul tehnic să fie pus în regulă și ca să putem vota.

Cer Secretariatului tehnic să mă anunțe când este gata. PAUZĂ

DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Bun! Colegii mei îmi spun că acum merge. Am această confirmare de la Secretariatul tehnic.

Vă supun la vot această propunere de trimitere a solicitării la Comisia juridică.

Votul este deschis.

Mergem mai departe.

Domnul Bogdan Olteanu, pe procedură, vă rog.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Doamnă președinte,

Pentru că acest vot a fost impus fără a apuca măcar să-l discutăm, trebuie să-l și explicăm.

Grupul parlamentar liberal a fost împotriva retrimiterii la comisie, pe care o consideră o manieră de tergiversare a soluționării acestei chestiuni.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc și eu pentru explicarea votului.

V-am prezentat desfășurarea. Dacă sunt obiecții? Nu sunt.

Ce să votăm?

N-am înțeles nimic!

Este vorba despre desfășurarea ședinței, adică prezentarea punctului de vedere din regulament, ceea ce am aprobat în...

Bun! Iarăși sunt intervenții pe procedură.

Domnul Gelu Vișan are o intervenție, după care doamna Aura Vasile.

Vă rog.

## **Domnul Gelu Vișan:**

Pe procedură este intervenția și m-am înscris ceva mai demult.

Doamnă președinte,

După câte am înțeles, și o să încerc să fiu destul de scurt, și pe procedură, după câte am înțeles, dumneavoastră, în ordinea de zi pe care ați prezentat-o, ați propus ca cele două hotărâri, că înțeleg că există două hotărâri, și aș ruga să explicați plenului și eventual acesta să ia o decizie, există o propunere de hotărâre ca să se discute despre admisibilitate sau inadmisibilitate, așa am înțeles, și ar fi primul proiect de hotărâre, și al doilea proiect de hotărâre, care să se discute pe fondul cererii.

Stimați colegi,

Vreau să vă informez, în primul rând, că în ședința Biroului permanent de aseară Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal a solicitat o altă ordine, și anume să se discute, în primul rând, despre cererea ca atare și să dăm o rezolvare acestei cereri. Mă rog, s-au invocat argumente juridice ș.a.m.d.

Imediat termin. Vreau să rezolvăm împreună această problemă, și anume: în ședința Camerei Deputaților de săptămâna trecută, având aceeași temă, Biroului permanent al Camerei Deputaților, prin secretarul general, ne-a înaintat o adresă de a ne exprima prin vot asupra cererii procurorului general de începere a urmăririi penale.

Această cerere a fost distribuită în sală, iar în momentul în care urma să se ia în discuție, Grupurile parlamentare ale PSD, PNL și UDMR au părăsit sala. Eram în procedură de a discuta această cerere. A doua cerere, pe care dumneavoastră o puneți acum în discuție, doamnă președinte, este ulterioară procedurii care era în deplină desfășurare.

Noi, așa cum....

Dumneavoastră puteți să strigați din sală orice, eu vorbesc numai pe procedură și cer lămuriri în sensul acesta.

Așa cum, ceva mai înainte, ați considerat că eram în procedură cu cererea domnului Ioan Oltean, și corect ați procedat supunând la vot, pentru că eram în procedură de săptămâna trecută, la fel trebuie să ni se explice de ce procedura de săptămâna trecută nu mai este în vigoare. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Doamna Aura Vasile.

## **Doamna Aurelia Vasile:**

Doamnă președinte,

Cred că colegul care a vorbit înaintea mea este în eroare, pentru că suntem în fața unei ordini de zi care a fost aprobată în ședința Biroului permanent de ieri, în condițiile în care ordinea trecută pe acest program de dezbateri a fost adoptată prin vot în cadrul Biroului permanent.

Ceea ce domnul vicepreședinte al Camerei, Ioan Oltean, a propus nu este reluarea procedurii, ci a fost o propunere făcută în cadrul acestei ședințe. Doamna președinte a procedat corect, a supus votului. Această solicitare nu a trecut și este normal să continuăm cu ceea ce este pe ordinea de zi.

Această ordine de zi a fost adoptată, vă spun încă o dată, prin votul liderilor și prin votul membrilor Biroului permanent în ședința de aseară. Este adevărat ceea ce a spus colegul că Grupul PD-L nu a votat, dar, într-o democrație, așa știu eu: că minoritatea se supune majorității.

Deci, doamnă președinte, vă rog să trecem la punctul de pe ordinea de zi în care se prezintă hotărârea pe care o propune Grupul Partidului Social Democrat și al Partidului Conservator, de altfel fiind înscris pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc foarte mult pentru precizări, doamnă Aura Vasile.

Acum eram în etapa în care vă supuneam la vot desfășurarea acestor lucrări. Așa cum v-am spus, la acest punct avem două proiecte de hotărâre pe care Biroul permanent a stabilit că le vom discuta succesiv și noi, în Biroul permanent, am stabilit că vom începe să dezbatem Hotărârea privind solicitarea procurorului general de reluare a procedurii parlamentare cu privire la începerea urmăririi penale împotriva domnului deputat Adrian Năstase, după care vom discuta Hotărârea privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost primministru, după care ambele hotărâri vor rămâne la sesiunea de vot final, așa cum este și firesc.

Ceea ce vă propun este — pentru că ele, într-un fel, se suprapun —, este ca întâi să prezentăm, așa cum rămăsesem în etapa procedurală de data trecută, punctul de vedere al Comisiei pentru regulament, comisie pe care vă reamintesc că Biroul permanent a sesizat-o pentru clarificări, după care să existe intervenția domnului Adrian Năstase și

intervențiile în cadrul dezbaterilor generale ale grupurilor parlamentare, să fie prezentate cele două proiecte de hotărâre și apoi, cum e și firesc, ele să rămână la vot final, așa cum a stabilit Biroul permanent.

Dacă aveți obiecții la această procedură? Domnul Duvăz.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Vă propun două lucruri și aș vrea, doamnă președinte, în urma propunerilor mele, să le supuneți Camerei, pentru ca aceasta să se pronunțe.

Prima propunere este să încheiem procedura adoptării hotărârii. Adoptarea hotărârii este o procedură, ca să spun așa, unică, bine definită, iar votul final privește pachetul legislativ pe care noi îl adoptăm în fiecare săptămână, printr-o sesiune de vot final.

Deci aș vrea ca această hotărâre care derivă în urma unor dezbateri și în urma unui circuit întreg, trecând prin Comisia pentru regulament ș.a.m.d., să se închidă cu votul de la sfârșit.

Al doilea lucru, ca să nu fie confuzii, aceste două proiecte de hotărâre, doamnă președinte, trebuie puse la vot în ordinea în care au apărut ca propuneri, așa se procedează regulamentar, în așa fel încât primul va fi supus Proiectul de hotărâre privind solicitarea procurorului general de reluare a procedurii parlamentare cu privire la începerea urmăririi penale a domnului deputat Adrian Năstase, și a doua este de a cere urmărirea penală, nu mai fac referire la întreg titlul.

Deci, în legătură cu asta, vă rog să fie clar că vor fi două voturi distincte, succesive.

Mulțumesc.

Am specificat și eu același lucru, numai că, domnule Duvăz... de aceea le-am și citit, numai că, aici eu cred că trebuie să rămânem pe hotărârea Biroului permanent, pentru că depunerea în ordine înseamnă... prima este cu privire la solicitarea începerii urmăririi penale și atunci, noi, în Biroul permanent, am propus și vă cer încuviințarea să votăm întâi hotărârea privind solicitarea procurorului general de reluare a procedurii parlamentare cu privire la începerea urmăririi penale, așa cum a propus Biroul permanent.

Sunteți de acord? Vă mulțumesc mult.

Am să îl invit pe președintele Comisiei pentru regulament pentru a prezenta punctul de vedere elaborat de Comisia pentru regulament.

Domnule Cionca, vă rog.

Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

În data de 25.05.2009, Comisia pentru regulament s-a întrunit pentru a discuta conținutul adresei nr. 481 a Biroului permanent din 21.05.2009, înregistrată de noi cu nr. 35/31 din aceeași zi.

Respectiva adresă ne-a fost trimisă de către secretarul general, ca urmare a deciziei luate în ședința Biroului permanent din data de 20 mai 2009, și are ca obiect pronunțarea asupra solicitării procurorului general cu privire la reluarea procedurii parlamentare, având ca obiect cererea de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Adrian Năstase.

Membrii comisiei pentru regulament au apreciat, pornind de la conținutul art. 59, punctul 15 din Regulamentul Camerei Deputaților, dar mai ales de la prevederile art. 228 alin. (2) din regulament că răspunsul comisiei noastre la solicitarea Biroului permanent trebuie să fie considerat un punct de vedere cu privire la interpretarea regulamentului, și nu un raport, așa cum ni s-a cerut de către Birou.

În principiu, responsabilitatea penală a membrilor Guvernului este reglementată de prevederile art. 109 alin. (2) din Constituția României, republicată. Această prevedere constituțională a fost detaliată în Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, cu modificările și completările ulterioare.

Conform Deciziei nr. 665 din 2007, foștii miniștri trebuie să beneficieze de același tratament juridic ca și miniștrii aflați în funcție, iar conform Deciziei nr. 270/2008 numai Camera Deputaților are dreptul să ceară urmărirea penală a unui ministru sau a unui fost ministru care este deputat.

Regulamentul Camerei Deputaților, actele normative menționate anterior sau deciziile Curții Constituționale referitoare la problema responsabilității ministeriale nu includ prevederi care să interzică expres reluarea procedurii parlamentare în ceea ce privește votul Camerei asupra cererii privind urmărirea penală a unui actual sau fost membru al Guvernului, care este deputat.

Având în vedere prevederile art. 155 alin. (1) din regulament, în calitate de președinte al comisiei am propus soluția declinării competenței în favoarea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care poate să constate dacă cererea este admisibilă sau inadmisibilă. Alți trei membri ai comisiei au susținut că prevederea art. 228 alin. (2) obligă Comisia pentru regulament să elaboreze un punct de vedere atunci când acesta este solicitat de către Biroul permanent sau de președintele Camerei Deputaților.

Și eu vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului Adrian Năstase, în continuare, pentru intervenția sa, dacă dorește, dacă nu... De obicei, noi așa am folosit ca procedură.

Vă mulțumesc foarte mult că mi-ați dat cuvântul.

Nu am cerut să iau cuvântul, dar vreau să iau cuvântul în numele Parlamentului și să spun că, într-adevăr, o astfel de cerere din partea procurorului general este inadmisibilă pentru mai multe rațiuni: introduce ideea reluării la infinit a unor voturi anterioare, atacă principiul neretroactivității, principiul _non bis in idem_ și, de asemenea, introduce incertitudine în ceea ce privește nenumărate hotărâri ale Parlamentului. Este o chestiune care interesează întregul Parlament și, pe de altă parte, dacă ar fi fost numai asta, poate încă era simplu. Ne amuzam, repetând la infinit diverse voturi pe care le-am dat anterior.

Dar motivul pentru a se cere reluarea votului este acela că trebuie aplicată retroactiv o decizie a Curții Constituționale, ceea ce încalcă grosolan articolul 147 din Constituție. Deci, noi, practic, acum ar trebui să votăm că nu aplicăm Constituția, că acest articol 147 nu mai funcționează și că, în baza voinței procurorului general, noi facem abstracție de acest articol al Constituției.

Eu cred că Parlamentul, în numele căruia vorbesc, pentru că aceasta este o chestiune de procedură, nu mă vizează pe mine, ci vizează o problemă de principiu pe care Parlamentul trebuie s-o tranșeze... Problema noastră acum, în mod firesc, este că putem spune că o astfel de cerere este insultătoare la adresa Parlamentului, este insultătoare la adresa celor care au cunoștințe minime juridice și bineînțeles insultătoare, aș spune, la adresa întregii activități a Parlamentului și a statului de drept în România.

Vă mulțumesc că mi-ați dat posibilitatea să spun aceste cuvinte.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Și eu vă mulțumesc.

În cadrul dezbaterilor generale, intervenții din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt?

Am să vorbesc eu din partea grupului parlamentar al PD-L.

##

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Ne aflăm astăzi în fața unui vot important. Constituția spune clar că: „Nimeni nu este mai presus de lege”, nici politicienii, nici parlamentarii, nici actualii miniștri, nici foștii miniștri.

În fața legii, cei bogați nu sunt mai presus de cei săraci, nici cei inteligenți și culți, față de cei mai puțin citiți sau mai puțini abili nu sunt mai presus. Toți suntem egali în fața legii sau, cel puțin, așa ar trebui să fie. În timp, s-a construit imaginea parlamentarului ca un fel de supraom, situat deasupra legii, care privește arogant de deasupra celorlalți cetățeni ai României. Putem să facem analize, să căutăm explicații, dar nu putem nega această realitate care există în mintea alegătorilor noștri.

Din păcate, Parlamentul este perceput de către români ca o instituție ineficientă și cu un nivel de corupție ridicat. Noi, parlamentarii, suntem percepuți ca votând legi în propriul nostru interes. Suntem percepuți că am votat noi pentru noi pensii speciale. Suntem percepuți ca trăind izolați într-un soi de buncăr, ferit de ochii oamenilor, protejați de ziduri înalte.

Dragi colegi, trebuie să îndepărtăm această imagine, o imagine neadevărată pentru majoritatea dintre noi, și asta printr-un efort continuu pe care trebuie să-l facem în fiecare zi și știu că cei mai mulți dintre dumneavoastră fac acest efort zi de zi.

Există însă și momente în care oamenii, alegătorii noștri, verifică dacă ceea ce spunem noi este demagogie sau este, într-adevăr, un efort pe care îl facem pentru a schimba țara noastră.

Am convingerea, dragi colegi, că votul de astăzi este un astfel de moment și când spun votul de astăzi mă refer, fără îndoială, la hotărârea cu privire la solicitarea procurorului general de începere a urmăririi penale, pentru că am convingerea, pe care vreau să v-o împărtășesc, că această solicitare este fondul problemei și restul, celălalt proiect de hotărâre, nu este nimic altceva decât o construcție de răspuns, o construcție de răspuns care vrea să acopere un vot, și să-l justifice, al unor parlamentari. Pentru că, pe fond, noi trebuie să dăm un răspuns acestei solicitări, admisibilitatea sau inadmisibilitatea nefiind decât o construcție prin care să spunem că e inadmisibilă și nu că noi am blocat dosarele penale în Parlament.

Domnul Nicolicea, din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.

Vă rog, domnule Nicolicea.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Am avut o mostră de un discurs patetic, un discurs electoral, care nu are nicio legătură cu Constituția.

Dau citire unei decizii a Curții Constituționale care spune că este neîntemeiată susținerea sesizării în sensul că „această reglementare încalcă prevederea art. 16. alin. (1) din Constituție, potrivit căreia cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări”, adică exact de ceea ce se vorbea mai înainte. Aceste dispoziții constituționale se referă la un drept fundamental cetățenesc, în timp ce procedura legală examinată reglementează punerea în mișcare a acțiunii penale în vederea cercetării unei infracțiuni săvârșite de un fost membru al Guvernului în timpul exercitării mandatului. Deci acțiunea penală se pune în mișcare împotriva sa, pentru faptele comise în calitate de înalt funcționar public, iar nu în calitatea sa de simplu cetățean.

De aceea, Curtea constată că principiul egalității în drepturi a cetățenilor, prevăzut la art. 16 din Constituție, nu este aplicabil tezei cuprinse în norma juridică a cărei neconstituționalitate se susține. De aici tragem concluzia că antevorbitorul a contrazis decizia Curții Constituționale, care este obligatorie chiar și pentru președintele Camerei. În rest, am remarcat strădania doamnei președinte de a fi egală cu cei mai inteligenți, deci mai dotați, de a fi egală cu cei mai puțin dotați, de a fi egală cu cei mai puțin inteligenți, o strădanie care mi s-a părut notabilă.

În ceea ce privește motivele pentru care susținem că nu este nevoie de reluarea votului, Parlamentul s-a pronunțat asupra aceleiași chestiuni, există din scrisoarea doamnei Kövesi o formulare în care spune că a fost adresată anterior Parlamentului o altă sesizare cu același obiect și în care cere doar reluarea procedurii parlamentare. Acest lucru a fost dovedit, de ce nu se poate, și, în plus, parlamentarii au decis, cu 150 de voturi împotrivă și 120 de voturi pentru, respingerea cererii de începere a urmăriri penale.

În concluzie, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii pentru toată lumea, chiar și pentru un președinte al Camerei Deputaților, iar hotărârea Camerei Deputaților nu poate fi anulată de către un președinte al Camerei.

Sper că nu ați suspectat că intenționez să anulez vreo hotărâre.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Bogdan Olteanu.

Vă rog.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Nu pot decât să fiu de acord cu toate dezideratele care s-au spus de la această tribună și noi, parlamentarii liberali, suntem de acord cu toate dorințele care au fost exprimate de la această tribună, referitor la nevoia de o justiție rapidă.

Din păcate, doamnă președinte, ceea ce am constatat în ultimele săptămâni este că în niciun fel dumneavoastră și grupul parlamentar din care faceți parte n-ați dorit asta.

În ultimele săptămâni, în Biroul permanent am fost într-un permanent blocaj, din cauza stării conflictuale induse în coaliție și din cauza refuzului de a merge spre orice soluție procedurală de compromis care să ne permită să votăm cererea de urmărire penală.

În ultimele săptămâni, de mai multe ori, pot să spun chiar ultimele luni, ședințele de plen au fost blocate și nu am putut vota nicio lege din cauza blocării ședințelor, pentru că nu s-a putut ajunge la o soluție de conducere a ședințelor care să ne permită să muncim.

Nici la plen, nici la Biroul permanent, nici la Comitetul liderilor nu s-a putut lucra din cauza, vă spun cât se poate de deschis, unei dorințe evidente de a bloca aceste dosare, și vorbesc aici despre cele două dosare, cel pe care îl discutăm astăzi, și cel al doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi. Și am avut astăzi-dimineață o nouă dovadă de încercare a blocării dosarului doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi, prin încercarea hilară de a aduce o hârtie fără nicio legătură cu fondul și prin care să se blocheze o comisie de anchetă.

De aceea, doamnă președinte, noi, parlamentarii PNL, știm foarte bine ce avem de făcut, dar vrem să și terminăm o dată cu această chestiune, că de mai multe luni de zile, din nereușita de a conduce Camera Deputaților, Biroul permanent și Comitetul liderilor, nu reușim să soluționăm această chestiune. Și vreau să vă asumați și această chestiune, alături de foarte frumoasele gânduri, foarte frumoasele principii pe care vi le-ați asumat. Dacă veți face și acest lucru, atunci cu siguranță vom putea să rezolvăm cele două dosare pe care le avem în față și să mergem mai departe și să mai facem și legi.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Bănicioiu:**

## Vă mulțumesc.

De data asta mi-ați dat cuvântul, pentru că în Biroul permanent nu prea vreți să-mi dați cuvântul.

Eu aș începe prin a spune, doamnă președinte, prin a vă cita: „Nimeni nu este mai presus de lege” ați spus dumneavoastră. Nici Monica Ridzi, doamnă Anastase?

Ați vorbit în prima parte a discursului dumneavoastră despre un buncăr, despre un buncăr care spuneți că e Parlamentul României, da? Vă reamintesc că-l conduceți, doamnă președinte. Vorbiți despre pensii speciale. Le promovați, doamnă, chiar dacă la televizor spuneți altceva, le promovați! Dacă vorbiți despre justiție și vorbiți că nu vreți să ascundeți corupții de Parlament, atunci începeți prin a fi corecți, nu mai folosiți dubla măsură!

Am cerut dreptul la replică, pentru că aș vrea să vă reamintesc că și ieri la Biroul permanent, și aici nu ați fost corectă. Și ieri la Biroul permanent, deși colegul Bogdan Olteanu a propus primul acea cerere de începere a urmăririi penale, ați tergiversat lucrările și după vreo patru ore de discuții, după pauză, după ce am revenit la ședința de grup, chiar dacă domnul Sever Voinescu nu-și amintește, au fost pauze...

Domnule Voinescu....

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Și eu vă mulțumesc. Drept la replică.

##

Dragi colegi, e corect să spunem lucrurilor pe nume și așa cum s-au petrecut ele, pentru că astfel de dezinformări vi se fac și dumneavoastră în plen, s-au făcut și ieri la presă, făcându-se anumite declarații așa, după colț.

Vă pot spune un singur lucru. Ieri, colegii noștri de la PSD+PC și de la PNL au depus o solicitare pentru înființarea unei comisii de anchetă. Domnul Bănicioiu a solicitat să se discute acel punct mai repede. Nu numai că nimeni nu a blocat, dar eu personal am cerut să fie discutat primul.

Am epuizat discutarea solicitării comisiei de anchetă în fix 3 minute și a fost adoptată hotărârea în unanimitate. Mai mult decât atât, Grupul parlamentar al PD-L susține fără rezerve înființarea Comisiei de anchetă cu privire la „Ziua Tineretuluiˮ, organizată de Ministerul Tineretului și Sportului. Noi avem convingerea, avem convingerea că doamna ministru Monica Iacob-Ridzi este nevinovată și tocmai de aceea vrem ca lucrurile acestea să fie clarificate. Vreau să înțelegeți că niciodată în istoria sa Partidul Democrat Liberal nu a protejat pe nimeni și nu a ascuns adevărul.

Din acest punct de vedere, dragi colegi, dacă îmi permiteți să-mi continui restabilirea adevărului, veți vedea că noi vom proba cu votul nostru acest lucru. Ceea ce aștept de la dumneavoastră, după ore și ore întregi de discutare în Biroul permanent, este un minut de onestitate, un minut de onestitate când, în fața votului, să deblocați o procedură începută și să încuviințați solicitarea de începere a urmăririi penale.

Vă mulțumesc. ( _Aplauze.)_ Domnul Bănicioiu.

Așa se întâmplă când mințiți, domnule Bănicioiu!

## Nu.

Deci discuția despre comisie s-a reluat abia în a doua parte a Biroului permanent. Îmi pare rău, dar există stenograme.

Vă rog frumos să le verificați. Fiți corecți!

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Drept la replică! Domnilor colegi,

##

Îmi pare rău că oameni politici tineri preiau din comportamentul celor care cu toții am vrea să fie scoși din politică. Ați vorbit despre pensii speciale, domnule coleg. Ei bine, da, m-am dus în Comisia de statut, da, i-am rugat, aș spune, ba aproape că i-am implorat pe colegii noștri să ia în dezbatere proiectul semnat de întregul Grup parlamentar al PD-L și care vizează un lucru foarte simplu, și lucrul acela foarte simplu este că noi suntem cetățeni ai României și dacă românilor li se calculează pensiile după un sistem public de calcul, ei bine, și noi trebuie să beneficiem de aceeași procedură.

Ei bine, dragi colegi, sper și mă bucur că există aici intervenții, m-aș bucura tare mult să asistăm la un vot final prin care să decidem ca pensiile parlamentarilor să fie calculate la fel ca ale celorlalți cetățeni.

În ceea ce privește buncărul, dragi colegi, oricât am încerca să ne ascundem, nu putem, din păcate, să ștergem din mintea oamenilor o percepție pe care v-o arată toate studiile. Numai dacă vom pune mâinile la ochi, ne vom ascunde urechile, numai așa vom putea nega realitatea din mintea alegătorilor noștri. Ceea ce vă cer este s-o schimbăm, iar asta nu vom face cu astfel de discursuri, ci o vom face prin acțiuni.

Iar în ceea ce privește Biroul permanent, trei minute am discutat solicitarea Grupului parlamentar al PSD+PC și al PNL. Stenogramele o demonstrează.

Am discutat ore și ore întregi situația solicitării făcute de procurorul general pentru începerea urmăririi penale a domnului Adrian Năstase și, paradoxal, dragi colegi, ca s-o spun și pe asta, am trecut prin situația în care cel care a dus la dezbateri de 4-5 ore era chiar omul vizat de această solicitare.

Iată care, de fapt, este adevărata istorie și, da, am dus o bătălie, și recunosc, și bătălia mea a fost ca astăzi să putem să discutăm această solicitare împreună, toți, în plenul Parlamentului și noi, toți, să decidem.

Vă mulțumesc mult.

Domnul Ioan Oltean, intervenție pe procedură.

## **Domnul Ioan Oltean:**

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt unul dintre cei mai vechi parlamentari. Nici nu știu dacă să fac un titlu de glorie din acest lucru sau să îmi fie jenă de acest lucru.

Stimată colegă, aveți puțintică răbdare!

Imaginea Parlamentului nu poate să fie mai proastă decât este astăzi! Vă rog să vă uitați.

Vă asigur, stimați colegi, că principalii vinovați de această imagine foarte proastă suntem în primul rând noi.

Am asistat astăzi la două luări de cuvânt, a doi politicieni tineri, speranțe, probabil, ale fiecărui grup parlamentar, care într-un mod totalmente nepermis falsifică adevărul. I-am spus ieri în ședința de Birou permanent domnului vicepreședinte Olteanu, pentru care am un respect deosebit, suntem într-o relație foarte bună, că a dezinformat opinia publică atunci când în pauza luată la ședința de Birou permanent, pentru lipsa de cvorum sau pentru plecarea liderilor de grup, a spus că PD-L a încercat să tergiverseze luarea unei decizii în ceea ce privește constituirea comisiei de anchetă. Astăzi îl aud pe distinsul nostru coleg Bănicioiu spunând același lucru.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să fiu foarte sincer și foarte corect cu dumneavoastră și cu cei care ne urmăresc, poate mai mulți decât dumneavoastră. Ieri, domnul vicepreședinte Bogdan Olteanu, la începutul ședinței, a propus completarea ordinii de zi cu solicitarea Grupului parlamentar al PNL privind declanșarea procedurii de urmărire penală a ministrului Monica Ridzi. Cei care ați fost prezenți... vă rog să fiți foarte corecți și cinstiți să acceptați fără niciun fel de reținere includerea pe ordinea de zi. Nu s-a mai purtat niciun fel de discuție legată de această chestiune, pentru că, în urma unor discuții de altă natură, majoritatea liderilor grupurilor parlamentare au părăsit sala de ședințe și nu s-au mai putut discuta chestiunile legate de program și de ordinea de zi.

La reluarea ședinței, după-masă, la ora 19, s-a propus de către același grup și de către Grupul parlamentar al PSD înființarea comisiei de anchetă. În unanimitate, și pe parcursul a 2-3 minute, această chestiune a fost rezolvată.

Este inadmisibil ca astăzi să venim să punem ca o contrapondere la dosarul Năstase un dosar Monica Ridzi. V-am spus și ieri, domnule vicepreședinte Olteanu, că nu e vorba despre două dosare și v-ați corectat în ședință, că n-ați

spus două dosare. E vorba despre un dosar și despre o sesizare, sunt două lucruri distincte.

Înțeleg, drept la replică, domnul Adrian Năstase. Vă rog.

## Stimați colegi,

Urmăresc cu multă admirație aceste discuții, dar nu văd care este legătura cu rezolvarea problemei pe care o avem pe ordinea de zi și care este aceea de a decide dacă este admisibilă o cerere din partea procurorului general de a se relua un vot prin aplicarea greșită a art. 147 din Constituție.

Eu am crezut că dezbaterile generale vor viza această chestiune... Și o rog pe președinta Camerei, căreia i-am pronunțat numele, sper să nu vină pentru un drept la replică la microfon, să revină la această problemă pe care o avem de decis, pentru că eu cred că celelalte chestiuni sunt absolut în afara subiectului. Le vom trata la momentul respectiv.

În ceea ce privește afirmațiile unora dintre colegi, unii dintre ei cu mai multă experiență și care erau parlamentari și în perioada anterioară, eu îmi aduc aminte, am participat la ședința din august anul trecut, când dosarul și cu acuzațiile respective, după ce am prezentat contraargumente, după ce am fost la Comisia juridică, după ce am arătat minciunile și acuzațiile mincinoase din acel dosar, cu 150 de voturi împotrivă și 120 numai pentru, acel dosar a fost respins.

Problema acum nu este să discutăm acel dosar din nou, ci problema pe care am spus-o până acum, unii au înțeles-o, unii o înțeleg mai greu, este aceea dacă vom revota la infinit până când, în baza indicațiilor conducerii supreme, să se ajungă la o anumită soluție. Eu am înțeles, este aici în țară, acum, o comisie care să fie într-un fel influențată într-o anumită direcție, dar eu vreau să revenim la ceea ce este de fapt votul penibil pe care trebuie să-l dăm astăzi, și anume dacă art. 147 din Constituție îl considerăm în continuare valabil sau nu, pentru că votul este despre acest lucru, dacă Constituția va fi aplicată și de către Parlament, nu despre dosarul Năstase. Dosarul Năstase a fost rezolvat, a fost votat într-un fel în baza art. 109 din Constituție, anul trecut, în august. Au trecut atâtea luni, în mod normal Parchetul trebuia să ia o anumită decizie, să închidă acel dosar, să găsească o anumită soluție procedurală. Nu a făcut acest lucru, revine pentru încă un vot, s-ar putea în felul ăsta să revenim la voturi, vă repet, articolul din regulament a avut valabilitate timp de 15 ani. Anulându-l, înseamnă că putem, pe același principiu al relativității hotărârilor Parlamentului, să reluăm oricare dintre voturi. Doriți acest lucru?

## Și eu.

Domnul Pambuccian, domnul Bogdan Olteanu, domnul Daniel Oajdea și domnul Bănicioiu.

Sigur, drept la replică.

## Doamnă președinte,

Nu vreau să mă pronunț în niciun fel pe fondul discuției. Vreau să fac un apel către dumneavoastră: să nu ne mai jignim! Constat din ce în ce mai des că se întâmplă lucrul ăsta și nu este bine. Nu cred că este bine să fim toți la fel. Cred că e bine să fim foarte diferiți. Nu cred că este o calitate să fii tânăr sau bătrân, nu cred că este o calitate, nu știu, să ai pielea de culoare neagră sau albă, nu astea sunt calitățile de care e nevoie aici. Cred că nu este bine să ne jignim, nu este bine să escaladăm în felul acesta lucrurile.

Sigur, s-ar putea spune foarte multe lucruri despre calități care se pot măsura mai greu decât în cifre, care țin de școală, țin de multe alte lucruri, nu am să le spun de la acest microfon, pentru că nu vreau să escaladez. Dar, vă rog, lucrul ăsta se întâmplă des în ultimul timp. Vă rog, putem discuta despre absolut orice fără să ne jignim, respectându-ne și respectând diferențele dintre noi.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Bogdan Olteanu.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## Doamnă președinte,

Pentru că vrem să terminăm, am să fiu extrem de scurt, dar nu pot să nu observ că din nou se încearcă același mecanism de a fi insultați pentru a ieși din sală. V-a mers de câteva ori și la Biroul permanent, și la plen, vă spun foarte clar că de data asta oricât ni se vor cenzura părerile, așa cum s-a făcut în Biroul permanent ultima oară, oricât vom fi atacați, insultați și oricâte minciuni se vor spune, nu ieșim din sală. Rămânem în sală și a șaptea încercare a dumneavoastră din această sesiune de a amâna această chestiune și de a amâna cele două dosare va eșua.

Domnule Bănicioiu, vă rog.

Nici eu nu am să prelungesc discuția, tocmai pentru a nu face acest joc, vreau doar să spun că pe mine alegătorii mei de la Zimnicea nu m-au trimis în niciun buncăr.

Doi la mână. Dacă vreți să schimbați ceva, repet, conduceți Camera și puteți să faceți acest lucru. Din păcate, până acum n-am văzut decât vreo două-trei patronaje de câteva expoziții și nimic mai mult. Iar, în rest, colegului mai vechi în Parlament, care a vorbit mai devreme, poate vă întrebați și dumneavoastră de ce are imaginea Parlamentul așa de rea. Poate aveți vreun răspuns.

Vă mulțumesc.

Domnul Daniel Oajdea.

Făcuse un apel domnul Pambuccian, dar...

## **Domnul Daniel Vasile Oajdea:**

## Domnilor colegi,

Observ cu îngrijorare că, încercând să abordăm toate detaliile legislative, scăpăm fondul problemei. Domnul deputat Adrian Năstase poate fi vinovat sau poate fi nevinovat. Pentru a afla răspunsul la această problemă trebuie să lăsăm justiția să se pronunțe. Domnul Adrian Năstase este acuzat că și-a însușit în mod ilegal mai multe milioane de euro. Aceștia nu sunt nici bani de pâine, nici bani de covrigi pentru domnul Adrian Năstase. Orice om care lucrează cinstit în țara asta nu poate visa să aibă asemenea sume, iar mulți dintre ei se încurcă și atunci când încearcă să le pronunțe.

Nu înțeleg politica Partidului Social Democrat care, atunci când vine vorba de pensii, spune că nu sunt bani, atunci când vine vorba de salarii pentru profesori nu este de unde, dar atunci când vine vorba de a da pe mâna justiției oameni care sunt suspecți că au furat milioane de euro, atunci fac zid în jurul lor pentru a-i proteja. Foarte mulți au scăpat după Revoluție prin această complicitate.

Închei.

Cu permisiunea dumneavoastră o să vă transmit un mesaj din partea alegătorilor din colegiul meu: dacă faceți zid în jurul domnului Năstase, încercând să blocați justiția, în numele poporului, sunteți niște hoți!

Procedură.

Doamna Aura Vasile.

## **Doamna Aurelia Vasile:**

Este și procedură, și drept la replică. Încep cu dreptul la replică.

Vreau să-i spun stimatului coleg că cei care au tăiat banii de la pensii, de la învățământ, de la cercetare și de la alte probleme sociale se numesc Pogea și Boc.

Iar acum, doamnă președinte, pe procedură. Cred că toate grupurile parlamentare au intervenit, am avut și drepturi la replică, vă rugăm să reveniți la ordinea de zi și să începem dezbaterile pe punctul pe care trebuie să-l analizăm astăzi în plenul Camerei și să dăm un vot pe el.

O citiți dumneavoastră, doamnă președinte, reformularea?

Nu.

Citiți-o dumneavoastră și eu îl întreb pe domnul Călian dacă asta a vrut dumnealui să propună.

„În temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) și a art. 147 alin. (4) din Constituția României, republicată, ca și în temeiul art. 228 din Regulamentul Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994, cu modificările ulterioare...”

Vă mulțumesc.

Pentru că nu mai sunt alte intervenții pe procedură, intrăm în dezbaterea pe articole a primului proiect de hotărâre: Hotărâre privind solicitarea procurorului general de reluare a procedurii parlamentare cu privire la începerea urmăririi penale împotriva domnului deputat Adrian Năstase.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Adoptat.

În ceea ce privește articolul unic dacă sunt observații? Domnule Petru Călian, vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Cu siguranță că nu voi jigni pe nimeni și voi discuta strict pe acest subiect.

V-aș propune ca la alin. (4), unde se face referire la art. 155, să fie anulată această prevedere, pentru că art. 155 nu este respectat absolut deloc. Din contră, este încălcat într-un mod flagrant. Și pentru a-i da o doză de legalitate, ca să nu fie declarată neconstituțională această hotărâre, vă propun să nu apară art. 155. Deci, cu referire doar la celelalte prevederi, respectiv art. 109 alin. (2), art. 147 alin. (4) și Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994.

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Există un alt punct de vedere din partea domnului Duvăz, după care o să vă supun la vot propunerea amendării.

Nu, doamnă președinte, nu un alt punct de vedere, dar din partea inițiatorului, pentru că inițiatorul este grupul parlamentar pe care-l reprezint, suntem de acord cu propunerea domnului deputat, de eliminare a mențiunii art. 155.

Cineva emoționat și-a lăsat pixul.

Vă rog să vă prezentați, poate că în bătălia asta...

Vă mulțumesc, domnule Duvăz. Vă supun la vot acest amendament.

Domnule Călian, așa ați vrut să amendați? Nu.

Domnule Călian, vă rog.

Din momentul în care nu se face referire la art. 155 din Constituția României, republicată, se pune punct și se încheie această frază, pentru că altfel ați introdus ceva nou, ceea ce nu era în textul inițial.

Deci pot să dau citire frazei, dacă doriți.

„În temeiul prevederilor art. 109 alin. (2) și ale art. 147 alin. (4), din Constituția României...” și urmează: „...Camera Deputaților adoptă prezenta hotărâre”.

Domnule Nicolicea, vă rog.

Era o corelare la ultimul alineat că „această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din data de 16 iunie 2009, cu respectarea prevederilor...”, data trebuie modificată „...cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.”, și nu mai este art. 155.

## Am înțeles.

Deci amendamentul domnului Călian vizează practic și prima parte și ultima parte. Acum vi-l supun la vot.

Vă rog să introduceți cartelele.

Votul este deschis.

S-a încheiat votul.

218 voturi pentru, 3 împotrivă și 4 abțineri. Rămâne pentru votul final.

Trecem la Hotărârea privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase.

Domnule Duvăz, vă rog.

## Doamnă președinte,

Am făcut o cerere de la această onorantă, pentru mine, tribună înaintea dezbaterilor, în momentul în care s-a prezentat și ordinea de zi, pentru a vota acest proiect de hotărâre, urmând ca cel de-al doilea proiect de hotărâre, la rândul lui, să fie supus discuției și votului în situația în care această hotărâre, deci, în succesiune, așa cum și dumneavoastră ați promis.

Am cerut să consultați Camera în legătură cu propunerea pe care v-am făcut-o, adică să cerem un vot Camerei în legătură cu propunerea de a vota acum proiectul de hotărâre pe care l-am propus, urmând ca, dacă el nu primește un vot suficient pentru, să fie discutat următorul proiect de hotărâre.

Nu, dar nu sunt exclusive, sunt doar succesive, ceea ce înseamnă cu totul și cu totul altceva. Înseamnă că se discută una după cealaltă, domnule Duvăz.

Întâi o supunem pe una la vot, pe urmă pe cealaltă.

Nu, eu nu le numesc exclusive, pot fi succesive, dar haideți să dăm un vot în legătură cu acesta.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Am înțeles.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Toader vrea să aibă intervenție pe acest punct de vedere.

Nu trag de timp. Vreau să vă spun că s-a stabilit în ordinea de zi și modul în care facem dezbaterea. Facem dezbaterea pe cele două hotărâri și apoi votul. Asta a fost.

Deci, domnule Duvăz, eu vă spun că asta s-a pus în ordinea de zi, să stabilim, să facem dezbaterea și apoi vot final cu toate, și cu moțiuni, și cu toate. Asta am vrut să vă spun.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Bun. Am înțeles. Este o propunere a domnului Duvăz, nu e niciun fel de problemă. Haideți să votăm în legătură cu ea.

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Duvăz, ca după fiecare proiect de hotărâre să supunem la vot.

Trecem la următorul proiect, Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al României.

A! Mă scuzați, da, aveți dreptate. Eu am greșit. Vă scăpam de un stres.

Acum, vă supun la vot Hotărârea privind solicitarea procurorului general de reluare a procedurii parlamentare cu privire la începerea urmăririi penale împotriva domnului deputat Adrian Năstase.

Urmează să discutăm acum Proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru.

Procedură.

Domnul Nicolicea.

## **Domnul Eugen Nicolicea:**

Este evident și pentru cei care vor să fie egali cu cei mai dotați și că dacă o cerere este inadmisibilă nu mai poți s-o discuți.

Domnul Petru Călian.

Din păcate, sunteți într-o ușoară eroare, deoarece un proiect de hotărâre poate fi discutat doar în baza Regulamentului Camerei Deputaților, art. 155.

Proiectul de hotărâre care este acum adus în discuție se încadrează în prevederile regulamentului și diferă față de proiectul de hotărâre pe care l-ați votat anterior.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache, domnul Duvăz, domnul Sever Voinescu.

## Doamnă președinte,

Vă reamintesc că tocmai am votat că nu mai putem vota o dată. Păi ce, noi ne jucăm?!

Dacă am stabilit că votul pe care l-am dat în 13 august 2008 a fost un vot regulamentar, nu mai putem vota o dată. Adică s-a stabilit foarte clar că Parlamentul a votat perfect regulamentar în august 2008 și, în aceste condiții, nu mai putem repune obiectul pe care-l cere procurorul general, acela de a repune și revota. A fost stabilit prin vot.

În aceste condiții, cererea de începere a urmăririi penale nu mai are obiect în aceste condiții, stimați colegi. Ce să mai repunem?

În aceste condiții, doamnă președinte, vă solicit, în numele Grupului parlamentar al PSD+PC, de a scoate de pe ordinea de zi acest proiect care, practic, a fost eliminat prin votul colegilor la votul pe care tocmai l-am exprimat mai devreme.

Vă mulțumesc.

Și eu. Domnul Sever Voinescu.

## **Domnul Sever Voinescu-Cotoi:**

## Doamnă președinte,

Eu am senzația că de fapt cei care cu onoare și cu ardoare patriotică au votat acest proiect de hotărâre nu știu foarte bine sau n-au citit foarte bine ce au votat, sărind evident să-l apere pe domnul Adrian Năstase și crezând că asta este suficient.

Iertați-mă! Hotărârea pe care tocmai ați votat-o, articolul unic se referă la faptele care fac obiectul Dosarului 114/P/2007 al Direcției Naționale Anticorupție.

Hotărârea pe care o discutăm acum se referă la faptele care fac obiectul Dosarului nr. 33/P/2009, alt dosar, al Direcției Naționale Anticorupție pentru că, iertați-mă, pentru că acesta este dosarul la care se referea solicitarea.

Deci e clar că votăm... sunt două dosare, eu nu știu ce conține dosarul pentru care s-au bătut domnii și doamnele colege. Acum, avem de votat acest dosar la care se referă solicitarea. Al doilea lucru: chiar dacă ar fi același lucru, este firesc ca Parlamentul să poată emite acte succesive care abrogă actul anterior. Deci dumneavoastră nu puteți niciodată, până la urmă, a bloca un vot pe ideea că o dată s-a votat așa și atunci trebuie să rămână așa. Pe cale de consecință, n-am mai putea abroga legi niciodată, domnilor. Deci, ăsta este al doilea argument.

Și vine al treilea argument, care ține totuși de onorabilitate și de un anume angajament politic. S-a discutat foarte clar în Biroul Permanent, stenogramele sunt mărturie. Noi venim în fața dumneavoastră cu două proiecte de hotărâre. Astea sunt. Niciodată, nimeni nu le-a contestat. Ele sunt chiar diferite, referindu-se la dosare diferite. Prin urmare, pe ce temei solicităm scoaterea din ordinea de zi a acestuia, pentru că temeiul că ele se referă la dosare identice nu există.

Deci vă solicităm, așa cum s-a votat acest proiect de hotărâre să votăm în continuare proiectul de hotărâre, așa cum a stabilit Biroul permanent. Eu am înțeles că de multe ori facem jocul politic de a stabili ceva în Biroul permanent și venim aici și facem o piruetă și explicăm că e altceva, dar de data asta, domnilor, e vorba de ordinea de zi și apelul meu este să ne ținem de ordinea de zi.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Ușurel, ușurel!

Domnul Pambuccian era.

Am o mare rugăminte.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Imediat!

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz**

**:**

Ați menționat aici cuvântul „ușurel”. În condițiile astea, „ușurel” în fața popii, nu cu mine!

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Domnule Pambuccian, vă rog.

Vă solicitam înțelegerea de a o lua treptat, de a o lua ușor, atâta tot. Eu știu că sunteți nervos că ați votat pe un alt dosar, domnule Duvăz, dar asta e viața, ce să facem?!

Doamnă președinte,

Am o rugăminte la dumneavoastră. Pentru că a existat înainte o neclaritate în legătură cu ce se vota, vă rog frumos, înainte de fiecare vot, să ne spuneți cu claritate ce votăm, pentru că a existat destul de multă confuzie și e bine să știm foarte clar ce înseamnă da, ce înseamnă nu.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Adrian Năstase.

Mă bucură atenția dumneavoastră de a mă menține în atenția Camerelor și în atenția dezbaterii publice. Apreciez în mod deosebit acest lucru.

Vreau însă să vă spun că sunt extrem de mirat de faptul că într-o perioadă în care probabil că sunt prea mulți filozofi în țara asta, probabil că au început să lipsească și cei care cunosc regulile elementare de logică. Aici este o chestiune pe care chiar n-o înțeleg. Și noi am pornit în Biroul permanent de la o discuție referitoare la o sesizare a doamnei Kövesi. Doamna Kövesi ne-a trimis o scrisoare minunată în care spune, între altele, cu privire la faptele descrise, a fost adresată anterior Parlamentului o altă sesizare cu același obiect. Repet, cu același obiect, solicitarea Parchetului fiind respinsă în ședința din 13 august, întrucât nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerute de art. 155. Prin decizia Curții Constituționale s-au modificat, în sfârșit, prevederi din regulament.

Mai departe: „întrucât constatarea neconstituționalității normelor pe baza cărora a fost îndeplinită o procedură — deci cea din 13 august — impune refacerea acesteia, deci reluarea votului și reluarea procedurii pe acel dosar care a fost supus atenției Parlamentului, în considerarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, ca efect al deciziei menționate — eronat, pentru că nu se aplică aici art. 147 —, este necesar ca procedura parlamentară să fie reluată, iar Camera Deputaților să se pronunțe din nou asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. Deci „din nou” vizează solicitarea anterioară, că nu putea să spună doamna Kövesi „din nou” pe solicitarea de acum.

Sunt câteva elemente mărunte, poate, pentru unii s-ar putea să nu conteze, dar eu vreau să vă reamintesc, chiar dacă s-ar dori un vot distinct pe o altă cerere... eu mă aștept ca zilele viitoare să apară noi acuzații la adresa mea, noi dosare, sunt obișnuit, să disjungă, din dosarul „Zambaccianˮ, până acum s-au făcut dosare doar pentru două sau trei camere, poate se mai găsește ceva de făcut de acolo, se disjunge, se mai face un dosar, fără îndoială, dar deocamdată ceea ce avem noi de discutat este solicitarea neconstituțională bazată pe necunoașterea art. 147, prin care se cere reluarea votului pe următorul motiv, nu că există un alt dosar, ci pe motivul că s-a schimbat cvorumul necesar pentru votul care s-a dat atunci.

Vă mulțumesc. Domnul Sever Voinescu, procedură. Era, scuzați-mă, domnul Duvăz.

Vă rog, domnule Duvăz, după care urmează domnul Sever Voinescu, apoi domnul Gelu Vișan.

## Stimați colegi și doamnă președinte,

Ne aflăm în fața unei, să zicem, încercări de a face un artificiu privind solicitarea procurorului general, solicitare profund neconstituțională. De fapt, noi nici nu trebuia, ca să fim sinceri, să ne pronunțăm în calitate de Cameră, ci pur și simplu trebuia să constatați la nivelul Biroului permanent că solicitarea este neconstituțională și cei care l-au pus în funcție pe procurorul general trebuiau să-l trimită acasă, că procurorul general ar trebui ca minimum să știe Constituția.

Totuși, stimați colegi, acest artificiu încearcă să introducă de fapt în discuție... ca și când am discuta altceva. Solicitarea este una singură, depusă prin adresa nr. 383/10 martie 2009. Solicitarea procurorului general, prin această adresă, este de reluare a unui vot pentru care Camera s-a pronunțat. Procurorul general crede de cuviință să inventeze anticonstituțional faptul că votul poate fi reluat, pentru că între timp, ulterior acestui vot, Decizia Curții Constituționale a schimbat cvorumul pentru un asemenea act normativ, în cazul nostru, o hotărâre.

Nu reiau toată demonstrația că asta pune în discuție toate hotărârile emise de această Cameră timp de 10 — 15 ani.

Problema este că acest subterfugiu încearcă să ne ducă la a da două voturi pe două lucruri distincte, ele nefiind două lucruri distincte, și fiind o unică solicitare inadmisibilă și neconstituțională. Vă rog să luați notă de asta, stimați colegi, și vă rog să solicităm doamnei președinte, nu mai îndrăznesc s-o fac singur, dar împreună cu dumneavoastră cred că o putem face, să scoatem de pe ordinea de zi, pronunțându-ne prin vot, această a doua solicitare.

Vă rog să supuneți votului, doamnă președinte. Mulțumesc.

Domnule Duvăz, nu puteți să scoateți de pe ordinea de zi un lucru total diferit de hotărârea dinainte. Dumneavoastră v-ați pronunțat pe un dosar. Ăsta vizează un alt dosar. Domnul Sever Voinescu.

Doamnă președinte,

Încerc să găsesc o soluție de compromis. Înțeleg că există o bună parte dintre colegii noștri care doresc să-l apere pe domnul Adrian Năstase în toate dosarele, indiferent de numerele lor.

Problema este că domnul Năstase are cam multe, cam multe numere... Bun, sunt oameni care nu se prea uită la ce este în dosar și ce număr are și votează așa. OK, este dreptul lor, sunt parlamentari aleși ca noi toți.

Din cauza asta, propunerea mea este, doamnă președinte, evident, n-avem niciun motiv să scoatem de pe

ordinea de zi hotărârea la care am ajuns, propunerea mea este s-o supunem la vot. Dacă într-adevăr colegii parlamentari sunt convinși că este vorba despre același lucru, vor vota respingând această hotărâre, îl vor apăra în continuare pe domnul Năstase, cu alte cuvinte, iar alți colegi, care au dubiile lor, vor vota altfel.

Dar nu puteți, doamnă președinte, să scoateți de pe ordinea de zi o hotărâre care se referă la un dosar cu un număr, pentru că anterior s-a votat o altă hotărâre, care se referă la un dosar cu alt număr. Este ridicol, ca să folosesc un cuvânt blând.

Deci, doamnă președinte, solicitarea mea este să purcedem la analiza acestei hotărâri și, evident, la votul ei imediat.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Era domnul Márton Árpád, după care domnul Gelu Vișan.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați,

Poate ați observat, până acum nu am venit la acest microfon, tocmai pentru a tranșa cât mai repede această problemă.

Mi se pare cel puțin interesant că, din moment ce s-a citit un raport al unei comisii, legat de o inadmisibilitate, doamna președinte a vorbit atât de emoționant despre acest raport, propunând cum să votăm, ulterior ei se gândesc cum că am fi votat altceva. Mă surprinde, dar eu nu fac calificative de genul celor pe care le-a făcut doamna președinte și colegii de grup parlamentar.

De fapt, am venit la acest microfon pentru a vă scuti de posibile sancțiuni.

Doamnă președinte,

Dumneavoastră ați uitat să chemați la ordine oratorii, care au folosit fel și fel de cuvinte legate de cei care nu au aceeași părere cu ei. Dumneavoastră ar fi trebuit să-i chemați la ordine. Evident, ar fi trebuit să aveți aceeași soluție, inclusiv legat de cuvântul dumneavoastră.

Dar mai aveți o posibilitate de a nu-i sancționa conform regulamentului, art. 151. Pentru că art. 151 zice clar: „Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii, atât de la tribuna Camerei, cât și din sala de ședințe a plenului sau a comisiilor”. Cred că toată lumea a auzit cine și ce a spus de la acest microfon. Se regăsește în stenogramă.

Totuși, în cazul sancțiunii aplicabile, inclusiv de interzicere pentru o perioadă de 15 zile a participării la plen, caz în care probabil un vicepreședinte va trebui să conducă ședințele Camerei Deputaților, există o posibilitate de a scăpa de această sancțiune: deputatul care a proferat astfel de insulte să vină la microfon și să-și ceară scuze, începând cu doamna președinte și cu ceilalți colegi din Partidul Democrat Liberal, care au găsit de cuviință să profereze astfel de injurii. Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Drept la replică, dați-mi voie.

##

Dragi colegi,

Cred că ori n-am fost ascultată cu atenție, ori suntem noi mai sensibili astăzi decât de obicei. Eu n-am adresat niciun fel de insultă. Nici nu mi-aș permite. Vă respect pe fiecare dintre dumneavoastră, indiferent ce opinii politice aveți, și este și firesc ca într-o instituție democratică lucrurile să decurgă în mod normal și având opinii diferite fiecare dintre noi.

Domnule Márton Árpád, dragi colegi, dacă o singură dată vă mai permiteți să spuneți că eu am jignit pe cineva, vă recitesc discursul.

Vă mulțumesc.

##

Era domnul Gelu Vișan de foarte mult timp înscris la cuvânt.

Stabiliți mai bine ordinea între dumneavoastră, că ați ridicat mâna simultan, mai ales că faceți parte din același grup politic.

## **Domnul Gelu Vișan:**

## Stimați colegi,

M-am supus votului plenului, cu toate că în mape și în casete primiserăm cu toții continuarea procedurii de săptămâna trecută. Eu n-am făcut decât să atrag atenția că suntem în procedură, dar m-am supus votului Camerei.

Mai mult decât atât, azi am spus să inversăm ordinea. S-a votat ordinea de zi așa cum a propus Grupul parlamentar al PSD-ului. Și aici ne-am supus votului Camerei.

Stimați colegi,

Am avut cinstea și onoarea — pe procedură intervin — de a participa la câteva ședințe de Birou permanent al Camerei Deputaților. Am văzut la aceste ședințe cum domnul Adrian Năstase este vicepreședinte al Camerei Deputaților și susține un punct de vedere, după care nu mai este vicepreședinte și susține punctul Domniei Sale de vedere ș.a.m.d.

Am ascultat aici o foarte frumoasă pledoarie legată de votul pe care nu mai trebuie să-l dăm, pentru că am dat un vot și n-ar fi admisibil. De asemenea, o să repet ceea ce am spus aseară în Biroul permanent al Camerei Deputaților, și anume că, în cazul în care nu votăm cererea procurorului general, cererea rămâne suspendată în aer și Camera Deputaților nu dă niciun fel de răspuns. Dar să presupunem că și aceasta este o dezbatere de tip logic și bineînțeles că Grupul parlamentar al PSD-ului, care face front comun în spatele domnului Adrian Năstase, nu o să fie de acord.

Dar, domnule Márton Árpád, mă așteptam să vorbiți despre procedură, ceea ce eu am învățat de la dumneavoastră și învăț în continuare, și știți lucrul acesta, avem două proiecte de hotărâre.

Haideți să lăsăm puțin toate dezbaterile de argumente, dar în acest moment chiar că nu avem ce să facem. Și eu citesc de aici... S-a votat ceva mai devreme. S-a votat. Zice: „reluare a procedurii”... 114/2006/2007 și se cere în acest moment „pentru faptele care fac obiectul Dosarului nr. 33/2009. Păi sunt două lucruri diferite!

Sunt două lucruri diferite, atenție! Deci în cererea procurorului general se cere dosarul nr. 33/2009.

Mulțumesc.

Domnul Duvăz, vă rog.

## Doamnă președinte și stimați colegi,

Nu știu cui îi este de folos această dezbatere prelungită și total inutilă decât poate dacă o folosim pentru democrație. Și dacă reușim să depășim acest moment, o să reușim pe urmă

să credem că pasiunile politice nu ne pot duce la a încălca legea și, mai rău, la a dezinforma plenul.

Și nu este o acuză directă, doamnă președinte, pe care v-o aduc dumneavoastră, dar faptul că administrați lucrările trebuie să vă facă și responsabilă, inevitabil, de adevărul acestor lucrări, indiferent că greșeala nu-i a dumneavoastră.

Vorbiți aici... Aștept să găsiți și Dosarul nr. 33 și timpul pentru a asculta dezbaterile acestei Camere.

Pot continua, înțeleg.

Doamnă președinte,

Cred că prezența dumneavoastră și a secretarilor de ședință este absolut suficientă pentru a conduce aceste lucrări și că cu siguranță nu aveți nevoie să vă ajute nimeni.

O să continui prin a vă spune, doamnă președinte, că, din păcate, ceea ce dumneavoastră numiți în proiectul de hotărâre „dosar”, este „vă înaintez alăturat”, citez „referatul nr. 33/P/2009”. Deci nu un dosar, ci referatul care se referă la dosarul pe care noi l-am discutat.

Deci dumneavoastră vreți să luăm o hotărâre acum în legătură cu un referat care înaintează un dosar în legătură cu care noi ne-am pronunțat, stimată doamnă președinte. Cei care v-au pus la dispoziție acest subterfugiu, crezând că vă ajută, n-au făcut decât să vă pună într-o postură extraordinar de proastă și sunt convins că veți cere demisia lor, dacă fac parte din aparatul Camerei Deputaților sau din secretariatul general.

Iată deci, stimați colegi, de ce nu putem decide într-o hotărâre în legătură cu un dosar care nu există, ci este referatul în legătură cu dosarul pe care noi am decis că este inadmisibil să-l rediscutăm.

Stimată doamnă președinte,

Să încercăm să depășim această perioadă oarecum copilărească de confruntare, prin subterfugii nereușite, și să închidem această discuție în legătură cu o cerere, și subliniez: nu a fost o discuție în legătură cu un dosar pe care ar trebui sau nu să decidem dacă se cere urmărirea penală, a fost o discuție în legătură cu cererea procurorului general de repetare a unei proceduri asupra căreia Camera a decis prin proceduri legale și constituționale anul trecut.

Vă mulțumesc. Drept la replică, domnul Gelu Vișan.

Mi s-a dat cuvântul și o să fiu de data asta foarte scurt. N-am făcut decât să citesc din cererea procurorului general, da, care scrie așa — poate dumneavoastră ați înțeles altceva, domnule Duvăz, eu am citit — „atașăm sesizării și referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, care efectuează cercetări în cauză, și copia dosarului nr. 33/2009, conținând: volumul I — 394 file; vol. II — 441 file; vol. III — 560 file; vol. IV — 430 de file”.

Această cerere a fost citită în plenul Camerei Deputaților, săptămâna trecută, de președintele Camerei Deputaților. Eu n-am făcut decât să citesc din cererea procurorului general al României.

Mulțumesc.

Domnul Florin Iordache.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte, Stimați colegi,

Am aflat cu toții că trebuie să facem mai mult sport... Dar unii care au făcut foarte mult sport, de performanță sau de neperformanță, cred că-și pot permite să se joace și să paseze dosarele ca pe un teren de baschet.

Este inacceptabil, stimați colegi, dosarul nr. 33, pe care-l trimite procurorul general, face trimitere... referatul din dosarul nr. 33 face referire la dosarul nr. 140 de anul trecut, asupra căruia ne-am pronunțat.

Este inacceptabil ceea ce ni se cere în acest moment, stimați colegi.

Pentru că, doamnă președinte, un dosar nu se putea face unui parlamentar și fost ministru până nu se cerea acordul Parlamentului pentru începerea urmăririi penale.

Doi: dacă se trimitea un dosar la Parlament, trebuia, potrivit regulamentului, să se pronunțe Comisia juridică, de disciplină și imunități și să venim în fața plenului cu un referat. Toate acestea lipsesc.

Nu avem pe ce discuta, stimați colegi. Ne-am pronunțat pe dosarul de anul trecut, am stabilit prin vot că cererea care a fost înaintată Parlamentului este anormală, neconstituțională și inacceptabilă și, în aceste condiții, discuțiile sunt terminate.

Domnul Hrebenciuc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Eu nu știu care este numărul dosarului despre care discutăm, dar fac la dumneavoastră un apel la logică: dacă procurorul general cere reluarea votului, ea cere reluarea votului pentru un dosar nou sau pentru un dosar vechi? Nu poate să fie reluarea votului pentru un alt dosar, un dosar nou. Pentru un dosar nou se ia, se cere votul, nu reluare.

Și cu asta cred că v-am spus totul. Vă mulțumesc.

O să vreau, vă rog din suflet, înainte de propunerile de procedură, o să vă rog să facem mai puțin apel la logică și mai mult la ceea ce votăm sau am votat... Pentru că asta este situația.

Era domnul Nicolicea, după care domnul Sever Voinescu și domnul Mihăiță Calimente.

N-am să fac apel la logică, ca să nu tulbur anumite persoane, doar spun un singur lucru: hotărârea pe care am votat-o se referă la cererea trimisă cu adresa nr. 383/C/2009; și hotărârea pe care ar trebui să o discutăm acum a fost trimisă cu adresa nr. 383/C/2009, adică este aceeași.

Evident că dacă am votat o dată că această cerere este inadmisibilă, chiar dacă nu aplicăm logica, este clar că nu mai putem s-o votăm a doua oară.

În ceea ce privește scopul pe care l-ați avut, el este foarte clar: circul mediatic. Iar doamna procuror Kövesi a comis un

fals intelectual, pentru că a solicitat reluarea votului pe un dosar nou, dacă dosarul este nou.

Dacă dosarul nu este nou, atunci nu aveți dreptate, cu toată lipsa de logică. Repet: ne-am pronunțat asupra cererii cu adresa nr. 383/C/2009 și ne cereți să ne pronunțăm din nou cu adresa nr. 383/C/2009. Pentru toată lumea este evident că este vorba de același act.

Domnul Calimente, vă rog.

Strict pe procedură, doamnă președinte.

Eu înclin să cred că cei care au spus că, odată respinsă cererea doamnei procuror, lucrurile s-au lămurit, să presupunem că dumneavoastră aveți dreptate și că este vorba despre un nou dosar.

Păi, în calitate de președinte al Camerei ar trebui să remarcați că, dacă este vorba de un nou dosar, nu s-a parcurs nicio procedură care ar presupune ca un nou dosar să-l avem acum în dezbatere pe ordinea de zi, pentru că nu avem niciun raport al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și nu ați avut nicio discuție pe fond, pe acest dosar nou, în Comitetul liderilor și în Biroul permanent.

Deci, după părerea mea, acest dosar nou nu există. Este vorba, așa cum au spus și antevorbitorii, de dosarul vechi și este vorba despre un referat care are un alt număr decât dosarul.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Și eu vă mulțumesc.

##

Dragi colegi, sunt câteva lucruri care s-au spus acum în plen și pe care nu pot decât să le susțin și să-i spun domnului Calimente că are perfectă dreptate.

Da, domnule Calimente, de fapt ați devoalat, să spunem, discuțiile noastre din Biroul permanent. Într-adevăr, noi am spus că este o nouă solicitare, într-adevăr, am cerut ca această solicitare să meargă la Comisia juridică, de disciplină și imunități, am cerut ca această Comisie juridică, singura abilitată, conform regulamentului nostru, să investigheze astfel de lucruri să propună un raport și să fie supus după aceea plenului.

Din păcate, toate aceste eforturi procedurale normale care ar fi trebuit făcute au fost blocate de către Biroul permanent și de o majoritate pe care nu vreau s-o comentez. Din acest punct de vedere, și acest vot demonstrează un lucru: faptul că normal și întotdeauna este bine să urmezi respectarea regulamentului. Așa ar fi trebuit să procedăm, și atunci în fața dumneavoastră venea și Comisia juridică, de disciplină și imunități cu un raport și noi votam așa cum trebuie, totul procedural.

Iată că lucrurile nu stau așa. Le mulțumesc colegilor mei pentru ideea de a induce, de a face corelații, de a explica logic.

Dragi colegi, din păcate, proiectul de hotărâre amendat, discutat pe articole de către dumneavoastră, solicitat votul final de către dumneavoastră, a fost votat așa și se referă la un alt dosar.

Dragi colegi, Comisia juridică, de disciplină și imunități ar fi trebuit să vadă ce este în acele dosare. Ce să vă spun, că și data trecută, ca și de data aceasta, nu s-au deschis acele dosare. Cine știe ce este în acele dosare? Vedeți?! Asta este! Dumnezeu are grijă de toate. Vă mulțumesc.

Nu sunt președintele Camerei, o să vă mire că vorbesc așa de mult astăzi, la fel de mult ca și președinta Camerei, dar, stimați colegi, vreau să vă întreb, probabil efortul acesta de a apela la logică face rău unora, le creează probleme, dar eu vreau să vă întreb următorul lucru: dacă era un nou dosar, procurorul general avea o îngrijorare, o mare problemă să spună „Am un dosar nou, 3.520, încă unul pentru Adrian Năstase, vă rog să-l supuneți procedurii și să-i dați drumulˮ? Deci un nou dosar asta ar fi însemnat. Nu. Procurorul general spune: „Am o problemă cu felul în care s-a votat dosarul anterior; am o problemă pentru că a apărut o decizie a Curții Constituționale care-mi cere un alt cvorum pentru dosarul ăla vechi și vă rog, dragi prieteni și parlamentari, să mai votați o datăˮ, crezând că art. 147 se aplică, crezând greșit că se aplică și pentru trecut. Nu se aplică!

Vă spun încă o dată: dacă era vorba despre un dosar nou, atunci procurorul general nu mai venea să spună: „Ați greșit, ați votat atunci, vă cer să reluați procedura, vă rog să mai votați de trei ori.ˮ Cum să vorbim acum despre un alt dosar?! Că s-au dat numere diferite... Sigur, dacă vreți, putem să discutăm.

Eu vă spun următorul lucru: că nici nu putea să existe un dosar nou, pentru că asta ar fi însemnat o infracțiune din partea procurorului. Vă spun de ce, pentru că, în mod evident, un nou dosar nu putea să fie format decât dacă exista de mai înainte un acord pentru acel dosar din partea Parlamentului. Deci știți foarte bine că numai Parlamentul poate decide începerea urmăririi penale. Ca atare, un astfel de dosar nu putea să existe. Pe de altă parte, nu puteau să existe nici actele premergătoare și așa mai departe.

Sigur, eu înțeleg dorința de a menține acest subiect, dar o rog pe doamna președinte a Camerei să ia legătura cu procurorul general și să-i solicite să mai trimită 5 sau 6 solicitări noi, care să fie votate. Se vor examina conform procedurii, art. 155, raport din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, și discutăm.

Deci acum am discutat o solicitare concretă care ne-a cerut ca în baza Constituției, înțeleasă greșit de doamna procuror general, să mai votăm o dată. Dumneavoastră ați spus că acest lucru este imposibil. OK. Așa rămâne. O rugăm pe doamna procuror general să meargă din nou la Cotroceni, să ia legătura cu cei cu care discută de obicei acolo și să mai facă niște dosare care să vină după aceea și le vom examina în baza procedurii. Dar să nu amestecăm lucrurile, că un dosar nu poate să fie vechi și nou în același timp, oricât de tare am încerca să explicăm aceste lucruri.

Domnul Márton Árpád.

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu recunosc, sunt mai sensibil. Asta trebuie să vă spun, doamnă președinte, ca să mă înțelegeți și pe mine.

De la acest microfon, tocmai acum, în ultima luare de cuvânt, dumneavoastră ați afirmat că acele dosare nici măcar nu au fost deschise.

Acum, eu prin asta m-am simțit jignit. Poate și colegul dumneavoastră care a făcut parte din comisia respectivă sau alți colegi, din alte grupuri parlamentare, care am răsfoit... este adevărat că era un teanc mare de câteva volume groase, de acte din acel dosar. Acele dosare au fost împărțite între deputați, s-au făcut rapoarte legate de acele volume, fiecare s-a mai uitat în volumul care l-a mai interesat, chiar dacă nu l-a citit. Am mai văzut cât de bine a lucrat Procuratura Generală, de câte ori un număr scris pe un dosar a fost tras cu cerneală și a fost trecută o altă numerotare, cum s-a realizat, chiar care duce ceva la fals și fals intelectual, ceea ce s-a realizat, că nu vreau să intru pe fond în această problemă.

Trebuie să vă spun următorul lucru. Noi am fost sesizați de o scrisoare a doamnei procuror general, în care ne arată anul și ziua când s-a luat o decizie. Trimite la o decizie a Curții Constituționale legată de o procedură conform căreia am votat atunci, ne arată că acea hotărâre a noastră era neconstituțională și cere să reluăm acea procedură. Deci asta a fost solicitarea.

Dacă doamna procuror general are un dosar nou, datând din 2009, nu e nicio problemă să ne trimită o altă solicitare. Din păcate, domnul Andon este martor de câte ori a trebuit să trimitem scrisori pentru doamna procuror general care este total incompetentă, să ne trimită adrese clare cu care să fim sesizați. Și în această posibilitate noi am decis că această solicitare de procedură de către doamna procuror general este inadmisibilă și nu mi se pare... să încercăm să mai votăm încă ceva legat de aceasta, pentru că, doamnă președinte, nu știu dacă dumneavoastră vă aduceți aminte, cândva, în Camera Deputaților, după ce s-a votat ca respinsă fiind o lege, s-o dezbatem pe articole după aceea, că poate ne-am răzgândit? Nu-mi aduc eu aminte.

Domnul Cezar Preda, domnul Sever Voinescu, domnul Duvăz.

## **Domnul Cezar Florin Preda:**

## Doamnă președinte, Domnilor colegi,

Este clar că suntem într-un impas. S-a vorbit foarte mult aici despre logică. Presupun că de multă logică juridică, nu în general despre logică, pentru că ceea ce se întâmplă acum eu aș traduce în felul următor și să vedem dacă și dumneavoastră sunteți de acord. Am făcut o hotărâre, am dat o hotărâre în ceea ce privește, până la urmă, dacă este sau nu legală sau inadmisibilă, sau admisibilă solicitarea procurorului general. Ați votat dumneavoastră — noi am zis că-i admisibilă, dumneavoastră ați spus, ceilalți care ați fost majoritari, că este inadmisibilă și acum se susține, de o jumătate de oră, faptul că nu trebuie reluat un vot care s-a dat, în care și Partidul Social Democrat, și Partidul Național Liberal au votat împotriva începerii urmăririi penale a lui Adrian Năstase. E logic ce spun eu? Și dumneavoastră doriți să...

De ce nu? Pentru că rezultatul votului a fost invocat de dumneavoastră — 150 la 120. Chiar purtătorul dumneavoastră de cuvânt a venit aici la microfon și a explicat și votul care s-a dat, în care s-a blocat începerea urmăririi penale a domnului Adrian Năstase de către PSD și PNL.

Deci nu mai doriți să reluăm acest vot. Rămâneți la decizia inițială, că sunteți împotriva începerii urmăririi penale. E logic ce spun eu? Acum, dragi colegi, este foarte logic, dar să vă mai spun ceva. Ieșim din acest blocaj, nu trebuie să vă supărați. Eu am venit prima oară la acest microfon și nu am de gând să spun nicio prostie și nicio poveste, cum s-a spus de alți colegi de-ai mei. Vă spun numai cum văd eu să ieșim. Ori faceți tot ce depinde dumneavoastră, cei care nu doriți să mai votăm o dată, s-o scoateți de pe ordinea de zi, nu știu ce puteți să faceți, noi nu vrem s-o scoatem de pe ordinea de zi și presupun că nici președinta Camerei nu poate s-o scoată

de pe ordinea de zi, din moment ce am stabilit-o împreună. Dacă nu reușiți acest lucru, nu votați, noi nu vom vota. Dacă reușiți acest lucru, atunci înseamnă că rămâne cum s-a stabilit: ați votat împotriva începerii urmăririi penale o dată, nu vreți să mai votați a doua oară.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Domnul Duvăz, după care vorbește domnul Sever Voinescu. Domnul Duvăz, vă rog.

## Stimați colegi,

## Doamnă președinte,

Cred că obiectivul a fost atins. Discursurile de aici au consemnat, dacă mai era nevoie, de nu știu câte ori, că ne opunem sau încearcă să sugereze, ne-a spus-o clar colegul nostru, că ne opunem din nou deschiderii sau cererii de urmărire penală a unui coleg, deși nu asta discutăm aici, ci cererea neconstituțională făcută de procurorul general.

Dar, ca să vă spun, doamnă președinte, dacă vreți să mai discutăm despre așa-zisul dosar, așa-zisul dosar nr. 33, vă rog să vă adresați întâi procurorului general și să rugați să facă precizări pentru a ști ce putem discuta. Pentru că dânsa, în solicitarea pe care v-o face în scris, o face acestei Camere, dar o adresează dumneavoastră, spune: „vă înaintez alăturat referatul nr. 33/P/2009”, textual. Textul este clar, sper că-l aveți și dumneavoastră în față, stimată doamnă președinte.

Dacă vorbim de referat, la sfârșit, aceeași solicitare, aceeași scrisoare, spune: „anexăm, atașăm sesizării și referatul întocmit de procurorii din cadrul direcției care efectuează cercetări în cauză și copia dosarului nr. 33”. E referatul sau e copia, este absolut neclar și absolut incoerent adresată scrisoarea de către procurorul general, care cred că a obținut, într-adevăr, multe examene, probabil prin succese sportive remarcabile, pentru că din succesele profesionale nu reușesc să întrevăd unul.

Dar ceea ce spune foarte clar această scrisoare, doamnă președinte, este că „solicităm reluarea procedurii...” etc. Reluarea procedurii înseamnă o procedură care deja a avut loc. Că-i 33, că-i 175, că e 200, cât vreți dumneavoastră, nu contează, reluarea este reluare, iar repet, este în text. Reluarea nu este admisibilă. Din cauza asta nu este admisibilă nici introducerea lui 155, nici sesizarea — și nici n-ați făcut-o, din cauza asta — a Comisiei juridice, de disciplină și imunități, pentru că nu era admisibilă. Și, de altfel, reluarea, această cerere absurdă și neconstituțională, este justificată tot de doamna procuror general, prin faptul că, prin decizia nr. 989 din 1.10.2008 a Curții, s-a constatat că prevederile lui 155 alin. (3) din Regulamentul Camerei sunt neconstituționale.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Domnule Duvăz, eu vă înțeleg declarațiile politice, în schimb, vă rog să...

Vă atrăgeam atenția asupra vocabularului pe care-l folosiți, atâta tot, și să încetați cu jignirile. Domnul Sever Voinescu.

Bun. Deci înțeleg că colegii deputați au ajuns la amenințări. Totuși, totuși, avem o problemă, domnilor. De acord cu toată discuția făcută de clubul fanilor doamnei procuror general aici, care totuși trebuie să ne lămurească. Pe de o parte, spun că Domnia Sa nu are nicio logică când susține un anumit punct de vedere legat de constituționalitate sau mai exact de efectele unei decizii a Curții Constituționale, dar, pe de altă parte, fac apel la o logică clară, limpede, a procurorului general atunci când scrie numere de dosare, încercând să ni se explice că logic procurorul general nu putea să...

Eu nu știu la ce dosare se referă, domnilor. Pentru că, într-adevăr, președinta Camerei Deputaților a spus un lucru dureros pentru noi toți: da, acele dosare sunt nedeschise. De ce nu au vrut ele să fie deschise? Pentru că a existat orgoliul unui om care nu a acceptat să intre pe procedura regulamentară.

Eu vă spun ceva: dacă aceste dosare mergeau sau această solicitare la Comisia juridică, de disciplină și imunități, noi aveam deja răspunsul. N-am vrut, n-am vrut! Asta, solicitarea asta nu a fost. N-am vrut, bun.

Iată, domnilor, iată ce vă propun.. totuși, avem o problemă, avem o hotărâre adoptată în legătură cu un dosar și avem un proiect de hotărâre cu un alt număr. Dumneavoastră susțineți că e același dosar. Eu nu am de unde să știu. Dumneavoastră sunteți siguri că este același dosar, în afară de logica la care faceți referire? Haideți să vedem despre ce vorbim, despre care din ele? Eu știu, domnul Năstase are multe, dar haideți să ne lămurim un pic! Or, altfel, iertați-mă, am să sugerez colegilor de la PSD să formuleze un proiect de hotărâre în care să decidem că, indiferent de numărul dosarelor, domnul Năstase este perpetuu apărat și atunci ne-am liniștit.

De altfel, mă uit și la colegii de la PNL și de la UDMR și sunt convins că o să treacă.

Deci, doamnă președinte, vă rog să trecem la dezbaterea hotărârii înscrise pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Florin Iordache și domnul Márton Árpád, după aceea.

## Doamnă președinte,

Într-adevăr, avem o problemă, pentru că vorbim după ureche. Anul trecut, în luna august, în momentul în care am supus votului Parlamentului, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități l-au chemat la audiere pe domnul deputat Adrian Năstase, au deschis dosarele și, în urma studierii materialelor, au făcut un referat și un raport care a fost supus plenului.

Deci, pentru corecta informare a dumneavoastră, stimați colegi, noi, parlamentarii, anul trecut, în luna august, chiar ne-am aplecat..., și presa, când era foarte cald, aprecia faptul că o parte dintre membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități stăteam și studiam și analizam dosarul nr. 114. Eu vă spun, șmecheria pe care ne-o încearcă acum doamna procuror general, sub coperta unui așa-zis dosar nr. 33, trimite de fapt dosarul nr. 114, asupra căruia Parlamentul s-a pronunțat. Păi ce facem, ne pronunțăm și schimbăm coperțile de fiecare dată când nu-i convine procurorului general un vot pe care-l dă Parlamentul?! Nu-i convine 33, aplică 69 peste o lună. Nu se poate așa ceva, stimați colegi!

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

## Doamnă președinte,

De la acest microfon am spus că eu sunt mai sensibil. Și sunt mai sensibil pentru că am răsfoit aceste dosare câteva zeci de ore, tocmai atunci când ceilalți deputați nu aveau activitate parlamentară, deci din timpul meu liber. Mai dezbină încă o dată un coleg de-al dumneavoastră din același partid și încă o dată mă jignește și spune că n-au fost deschise aceste dosare.

Deci eu solicit în continuare să vă cereți scuze, atât, și dumneavoastră măcar să spuneți că n-ați fost informat, cât și celălalt coleg.

Și vă propun și eu o soluție de ieșire din impas.

În mod evident, aici este o problemă, o problemă creată de doamna procuror general. Problema se poate rezolva foarte ușor, pentru că am văzut că printr-un telefon dat de un lider de grup parlamentar repede am primit o sesizare în legătură cu o altă... o informare, o adresă în legătură cu altă problemă.

Haideți să trimitem o scrisoare doamnei procuror general, să ne lămurească dacă este același dosar pe care s-a dat votul în data de treisprezece zero... nu știu cât... din 2008 sau este vorba despre un dosar nou. Și dacă este același dosar, atunci s-a votat că este inadmisibil, să rediscutăm. Dacă este un alt dosar, începe procedura normală. Doamna procuror general, printr-o singură scrisoare, ne poate face lămurire, și nu discutăm degeaba în acest plen.

Deci, doamnă președinte, solicitare de procedură. Supuneți votului această procedură, de a solicita o clarificare de la doamna procuror general, dacă este vorba de același dosar, despre care se vorbește cum că ar fi votat neconstituțional, sau este vorba de un nou dosar, care se dorește a fi dezbătut.

Deci asta este propunerea mea.

Vă rog să o supuneți votului. Avem și alte probleme de rezolvat.

Domnule Márton Árpád, nu pot decât să fiu de acord cu dumneavoastră. Mi se pare o soluție și o propunere de compromis extraordinar de constructivă și dați-mi voie să sistez acum lucrările pentru moment și să vă supun la vot această propunere făcută de domnul Márton Árpád...

Vă rog, îmi dați voie pe procedură să iau cuvântul?

Domnule Adrian Năstase, dumneavoastră aveți un statut special. Vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult.

Eu cam... beneficiez de simpatia dumneavoastră permanentă.

Stimați colegi,

Eu vreau totuși să fac un apel la dumneavoastră și să vă rog să acceptăm că, până la urmă, arbitrul nostru nu poate să fie decât logica juridică, regulamentele noastre și mai ales Constituția.

Ceea ce am avut în discuție astăzi a fost o cerere foarte concretă a procurorului general. Putem să trimitem o scrisoare procurorului general să întrebăm dacă dorește să mai deschidă și alte dosare. Sigur că este o chestiune valabilă. Dar deocamdată noi am avut o cerere care a fost foarte concretă și vă reiau rațiunile pentru care s-a cerut reluarea votului pe un dosar votat în 2008, pentru că eu vreau să vă rog să fiți de acord cu mine că nu veți putea să reluați votul din 2008 la un dosar din 2009, oricât de tare ar fi unii sau alții la logică.

Pe acest dosar din 2008 s-a spus următorul lucru: Curtea Constituțională a decis într-un anumit fel, și reiau ceea ce am spus în câteva rânduri, art. 47 din Constituție ne spune foarte clar, și anume faptul că o decizie a Curții nu poate să fie... deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor. Au fost colegi din acest Parlament care au votat împotriva acestui text din Constituție și, acceptând... deci considerând ca admisibilă cererea procurorului general, au considerat că acest articol din Constituție este abrogat. Deci unii au votat conform Constituției, alții au votat împotriva Constituției. Este posibil și acest lucru.

În ceea ce privește cererea ca atare, eu cred că la acest moment lucrurile sunt foarte clare. Această cerere a fost finalizată printr-un vot care s-a dat regulamentar, pe baza unei cereri care a fost examinată în Biroul permanent, a fost examinată la Comisia pentru regulament și a fost decisă în plen.

În măsura în care doamna procuror general va avea alte plângeri, va avea alte solicitări, le va face la momentul potrivit. În orice caz, doamna procuror general nu putea să ne solicite să reluăm votul pentru un dosar înregistrat în 2009. Putea, eventual, să facă o cerere nouă pentru începerea urmăririi penale. Sigur, reiau ceea ce spunea Viorel Hrebenciuc la un moment dat: cineva aruncă o piatră în apă și sunt foarte mulți cei care după aceea trebuie să iasă... să încerce să o scoată din lac.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc, domnule Adrian Năstase.

Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Márton Árpád pentru a înainta o scrisoare prin care să cerem lămuriri doamnei procuror general cu privire la dosare, să suspendăm pentru moment discutarea pe hotărâre și să mergem mai departe.

Vă supun la vot.

Votul este deschis,

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Cererea se prezintă în Biroul permanent!

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Corect, cererea este elaborată de Biroul permanent. S-a încheiat votul.

185 de voturi pentru, 20 împotrivă, 3 abțineri. Vă mulțumesc mult.

Este adevărat, ora este înaintată, facem votul final, vă rog, și, după aceea, o să vă propun să închidem și să reluăm mâine lucrările, dacă liderii de grup sunt de acord.

Domnul Márton Árpád, vă rog, pe procedură.

Mă scuzați, totuși sunt vreo patru proiecte de lege care trebuie să fie votate.

După ce discutăm acele legi care trebuie să fie discutate neapărat, atunci putem să plecăm. Tare n-aș dori să n-avem aceste legi votate. Sunt legi foarte importante în sesiunea aceasta ordinară parlamentară.

Mulțumesc mult.

Da, domnule Márton Árpád, înțeleg că am și acordul liderilor de grup pentru acest lucru și atunci intrăm în Proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Este procedură de urgență.

Inițiatorul dorește să ia cuvântul pe proiectul de ordonanță privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe? Domnule ministru, vă rog.

## **Domnul Victor Viorel Ponta** — _ministrul pentru relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În primul rând, vă mulțumesc că am reușit să ajung la microfon. Timp de două ore mi-aș fi dorit foarte mult, dar nu e cazul, din poziția mea, pe care o ocup temporar.

Vreau doar să-i rog pe colegii deputați să abiliteze Guvernul pe perioada vacanței parlamentare pentru emiterea de ordonanțe simple, așa cum prevede Constituția, în domenii care nu privesc reglementările de legi organice.

Am încercat să reducem, împreună cu ceilalți colegi de Cabinet, cât mai mult solicitările, pentru că în iarnă am avut mai multe domenii cerute și s-au realiza mai puține ordonanțe. Sperăm ca de data aceasta să fi cerut exact ce vom emite în cele două luni de vacanță.

Sunt, de asemenea, amendamente făcute în comisie.

De principiu, vă rog și rog întreaga Cameră a Deputaților să permită Guvernului, conform Constituției, pe perioada vacanței să emită ordonanțe simple.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice, domnul vicepreședinte Florin Iordache.

Vă rog.

Mulțumesc. Doamnă președinte, Stimați colegi,

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat acest act normativ.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Domnul ministru pentru relația cu Parlamentul v-a prezentat obiectul de reglementare.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, cu amendamentele admise, care sunt prezentate în anexa de la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Domnule Iordache, vă rog să propuneți și un timp de dezbatere.

Vă propun timp de dezbatere zece minute, câte un minut pentru fiecare intervenție.

Mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Și eu vă mulțumesc mult.

Din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nu sunt solicitări.

Vă supun la vot propunerea făcută de comisie cu privire la timpul de dezbatere.

Titlul legii, Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Senatul adoptă prezentul proiect de lege.

Dacă există observații?

Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 2, art. 1, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

De la punctul 3 la punctul 8 inclusiv dacă sunt observații, nefiind modificate nici de comisie.

Adoptate. La punctul 9, observații? Nu sunt. Adoptat. La punctele 10 și 11 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. La punctul 12, observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 13, observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 14, observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 15, observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 16 la punctul 27 dacă sunt observații, nefiind modificate nici de comisie?

Nu sunt.

Adoptate.

Punctul 28, observații? Nu sunt.

Adoptat.

De la punctul 29 la punctul 44, puncte nemodificate de comisie, dacă aveți observații?

Nu aveți. Adoptate. Punctul 45. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 46. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 47. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 48. Observații? La punctul 48, vă rog.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,

Aici avem un raport foarte interesant.

Deci Guvernul vine cu o solicitare că dorește să lucreze în timpul în care noi nu activăm și dorește să facă niște legi, ne spune Guvernul. Și de obicei ce se întâmplă? Noi dezbatem și spunem suntem de acord sau nu.

Dar aici ce mai spune? Vine Parlamentul și propune: „Hai, Guvern, mai lucrează și altceva decât ți-ai dorit”. Și se vine cu un set de amendamente de a mai da Guvernului să facă ceva ce n-a dorit să facă.

Bun! N-avem nimic împotrivă în cazul unora, chiar dacă este cel puțin ciudată această procedură. Dar, vă rog, punctul 48 și 49, să nu abilităm Guvernul să ia astfel de decizii, pentru că, dacă se desființează anumite instituții de învățământ și în toamnă ne trezim, revenind în Parlament, că, prin ordonanță de urgență, s-a făcut, din greșeală, nu prin rea-voință, din greșeală... s-a făcut o greșeală foarte mare și avem probleme. Poate va trebui să revenim din vacanța parlamentară; n-ar fi bine!

Deși eu nu cred că înaintea unui an școlar care va începe putem să abilităm din voința noastră Guvernul să înființeze și să desființeze școli, eventual să propună niște prevederi legale pentru asigurarea calității învățământului preuniversitar și superior, pe baza căruia, pe urmă, să desființeze sau să înființeze școli. Nu cred că este binevenită această soluție și solicit Grupului parlamentar al PSD să renunțe la aceste două puncte și să mergem mai departe, că suntem de acord cu restul, inclusiv cu aceste includeri în plus pentru învățământ.

Vă mulțumesc. Punctele 48, 49.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Suntem de acord.

Punctul de vedere al comisiei, vă rog.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Domnul ministru în relația cu Parlamentul v-a precizat că noi abilităm Guvernul chiar și la capitolul învățământ să poată emite ordonanțe, dar numai în ceea ce privește legile ordinare. Deci la acest capitol generic și la pozițiile 48 și 49 va putea veni numai cu legi ordinare, nu cu legi organice.

Deci, stimați colegi, punctul de vedere al comisiei de aceea a și fost votat cu unanimitate și vă rog, doamnă președinte, să supuneți votului amendamentele noastre de acceptare și cu precizarea explicită că în perioada vacanței parlamentare se vor putea face modificări numai în ceea ce privește legile ordinare, și în niciun caz în ce privește legile organice.

Mulțumesc.

Domnul ministru vrea să facă o precizare și, de asemenea, domnul Márton Árpád vrea să clarifice ceea ce a solicitat.

## Doamnă președinte,

Evident intră în atribuțiile Departamentului pentru Relația cu Parlamentul de a aviza ordonanțele simple tocmai pe ideea de a nu intra în domeniul de reglementare al legilor organice. În măsura în care abilitați Guvernul să emită ordonanțe în domeniul educației, este obligația și a Departamentului pentru Relația cu Parlamentul tocmai să verifice că nu se va intra în domeniul legilor organice.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul Márton Árpád, vă rog, ca să specificați ce supun la vot.

Vă rog, domnule Márton Árpád, propuneți!

Evident, suntem la poziția 48. Eu, de obicei, respect regulamentul.

Avem o propunere de eliminare sau, dacă doriți să votați altfel, să supuneți votului cine este de acord cu această propunere a comisiei, pentru că dacă este o problemă trebuie s-o supuneți votului, de a include, deocamdată, punctul 48, dar n-am dorit să vin de două ori să vă spun că și pentru 49 am aceleași probleme. Cele două, probabil, sunt corelate. Dar, vă spun încă o dată, spune destul de clar. Acum eu nu intru în discuție care va fi organică și care nu va fi organică, înființarea, desființarea unor structuri de învățământ în vacanță. Înaintea începerii anului școlar universitar abilităm Guvernul să înființeze sau să desființeze anumite structuri de învățământ. Și s-ar putea să ne trezim cu niște surprize și cum o mai scoatem la capăt în toamnă, dacă aceste structuri au fost desființate?! Și încă o dată spun, nu cu rea-voință, din alte rațiuni, de exemplu financiare. Sunt desființate, nu începe școala în septembrie, când trebuie... până când noi respingem aceste ordonanțe sau le modificăm, instituțiile respective nu mai funcționează.

De aceea spun, dacă am fi în ianuarie, treacă-meargă, până în iunie facem treaba, să vedem dacă într-adevăr sunt bune sau nu. Dar nu cred că pentru iulie—august trebuie să dăm acest gir ministerului să desființeze sau să înființeze structuri de învățământ, care nu vor mai funcționa din toamnă.

Evident, eu, în primul rând, am probleme cu desființarea structurilor de învățământ. Dacă se dorește numai înființarea unor structuri de învățământ, cu asta am putea fi de acord la punctul 49. La punctul 48 nicidecum nu suntem de acord cu această propunere.

Deci, solicit un vot pe punctul 48 și cu responsabilitatea, vă rog, stimați colegi deputați care aveți grija învățământului, să votați în consecință.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Nicu Toader:**

Am un punct de vedere al domnului ministru Victor Ponta, chiar referitor la acestea, potrivit căruia nu se pot emite ordonanțe în domeniul rezervat legilor organice și se arată că reglementările în domeniul educației și cercetării nu au fost incluse în proiectul de lege privind abilitarea Guvernul de a emite ordonanțe.

Domnule ministru, vă rog să ne spuneți care e... Deci aici spune foarte clar: „Referitor la adresa Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, vă facem cunoscut că, având în vedere prevederile art. 115 din Constituția României, republicată, potrivit căreia nu se pot emite ordonanțe în domeniul rezervat legilor organice, precum și Decizia Curții Constituționale, propunerea dumneavoastră privind reglementări în domeniul educației și cercetării nu a fost inclusă în proiecte de lege pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.

Menționăm faptul că domeniul este formulat în termeni mult prea generali, principalele reglementări în domeniul educației și cercetării, făcând...”

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Pe procedură!

Doamna Aura Vasile cred că poate răspunde la acest subiect.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat și Partidului Conservator este de acord cu propunerile Grupului UDMR pentru eliminarea amendamentelor de la pozițiile 48 și 49.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

E perfect, haideți să mergem la vot. Deci votăm întâi eliminarea punctului 48.

Trecem acum și votăm amendamentul 49, propunerea domnului Márton Árpád, de eliminare.

Adoptat. Punctul 51. Observații? Nu. Adoptat. Punctul 52. Observații? Nu. Adoptat. Punctul 53. Observații? Nu. Adoptat. Punctul 54. Observații? Nu sunt. Adoptat. Rămâne pentru votul final.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice. Procedură de urgență.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului. Domnule ministru, vă rog.

## **Domnul Szakál András Zsolt** _**—** președintele_

## _Agenției Naționale a Funcționarilor Publici_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Agenția Națională a Funcționarilor Publici susține aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice în forma aprobată de Guvern, cu amendamentele propuse de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Considerăm că aprobarea ordonanței de urgență se impune din cel puțin următoarele considerente:

— necesitatea eficientizării activității instituțiilor publice și a îmbunătățirii actului managerial în condițiile reducerii

cheltuielilor bugetare prin introducerea contractului de management;

— responsabilizarea efectivă a persoanelor care ocupă funcțiile de director coordonator al serviciilor publice deconcentrate;

— recrutarea directorului coordonator, precum și necesitatea uniformizării regimului juridic aplicabil conducătorilor instituțiilor publice deconcentrate.

Având în vedere cele precizate, vă adresez rugămintea să adoptați proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Din partea comisiei, domnul Iorguș. Vă rog.

O să vă rog să propuneți și timpul afectat dezbaterilor pe articole.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ nr. 367/16.04.2009, avizul Consiliului Economic și Social nr. 809/5.05.2009.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 15 iunie 2009 și are ca obiect de reglementare unele măsuri privind îmbunătățirea activității administrației publice.

La dezbaterile care au avut loc în ședința comisiei din 22 iunie 2009, la care au participat 25 de deputați din totalul de 31 de membri, comisia a propus, cu majoritate de voturi, șase voturi împotrivă, să se supună plenului Camerei Deputaților proiectul spre dezbatere și adoptare, cu amendamentele admise și respinse.

În raport cu obiectul și conținutul său ce vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Ca timp de dezbatere, propun cinci minute.

## Vă mulțumesc mult.

În cadrul dezbaterilor generale există solicitări de intervenție.

Domnul Nicolăescu și, din partea UDMR, domnul Lakatos.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Deși suntem după o zi grea, cred că despre acest act normativ trebuie să discutăm. Este, poate, cel mai odios act legislativ pe care noi îl avem în față în ultimii 20 de ani, în care, cu fățărnicie, cu lipsă de responsabilitate, ne îndepărtăm de Uniunea Europeană.

Vă aduc aminte că a fost o condiție esențială pentru integrarea europeană să avem funcționari publici stabili, să avem funcționari publici bine pregătiți, să avem funcționari publici și, în general, instituții care să funcționeze cu profesioniști, și nu cu politruci.

Acest act normativ promovat de acest Guvern nu face decât să înlocuiască profesioniștii cu oamenii de casă, cu acoliții, cu cei care nu dau decât de mâncare partidelor din care fac parte, ceea ce este inadmisibil și nu poate fi acceptat.

Sigur, vă aduc aminte că a mai trecut o lege prin Parlamentul cu același, aș spune, conținut. Poate unele prevederi sunt identice. Le-am contestat la Curtea Constituțională și încă n-am primit un răspuns. Așteptăm.

Dar acest act normativ, această ordonanță de urgență nu face decât să grăbească apetitul acestui Guvern și al actualei clase politice de la putere, în sensul de a-și pune mai repede oameni în posturi, începând de la ce vreți dumneavoastră: directori de școală, inspectori generali de școală, directori de sănătate publică, directori de spital. Orice mișcă în țara asta în teritoriu trebuie să fie obligatoriu numit politic. Se inventează fel și fel de contracte, se inventează criterii, se inventează orice, numai să se pună mai repede oamenii pe posturi.

De aceea și rezistă Coaliția PSD—PD-L, pentru că în felul acesta reușesc să ajungă mai repede și mai ușor la ciolan!

Respingem cu hotărâre o asemenea atitudine, un asemenea comportament primitiv, aș spune, de a schimba oamenii din funcții și de a se numi anumiți oameni cu totul și cu totul întâmplător, numai pentru că sunt oameni de casă și oameni de partid.

Vom vota, sigur, împotriva acestui act normativ și, de asemenea, îl vom contesta încă o dată la Curtea Constituțională ca să prevenim lipsa de responsabilitate cu care acești oameni vor conduce serviciile publice care, și așa, dacă ați observat, sunt din ce în ce mai proaste, sunt din ce în ce mai departe de ceea ce oamenii așteaptă. În loc să-i deservim pe oameni, le facem deservicii oamenilor.

Și eu vă mulțumesc. Domnul Lakatos, din partea... V-am botezat? Mielul, promit!

Stimați colegi,

Punctul de vedere al UDMR-ului nu s-a schimbat, chiar dacă forma de adoptare a actului a luat o altă întorsătură, din inițiativă legislativă s-a transformat în ordonanță de urgență.

Sunt de acord cu antevorbitorul meu, care a afirmat că, de fapt, golim de conținut Legea funcționarului public nr. 188, politizăm instituțiile publice ale statului, eliminăm tot ce înseamnă competență, în detrimentul acestei legi și, prin aceasta, afectăm și actul prin care servim populația.

Practic, noi, prin instituțiile publice, acordăm anumite servicii populației și aceste servicii suferă din acest punct de vedere. De asemenea, au fost eliminați funcționari publici maghiari și ai altor minorități. Prin aceasta, am revenit la situații dinainte de ’90, ’89, când arareori se găseau asemenea oameni în funcție.

Dar nu numai aceasta este problema. Problema este și faptul că, de fapt, prin politizarea instituțiilor administrative și de control, practic, discriminăm actul de control. Acordăm instituțiilor publice, care desfășoară activități de control... ca să efectueze acest control discriminator, sigur, cu anumită coloratură politică.

De asemenea, trebuie să vă spun că este în directă contradicție cu actul de descentralizare pe care l-ați afirmat.

Dacă dorim să descentralizăm aceste activități, de ce schimbăm astăzi funcționarii publici? Să lăsăm la latitudinea acelor instituții administrative în a căror competență o să ajungă.

Sigur, cum am spus că legea care a fost adoptată a fost declarată neconstituțională, noi, cum am spus, nu ne schimbăm optica și părerea despre acest act normativ. O să votăm împotrivă și vom fi alături de colegi prin a ataca la Curtea Constituțională.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Intrăm acum...

Domnul Anghel Stanciu, mă scuzați!

Doamnă președinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne și stimați domni deputați, Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Asist, de o bună bucată de vreme, la câțiva colegi din opoziție, care, atunci când pleacă din bancă spre microfon, nu știu de ce pleacă, când vorbesc, nu știu despre ce vorbesc și când au plecat de la microfon, au uitat despre ce a fost vorba.

Nu mă refer neapărat la distinsul meu antevorbitor, dar ceva, probabil, prin Ministerul Sănătății, unde există mulți viruși, au determinat și pe capul acestui minister să fie virusat. Evident, nu este vorba nici de gripa aviară, nici nu îndrăznesc să spun că a fost aia porcină.

Dar, totuși, în 2004, îmi aduc aminte, când toți funcționarii PSD-ului au fost eliminați cu mare tam-tam, că trebuie puși oameni care să pună în aplicare politica noului Guvern și, politica noului guvern a fost pusă așa de bine încât atunci când au scos și PD-L-ul de la guvernare i-a dat afară și pe ai lor. ( _Vociferări în Grupul parlamentar al PNL.)_

Mă întreb acum și am venit pentru acele cuvinte foarte academice, „fățarnici”, „politruci”... E drept că unii au profesia lor de contabili de CAP, dar asta nu înseamnă să inventarieze politrucii și fățarnicii de la noi, ci să-i vadă pe cei din ograda proprie!

Așa că aș propune, distinși colegi, ca atunci când veniți aici să vă uitați în oglindă, chiar dacă uneori imaginea este total deformată ca partid democratic, liberal și accesibil la fonduri europene.

Dacă vom face lucrul acesta, vom pierde mai puțin timp și nici nu ne vom, zicem noi, pierde simplul credit de adevăr și moralitate. Sper că distinsul meu coleg căruia i-am făcut reclamă tot timpul va înțelege lucrul acesta pentru că are această capacitate, având în vedere că de mulți ani încerc să mă fac înțeles.

La revedere, distinse domn ministru.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc.

Vă supun la vot propunerea făcută de comisie pentru timpul alocat dezbaterii pe articole.

Intrăm în dezbaterea pe articole. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice. Există și un amendament respins. Dacă dorește cineva să-l susțină? Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2 până la punctul 5. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. La punctul 6 sunt două amendamente respinse. Dacă dorește cineva să le susțină? Nu. Alte observații nu sunt. Adoptat. La punctul 7 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8. Observații? Nu sunt. Adoptat. La punctul 9 există și un amendament respins. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. La punctul 10. Observații? Nu sunt. Adoptat. Proiectul rămâne la vot final.

Se distribuie acum în sală raportul privind Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea SRTV.

Vă propun, până atunci, să discutăm punctul 11, Proiectul de lege pentru abrogarea Legii nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.

Procedură de urgență. Invit inițiatorul... Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

Da, exact, nu sunt amendamente.

Domnul Márton Árpád.

Asta am vrut să solicit, doamnă președinte.

Să respectăm ordinea de zi cu care am fost de acord. Este un raport de adoptare, nu s-a adoptat niciun amendament depus, chiar în scris. Urmează să dezbatem... dezbatere generală și pe urmă propun să se treacă la sesiunea de vot final. În mod evident aceasta este procedura normală.

Deci vă referiți la acest proiect legislativ sau la proiectul pe...

Proiectul, noul proiect de lege, adică inițiativa legislativă privind funcționarea societăților... Deci punctul 10 pe ordinea de zi.

A, în regulă, e în regulă, nu am niciun fel de propunere opusă dumneavoastră, voiam doar să intrați în posesia raportului. Dacă nu considerați necesar, atunci invit inițiatorul să ia cuvântul.

Este vorba de Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.

Bună ziua, doamnelor și domnilor colegi!

Mă bucur să vă reîntâlnesc la finalul unei zile lungi. V-aș ruga să avem totuși un pic de atenție și de răbdare, să dezbatem această lege care privește organizarea, reorganizarea funcționării Radioului și Televiziunii Publice. E o lege care a apărut ca o necesitate pentru un domeniu vital al oricărei democrații sănătoase.

În același timp, e o lege care a apărut și a fost inițiată de mult, atunci când structura politică era cu totul alta, când nu era nici așa... cum să spun, acest subiect al alegerilor prezidențiale în apropiere sau de actualitate. E o lege care a apărut la solicitarea unei părți din societatea civilă, a unei mari părți a jurnaliștilor din Radioul și Televiziunea publică, a unor organizații și instituții internaționale.

E o lege care a rezultat în urma unui efort comun, un efort intens, un efort care a avut la bază numeroase dezbateri publice soldate cu preluarea propunerilor părților implicate și care vizează acordarea unui respect absolut necesar pentru Radioul și Televiziunea publică. Și pentru că zilele trecute s-a făcut o dezbatere la această instituție și au existat opinii conform cărora unii oameni poarte n-ar iubi Radioul sau Televiziunea publică, eu sunt de părere că Radioul și Televiziunea publică trebuie respectate. Și acest lucru vă îndemn și pe dumneavoastră să-l facem, să ne unim forțele și, poate dacă mai sunt lucruri care pot fi corectate, să le corectăm împreună, dar să încercăm măcar să avem garanția că Radioul și Televiziunea publică nu vor mai fi folosite ca instrument politic, că nu vor mai fi abuzate în campaniile electorale, ci vor fi tratate ca un instrument care face ca informațiile corecte și imparțiale să ajungă la cei care plătesc pentru funcționarea și existența lor.

Acesta este scopul. Iar ca niște mici pârghii pentru a ne atinge acest scop, de a servi cetățeanul plătitor de taxă radiotv, am propus separarea celor două funcții de președinte al consiliului de administrație de cea de director general.

Am propus criterii de competență și performanță pentru cei care acced în consiliile de administrație. Am redefinit rolul și misiunea Radioului și Televiziunii publice și să știți că nu este ușor să faci lucrul acesta. A fost efectiv o muncă, o muncă susținută, pentru că dorim ca Radioul și Televiziunea publică să aibă misiunea de a servi cetățeanul și să aibă rolul de a informa corect, imparțial, echidistant, să ofere și calitate, și divertisment, să ofere și știri actuale, și prompte.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă? Raportul?

Nu, mă gândeam să prezinte raportul altcineva, pentru că asta este situația, sunt și inițiator, și președinte al acestei comisii și ar fi putut să prezinte domnul Socaciu raportul.

Haideți, doamnă președinte, mai bine prezentați dumneavoastră raportul.

Mulțumesc foarte mult.

Aș dori să vă spun că raportul a fost dezbătut în ședința Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Această lege este o lege organică. A existat retrimiterea la comisie, pentru că exista termenul de adoptare tacită. În raport sunt incluse prevederile acestei legi, depolitizarea conducerii instituțiilor, profesionalizarea conducerii serviciilor publice, eliminarea conflictului de interese la nivelul conducerii celor două societăți, creșterea transparenței activității consiliilor de administrație.

Membrii comisiei au analizat pe fond textul inițiativei legislative și au amendat o serie de articole. La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați din totalul de 19 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului.

Sub raport de conținutul său, proiectul de lege este de competența decizională a Senatului. În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea Propunerii legislative privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, cu amendamentele anexate.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă rog să propuneți și un timp pentru discutarea pe articole.

Cinci minute.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Am avut un amendament, văd că nu apare, dar oricum o să-l susțin.

Este vorba de art. 42 alin. (3). Consider că nu trebuie să apară „doi observatori desemnați din partea sindicatelor”, fiindcă este mai corect să fie „conform Legii sindicatelor”. Este o prevedere care este prevăzută în altă lege și nu e nevoie să apară aici.

Propuneți deci eliminarea...

Propun eliminarea... „și doi observatori desemnați...” Să fie „observatori din partea sindicatelor”, atât, fără „doi”.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă

N-a trecut...

Bun. Trecem mai departe, la punctul 43. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. La punctul 44. Dacă sunt observații? Există și un amendament respins. Nu sunt. Adoptat. Punctul 45 conține și un amendament respins. Vă rog.

Stimați colegi,

Îmi cer scuze, dar am un amendament, chiar dacă nu apare, și propun... la art. 39 alin. (1) propunerea a fost așa: „Președintele primește o indemnizație lunară la nivelul administrației de secretar de stat”.

Dacă nu apare în raport, eu l-am făcut în comisie... În comisie eu l-am susținut.

Nu.

Deci este un amendament respins care e cuprins în raport?

Nu, nu e cuprins în raport, atunci mergem mai departe. La punctul 46 dacă sunt amendamente?

Există și un amendament respins.

Nu?

De la punctul 47 la punctul 55 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 56 la punctul 63 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate.

De la punctul 63 la punctul 73 dacă sunt observații? Nu sunt.

Domnule Márton Árpád, vă rog.

Un amendament pe care l-am făcut, e adevărat, oral, deci nu a fost depus în scris, nu apare ca amendament respins. Eliminarea alin. (2), (3), (4), (5), (6), (7), (8),(9) ale art. 58. Este vorba despre obligativitatea să fie numite din nou consiliile de administrație după intrarea în vigoare a prezentei legi.

## Vă mulțumesc.

Domnule Márton Árpád, așa cum știți, în plen nu se pot face amendamente de fond. Se referă la corecturi lingvistice?

Doamnă președinte, din păcate, nu ați fost atentă. S-a și dat un vot despre acest amendament al meu în comisie, sper să confirme colegii mei, așa cum ați acceptat amendamentele colegului, tot așa, care s-a uitat să se treacă — din mare grabă, nicio problemă! —, vă solicit să supuneți votului, atâta tot. Nu e un capăt de țară.

OK, e în regulă. Am acordul liderilor pentru a supune la vot. Nu apare în amendamente... Bun.

Punctul de vedere al comisiei. Doamnă președinte... Renunță domnul Márton Árpád. Anexa nr. 1. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptată. Anexa nr. 2. Observații? Nu sunt. Adoptată. Anexa nr. 3. Observații? Nu sunt. Adoptată. Cu aceasta, rămâne la vot final.

Și ultimul proiect pe care vi-l propun să-l discutăm astăzi era cel de la punctul 11, Proiectul de lege pentru abrogarea Legii nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale.

Doamna secretar de stat Iordache.

**Doamna Grațiela Denisa Iordache** — _secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Bună ziua!

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Adoptarea acestei Legi nr. 469 a provocat grave disfuncționalități în mediul economic, din cauza acestui fapt și a faptului că inițierea normei nu este în concordanță cu Directiva 2000/35/EEC din 29 iunie 2000.

Vă propunem această abrogare și acest nou proiect de act legislativ.

Proiectul de lege nu are impact asupra bugetului de stat și nu conține elemente de ajutor de stat.

Vă propunem să fiți de acord cu această propunere. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog, din partea Comisiei pentru politică economică.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu prezint raportul asupra Proiectului de lege pentru abrogarea Legii nr. 469/2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale. La elaborarea prezentului aviz am avut în vedere avizele pozitive de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru industrii și servicii.

Comisia, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, a luat în discuție prezentul raport în ședința din 16 iunie 2009.

Au participat, din totalul de 24 de membri ai comisiei, toți cei 24, iar în urma examinării proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate de voturi, să vă propună spre dezbatere și adoptare prezentul proiect de lege.

În raport cu obiectul și conținutul său, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Având în vedere că nu sunt amendamente admise sau respinse, urmează votul final.

Trei minute și începem votul final.

Înainte de a începe sesiunea de vot, o intervenție procedurală, doamna Monica Iacob-Ridzi.

Vă rog.

## **Doamna Monica Maria Iacob-Ridzi:**

Vă mulțumesc mult.

Stimați colegi,

Pe procedură, doar o rugăminte adresată dumneavoastră, la punctul de pe ordinea de zi la votul final unde se solicită înființarea unei comisii de anchetă în ceea ce privește modul cum au fost cheltuite sumele, cu ocazia zilei de 2 mai, pentru a organiza acest eveniment, eu

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Și noi, doamnă ministru.

Intrăm în vot final.

Primul punct, Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerului Tineretului și Sportului, sub semnătura doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi, pentru organizarea „Zilei Tineretului”.

Votul este deschis.

Vă mulțumesc.

2. Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind verificarea modului de privatizare a SC „Sidex” — SA Galați, de către AVAS și îndeplinirea clauzelor contractuale de către reprezentanții SC „Mittal Steel” — SA Galați.

Votul este deschis.

Domnul Mihai Voicu.

Da. Este evident ceea ce a remarcat toată lumea, că 116 din 233 nu sunt suficient de multe voturi pentru.

- Da. Aceasta este intervenția mea procedurală.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## S-a respins. ( _Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL_ .)

Mergem mai departe.

3. Proiectul de hotărâre pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Hotărârea Camerei Deputaților nr. 5/2009 privind înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea Societății Comerciale „Nicolina” — SA și a modului în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a gestionat activele acesteia în perioada ianuarie 2005 — decembrie 2008.

Votul este deschis.

S-a adoptat.

4. Moțiunea simplă „Dumneavoastră ați promis, noi plătim. Spuneți-ne adevărul!” inițiată de 77 de deputați. Votul este deschis.

5. Moțiunea simplă „Noul FSN a trântit cercetării românești ușa în nas”, inițiată de 61 de deputați. Votul este deschis.

6. Proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaților nr. 31/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al serviciilor Camerei Deputaților, precum și a statului de funcții pe anul 2006.

Votul este deschis.

7. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului și a Legii camerelor de comerț din România nr. 335/2007.

Lege organică.

Nu a întrunit numărul de voturi necesar, pentru că este lege organică. ( _Aplauze.)_

8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2009 pentru modificarea și completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2006 privind asigurarea producției de apă grea în vederea punerii în funcțiune și pentru completarea necesarului tehnologic pe durata de viață a unităților 3 și 4 de la Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă.

Lege ordinară.

9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2009 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Lege ordinară.

10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 101/2007 pentru modificarea și completarea Legii minelor nr. 85/2003 și a Legii petrolului nr. 238/2004.

Lege organică.

Suntem Cameră decizională.

11. Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea în domeniul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere, semnat la Szeged la 21 octombrie 2008.

Lege ordinară.

12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Lege organică.

## **Domnul Cristian Mihai Adomniței:**

Pentru explicarea votului asupra Proiectului de lege privind adoptarea Ordonanței nr. 37 din acest an a Guvernului.

Stimați colegi de la PSD și de la PD-L, după ce ați mințit o țară întreagă în campania electorală și guvernați astăzi împreună, ați reușit astăzi să dați cea mai grea lovitură sistemului bugetar din România, tuturor celor care cu cinste și competență lucrează în sistemul bugetar din România.

Inclusiv această manifestare a dumneavoastră demonstrează câtă stimă sau prețuire nu aveți pentru ei!