M„ simt obligat s„ vorbesc pe un ton mai concesiv, av‚nd Ón vedere dramatismul care l-a Óncercat pe preopinentul meu, domnul Mircea Geoan„. Nu vreau s„ reiau toate dezbaterile cu privire la îrodnicia“ guvern„rii P.S.D., vreau s„ amintesc domnului Mircea Geoan„ despre c‚teva dintre temele majore ale guvern„rii Domniei sale, pe care noi, din p„cate, le-am mo∫tenit.
™i c‚teva dintre acestea sunt ∫i cele care ˛in de evolu˛ia deficitului de cont curent, cele care ˛in de tensiunile de natur„ monetar„, cele care ˛in de situa˛ia de ansamblu a deficitelor economiei rom‚ne∫ti. ™i dac„ acordul pe care l-a˛i Óncheiat cu Fondul Monetar Interna˛ional ar fi fost nu doar un gest de amabilitate pentru pozi˛ia interna˛ional„ a Rom‚niei, ci ar fi fost Óncheiat Ón mod efectiv, cu siguran˛„, Ón fondul s„u, nu ar fi fost nevoie de acordul preventiv care a urmat ∫i care, Ón linii mari, relua acelea∫i teme care fuseser„ induse Ón memorandumul din anul 2001.
Dar, domnule Mircea Geoan„, dincolo de dramatismul pe care l-a˛i afi∫at, eu am s„ v„ rog, cu toat„ polite˛ea coabit„rii Ón Parlamentul Rom‚niei, s„ face˛i un efort de a v„ adapta mentalitatea, ∫i probabil ∫i a partidului pe care-l conduce˛i, la realit„˛i.
Eu cred c„ principalul obiectiv al unei guvern„ri este, Óntr-adev„r, s„ fac„ dezvoltare economic„, dar nu Ón primul r‚nd prin cheltuieli publice, ci Ón primul r‚nd prin dezvoltarea sectoarelor economice.
De aceea, a c„ina impasul dezvolt„rii economice, pornind de la evolu˛ia cheltuielilor publice, mie mi se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005
pare, dincolo de erorile de natur„ teoretic„, mi se pare o eroare fundamental„ Ón planul mentalit„˛ilor.
™i, Ón al doilea r‚nd, tentativa de a ne sugera s„ prelu„m filozofia dumneavoastr„ bugetar„, care numai Ón anul 2004 a alocat pentru costurile sociale cu tent„ clar electoral„ sume imense, este o viziune pe care noi nu o Ómp„rt„∫im.
A∫ vrea s„ v„ mai aduc aminte c„ Ón leg„tur„ cu execu˛ia bugetar„ a˛i ridicat ∫i acum, ∫i colegii dumneavoastr„ au ridicat Ón comisii, chestiunea execu˛iei ∫i a realismului s„u, invoc‚nd faptul c„ exist„ o seam„ de cheltuieli Ónc„ neonorate pe proiectele de investi˛ii. V„ aduc aminte c„ situa˛ia anilor 2003 ∫i 2004, Ón aceast„ privin˛„, a fost at‚t de tragic„ Ónc‚t noi, Ón 2005, a trebuit s„ mai onor„m din cheltuielile neonorate de dumneavoastr„, dar c„ aceast„ practic„ uzual„ Ón execu˛ia bugetar„ nu va tulbura echilibrele ∫i, Ón nici un caz anul 2005, un an dificil, cu o evolu˛ie interna˛ional„ a pie˛ei petrolului potrivnic„ intereselor financiare ale Rom‚niei, an cu inunda˛ii, an Ón care Rom‚nia s-a confruntat cu teme care nu puteau fi prev„zute, ∫i includ Óntre acestea ∫i gripa aviar„.
Cu toate acestea, stima˛i colegi, vreau s„ v„ informez – ∫i r„spund Ón acest fel r‚sului plin de umor, dar de polite˛e, al domnului Mihai T„n„sescu, colegul meu, pe care cu polite˛e Ól invit din nou Ómpreun„ cu mine – c„ fa˛„ de o prognoz„ pe anul 2005 de 31,2% din veniturile bugetare, chiar Ón aceste condi˛ii, chiar introduc‚nd facilit„˛i fiscale majore, noi termin„m exerci˛iul bugetar cu 31% procent de venituri Ón P.I.B. De aceea, toate acuzele pe care le aduce˛i coali˛iei de guvern„m‚nt, cum c„ veniturile bugetare au fost reduse dramatic Ón urma introducerii cotei unice, sunt contrazise de fapte ∫i v-a∫ ∫i Óntreba, atunci c‚nd ve˛i continua declara˛iile Ón numele grupului dumneavoastr„ parlamentar, de ce, dac„ nu a˛i procedat la cota unic„, proiec˛ia veniturilor bugetare Ón 2005 era sensibil aceea∫i cu cea care a rezultat Ón urma exerci˛iului bugetar.
A∫adar, domnule Mircea Geoan„, pentru a Óncheia aceast„ replic„ plin„ de polite˛e la cele pe care le-a˛i spus, eu v„ Óncredin˛ez c„ suntem Ón linia Programului de guvernare, v„ Óncredin˛ez c„ tendin˛a de dezinfla˛ie va continua, a∫a cum a continua ∫i Ón acest an ∫i, de asemenea, v„ Óncredin˛ez c„, Ón ceea ce prive∫te viziunea despre economia na˛ional„, vom continua s„ sus˛inem, a∫a cum ne-am propus, ini˛iativa privat„, libera concuren˛„, proprietatea ∫i, prin acestea, ∫i cre∫terea veniturilor bugetare ∫i a cheltuielilor publice.
Acum, pentru a nu repeta cele pe care domnul prim-ministru le-a spus, voi puncta foarte pe scurt care este filozofia acestui buget ∫i care sunt, a∫adar, argumentele pentru care reprezentan˛ii Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ vor vota acest proiect de buget.
Œn primul r‚nd, Ón condi˛iile Ón care, Ón ciuda sugestiilor pe care le-am primit, nu am operat nici modific„ri ale cotei unice, nu am operat nici major„ri ale taxei pe valoarea ad„ugat„, iar modific„rile Ón Codul fiscal sunt, pe anul 2005 pentru anul 2006, sunt extrem de restr‚nse Ón ceea ce prive∫te impactul cre∫terii fiscalit„˛ii, reu∫im Ón anul 2006 s„ cre∫tem veniturile bugetului consolidat at‚t Ón termeni reali, c‚t ∫i ca procent Ón produsul intern brut.
™i acum, ca s„ Óntorc cu aceea∫i polite˛e dramatismul colegului Mircea Geoan„, care spunea c„, Ón ultimii 15 ani, este prima oar„ c‚nd se Ónt‚mpl„ a∫a ∫i pe dincolo, r„u, eu am s„-i spun domnului Mircea Geoan„
c„ niciodat„ Ón 15 ani, chiar Ón condi˛iile proiectului de buget a∫a cum este el, Ón termeni reali, Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea ∫i cercetarea nu au avut o sus˛inere bugetar„ a∫a cum este ea acum. Niciodat„, Ón 15 ani, agricultura nu a avut Ón termeni reali sus˛inerea financiar„ pe care o are Ón acest buget.
De aceea, acest îniciodat„“ poate fi interpretat cu totul diferit dac„ parcurgem bugetele anilor 1990—2005, cu creionul Ón m‚n„ ∫i cu operarea corect„ a modific„rilor ce rezult„ din evolu˛ia infla˛iei.
A∫adar 2006 este un an Ón care veniturile cresc Ón termeni reali ∫i ca procent Ón produsul intern brut ∫i este, dup„ opinia mea, primul c‚∫tig, primul argument Ón favoarea promov„rii acestui proiect de buget.
A doua chestiune este cea a deficitului.
Domnule Mircea Geoan„ ∫i dragi colegi din P.S.D., dac„ noi am fi operat deficitele bugetare pe care le-a˛i operat dumneavoastr„ Ón anii 2000–2004, nu am fi avut ast„zi nici o problem„, nici cu sindicatele din Ónv„˛„m‚nt, nici cu sindicatele din Metrou, nici cu sindicatele, cu patronatele din alte domenii. Cu un deficit bugetar de 1,5 sau 2%, a∫a cum ∫i dumneavoastr„ a˛i fi preconizat pentru 2006, am fi avut fonduri suficiente pentru toate aceste domenii, chiar la nivelul solicit„rii partenerilor sociali.
Din p„cate Óns„, ∫i unii dintre dumneavoastr„ ∫tiu la fel de bine ca ∫i noi c„ atunci c‚nd infla˛ia scade, efortul de control pe deficit este mult mai riguros. Acesta este motivul pentru care a trebuit s„ cobor‚m Ón continuare deficitul bugetar ∫i mie mi se pare c„ aceast„ operare a cobor‚rii deficitului la 0,5%, Ón condi˛iile Ón care ne p„str„m priorit„˛ile programului de guvernare, este al doilea argument Ón favoarea vot„rii acestui buget.
Al treilea se refer„ la asigurarea fondurilor pentru absorb˛ia fondurilor europene. Este primul buget Ón care se opereaz„ ca filozofie alocarea de resurse pentru absorb˛ia fondurilor europene ∫i am s„ v„ dau, Ón aceast„ privin˛„, doar dou„ cifre: la Ministerul Transporturilor sunt 500 de milioane de lei iar la Ministerul Agriculturii 1,16 miliarde de lei, bani care sunt aloca˛i pentru a atrage fondurile comunitare.
Al patrulea argument Ón favoarea promov„rii acestui proiect de buget este legat de respectarea priorit„˛ilor din Programul de guvernare.
Noi am avut patru: infrastructura, agricultura, s„n„tatea ∫i educa˛ia plus cercetarea.
Œn ceea ce prive∫te transporturile ∫i agricultura, lucrurile sunt foarte limpezi. Avem ∫i ca alocare Ón termeni reali ∫i ca procent Ón produsul intern brut sume cu mult mai mari ∫i pot s„ v„ spun, pentru lini∫tea dumneavoastr„, c„, Ón ceea ce prive∫te de pild„ transporturile, bugetul Companiei Na˛ionale de Autostr„zi ∫i Drumuri Na˛ionale are o cre∫tere cum n-a mai avut niciodat„ din 1990 Óncoace, de la aproape 3 miliarde de lei noi la 8,2 miliarde de lei noi, deci o cre∫tere de 2,7 ori.
™i, Ón treac„t fie spus, domnule Mircea Geoan„, eu nu cred c„ un Guvern care a construit cam 20 de km de autostr„zi pe an ∫i care s-a ocupat mai mult de a repara autostr„zile deja construite poate ar„ta cu degetul o alt„ guvernare, chiar dac„ din cauza inunda˛iilor aceast„ guvernare a trebuit s„-∫i mute fondurile de pe autostr„zi pe construirea de case, de poduri ∫i pe consolidarea drumurilor comunale ∫i na˛ionale.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005
Œn ceea ce prive∫te s„n„tatea, dac„ vom scoate de aici plata unor datorii pe care le-am mo∫tenit ∫i care sunt foarte consistente, cum vede˛i, Ón bugetul anului 2005, Ón 2006 avem ∫i la s„n„tate o cre∫tere Ón termeni reali ∫i ca procent Ón P.I.B.
Œn chestiunea educa˛iei, dac„ avem Ón vedere educa˛ia singur„, cu suplimentarea din Parlament, noi am alocat Ón termeni reali mai mult dec‚t Ón 2005. Chiar ∫i Ón acest proiect de buget educa˛ia are mai mul˛i bani Ón termeni reali dec‚t Ón 2005, iar Ómpreun„ cu cercetarea are ca procent Ón P.I.B. mai mult dec‚t a avut vreodat„ din 1990 Óncoace. Ceea ce dorim s„ facem Ón 2006 este s„ orient„m educa˛ia pe o finan˛are real„ ∫i neinfla˛ionist„, a∫a cum deja domnul prim-ministru a men˛ionat.
A cincea tem„ este legat„ de cota unic„. S-a vorbit de faptul c„ aceast„ cot„ unic„ va crea pericole pentru finan˛area administra˛iei locale ∫i pentru finan˛area bugetului Ón ansamblul s„u. V-am ar„tat c„, Ón ce prive∫te veniturile bugetare, nu numai c„ nu este nici un pericol, dar Ón 2006 avem ca procent Ón P.I.B. venituri mai mari dec‚t au fost Ón 2004, atunci c‚nd guvernarea precedent„ a beneficiat de un Cod fiscal mult mai generos pentru bugetul statului. ™i nu uita˛i c„ Ón 2005 ∫i Ón 2006 Ómpreun„, rom‚nii, persoane fizice sau firmele rom‚ne∫ti, persoane juridice, r„m‚n Ón buzunar cu 2,5 miliarde de euro. Œn cei patru ani de guvernare pe care i-am proiectat Ón Programul de guvernare, rom‚nii vor avea Ón plus, Ón buzunare, peste 5 miliarde de euro. ™i, la urma urmei, noi nu guvern„m pentru administratorii sistemului fiscal, ci pentru cet„˛eni. Noi guvern„m pentru produc„torii impozitelor, ∫i nu pentru culeg„torii impozitelor. De aceea succesul cotei unice se m„soar„, Ón primul r‚nd, Ón buzunarele oamenilor, ∫i nu Ón sudoarea care curge pe frun˛ile administratorilor fiscali. Dar, chiar ∫i Ón aceste condi˛ii, iat„ c„ Ón 2006 avem venituri mai mari dec‚t Ón 2004.
V„ voi citi Óns„ dou„ cifre. Veniturile administra˛iei locale datorate impozitului pe venit cresc Ón 2006 la 11 miliarde, fa˛„ de 2005, 8,4 miliarde de lei noi, iar din TVA, la 9,7 miliarde, de la 8,6 miliarde. Pe ansamblu, administra˛ia local„ va dispune de 21 de miliarde de lei, fa˛„ de 17 miliarde de lei Ón 2005. De aceea, nu numai c„ nu exist„ nici un pericol, dar administra˛ia local„ va avea mai mul˛i bani dec‚t Ón anul 2005, ca s„ nu mai vorbim de anul 2004, pentru a nu accentua p‚n„ la tragedie dramatismul colegilor no∫tri.
M„ opresc aici, mul˛umind tuturor colegilor no∫tri cu care am lucrat Ón Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, pentru a v„ spune c„ Ón aceste comisii am mai operat c‚teva modific„ri Ón ceea ce prive∫te educa˛ia, s„n„tatea ∫i cultura ∫i c„ Ón continuare avem Ón vedere, prioritar, Ón 2006, alocarea pentru educa˛ie ∫i pentru cultur„ a sumelor ce vor rezulta din aloc„ri din venituri suplimentare, dintr-o mai bun„ colectare ∫i din programe externe.
V„ mai spun doar c„ pentru a cre∫te veniturile bugetare noi nu avem Ón vedere, Ón ciuda tuturor tenta˛iilor ∫i presiunilor, major„ri de impozite, ci avem Ón vedere o mai bun„ colectare, stimularea economiei na˛ionale ∫i l„rgirea bazei de impozitare ∫i reconfigurarea produsului intern brut Ón sensul diminu„rii economiei naturale — ∫i a∫a trebuie interpretat Programul îFermierul“ — ∫i Ón sensul diminu„rii economiei subterane, ∫i aici avem un ∫ir Óntreg de acte normative ∫i un anumit tip de atitudine politic„, pe care le-am cultivat Ón acest an.
De aceea, dragi colegi, av‚nd Ón vedere toate aceste lucruri, Ónchegate Óntr-o filozofie bugetar„, Grupul parlamentar al P.N.L.-P.D. din Senat v„ propune votarea Legii bugetului de stat pe anul 2006, a∫a cum a fost propus de Guvern ∫i modificat de Comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.