Varujan Vosganian

## **Domnul Varujan Vosganian:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ vorbe∫te despre rezisten˛a anticomunist„ din Rom‚nia.

C‚˛i rom‚ni cunosc faptul c„ rezisten˛a anticomunist„ din mun˛i a fost cea mai Óndelungat„ din toate ˛„rile aflate sub ocupa˛ie comunist„? C‚te manuale povestesc despre eroii luptei f„r„ speran˛„ a partizanilor din mun˛i? C‚˛i p„rin˛i le vorbesc copiilor lor despre cei care au luptat Ómpotriva comuni∫tilor cu arma Ón m‚n„ p‚n„ la Ónceputul anilor ’60?

Numele lor din p„cate sunt mult mai pu˛in cunoscute dec‚t numele celor care i-au prigonit. Pilda lor este necesar„ pentru aceia care se Óndoiesc de virtu˛ile combative ale rom‚nilor. Este drept c„ ei au fost pu˛ini, prin compara˛ie cu for˛ele c„rora li se opuneau, ∫i nu au reu∫it s„ abat„ istoria de la traiectoria ei, at‚t de potrivnic„ destinului rom‚nesc. Dar, spre deosebire de putere, eroismul nu este Óntotdeauna de partea celor care Ónving. Victoriile, p‚n„ la urm„, nu se judec„ num„r‚nd mor˛ii de pe c‚mpul de b„t„lie, ci mersul istoriei, iar din acest punct de vedere putem socoti c„ Ónvin∫ii, uci∫ii, Óncarcera˛ii ∫i tortura˛ii anilor ’50 sunt de fapt adev„ra˛i Ónving„tori.

Pentru ceea ce a f„cut Ón perioada rezisten˛ei franceze, Jean Moulin este dup„ Ioana d’Arc martirul care se afl„ pe buzele tuturor francezilor. Ce ∫tim noi ast„zi ∫i cum Ói pre˛uim pe martirii rezisten˛ei anticomuniste?

Rom‚nia a avut cea mai ampl„, cea mai s‚ngeroas„ ∫i cea mai Óndelungat„ rezisten˛„ anticomunist„. Œn Rom‚nia au activat 19 centre de rezisten˛„, din care

unele au luptat p‚n„ la Ónceputul anilor ’60. Ele au fost r„sp‚ndite pe Óntreg teritoriul ˛„rii, cuprinz‚nd mii de lupt„tori din categorii sociale diverse, de la ofi˛eri ai armatei rom‚ne p‚n„ la preo˛i, intelectuali, muncitori ∫i ˛„rani. Ultimul partizan din Rom‚nia a fost un ˛„ran, Ion Banda, Ómpu∫cat de Securitate Ón mun˛i, Ón Banat, Ón anul 1962. Probabil c„ nimeni nu a auzit de el.

Am crescut la Foc∫ani, Ón Vrancea. Œn istoria acestor locuri ar trebui s„ vorbeasc„ despre îgrupul Vrancea“ al ofi˛erului Mihai Timaru ∫i al fra˛ilor Ion ∫i Cristea Paragin„, grup care a activat Ón anii ’48—’51 ∫i ai c„rui membri, atunci c‚nd nu au fost uci∫i Ón ambuscade sau executa˛i Ón deten˛ie, au fost condamna˛i la Ónchisoare pe via˛„, fiind elibera˛i abia Ón 1964. Ar trebui s„ se vorbeasc„ despre rezisten˛a ˛„ranilor de la R„stoaca, Suraia ∫i, mai ales, de la Vadu Ro∫ca, unde Ómpotrivirea lor a l„sat Ón urm„, Ón diminea˛a zilei de 4 decembrie 1957, 9 mor˛i ∫i 48 de r„ni˛i.

Am Ónv„˛at la ∫coal„ despre Vasile Roait„, care a fost Ómpu∫cat Ón timp ce tr„gea sirena Uzinelor îGrivi˛a“ ∫i care din martir comunist s-a transformat Ón agent al Siguran˛ei, dar Ón manuale nu scrie nimic ∫i nimeni nu ∫tie despre Ene Cristea, care a tras clopotul la Vadu Ro∫ca pentru a chema ˛„ranii la r„zmeri˛„ ∫i care nu s-a oprit, murind cu m‚inile Óncle∫tate pe fr‚nghie, pe c‚nd clopotni˛a era ciuruit„ de mitralier„.