Vasile-Daniel Suciu

Una dintre explicații ar fi foarte simplă. Toți strigăm politicianist că vrem o țară ca afară, dar pragurile pentru lucrări publice în România sunt cele mai mici. Adică noi dăm cu încredințare directă bani pentru hârtie igienică, pentru scobitori, dar pentru o sticlă de apă deja trebuie să facem licitații, iar polonezii, de exemplu, fără să se gândească că primarii lor sunt hoți, așa cum spun unii și alții, au lucrări de încredințare directă până la 5 milioane de euro.

Ne dorim cumva să-i facem pe toți reprezentanții din administrația publică locală – *inclusiv USR12 – hoți doar pentru că ne convine din punct de vedere politic? Sau ne dorim să nu mai avem la finalul fiecărui exercițiu financiar problema că am pierdut bani europeni?