Vasile Dîncu

## **Domnul Vasile Dîncu:**

Doamna președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică are ca subiect rezoluția Consiliului național al Partidului Social Democrat și se numește „Reafirmarea și păstrarea demnității și identității naționale într-o Românie europeană”.

Vreau să sintetizez câteva dintre aspectele generale ale unei rezoluții pe care partidul nostru a adoptat-o în unanimitate la Consiliul național al PSD de vineri, pentru că este o temă care nu este interesantă pentru mass-media, este o temă care, deși am discutat-o acolo și a apărut în mai multe luări de cuvânt, nu a apărut și în coloanele ziarelor, pentru că, de regulă, crimele față de România nu intră la capitolul „omoruri”, și atunci, evident, sunt mai puțin popularizate.

Am constatat, prin rezoluția amintită, că în ultima vreme identitatea și demnitatea românilor din țară sau de peste hotare sunt în suferință. S-a deteriorat imaginea României în lume, de aceea o să vedeți că românii din Spania foarte des își schimbă numele, românii din Italia sunt hăituiți de grupe de extremiști sau, câteodată, chiar de autorități. De asemenea, 250.000 de români de pe Valea Timocului abia anul acesta au fost recunoscuți ca minoritate, au o singură biserică unde se poate face slujbă în limba română, încă nu au școli și nu au nici măcar dreptul la nume.

De asemenea, în Harghita și Covasna apar des știri mai ales despre afirmarea identității și demnității maghiarilor. Despre români însă uitați în cele mai multe momente de către noi și de către majoritatea românească se vorbește foarte puțin.

De aceea, în aceste zile, probabil, din nou o să discutăm despre Fundația Gojdu și despre crima pe care statul român, prin intermediul Guvernului, o face față de moștenirea pe care românii ardeleni o au de la un mare patriot român care a încercat să păstreze și să-i ajute pe tinerii români săraci din Transilvania să facă școală și să-și păstreze limba și cultura.

Având în vedere toate aceste lucruri, Partidul Social Democrat a afirmat câteva principii importante printr-o rezoluție de care aminteam adineauri.

În esență, spunem că – și chemăm și celelalte partide să fie alături de noi – este nevoie de o strategie națională postaderare care să creeze condiții efective pentru ca România să se poată afirma în mod egal alături de celelalte națiuni europene. Credem că statul națiune continuă să ofere cadrul în care funcționează suveranitatea, identitatea și, nu în ultimul rând, democrația. În afara sferei naționale, democrația reprezintă mai degrabă o schemă teoretică, iar politica europeană nu se poate substitui politicilor naționale. Așa cum știți, ea este într-un raport de complementaritate cu acestea. România are nevoie, de asemenea, de o consolidare a coeziunii și justiției sociale, precum și de eliminarea decalajelor de dezvoltare. Coeziunea socială se poate realiza numai în cadrul unui stat social activ, unde este nevoie de un model de dezvoltare specific românesc. Avem diferențe și decalaje mari între urban și rural și avem discrepanțe foarte mari între regiuni. Șapte din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se află printre cele mai sărace 15 regiuni ale Europei. De aceea, noi trebuie ca aici în interior – sigur, cu sprijin european – să facem rapid o strategie de a egaliza raporturile de dezvoltare dintre regiunile noastre. Nu putem să fim o Românie cu mai multe viteze. De aceea, cred că ceea ce spunem noi, cei din Transilvania, câteodată poate mai apăsat, legat de descentralizare nu este o derobare față de datoria pe care și Transilvania, și Banatul, și ceilalți o au față de România săracă.