Stenogramă plen

## Bună ziua!

Înainte de a începe, fac un apel către grupurile politice să mobilizeze senatorii în sala de plen.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## Mulțumesc.

Doamna președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor senatori,

În anul 1869 Emanuil Gojdu, unul dintre cei mai străluciți avocați ai Imperiului austro-ungar, posesor al unei impresionante averi, stabilea prin testament ca cea mai mare parte din aceasta să fie lăsată, citez, „românilor ortodocși din Ungaria și Transilvania”, lor și nimănui altcuiva.

O altă prevedere testamentară stipula ca această avere să fie administrată de o fundație care să-i poarte numele, fundație care a și funcționat între 1870 și 1917, acordând mii de burse românilor transilvăneni. Dar vremurile, războaiele au făcut ca acest demers patriotic să intre în uitare. În 1952 Guvernul comunist maghiar a naționalizat toate proprietățile fundației din Budapesta, și nu numai. În 1996, după repetate demersuri, fundația se reînființează la Sibiu. În acest moment este condusă de Înalt Preasfinția Sa Laurențiu Streza, mitropolit al Ardealului. Și, dacă inițial fundația se lupta cu legislația ungară care nu avea nicio prevedere legată de bunurile deținute de fundațiile private, ceea ce făcea imposibilă orice recuperare, acum, culmea, trebuie să se lupte și cu unele prevederi ale tratatului româno-ungar, pentru că, în baza acestuia, s-a inițiat o ordonanță de urgență care prevede nici mai mult, nici mai puțin decât înființarea unei noi fundații româno-maghiare, de această dată care să dispună de moștenirea Gojdu atât în Ungaria, cât și în România.

Protestul Înalt Preasfinției Sale Laurențiu Streza, adresat recent Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului și parlamentarilor, protest făcut în numele Bisericii Ortodoxe Române, al Bisericii Naționale din Transilvania și a peste 4,5 milioane de români ortodocși de aici, contestă acest lucru, dar și faptul că din unele articole incluse în ordonanță s-a exclus tocmai moștenitorul testamentar prevăzut la articolul 7 din Testament, adică acea parte, citez, „a națiunii române din Ungaria și Transilvania, care ține de legea răsăritean-ortodoxă”. Mai mult, Înalt Preasfinția Sa acuză că în prevederile ei ordonanța stipulează răscumpărarea pe bani de la buget, repet, de la buget, a proprietăților Gojdu, un bun al românilor ortodocși. Mai grav, prin punerea în aplicare a acestui acord, prin răscumpărarea unor bunuri care aparțin de drept Fundației Gojdu, România ar recunoaște nici mai mult, nici mai puțin decât naționalizarea ungară din 1952, furtul pe care comuniștii unguri l-au făcut nu din țărișoara lor, ci din averea a milioane de români ortodocși transilvăneni.

Iată de ce, doamnelor și domnilor senatori, avem datoria de a susține demersurile Înalt Preasfinției Sale Laurențiu Streza, mitropolitul Ardealului, care ține să reamintească faptul că, din punctul de vedere legal și moral, de moștenirea Gojdu nu poate dispune nici statul român, nici statul maghiar, aceasta nefiind proprietate de stat, ci „proprietate privată aparținând credincioșilor noștri”, am încheiat citatul.

În ceea ce ne privește, solicit Ministerului Afacerilor Externe al României să înceapă de urgență și să definitiveze demersurile în termenul cel mai scurt pentru ca această importantă avere imobiliară să treacă în posesia proprietarului de drept, Fundația Gojdu, condusă de Înalt Preasfinția Sa mitropolitul Ardealului, pentru că așa este drept, așa este corect și așa este moral. Ei, credincioșii români, și numai ei, acum și în viitor trebuie să fie beneficiari ai acestei imense averi, așa cum a fost voința lui Emanuil Gojdu, iar noi, aleșii lor, trebuie să-i ajutăm să intre cât mai curând în posesia acestei averi.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Sunt în acord total cu dumneavoastră.

Dau cuvântul doamnei senator Verginia Vedinaș, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul, doamna senator.

## Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

În perioada 12–16 februarie s-au desfășurat la Viena lucrările Forumului internațional cu privire la combaterea traficului de ființe umane. Au participat parlamentari din Europa, Asia, Africa, America Latină, Canada, precum și personalități ale artei, vieții publice în general, care și-au consacrat viața luptei împotriva acestui flagel. Tema este importantă deoarece, din păcate, România este în egală măsură țară de origine, țară de tranzit, iar, în ultima perioadă, este țară de destinație în această privință.

Subsemnata am reprezentat Senatul României la această acțiune și, în intervenția pe care am avut-o, am scos în evidență măsurile de ordin legislativ, politic și instituțional pe care țara noastră le-a realizat în acest domeniu.

Din punct de vedere legislativ, în 2001 a fost adoptată Legea nr. 678 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, care, în prezent, se află în proces de modificare. În 2002 au fost ratificate Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, Protocolul privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, iar în 2008 am fost printre primele țări care au ratificat Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane.

În plan instituțional, în 2005 s-a creat Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane, care a pus la punct o bază națională de date și a elaborat strategia națională pentru perioada 2006–2010 și un plan de acțiune corespunzător.

Pentru că fiecare reuniune cu caracter internațional trebuie să aibă o anumită finalitate, în mod firesc, m-am referit și la ceea ce trebuie făcut din punct de vedere al colaborării și dialogului interparlamentar în materie de prevenire și luptă împotriva traficului de persoane. Astfel, am apreciat că trebuie să avem în vedere organizarea unor dezbateri în sânul forumurilor parlamentare cu vocație internațională, schimburi parlamentare privitoare la traficul de ființe umane și, mai ales, demersuri parlamentare în plan multilateral, tema traficului de ființe umane să fie permanent inclusă pe agenda relațiilor parlamentare dintre țările de origine, de tranzit și de destinație. Am avut în vedere, în special, dialogul și cooperarea dintre grupurile parlamentare de prietenie și comisiile specializate în forma bi-, tri- sau plurilaterale, după caz. Intervenția, în ansamblul ei, și aceste propuneri au fost apreciate de cei prezenți și, mai ales, de organizatori, care le-au și reținut în concluziile cu care s-a încheiat manifestarea.

Și eu vă mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Gheorghe David va depune declarația politică la secretariatul ședinței.

Dau cuvântul domnului senator Ivan Cismaru, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Ivan Cismaru:**

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Intervenția mea de astăzi poartă denumirea „Care taxă?”. La o discuție televizată, un ministru al actualului Guvern a fost întrebat:

– Domnule ministru, care este situația taxei de primă înmatriculare în urma trecerii moțiunii prin Parlament?

Ministrul a făcut niște ochi mari și a răspuns printr-o întrebare:

– Care taxă? Eu nu cunosc decât că a fost o taxă de mediu care a fost anulată. În locul ei s-a stabilit o taxă diferențiată de înmatriculare, care este anulată, iar acum lucrăm – că de aceea suntem aici, în Guvern, miniștri – la o nouă taxă care se va numi taxă pentru protecția sănătății populației la posibilele noxe ce vor rezulta prin arderea incompletă a carburanților, în funcție de vechimea autoturismelor și gradul lor diferențiat de uzură, noxe care ar putea afecta în mod serios, chiar foarte periculos sistemul respirator, sistemul circulator, sistemul nervos și alte sisteme pe care le deține ființa umană.

– Dar, domnule ministru, nu vi se pare că ați mai scăpat un sistem important al omului?

– Care, domnule? Eu credeam că le-am enumerat pe toate în această lege pentru a nu i se da tot felul de interpretări.

– Păi sistemul răbdării, domnule ministru.

– Domnule, acest sistem nu este trecut în literatura medicală a sistemelor și probabil că mi-a scăpat, dar oricum nu contează prea mult în analizele și deciziile actualului Guvern.

– Domnule ministru, nu vi se pare că titlul este prea lung și oamenii nu vor înțelege despre ce este vorba?

– Păi tocmai asta trebuie la o taxă, să nu fie înțeleasă, pentru a putea fi plătită, și nu comentată.

– Dar dacă nu va fi aprobată nici această taxă, atunci ce veți mai face?

– Nu vă faceți probleme. Noi, actualul Guvern, avem o capacitate de a inventa taxe încât nu are nimeni capacitatea de a le ține minte. De altfel, în acest an, ne-am mai propus să inventăm:

a) taxa pentru circulația pe dreapta pe drumurile publice, care diferă de circulația pe stânga din Anglia, fiindcă trebuie să ne aliniem la tot ce este în UE;

Mulțumesc mult, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, doamna senator.

## **Doamna Liliana Lucia Tomoiagă:**

## Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Tema declarației mele politice este „Educația religioasă, mijloc de promovare a drepturilor omului”.

În sistemul de învățământ românesc ora de religie are un scop și un rol esențial. Învățătura creștină promovează respectul reciproc și valorizarea semenilor, ca principii fundamentale, iar o educație religioasă bazată pe aceste principii poate contribui în mod decisiv la formarea unei societăți pluraliste a conviețuirii în armonie cu aproapele.

Faptul că se pune problema eliminării religiei din învățământul liceal în contextul dezbaterilor asupra proiectului Legii învățământului preuniversitar, conform articolului 10 alineatul 1, nu face decât să confirme criza severă în care ne aflăm, o criză a școlii – căreia am reușit să-i distrugem orice autoritate – și, direct legată de aceasta, o criză a credinței, a noastră, a celor care ne numim creștini.

Fără îndoială, fiecare om se raportează la realitate în mod pragmatic prin voință, acțiune, dar și la nivel spiritual prin credință, atitudine. De aceea, niciun sistem educativ nu poate atinge plenitudinea în condițiile în care marginalizează sau omite una dintre componentele ei fundamentale. O educație integrală presupune, pe lângă latura intelectuală, morală, estetică, tehnologică, și o componentă religioasă. Raportul dintre aceste laturi ale educației și modul în care fiecare dintre acestea contribuie la atingerea idealului și a finalităților educaționale într-un anumit sistem social este precizat prin normative legale, așa cum se dorește în noua Lege privind învățământul preuniversitar.

În mod evident, realizarea idealului educațional propus de actualul proiect de lege nu este posibilă fără o formare a personalității elevilor, care să cunoască valorile învățăturii creștine, cea care îl conduce pe om spre respectarea conștientă, pe baza unei motivații interioare pozitive, a valorilor democrației, a diversității culturale sau religioase, a atitudinii de sprijinire a semenilor prin atingerea aspirațiilor individuale și sociale. Legea își propune și să contribuie la păstrarea identității naționale în contextul valorilor europene. Este bine-cunoscut faptul că identitatea națională și valorile pe care le respectă și le promovează în lume poporul nostru au izvoare creștine. O educație religioasă realizată în liceu nu este doar un demers religios, social și cultural, ci este și o cale pentru formarea unor reprezentări corecte și temeinice

Vă mulțumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator George Vergil Șerbu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

## **Domnul Gheorghe Vergil Șerbu:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Cu îngăduința dumneavoastră, vă invit ca preț de câteva minute să lăsăm la o parte stricta noastră actualitate politică, deși, cum sper că se va înțelege, abandonul este doar aparent, și să ne transpunem împreună într-o realitate istorică românească, deloc lipsită de învățăminte, de acum exact șapte decenii.

Îmi iau permisiunea de a vă propune acest exercițiu de imaginație, dar, sper eu, și de reflecție, plecând de la străvechiul îndemn ciceronian _historia magistra vitae_ , dar și de la faptul că în acest februarie 2008 se împlinesc 70 de ani de la ceea ce, pe bună dreptate, în istoria națională este înregistrat drept „instaurarea primului regim autoritar” și, pe cale de consecință, sfârșitul parlamentarismului în România întregită în 1918.

Ce s-a petrecut în acel februarie 1938 la care mă refer?

La 20 decembrie 1937 în România regelui Carol al II-lea au avut loc alegeri parlamentare la care au participat 13 partide politice principale și 53 de grupări secundare. La scrutin, PNL a obținut 35,92% din voturi, PNȚ, 20,40%, Partidul Totul pentru Țară, legionarii, 15,58%.

Netrecând pragul de 40%, cum era legea atunci, PNL nu a căpătat dreptul să formeze un Guvern cu majoritate parlamentară absolută. Niciun alt partid dintre concurenții partidului de guvernământ din acel moment nu s-a aflat în această situație, prin urmare, după demisia Cabinetului Gheorghe Tătărăscu, regele, spre stupoarea generală, a încredințat mandatul formării noului Guvern Partidului Național Creștin, condus de Octavian Goga și de A.C. Cuza, care obținuse în alegeri mai puțin de 10% din voturi.

Nu era decât tranziția către instaurarea regimului autoritar al monarhului, fapt care s-a petrecut în februarie 1938, mai întâi prin înlăturarea Guvernului național creștin și numirea în fruntea Executivului a patriarhului Miron Cristea, apoi prin decretarea unei noi Constituții, la 20 februarie, supusă unui simulacru de plebiscit și promulgată la 27 februarie. Caracterul noului regim s-a vădit imediat și din amplul rechizitoriu făcut la adresa partidelor politice de proaspăt impusul președinte al Consiliului de miniștri.

Vă mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Dan Sabău.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Voi ataca sistematic o problemă care, după părerea mea, își face din ce în ce mai mult simțită nerezolvarea în România, este vorba de sănătatea pentru români, problemă care rezolvată ar putea să ne scutească de orice campanie electorală.

Vorbesc de sănătatea pentru români și aș ura românului sănătate, locuri de muncă și prosperitate!

Aș începe cu sănătatea pentru că altfel omul nu poate să muncească, altfel este în incapacitate temporară de muncă.

Filozofia noastră economică pentru această „profesiune neproductivă” – am folosit ghilimele pentru că așa era taxată înainte de 1989, iar acum este taxată drept contraproductivă – face ca fuga medicilor din țară să fie arătată cu indexul, dar să fie profund justificată. Și o să citez din ceea ce spun rezidenții, dintr-un ciclu în care voi spune că medicul rezident este sărac și cinstit.

Medicii rezidenți din România au un forum special de discuții intitulat „Cum să pleci din țară... că nu se mai poate!” Asta în timp ce spitalele românești sunt în penurie de medici pentru salvări, medici pentru gardă, medici de toate tipurile, asta în timp ce în Europa norma este de 32 de medici la 1.000 de locuitori, iar în România avem 15-17 medici la 1.000 de locuitori, ceea ce denotă că suntem la jumătate. Dintre acești medici, care sunt la jumătate, o parte dintre ei părăsesc țara, cam jumătate, pentru că nici nu vrem să-i ținem.

Ultima ordonanță pe această temă emisă de Guvernul Tăriceanu, Ordonanța Guvernului nr. 12/2008, pomenește clar despre spitalele în care gradul de acoperire cu personal medical este de sub 50%. Asta este realitatea în care trăim, doamnelor și domnilor senatori. Spunem că absolvenții facultăților de medicină care vor să plece din țară sunt ingrați și nu se simt responsabili, deși ar trebui, față de investițiile pe care societatea le-a făcut pentru instruirea lor, dar afirmația este lipsită de sens, și imediat am să și motivez.

Societatea, recte factorii de decizie – pentru că despre ei este vorba – din statul român au oprit interesul pentru o medicină performantă chiar la nivelul studiilor. Trecem peste amănunte legate de cei 11-12, până la 14 ani de pregătire pe care este obligat studentul și apoi rezidentul în medicină, cu o etapă de stagiatură obligatorie de un an, să-i realizeze. Vreau să vă spun că stagiatura este obligatorie pentru ca un medic să funcționeze în Europa. A fost desființată stagiatura pentru una-două generații. Europa face concesii acum ca să-i primească pe aceștia, pentru că Europa are nevoie de medici. România nu are nevoie de medici, iar acești tineri care pierd nopțile, în zile de sărbătoare făcând de gardă, sunt plătiți sub orice critică. Ba mai mult, rezidenții de anul I și II nu sunt plătiți deloc. Au absolvit o facultate, sunt doctori, lucrează în spital, pot să facă de gardă noaptea, pot să facă de gardă în zilele de sărbătoare – și fac în jur de 5-6 gărzi care sunt obligatorii pentru ei –, au tot interesul să învețe, dar credeți-mă că nu primesc bani în anul I și II pentru acest lucru, și mi se pare absolut anormal, pentru că și Codul muncii stipulează care sunt condițiile în care se lucrează noaptea și de sărbătorile legale.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Vasile Dîncu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Vasile Dîncu:**

Doamna președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică are ca subiect rezoluția Consiliului național al Partidului Social Democrat și se numește „Reafirmarea și păstrarea demnității și identității naționale într-o Românie europeană”.

Vreau să sintetizez câteva dintre aspectele generale ale unei rezoluții pe care partidul nostru a adoptat-o în unanimitate la Consiliul național al PSD de vineri, pentru că este o temă care nu este interesantă pentru mass-media, este o temă care, deși am discutat-o acolo și a apărut în mai multe luări de cuvânt, nu a apărut și în coloanele ziarelor, pentru că, de regulă, crimele față de România nu intră la capitolul „omoruri”, și atunci, evident, sunt mai puțin popularizate.

Am constatat, prin rezoluția amintită, că în ultima vreme identitatea și demnitatea românilor din țară sau de peste hotare sunt în suferință. S-a deteriorat imaginea României în lume, de aceea o să vedeți că românii din Spania foarte des își schimbă numele, românii din Italia sunt hăituiți de grupe de extremiști sau, câteodată, chiar de autorități. De asemenea, 250.000 de români de pe Valea Timocului abia anul acesta au fost recunoscuți ca minoritate, au o singură biserică unde se poate face slujbă în limba română, încă nu au școli și nu au nici măcar dreptul la nume.

De asemenea, în Harghita și Covasna apar des știri mai ales despre afirmarea identității și demnității maghiarilor. Despre români însă uitați în cele mai multe momente de către noi și de către majoritatea românească se vorbește foarte puțin.

De aceea, în aceste zile, probabil, din nou o să discutăm despre Fundația Gojdu și despre crima pe care statul român, prin intermediul Guvernului, o face față de moștenirea pe care românii ardeleni o au de la un mare patriot român care a încercat să păstreze și să-i ajute pe tinerii români săraci din Transilvania să facă școală și să-și păstreze limba și cultura.

Având în vedere toate aceste lucruri, Partidul Social Democrat a afirmat câteva principii importante printr-o rezoluție de care aminteam adineauri.

În esență, spunem că – și chemăm și celelalte partide să fie alături de noi – este nevoie de o strategie națională postaderare care să creeze condiții efective pentru ca România să se poată afirma în mod egal alături de celelalte națiuni europene. Credem că statul națiune continuă să ofere cadrul în care funcționează suveranitatea, identitatea și, nu în ultimul rând, democrația. În afara sferei naționale, democrația reprezintă mai degrabă o schemă teoretică, iar politica europeană nu se poate substitui politicilor naționale. Așa cum știți, ea este într-un raport de complementaritate cu acestea. România are nevoie, de asemenea, de o consolidare a coeziunii și justiției sociale, precum și de eliminarea decalajelor de dezvoltare. Coeziunea socială se poate realiza numai în cadrul unui stat social activ, unde este nevoie de un model de dezvoltare specific românesc. Avem diferențe și decalaje mari între urban și rural și avem discrepanțe foarte mari între regiuni. Șapte din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se află printre cele mai sărace 15 regiuni ale Europei. De aceea, noi trebuie ca aici în interior – sigur, cu sprijin european – să facem rapid o strategie de a egaliza raporturile de dezvoltare dintre regiunile noastre. Nu putem să fim o Românie cu mai multe viteze. De aceea, cred că ceea ce spunem noi, cei din Transilvania, câteodată poate mai apăsat, legat de descentralizare nu este o derobare față de datoria pe care și Transilvania, și Banatul, și ceilalți o au față de România săracă.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul președinte Corneliu Vadim Tudor, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

Partidul România Mare nu va participa la întâlnirea cu domnul Traian Băsescu programată pentru ziua de miercuri, 27 februarie anul curent, din câteva motive bine întemeiate:

1. Este de-a dreptul ridicol ca un personaj ca Traian Băsescu, care în repetate rânduri a făcut dovada că este complet lipsit de educație, să invite partidele politice parlamentare să dezbată tocmai un pact național pentru educație. Nimic nu-i dă dreptul unui om violent, ca acest domn Băsescu, să pretindă că este preocupat de o temă pe cât de importantă, pe atât de delicată.

2. Acest așa-zis pact este, în realitate, o mizerie incalificabilă, fiind rodul gândirii antiromânești a unei așa-zise comisii prezidențiale, formată din elitiști, „fripturiști” pe care un personaj complexat ca domnul Băsescu i-a pripășit la Palatul Cotroceni pe bani publici.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Are cuvântul domnul senator Viorel Arion și se pregătește domnul senator Adrian Păunescu.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Parcă mai ieri ne arăta condeiul de economist al ministrului Vosganian că ni se calculează o asemenea creștere economică încât putem, în sfârșit, să avem grijă de părinții și bunicii noștri, să ne valorizăm dascălii, să ne interesăm de confortul financiar al medicilor. Brusc, s-ar părea că toată creșterea economică s-a evaporat, și atunci veți spune: „Totuși, despre ce este vorba în cazul taxelor suplimentare apărute brusc săptămâna trecută?”. În cazul taxei auto avem o paletă largă de opțiuni, majoritatea valabile simultan: favorizarea unor producători în defavoarea altora, bani suplimentari la buget, greu cuantificabili, și, poate, în campanie, o mână de ajutor de la producătorii care au avut de câștigat de pe urma aplicării taxei.

Cum ar arăta lucrurile cu aplicarea taxelor pe toate tipurile de venituri: de la cadouri și prime până la benzina din rezervor și impulsurile telefonice?

Dacă ne aducem aminte de rațiunea pentru care au fost create cartelele de masă, înțelegem că astfel de impozite nu au nicio noimă pentru un Cabinet care își spune liberal.

Cabinetul Tăriceanu, atunci când a ajuns la conducerea Guvernului sub sigla Alianței DA, a câștigat aceste alegeri cu promisiunea că micșorează în mod semnificativ fiscalitatea, iar taxa unică pe venit a ridicat semnificativ povara fiscală de pe umerii clasei medii. Călin Popescu-Tăriceanu se laudă că vrea micșorarea CAS-ului și că depune eforturi pentru readucerea românilor în țară. Măsurile fiscale de impozitare a mașinii și locuinței de serviciu contrazic orice afirmații politice de bună-credință.

Suntem în an electoral, doamnelor și domnilor senatori! Credeți că PNL-iștii doresc să devină impopulari tocmai acum prin inventarea de taxe aberante? Eu nu cred. Pentru mine e clar că singura explicație a unor astfel de măsuri este disperarea, și în vocea ministrului Vosganian se citea disperarea săptămâna trecută, când a anunțat rectificarea bugetară la nici două luni de la începerea anului fiscal.

Un eșec de asemenea proporții nu bucură pe nimeni, pentru că cei care decontează incapacitatea de a fi buni gestionari nu sunt PNL-iștii, UDMR-iștii sau mai știu eu cine comandă din spate astfel de politici falimentare, ci populația. Populația României este cea care ar trebui să primească niște compensații pentru astfel de atitudini. Taxa pe prostia guvernanților, dacă am fi aplicat-o de la mic la mare din 1990 încoace, cred că ar fi putut să mai crească produsul intern brut cu câteva procente. Ar trebui însă să importăm oameni inteligenți din altă parte ca să-i gestioneze. Poate găsim, totuși, o altă soluție.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Nu este prea bună soarta celor care anunță relele cu un timp înainte ca ele să se petreacă.

De ani și ani vorbesc aici despre marele pericol de a ne pierde specialiștii din medicină, din învățământ și din construcții, de exemplu, și niciunul dintre cei responsabili nu a auzit alarma. Acum ne întrebăm cum este posibil să rămânem fără specialiști într-o țară care are nevoie tocmai de specialiști.

Am semnalat dezastrul că ne pleacă medicii. Mă bucur că un coleg, domnul doctor Sabău, a vorbit atât de aplicat despre această problemă, numai că ea vine din amonte.

Situația, jos, în sistemul sanitar este generată de o politică defectuoasă, de un mod aberant de a vedea sănătatea și, mai ales, de a-i privi pe specialiști în atmosfera politică, unde totul e la îndemâna guvernanților.

Am tot povestit aici situația ciudată în care ne găsim, ca oameni, când ni se îmbolnăvesc niște apropiați și căutăm disperați soluții în străinătate. Constatasem că străinătatea se compune, în fapt, și din specialiști ai țărilor care nu știu să-și prețuiască specialiștii, plecați acolo ca să se pricopsească – să se pricopsească în sensul bun al cuvântului, nu în sensul mizerabil, de târg –, să se poată împlini profesional și uman. La un moment dat, numeam Statele Unite ale Americii „țara tuturor țărilor care nu-și înțeleg valorile”. Ei bine, fenomenul acesta de „desțărare”, de deprofesionalizare, de denaționalizare, de „deromânizare” a României continuă, pentru că specialiștii nu sunt simpli cetățeni, ei poartă în ei și un anumit grad de reprezentativitate.

Dădeam exemplul colegului nostru Irinel Popescu, care s-a zbătut luni și luni de zile pentru a obține o reglementare privind transplantul. Mă rugase, la un moment dat, marele nostru scriitor Fănuș Neagu pentru un om din județul Brăila, care lui îi este atât de drag și care se afla în așteptare la Irinel Popescu. Mă rugase să-l rog pe Irinel Popescu să grăbească operația, pentru că se temea că acel om nu mai are zile. Și în toată perioada cât îl căutam pe Irinel Popescu aflam același răspuns, care era răspunsul real: „Nu avem donatori.”

Doamnă președinte,

Vă rog să-i rugați pe domnii care stau în picioare să se așeze, să nu obosească.

Îi rog pe colegii noștri, transmițându-le rugămintea domnului senator Adrian Păunescu, să nu obosească stând în picioare...

Vă rog, domnule senator, aveți avântul.

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Stați jos și ascultați, poate vă trebuie.

Mă deranjează chestiunea asta cu trăncăneala. Eu nu o fac împotriva nimănui.

Ziceam că Guvernul României are datoria să rezolve problemele interne, cu o atât mai mare urgență cu cât apăsările exterioare și apăsările unor forțe dinăuntru sunt mai grave.

Nu ne mai putem juca de-a politica, nu ne mai putem ambala în frivolitatea care, din păcate, domină scena noastră politică. Efectul Atlantinda asupra liderilor contemporani ar trebui să înceteze. E un banc cu unul care își parca mașina și altul care îi spunea: „Mai la stânga, mai la dreapta, mai... mai...” Și, după ce acesta a lovit mașina, celălalt de-afară a exclamat: „Dă-te jos și vezi ce-ai făcut!”

Pe noi ne-au ajutat să parcăm mașina unii dintre cei care stăteau afară, și acum, când se lovește mașina, sigur că ei spun: „Uite ce-ați făcut!”

Trebuie să începem, totuși, și un turnir al regăsirii noastre. Nu ne putem ridica de la pământ dacă vom fi doar în bătaia vânturilor și ne vom însuși psihologia de punte.

E bun și acest rol de punte, dar cel mai bun rol ar fi acela de țară de sine stătătoare într-o Europă căreia îi aparține, căreia îi dăruiește vocațiile sale și căreia îi cere sprijinul în toate bătăliile pe care le are de dat.

Iată, se invocă iarăși drepturi colective, se invocă iarăși nevoia de separare și, în vremea aceasta, Guvernul de la București vine cu această demență cu taxele. Să vă reamintesc faptul că în 2003 de la acest microfon am protestat printr-un text, printr-o luare de cuvânt și printr-un poem, la adresa măsurilor pe care partidul meu le luase în chestiunea impozitului. Fac parte dintr-un partid care este însă, fatalmente, prin doctrina sa obligat să redistribuie ceea ce ia de la cei care au foarte mult, deci e obligat la taxe și impozite. Și, totuși, am protestat împotriva acelui exces. Vorbeam atunci de impozitul pe impozit și spuneam că lucrurile stau așa: „Impozit pe impozit, negreșit,/Impozit pe un deget care-arată,/Impozit pe o muchie de cuțit,/Impozit pe eclipsă și pe roată,/Trăim fără-ndoială timpuri mari,/Deși mai nimerim și epoci laxe/Și suntem perceptori și cămătari,/Istorici prin impozite și taxe,/Comună primitivă în delir”... – ziceam, culmea, în 20 februarie 2003 – „ce-n plusvaloare zilnic se preface,/Pe amintiri avem să punem bir și crud impozit pe război și pace/Să se-nmulțească taxele mereu/Așa cum cinic hotărăsc mai-marii,/Să punem taxă și pe Dumnezeu/ Spre a avea și demonii salarii”.

„Argumente pentru îmbunătățirea cadrului legislativ privitor la eficiența banului public.”

Înainte de a vă prezenta propunerile de îmbunătățire a cadrului legislativ privitor la eficiența circulației banului public – despre care voi vorbi în partea a doua a intervenției mele –, consider că este nimerit să încep cu argumentele care stau la baza susținerii lor.

Județul Timiș – pe care am onoarea să-l reprezint în Senatul României –, ca suprafață, se situează pe primul loc în țară. Aproximativ 70% din populație trăiește în mediul urban, din care numai în Timișoara 44%. Punând cap la cap teritoriul administrativ al celor două municipii și al celor nouă orașe, rezultă că respectiva populație se află concentrată pe circa 500 kilometri pătrați, dintr-un total de aproape 9.000 kilometri pătrați cât este suprafața județului.

Din acest punct de vedere, situația este relativ identică în toate județele a căror dezvoltare economică depășește binișor media pe țară. De reținut, urbanizarea este un fenomen în expansiune inclusiv în țările puternic industrializate. Spre deosebire de acestea din urmă, la noi ea nu este însoțită de o dezvoltare a infrastructurii în măsură să asigure populației un confort comparabil cu cel impus prin standardele Uniunii Europene. Este vorba despre rețeaua de drumuri și șosele, de alimentarea cu apă și canalizare, de ecologizare a apelor uzate și a deșeurilor menajere și industriale, de comunicații, de asigurarea confortului termic centralizat sau nu, etc. Dacă la nivelul municipiilor și orașelor aceste utilități sunt cât de cât rezolvate sau sunt incluse în portofoliul investițiilor pentru anii imediat următori, în mediul rural, cu mici excepții, realizarea unei astfel de infrastructuri se află abia la început.

Dosarul negocierilor premergătoare dobândirii calității de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene cuprinde 30 de capitole plus unu – Diverse. Din totalul celor peste 90.000 de pagini, agriculturii și mediului înconjurător i-au fost consacrate mai bine de două treimi, ceea ce demonstrează recunoașterea complexității deosebite a celor două capitole. Faptul că pentru punerea în aplicare a acquis-ului comunitar privitor la cele două componente Comisia Europeană i-a acordat României – e adevărat, nu numai ei, ci și celorlalte țări candidate – o perioadă mai îndelungată de timp în comparație cu celelalte capitole nu face decât să învedereze recunoașterea de către oficialii de la Bruxelles că drumul pe care îl avem de parcurs este lung și anevoios.

## Mulțumesc, domnule senator.

## Stimați colegi,

Înainte de a supune votului dumneavoastră ordinea de zi, dați-mi voie să vă citesc nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru ratificarea Acordului prin schimb de note verbale, semnate la Hanoi la 19 iunie 2007 și, respectiv, la 24 iulie 2007, dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind amendarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Socialiste Vietnam privind transporturile maritime, semnat la București la 1 septembrie 1994;

– Lege pentru ratificarea Acordului privind transportul aerian dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Statele Unite ale Americii, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 25 aprilie 2007 și la Washington la 30 aprilie 2007;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Comunitatea Europeană și Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și Islanda, Principatul Liechtenstein și Regatul Norvegiei, pe de o parte, și Republica Bulgaria și România, pe de altă parte, privind participarea Republicii Bulgaria și a României la Spațiul Economic European, și a Acordului dintre România și Regatul Norvegiei privind un program de cooperare norvegian pentru creștere economică și dezvoltare durabilă în România, semnate la Bruxelles la 25 iulie 2007;

Mulțumesc.

Avem de anunțat o modificare.

Grupul parlamentar al PD-L îl înlocuiește, din funcția de președinte al Comisiei speciale pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului, pe domnul senator Ștefan Mihail Antonie cu domnul senator Mihai Țâbuleac. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

Urmează să

Îi urăm succes domnului senator și sperăm să avem cât mai curând un regulament.

Stimați colegi,

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a Propunerii legislative pentru completarea articolului 201 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Instrumentelor, adoptate la Marrakech la 18 octombrie 2002, de amendare a Constituției și Convenției Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, semnate la Geneva la 22 decembrie 1992.

Comisia economică, industrii și servicii, vă rog.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta proiectul de lege.

Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

**Domnul Constantin Teodorescu** _– secretar de stat în Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației_ **:**

România este membră a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor UIT din anul 1866 și, în această calitate, are obligația de a semna actele finale ale conferințelor plenipotențiare, ale conferințelor pentru radiocomunicații sau ale altor conferințe mondiale organizate de UIT _._

Conform dispozițiilor din Convenția UIT, textele actelor finale aprobate de conferința plenipotențiară vor fi remise pentru semnare reprezentanților statelor membre acreditați conform prevederilor din art. 31 al Convenției.

În perioada 23 septembrie–18 octombrie 2002 a avut loc la Marrakech, Maroc, cea de-a 16-a Conferință a plenipotențiarilor UIT. Conferința plenipotențiară este organul suprem al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor și se organizează, de regulă, o dată la patru ani la sediul organizației, în Geneva, sau într-un stat membru la invitația acestuia.

Delegația României a participat la reuniunile de lucru ale Conferinței europene a administrațiilor de poștă și telecomunicații, organizate atât anterior, cât și pe parcursul conferinței, în scopul negocierii și armonizării punctelor de vedere și, în măsura în care acestea au răspuns necesităților specifice menținerii și dezvoltării sectorului național de telecomunicații, a susținut punctele de vedere comune agreate referitoare la agenda sesiunii.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul doamnei președinte Silvia Ciornei pentru a

prezenta raportul Comisiei economice, industrii și servicii. Microfonul 7.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Comisia economică, industrii și servicii a dezbătut proiectul de lege în ședința sa din 19 februarie 2008, în prezența reprezentanților Guvernului.

Din considerentele prezentate și astăzi de Guvern, comisia a hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere, fără amendamente.

Menționăm că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă.

Având în vedere cele prezentate, supunem plenului spre adoptare raportul și proiectul de lege.

Precizăm că proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu, doamna președinte. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt luări de cuvânt pe marginea acestui proiect de lege? Constat că nu sunt.

Vă mulțumesc.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul.

Domnule inițiator, vă așteptam. Microfonul 8.

Aveți cuvântul, domnule deputat, pentru a vă prezenta inițiativa legislativă.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc și domnilor senatori că vor avea paciența să mă asculte.

În două cuvinte, inițiativa parlamentară pe care o discutăm astăzi, zic eu, este de o stringență deosebită, și anume se cunosc cazuri, mai ales în ultimul timp, vă dau exemplul formației Steaua, care, mergând să se pregătească pentru campionat în Cipru, deoarece la stadion nu existau mijloacele sanitare, deci o ambulanță pentru caz de nevoie, când acel jucător cumpărat cu bani mulți era gata-gata să moară. Situații similare s-au întâmplat la noi nu o dată. Nu este vorba de competițiile de primă Ligă, ci de cele din Liga a II-a sau din campionatele școlare.

De aceea, în ultimul timp Ministerul Sănătății Publice – și cred că și acesta a fost unul dintre motive – a dotat agențiile județene de educație fizică și sport și spitalele cu ambulanțe de tipul B, ambulanțe care sunt corespunzătoare, având și defibrilatoare, deci putând să asigure în orice moment un ajutor de urgență.

Întâmplarea a făcut ca o situație similară să se petreacă și la niște meciuri de baschet și de handbal din județul Mureș, unde sunt deputat, unde lotul de tineret al României se antrena și, de asemenea, s-au întâmplat fel de fel de accidente. Astfel a debutat această inițiativă parlamentară.

Sper, cu sprijinul dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, având în vedere că mijloacele sunt puse la dispoziție de către Ministerul Sănătății Publice, să fiți de acord cu această modificare a Legii nr. 69/2000, așa fiind asigurată sănătatea tinerilor și evitarea accidentelor stupide din timpul diverselor competiții sportive.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului senator Strătilă, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru sănătate publică.

Microfonul 7.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru sănătate publică a Senatului a dezbătut această propunere legislativă și a hotărât, în unanimitate, adoptarea unui raport favorabil, cu două amendamente.

Menționăm că avem aviz favorabil de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Guvernul susține propunerea legislativă.

Caracterul legii este ordinar, Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator.

Înțeleg că inițiatorul este de acord cu amendamentele formulate de comisie.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Székely, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

**Domnul Székely Ervin Zoltán** _**–** secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative pentru motivele arătate de inițiator.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale pe marginea acestui proiect de lege.

Vă rog să vă înscrieți la cuvânt.

Da, domnule senator Gheorghe Constantin. Microfonul 3.

Sau trebuia să spun Constantin Gheorghe?

V-am spus eu că mai am nevoie de un mandat ca să reglementăm situația?!

Aveți o șansă mare.

Vă mulțumesc.

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Modificarea aceasta a legii este foarte interesantă și chiar necesară, numai că intervin niște probleme de fond. Domnul deputat Moisoiu a plecat de la un caz recent întâmplat în Cipru. Sigur că legea noastră nu va reglementa probleme care se întâmplă în alte țări, iar jucătorul Habibou putea să moară pentru că organizatorii antrenamentelor de acolo nu au pus la dispoziție o ambulanță.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că anumite federații sau structuri de pe lângă federații, cum este Liga Profesionistă de Fotbal, au obligat, prin regulament, ca toate jocurile din cadrul diviziei naționale să fie asistate de minimum două ambulanțe, dintre care una dotată corespunzător, așa cum ați stipulat dumneavoastră în prezenta inițiativă legislativă.

Problema este alta. Nivelul competițiilor este mult mai mare. De exemplu, la nivel județean sunt foarte multe competiții sportive în weekend, iar serviciile de ambulanță județene nu sunt dotate cu numărul necesar de ambulanțe.

Reprezentantul Guvernului spune că Guvernul susține inițiativa legislativă, dar Guvernul se angajează ca până la data republicării în Monitorul Oficial a prezentei legi modificate să doteze serviciile de ambulanță județene cu minimum 20-30 de ambulanțe de asemenea tip? Mă îndoiesc. Pentru că, gândiți-vă, sunt campionate de divizia I, a II-a, a III-a și campionatele județene, care sunt extinse pe o arie mare. În fiecare duminică într-un județ se joacă minimum 20-30 de meciuri de fotbal, volei, baschet, școlare și așa mai departe.

## Domnule secretar de stat,

Pot fi dotate serviciile de ambulanță cu numărul de mașini necesar? Pentru că, dacă dăm o lege, legea trebuie respectată, iar sancțiunile sunt prevăzute în capitolul „Sancțiuni”, care nu a fost exclus din lege. Pe de altă parte, n-aș vrea să cred că și această modificare de lege, această lege, în ansamblul ei, va fi o lege neaplicabilă, cum sunt multe, de altfel.

De aceea, mă gândeam ca Guvernul să intervină chiar în cuprinsul acestei legi și să prevadă un termen când se va aplica legea în întregul ei, în funcție de dotările cu care veți veni dumneavoastră. Deci Ministerul Sănătății Publice să se angajeze ca serviciile de ambulanță să fie dotate pentru ca ele să poată, în primul rând, să respecte legea, apoi organizatorii de competiții, pentru că cei care organizează competiții închiriază ambulanțe de la serviciul de ambulanță. Prețul nu este mic, să știți, este în jur de 50 de dolari. Pentru o echipă școlară este foarte mult. Dar avem numărul necesar de ambulanțe? Mă îndoiesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Gavrilă Vasilescu. Ați solicitat cuvântul, domnule senator. Microfonul 3.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Și eu eram interesat să văd dacă există posibilitatea – și e bine să ne-o spună reprezentantul Guvernului – pentru a se acoperi tot ce înseamnă competiții oficiale, pentru că acesta este termenul.

În același timp, aș vrea să spun următorul lucru: în situația în care nu sunt respectate dispozițiile din lege, punctul meu de vedere personal – nu-l exprim pe cel al grupului parlamentar – este că amenzile sunt puțin cam mici. „Lasă, domnule, nu prezint nicio ambulanță, nu prezint nimic, nici personal medical, o să dau 15 milioane sau 1.500 în bani noi, și cu asta am rezolvat problema.” Să facă rost de banii aceștia este foarte simplu și foarte ușor.

Problema pe care o punem este să nu mai avem situații așa cum s-au întâmplat. Lipsa asistenței medicale pe un teren de sport a putut să ducă la consecințe grave.

Unu – dacă se pot acoperi toate competițiile, doi – amenzile sunt puțin cam mici.

Dacă trecea prin Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, probabil că le majoram. Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Sunt mai mulți inițiatori din toate grupurile parlamentare. Guvernul este de acord.

Suntem foarte grijulii în legătură cu respectarea legii.

Domnul senator Ardelean, din partea Grupului parlamentar al PRM.

S-a anunțat înaintea dumneavoastră, doamna senator. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 1.

Mulțumesc foarte mult, doamna președinte.

Grupul parlamentar al PRM susține această inițiativă.

În zilele noastre competițiile sportive sunt numeroase, dar

au și un grad ridicat de duritate în unele situații. Este cunoscut faptul că, în cazul unor accidente legate de sistemul nervos central, neuronii, după 90 de secunde, nu mai au capacitatea de a realiza sinapse. Iată, deci, un efect imediat. Sunt și alte exemple care susțin necesitatea acordării imediate a asistenței medicale.

Pentru acest fapt, susținem, doamna președinte, această inițiativă a domnului deputat Moisoiu.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ion Vasile, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Microfonul 3.

Sunt inițiatori și o serie de colegi de-ai noștri senatori aparținând grupurilor parlamentare ale PD-L și PRM. Da.

Domnule senator, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Evident că nevoia prezenței și asigurării asistenței medicale în competiții sportive este una absolut obligatorie. Întrebarea mea este dacă acest efort despre care se vorbea aici trebuie neapărat susținut numai de stat. Pentru că noi înțelegem următorul lucru: dacă unii sunt dispuși să dea 8, 10, 15, 20 de milioane pentru un jucător, mi-e foarte greu să cred că o amărâtă de autosanitară nu poate fi cumpărată de fiecare club, și poate că acel club ar cumpăra și pentru competițiile școlare, și pentru alt tip de competiții. Eu cred că fără niciun fel de problemă și luând în calcul valoarea jucătorilor din teren, întâi și întâi, trebuie să ne gândim la modul în care acoperim nevoile poporului român, ale populației, ale cetățenilor României, care și așa duc o lipsă crasă de astfel de autosanitare și o groază de oameni mor cu zile.

Eu cred că ar putea să facă un efort cluburile și să-și cumpere aceste autosanitare.

Mulțumesc, domnule senator.

Doresc să vă informez că toți colegii noștri din Comisia pentru sănătate publică au fost de acord cu dumneavoastră și au considerat că acest efort trebuie făcut de organizatorii competițiilor sportive.

Domnule secretar de stat, vi s-au adresat câteva întrebări. Vă rog să prezentați un răspuns. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Ministerul Sănătății Publice în cursul anului trecut a achiziționat 1.100 autosanitare și urmează ca în acest an încă 500 de astfel de ambulanțe să fie achiziționate.

În consecință, considerăm că putem să achiziționăm aceste autospeciale pentru fiecare competiție sportivă.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă mai sunt luări de poziție din partea grupurilor parlamentare?

Da. Domnule deputat, aveți cuvântul în calitate de inițiator. Microfonul 8.

un imbold. Avem o țintă. Ținta este de a asigura niște condiții deosebite pentru ca tânăra generație să poată face sport. Și ați văzut că, în ultimul timp, sportul în România este din ce în ce mai puternic pentru că motivația este mai mare. Acesta este adevărul.

La urma urmei, așa cum am amintit, în niște sporturi de echipă ca fotbalul și handbalul – îl văd pe domnul senator Antonie în sală și mă gândesc că și voleiul, unde dânsul este un investitor – ar putea să se întâmple un accident, ca și în celelalte sporturi, tenis de câmp și altele. Există o necesitate absolută pentru acest lucru, deoarece, de fapt, este vorba de tinerii din țara noastră și am încredere în dumneavoastră. Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă nu mai sunt intervenții, declar închise dezbaterile generale.

Vreau să vă asigur că și noi avem încredere în inițiativa dumneavoastră și a colegilor noștri.

- Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, inclusiv domnul ministru Vosganian, care-l ține de vorbă pe domnul senator Dan Mircea Popescu.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Domnule senator Tănăsescu, și dumneavoastră, și stimatul nostru coleg...

- Îi felicit pe inițiatori și pe domnul deputat. Listă pentru Grupul parlamentar al PD-L.

Listă, am înțeles, domnule coleg.

Da.

Vă rog, domnule senator Constantin Gheorghe. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Voiam doar să atrag atenția ca la amendamente să se corecteze un dezacord gramatical grav.

Se va corecta de către staff-ul Senatului.

Mulțumesc, doamna președinte.

Așa cum a spus și domnul secretar de stat, eu consider că prin aprobarea acestei inițiative parlamentare putem crea

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind adoptarea unor măsuri privind diminuarea mortalității și morbidității infantile.

Inițiatorii, văd, sunt absenți. Comisia pentru sănătate publică.

Domnule președinte, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Vă rog. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Am sesizat și noi dezacordul de la propunerea legislativă precedentă și îl vom corecta.

La propunerea legislativă de la punctul 5 din ordinea de zi, Comisia pentru sănătate publică a adoptat un raport de respingere.

Menționez că propunerea legislativă are aviz negativ de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Punctul de vedere al Guvernului este de a nu susține această propunere legislativă.

Legea are caracter ordinar.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnule secretar de stat Székely, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog.

Microfonul 9.

## Vă mulțumesc.

Propunerea legislativă presupune două măsuri. Una – condiționarea primirii indemnizației lunare pentru susținerea familiei în vederea creșterii copilului de prezentarea gravidelor la medic de cel puțin trei ori în timpul sarcinii, iar a doua – acordarea unui sejur gratuit de zece zile pentru cură heliomarină a mamelor cu copii mici, pentru prevenirea rahitismului.

În ceea ce privește prima propunere, nu credem că se poate condiționa acordarea unui drept universal fără încălcarea Constituției, mai precis a articolului 49.

Referitor la a doua propunere, sursele financiare pentru această măsură nu sunt identificate, și nici nu sunt necesare în toate cazurile aceste cure, pentru că nu toți copiii suferă de rahitism.

Așa că nu susținem această propunere legislativă.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt.

Pe cale de consecință, legea a fost respinsă.

Stimați colegi,

Fac un apel la dumneavoastră pentru a vă ocupa locurile în sală.

Urmează să procedăm la exercitarea voturilor pe proiectele de legi organice.

Îi rog pe cei care nu sunt membri ai Senatului să părăsească sala.

Fac un ultim apel la colegii noștri senatori să-și ocupe locurile în sală.

Domnule senator Stroe, este valabil și pentru dumneavoastră.

Stimați colegi,

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru completarea art. 10 din Legea învățământului nr. 84/1995.

- Este vorba despre votul final la o cerere de reexaminare. Da.

Domnule senator Ivan Cismaru, bănuiesc că doriți să ne

- atrageți atenția asupra importanței acestui proiect de lege. Vă rog.

Aveți cuvântul.

Microfonul 2.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Eu voiam să atrag atenția că a fost discutată și paradiscutată această propunere de modificare legislativă. Am căzut cu toții de acord, dar a fost mereu retrimisă la comisie, pentru că noi la comisie ne-am păstrat punctul de vedere, și anume de respingere a acestei cereri de reexaminare, menținându-ne punctul de vedere ca din aceste grupe de copii din zona rurală să se înființeze câte 25 la fiecare județ, găsind de cuviință că este o formulă prin care putem capacita interesul copiilor de la sate pentru studiu și, în același timp, pentru performanță.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Înțeleg că aceeași poziție o au și alte grupuri parlamentare.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Domnule senator Stroe, am o rugăminte, vă rog să vă ocupați locul în sală, pentru a ne exercita dreptul de vot.

- Procedură?

Vă rog, domnule senator.

Doamna președinte, vă rugăm frumos să explicați foarte exact ce votăm.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Este o propunere de reexaminare a acestui proiect de lege, eu urmând să vă supun dumneavoastră raportul favorabil, este vorba de un raport suplimentar. Acest proiect de lege a fost dezbătut, a fost retrimis o dată la comisie, grupurile parlamentare și-au exprimat un punct de vedere.

Domnul senator Ion Solcanu, membru al Comisiei pentru învățământ, la data respectivă, a declarat că susține acest proiect de lege.

Deci este o cerere de reexaminare. Avem aici raportul suplimentar la această cerere de reexaminare. „Da” înseamnă că este admisă cererea de reexaminare, „nu” înseamnă că este respinsă. Credeam că știm acest lucru.

Domnule senator Solcanu, vă rog. Microfonul 2.

Dacă îmi îngăduiți, doamna președinte de ședință.

Da. Am aici stenograma. Deci se dorește menținerea raportului inițial.

Și, atunci, trebuie să știm exact cum votăm pentru a trece legea sau nu. Așadar, pentru a trece legea, care este o lege benefică pentru învățământul românesc, în sensul că se constituie câte o clasă de 25 de elevi din mediul rural, dintre cei mai buni, care n-au posibilități materiale... Ce vot trebuie să dăm pentru a trece legea, ce vot dăm în cazul în care legea este respinsă?

Este un raport de respingere a cererii de reexaminare și de menținere a proiectului de lege. Deci va trebui să votăm pentru acest raport de respingere, domnule senator.

Așadar, ca să votăm raportul de respingere și să treacă legea trebuie să votăm „da”. A se consemna în stenogramă.

Un vot pozitiv înseamnă că se respinge cererea de reexaminare și rămâne raportul inițial al comisiei și votul Senatului, de fapt, care a fost pentru acest proiect de lege.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Da.

La punctul 7 din ordinea de zi este Proiectul de lege pentru modificarea art. 176 din Legea învățământului nr. 84/1995.

Urmează să

Mulțumesc, doamna președinte.

Și acest proiect de lege a fost dezbătut.

Am o singură observație, la poziția 1 din amendamente, alineatul 5, a intervenit o greșeală materială din transcriere, pentru că s-a preluat începutul de text din legea veche în care se scria, la art. 176 alin. 5: „elevii și studenții etnici

români”. Trebuie să corectăm cu „elevii și studenții cetățeni români”, ca să fie în adevăratul sens al legii.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Da.

Se va consemna în stenogramă că este îndreptarea unei erori materiale.

Stimați colegi, raportul este de admitere a acestui proiect de lege. Raportul suplimentar menține primul punct de vedere.

Deci vă

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Legea are caracter organic.

Raportul este favorabil, fără amendamente.

La punctul 9 din ordinea de zi este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 407/2006 a vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

Este o lege organică.

Raportul este favorabil cu un amendament admis.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, vă rog – microfonul 2 –, dacă sunt chestiuni de procedură înainte de vot.

Dumneavoastră ați început să explicați ceva.

Eu vă mulțumesc totuși că mi-ați dat cuvântul.

Vreau să le reamintesc colegilor că la dezbatere majoritatea grupurilor a fost de acord și le reamintesc că este vorba de compensarea medicamentelor din fondul de 2% din privatizare.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Raportul este un raport de respingere. Legea are caracter organic.

Listă pentru toate grupurile parlamentare.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare. Raportul este de respingere.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. I al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Raportul este de respingere.

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală și să procedați la vot.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea art. 7[1] din Legea nr. 7/2006 privind Statutul funcționarului public parlamentar.

Este vorba de un raport de admitere, cu cinci amendamente admise.

Inițiator este președintele Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu.

Este vorba de reprezentarea Senatului României la Bruxelles.

Așa cum și în Camera Deputaților a fost adoptat acest lucru, am dorit să vă readuc în memorie această chestiune.

Trecem la punctul 14 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru completarea art. 30 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

Este un raport de admitere, fără amendamente.

Legea are caracter organic.

La punctul 15 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Este un proiect de lege respins de Camera Deputaților. Raportul este favorabil, cu amendamente.

La punctul 16 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege pentru înființarea comunei Racșa, județul Satu Mare, prin reorganizarea comunei Orașu Nou.

Domnule senator Fekete, aveți de făcut o solicitare în numele Grupului parlamentar al UDMR. Vă rog.

Microfonul 2.

În numele Grupului parlamentar al UDMR, solicit ca punctele 16, 17, 18 și 19 din ordinea de zi să le discutăm săptămâna viitoare, luni, având în vedere că nu există un consens între partidele politice din Senat, și sperăm că până lunea viitoare vom avea un consens. Au avut loc referendumuri, sunt foarte multe probleme. Dacă pică astăzi din cauza neînțelegerilor între grupurile parlamentare, atunci înmormântăm aceste proiecte de lege până în legislatura următoare.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Stimați colegi, doresc și punctul de vedere al celorlalte grupuri parlamentare. Oricum, va trebui să supun la vot solicitarea Grupului parlamentar al UDMR.

Sunt luări de poziție de la celelalte grupuri parlamentare? Dacă nu sunt,

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Așa cum știți, doamnelor și domnilor senatori, în principiu, Senatul României a acceptat reînființarea comunelor desființate în mod abuziv în 1968. Avem de-a face cu o asemenea situație și acum. Nu știu dacă UDMR-iștii nu vor să lege această scoatere a acestor puncte din ordinea de zi de autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc și să șantajeze pe unii și pe alții. Eu v-aș propune să rămână pe ordinea de zi, să votăm aceste reînființări de comune. S-au făcut toate procedurile legale, sunt întrunite condițiile legale și nu cred că este cazul să dăm apă la moară UDMR-iștilor.

Mulțumesc.

Aveți dreptate, numai că ele se referă la Satu Mare, Sălaj, Vaslui și Iași, în niciun caz la alte zone.

Domnule Șerban Nicolae, vă rog, punctul de vedere al Grupului parlamentar al PSD în legătură cu această solicitare. Este vorba de patru proiecte de lege care sunt în aceeași situație.

Vă rog.

Microfonul 3.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Noi vă facem o propunere de compromis, în sensul de a amâna votul pe aceste proiecte de lege, care au inițiatori de la mai multe grupuri parlamentare, PSD, PRM, UDMR, PNL, mâine, înainte de votul pe moțiune, când se presupune că vom avea o prezență care va da un vot semnificativ în plenul Senatului. De aceea, nu amânăm pentru luni, propunem o amânare doar pentru mâine, înainte de moțiune.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Stimate coleg, așa este.

Voi supune votului dumneavoastră amânarea pentru mâine, mai ales că toate inițiativele legislative sunt susținute de mai mulți colegi de la mai multe partide politice.

Este vorba de inițiativele legislative de la punctele 16, 17, 18 și 19, care vizează chestiuni de reînființare a unor comune.

La punctul 20 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea profesiei de practician în insolvență.

Este un raport de respingere pe care-l

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală. Mai sunt câteva proiecte de lege.

Cu 30 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 8 abțineri, raportul a fost respins.

Stimați colegi, suntem peste 80 de colegi senatori în sală. Mi se pare absolut jenant să nu ne exercităm dreptul la vot, și este valabil și pentru colegii mei liberali care-și pot rezolva chestiuni ce țin de Guvern și în alte condiții decât aici.

Vă rog, domnule senator Cutaș. Microfonul 3.

Mulțumesc, doamnă președinte.

O chestiune de procedură.

De la punctul 20 din ordinea de zi încoace proiectele de lege nu sunt discutate. Voturi au fost până la punctul 19 din ordinea de zi. Punctul 20 din ordinea de zi trebuie dezbătut. Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă cer scuze. Unele au fost discutate. Rugămintea mea este să mi le dați și mie, pentru că în mapa mea nu se află toate aceste proiecte de lege.

Rog...

Staff-ul, în mapă nu ați pus niciunul dintre proiectele de lege următoare.

Vă rog, proiectul de lege de la punctul 20 din ordinea de zi. Rog Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să prezinte raportul.

Domnule senator Vasilescu, aveți cuvântul pentru a

prezenta raportul.

Inițiatorul lipsește.

Nu-l văd pe domnul deputat Mircea Grosaru.

Vă rog, domnule senator Vasilescu, aveți cuvântul. Microfonul 7.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Ar fi trebuit inițiatorul, punctul de vedere al Guvernului și la sfârșit raportul. Dacă doriți să începem cu raportul, încep eu cu raportul.

V-am rugat pe dumneavoastră să prezentați raportul.

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat propunerea legislativă a domnului deputat Mircea Grosaru și, după dezbateri destul de aprinse și îndelungate, vă propune un raport de respingere. Față de obiectul de activitate pe care-l reglementează, suntem în fața unei legi organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Ministerul Justiției, punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, doamna secretar de stat Kibedi. Microfonul 9.

Mulțumesc, doamna președinte. Distins Senat,

Punctul de vedere al Guvernului este acela de a nu susține această propunere legislativă, apreciind că există o restricționare excesivă a accesului la profesia de practician în insolvență, înlăturând categoria inginerilor. Or, în condițiile în care, mai ales la soluțiile de reorganizare, de redresare a unei societăți comerciale, inginerii care sunt șefi de secție, care cunosc mai bine linia de producție a unei societăți comerciale, ar putea să vină cu soluții foarte bune, iar în măsura în care solicităm să existe studii superioare duble, și economice și juridice, atunci restricționăm și mai mult accesul.

Propunerea legislativă se referă la exceptarea de la restituirea în natură persoanelor care, înainte de a părăsi țara, au făcut cerere de plecare definitivă și au vândut locuințele proprietate personală statului român, conform decretului D 223/1974, pentru care au primit despăgubiri.

Considerăm că nu este normal ca foștii proprietari să primească despăgubiri de două ori, iar actualii proprietari să fie aruncați în stradă, în condițiile în care dreptul de proprietate este garantat prin Constituție, inclusiv pentru actualii proprietari. În plus, foștii proprietari pot susține oricând că locuințele pe care le-au vândut statului român au fost subevaluate.

Stimați colegi, o nedreptate nu se repară cu o altă nedreptate.

De aceea, vă rog să susțineți inițiativa noastră legislativă. Doamna președinte, am o rugăminte. Având în vedere că inițiativa legislativă este a mai multor senatori din diferite partide, să amânăm votul pentru mâine.

Doamna senator, nu-mi faceți dumneavoastră această cerere, în calitate de inițiator.

Are cuvântul domnul senator Vasilescu, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, apoi vom asculta punctele de vedere ale grupurilor parlamentare.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt luări de poziție pe marginea acestei propuneri legislative? Nu sunt.

La punctul 21 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005.

Inițiatori, doamna senator Lucia Tomoiagă, domnul senator Nicolae Popa, domnul senator Pereș.

Doamna senator Tomoiagă, vă rog să vă ocupați locul lângă comisie, în calitate de inițiator.

Aveți cuvântul pentru a prezenta propunerea legislativă. Microfonul 6.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamna președinte și domnilor colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, analizând inițiativa legislativă, a adus un ușor amendament. Consideră că propunerea făcută de către inițiatori este foarte corectă din punct de vedere nu numai juridic, dar este și echitabilă, și cu acel amendament vă propune un raport de admitere, cu amendamente.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

Autoritatea – microfonul 10 –, după aceea aveți cuvântul, domnule senator.

Doamnelor și domnilor senatori, aș dori să fac câteva precizări.

Vă rog să le faceți pe scurt, domnule vicepreședinte.

Ele sunt esențiale, doamna președinte.

Articolul 5, în forma actuală, se referă la cu totul altă situație, respectiv situația juridică conexă pentru cazurile în care România are acorduri internaționale și a acordat despăgubiri pentru acele imobile care au aparținut proprietarilor care au plecat în afara țării, iar modificarea textului ar lăsa fără regim juridic acele situații.

A doua precizare este că adoptarea prezentei propuneri legislative ar crea o nouă inechitate, pentru că, în realitate, fostul proprietar era obligat la înstrăinarea „doar către stat” a imobilului, deci nu putea să aleagă o altă persoană fizică sau juridică căreia să-i vândă acest imobil, iar prețul acordat era cu totul modic, era stabilit în baza hotărârii judecătorești 456/1958 și a Decretului Consiliului de stat nr. 467/1979.

În concluzie, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Mulțumesc, domnule senator.

Și eu consider că aceasta este cea mai corectă soluție în raport cu conținutul propunerii legislative și importanța ei. Ca să nu mai pierdem vremea, stimați colegi, vă propun restituirea acestui proiect de lege la comisie pentru a se completa în sensul în care a vorbit...

Da, domnule senator Pereș.

Pe scurt, ca să epuizăm toate punctele de pe ordinea de zi.

Pe scurt, doamna președinte.

Mulțumesc mult, domnule secretar de stat.

Domnul senator Șerban Nicolae, după aceea domnul senator Pereș.

Domnule senator Șerban Nicolae, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, doamna președinte.

## Stimați colegi,

Punctul de vedere al Guvernului este corect în prima parte și greșit, din punctul meu de vedere, în a doua parte. În ceea ce privește ideea inițiatorilor, era de a adăuga un alineat nou, 2, la forma inițială sau forma prezentă a articolului 5, astfel încât să nu fie afectat regimul juridic aferent persoanelor care au fost despăgubite în baza unor acorduri internaționale bilaterale încheiate de România, cum este cazul acordului încheiat cu Franța după cel de-Al Doilea Război Mondial. Din nefericire, așa cum a fost făcută propunerea, înlocuiește acest text. Nu asta a fost intenția inițiatorilor și, așa cum oricine poate trage concluzia din expunerea de motive, era vorba de faptul că nu sunt îndreptățiți la restituirea în natură cei care au primit despăgubiri în baza Decretului nr. 223/1974.

A doua observație a Guvernului este una incorectă față de forma modificată a proiectului de lege. Cei care au fost despăgubiți plafonat, în condițiile știute, sunt îndreptățiți, potrivit variantei adoptate de comisie, dar prin despăgubiri în echivalent nu sunt îndreptățiți la restituirea în natură, ceea ce este absolut firesc având în vedere că au primit măcar o parte din bani, chiar dacă despăgubirea de atunci nu reprezenta prețul corect al imobilului trecut în proprietatea statului. De altfel, nimic nu-i împiedica să vândă înainte de a decide să părăsească țara, dar aceasta este o altă problemă.

De ceea, ce vă propun în numele Grupului parlamentar al PSD este să restituim această propunere legislativă la comisie, să operăm tehnic modificarea necesară mâine-dimineață, astfel încât textul propus de inițiatori în forma amendată de comisie să se regăsească sub forma unui alineat suplimentar al articolului 5, iar mâine să putem intra în plen după-amiază, alături de celelalte propuneri legislative pentru care plenul Senatului și-a dat acordul, cu votul final pe acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Tocmai voiam să întăresc această propunere făcută de domnul Șerban Nicolae și, dacă este posibil, mâine, înainte de dezbaterea moțiunii...

## **Doamna Norica Nicolai:**

Este o propunere rezonabilă, am avut-o în vedere, am fost „pentru” în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

La punctul 22 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al articolului 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată.

Doamna deputat Lia Ardelean este prezentă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este prezentă.

Guvernul este, de asemenea, prezent.

Doamna deputat, aveți cuvântul pentru a vă prezenta propunerea legislativă.

Microfonul 8.

## Doamna președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă are în vedere creșterea la 50 RON a cuantumului alocației de stat pentru copii. Această prevedere are ca argumente faptul că alocația pentru copii este mică, ar trebui să fie măcar 10% din salariul minim brut pe economie, condiție pe care a îndeplinit-o pe parcursul anilor.

Vă solicităm sprijinul pentru susținerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, doamna deputat.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Microfonul 7.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Țin să vă informez că în data de 11 decembrie 2007, în prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, comisia a analizat propunerea legislativă și a întocmit, cu majoritate de voturi, un raport de admitere.

Menționez că Guvernul și Consiliul Economic au transmis un aviz negativ, Comisia pentru egalitate de șanse, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități au dat tot un aviz negativ. Motivarea acestui raport de admitere s-a bazat pe măsura necesară în actuala conjunctură economică.

Mulțumesc mult, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului.

Domnișoara secretar de stat, vă rog, prezentați punctul de vedere.

Microfonul 9.

## **Doamna Denisa Oana Pătrașcu –** _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă. Ea presupune majorarea alocației pentru copii de la 32 RON, cât este în prezent, în lunile ianuarie și februarie, și, respectiv, 40 RON începând cu luna martie, la 50 RON. Aș dori să menționez că efortul bugetar suplimentar presupune 475.000.000 RON.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnișoară. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Este evident că alocația pentru copii la ora actuală este o sumă modică. Până la urmă, alocația este un ajutor acordat copilului din partea statului care trebuie să însemne, să se concretizeze în ceva. 32 RON nu este o sumă care astăzi poate duce la achiziționarea unor lucruri utile copilului. 50 RON ar fi o creștere care ar putea fi mai aproape de realitățile din zilele noastre. De aceea noi vom susține și vă rugăm și pe dumneavoastră să susțineți propunerea noastră.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Funar, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2.

Doamna președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Sunt cutremurat ascultând argumentele Guvernului și îmi amintesc că Guvernul României pentru un cetățean care a trecut demult de vârsta copilăriei și care, din păcate, nu are copii, e vorba de Radu Duda, anul trecut i-a dat 7,2 miliarde de lei vechi să-i cheltuiască cum vrea... 600.000.000 lei/lună, 20.000.000 lei/zi.

Aici este vorba de a crește de la 32 RON la 50 de RON, de la 320.000 lei la 500.000 lei alocația pentru copii și Guvernul este împotrivă. Îmi este rușine că avem un asemenea Guvern al României!

Mulțumesc, domnule senator.

Sper să nu rămâneți în continuare cutremurat. Domnul senator Păcuraru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru** _– ministrul_

_muncii, familiei și egalității de șanse_ **:**

Vreau să spun doar că în Programul de guvernare care a fost aprobat de Parlament alocația pentru copii în 2008 trebuie să fie, conform programului asumat, de 10 euro, program care este realizat și depășit în momentul de față. Din păcate, nevoia unei alocații mai mari o înțelege toată lumea – și este firească –, inclusiv Guvernul, cu siguranță, ar vrea să fie și dublă, dar trebuie să ai și suportul financiar. Și atunci, suportul financiar este asigurat în bugetul de stat pentru suma de 40 RON, pentru 400.000 lei.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

Mai sunt intervenții din partea grupurilor politice?

Dacă nu mai sunt intervenții,

Listă pentru grupurile parlamentare.

Stimați colegi, mai avem doar două propuneri legislative.

La punctul 23 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007.

Inițiatorul este doamna deputat Ardelean.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Doamna deputat, aveți cuvântul pentru a prezenta propunerea legislativă.

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Voi prezenta foarte pe scurt Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

Propunerea principală este aceea ca indemnizația lunară pentru creșterea copilului să fie în cuantum de 85% din ultimul salariu net obținut anterior nașterii copilului, dar nu mai puțin de 800 RON.

Mulțumesc mult, doamna deputat.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Microfonul 6.

Ca urmare a examinării propunerii legislative, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a hotărât să adopte cu majoritate de voturi un raport de respingere. Indemnizația pentru creșterea copilului se acordă în același cuantum tuturor categoriilor de beneficiari datorită principiului universalității și a solidarității sociale. S-au primit avize negative de la toate comisiile sesizate și de la Guvern. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Punctul de vedere al Guvernului? Domnișoara secretar de stat, microfonul 9.

Mulțumesc.

Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

Este cunoscut faptul că populația României, ca și populația celorlalte țări, suferă un proces de îmbătrânire accelerată. În România, este chiar mai accelerat prin faptul că ne pleacă foarte mulți tineri, de aceea necesitatea creșterii natalității este absolută în acest moment. Vreau să vă spun că din estimările Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse în 2015 populația de peste 60 de ani a României va atinge aproape 70% din populația totală. Vă imaginați cam ceea ce s-ar putea întâmpla în lipsa unor măsuri care trebuie luate de pe acum pentru a crește natalitatea?

Aici nu discutăm de principiul universalității, cum spunea colegul de la comisie, de a se acorda aceeași sumă, ci discutăm de mamele care în ziua de astăzi doresc să facă

carieră și pentru care a sta acasă cu 8.000.000 lei este o problemă care constituie un handicap pentru a face un copil.

De aceea, eu consider că măsura legislativă este o măsură stimulativă pentru tinerele mame care doresc să facă și carieră și, de aceea, este bine-venită astăzi, că după aceea va fi mult prea târziu. De aceea, eu vă propun să votăm acest proiect de lege.

## **Doamna Norica Nicolai**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Mai dorește cineva să ia cuvântul pe marginea acestei propuneri legislative? Nu.

Declar închise dezbaterile generale.

Listă!

## Da.

Listă pentru propunerea legislativă de la punctul 23.

La punctul 24 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea articolului 10 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a adoptat pentru această propunere legislativă un raport de respingere.

## Da.

Guvernul, punctul de vedere.

## **Doamna Lucia Ana Varga** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile_ **:**

Guvernul a susținut adoptarea acestei propunerii legislative sub rezerva unor amendamente, cum ar fi cele legate de obligativitatea modificării Legii mediului și a Legii nr. 24/2007.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt luări de cuvânt pe marginea propunerii legislative? Nu sunt.

Stimați colegi, vă mulțumesc.

Am epuizat dezbaterile legislative.

La ora 18.10 avem întrebări, interpelări și răspunsuri, transmisie radio.

## PAUZĂ * * * DUPĂ PAUZĂ

Stimați colegi,