Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·23 martie 2002
other · adoptat
Vasile Horga
Prezentarea, dezbaterea∫i respingerea moþiunii îCorupþia instituþiona- lizat„“
Discurs
## **Domnul Vasile Horga:**
…™i f„r„ a ne g‚ndi la urm„ri, s„ ne unim cu toþii, indiferent de culoarea politic„ pe care o ap„r„m fiecare dintre noi, Ón aceast„ lupt„ inegal„ cu caracatiþa corupþiei de stat.
Am spus ∫i susþin Ón continuare c„ Ón Rom‚nia nu exist„ o mafie organizat„, care s„ penetreze structurile de stat. Œnse∫i aceste structuri reprezint„, de fapt, mafia. Œn þara noastr„ mafia corupþiei s-a format de la v‚rful puterii spre baz„, ∫i nu invers. ™i de aceea lupta Ómpotriva acestor structuri nu are de cine s„ fie dus„.
Nu vreau s„ fac nici un istoric al corupþiei care a cuprins instituþii fundamentale ale statului Ón perioada postdecembrist„. V„ sunt Óns„ cunoscute o parte din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 marile scandaluri legate de privatiz„ri dirijate, de achiziþii publice trucate, de angajamente financiare m„sluite, de estorc„ri de fonduri de la populaþie regizate, de crahuri bancare provocate, de contraband„ organizat„ etc. Toate acestea au avut ca numitor comun puterea instituþionalizat„ a statului. Populaþia nu numai c„ nu a cunoscut aceste aspecte, dar, mai mult dec‚t at‚t, le-a resimþit din plin, fapt care a determinat-o, cu mai bine de un an Ón urm„, s„-∫i lege speranþele de o guvernare social-democrat„, crez‚nd totu∫i c„ lupul ∫i-a schimbat at‚t p„rul, c‚t ∫i n„ravul. C„ s-a mai p„c„lit o dat„ nu mai Óncape nici un fel de Óndoial„.
Problema Óns„ este dac„ va mai avea suficient„ putere s„ reziste p‚n„ la o nou„ schimbare. Œn Rom‚nia primilor ani ai mileniului III corupþia este legiferat„. Azi, cine vrea s„ fure mai v‚rtos de la toþi ceilalþi Ó∫i fabric„ mai Ónt‚i o lege, numit„ Ón general ordonanþ„, ordonanþ„ de urgenþ„, hot„r‚re de Guvern sau chiar ordin de ministru, dup„ care se poate a∫eza lini∫tit s„ ronþ„ie precum o roz„toare din truda ∫i sudoarea celor mulþi. De obicei, atacul se d„ asupra banilor publici din bugetul de stat, chiar Ónainte ca ace∫tia s„ ajung„ Ón visteria statului. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i Ón ultima perioad„, c‚nd actualul Guvern, Ón total„ contradicþie cu promisiunile din programul s„u de guvernare de a nu abuza de ordonanþe ∫i de, citez: îa repune Parlamentul Ón rolul s„u constituþional de reprezentant suprem al poporului rom‚n ∫i unic„ autoritate legiuitoare“, a emis cele dou„ ordonanþe de urgenþ„ prin care bugetul public naþional a fost v„duvit de aproape 150 de milioane de dolari Ón favoarea unor clienþi politici cunoscuþi. Filantropia acestui Guvern, f„cut„ din banii tuturor contribuabililor rom‚ni, nu poate avea nici un fel de justificare at‚ta timp c‚t Ón þar„ cet„þenii, Ón majoritatea lor, abia Ó∫i duc zilele, at‚ta timp c‚t sectoare importante ale economiei naþionale sunt Ón pragul colapsului, iar unele instituþii au ajuns s„ funcþioneze doar ca simboluri.
Cazul celor dou„ societ„þi comerciale invocate doar cu titlu de exemplu, RAFO One∫ti ∫i Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“, nu este singular ∫i suntem convin∫i c„ nu va r„m‚ne singular. Este, cred, momentul s„ ar„t„m c„ Ón cazul RAFO One∫ti bugetul statului nu va Óncasa suma de 50 milioane de dolari reprezent‚nd datorii de orice fel ale acestei societ„þi c„tre stat, parte din acestea fiind transformate Ón acþiuni, adic„ un fel de reziduuri legate de g‚tul statului, parte din ele fiind anulate. Cert este un lucru: preþul de v‚nzare al acestei societ„þi a fost de c‚teva ori mai mic dec‚t facilit„þile fiscale acordate clientelei politice.