Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·23 martie 2002
Senatul · MO 37/2002 · 2002-03-23
Aprobarea ordinii de zi
™edinþa solemn„ pentru depunerea jur„m‚ntului de credinþ„ faþ„ de þar„∫i popor de c„tre domnul senator Ion H‚r∫u
Prezentarea, dezbaterea∫i respingerea moþiunii îCorupþia instituþiona- lizat„“
Domnul senator Nicolae-Vlad Popa, Grupul parlamentar P.N.L., depune moþiunea privind incapacitatea Guvernului de a rezolva criza provocat„ de majorarea facturilor la Óntreþinere, moþiunea îŒntreþinerea“
Aprobarea programului de lucru pentru s„pt„m‚na18—23 martie
· procedural · adoptat
· other
· procedural
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
4 discursuri
## Stimaþi colegi,
Declar deschise lucr„rile ∫edinþei noastre de ast„zi. ™i-au anunþat prezenþa p‚n„ la aceast„ or„ un num„r de 100 colegi senatori; 14 colegi senatori sunt absenþi motivat.
™edinþa va fi condus„ ast„zi de subsemnatul, asistat de cei doi colegi secretari, domnul Constantin Nicolescu ∫i domnul Ion Vela.
Aveþi Ón mapele dumneavoastr„ ordinea de zi.
Observaþii cu privire la ordinea de zi? Œnþeleg c„ nu sunt observaþii.
V„ rog s„ votaþi!
Cu 74 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o abþinere, ordinea de zi a fost aprobat„.
- Programul de lucru este de la ora 9,00 la ora 13,00. Stimaþi colegi,
Primul punct pe ordinea de zi — solemnitatea depunerii jur„m‚ntului de credinþ„ faþ„ de þar„ ∫i popor, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 8/2002, de c„tre domnul senator H‚r∫u Ion.
Domnule senator, v„ rog s„ poftiþi, s„ rostiþi jur„m‚ntul.
## **Domnul Ion H‚r∫u:**
Jur„m‚nt de credinþ„ faþ„ de þar„ ∫i popor.
îEu, H‚r∫u Ion, Ón calitate de senator, ales Ón Circumscripþia electorat„ nr. 20 Gorj, jur credinþ„ patriei mele Rom‚nia.
Jur s„ respect Constituþia ∫i legile þ„rii.
Jur s„ ap„r democraþia, drepturile ∫i libert„þile fundamentale ale cet„þenilor, suveranitatea, independenþa, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.
Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredinþat de popor.
A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!“
Stimaþi colegi,
Trecem la punctul 2 al ordinii de zi — dezbaterea moþiunii cu tema îCorupþia instituþionalizat„“, semnat„ de 55 de senatori aparþin‚nd Grupului parlamentar al
Partidului Democrat, Partidului Naþional Liberal ∫i Partidului Rom‚nia Mare.
Œntreb dac„ sunt colegi care Ó∫i retrag semn„turile pe moþiune?
Œnþeleg c„ nu sunt. V„ mulþumesc foarte mult.
Domnul ministru Mu∫etescu este la prezidiu.
Vreau s„ v„ anunþ timpii pe care Ói avem la dispoziþie: pentru prezentarea punctului de vedere al Guvernului au fost alocate 35 de minute, Grupul parlamentar social democrat ∫i umanist are la dispoziþie 35 de minute, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare — 19 minute, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal
- 7 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat
- 6, Grupul parlamentar al U.D.M.R. — 6 ∫i independenþii — 3 minute.
La final vom da cuv‚ntul reprezentanþilor Guvernului pentru a r„spunde eventualelor probleme care se vor ridica pe parcursul acestei dezbateri.
- V„ rog, cine prezint„ moþiunea?
- V„ ascult„m, domnule senator.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,
Stimaþi colegi,
Moþiunea pe care o prezent„m ast„zi se nume∫te îCorupþia instituþionalizat„“.
Guvernarea Partidului Social Democrat aduce tot mai des Ón atenþia public„ proliferarea ∫i legalizarea fenomenului de corupþie la nivelul instituþiilor statului, cu grave consecinþe asupra climatului economico-social din Rom‚nia ∫i asupra perspectivelor de integrare a þ„rii noastre Ón structurile euroatlantice ∫i Ón Uniunea European„.
Este interesant de amintit c„ Ón Cartea alb„ a prelu„rii guvern„rii, Ón decembrie 2000, se insista asupra necesit„þii transparenþei Ón toate domeniile de activitate ∫i Ón special Ón cel al privatiz„rii. De altfel, privatizarea era un capitol aparte, Ón care promisiunile de performanþ„ viitoare se Ómpleteau armonios cu criticile pentru modul Ón care a acþionat Ón domeniu Guvernul anterior.
Dar iat„ c„ exact Ón acest domeniu corupþia Ó∫i g„se∫te teren de proliferare.
Œncep‚nd cu 2001, de∫i calitativ ∫i cantitativ regresul procesului de privatizare a fost mai mult dec‚t evident, de c‚te ori am asistat la o privatizare mai important„, de at‚tea ori am asistat ∫i la un scandal important; iar principiul înu vrem privatiz„ri ca scop Ón sine, ci privatiz„ri pentru relansare“, probabil, a fost Ónþeles îrelansare pentru clientela politic„“.
Œntr-o perioad„ Ón care populaþia este Ómpins„ spre extrem„ s„r„cie, c‚nd sectorul Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii este direcþionat spre faliment prin fiscalitate excesiv„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 ∫i interes doar mimat, c‚nd nivelul arieratelor atinge jum„tate din produsul intern brut al Rom‚niei, av‚nd cel mai Ónalt nivel din Europa, actualul Guvern g„se∫te soluþii pentru clienþii politici — INTERAGRO sau OIL IMPERIAL sunt doar dou„ exemple — soluþii prin care o mare parte a avuþiei naþionale le este transferat„ acestora, de multe ori prin crearea expres„ a unui cadru legal.
Œn timp ce vorbim despre integrarea demn„ a Rom‚niei Ón structurile europene ∫i euroatlantice se love∫te din greu Ón principiile economiei de piaþ„, ale concurenþei loiale ∫i este pulverizat„ siguranþa investitorilor c„ Ón Rom‚nia legile sunt respectate.
· other
1 discurs
<chair narration>
#147732. acordarea facilit„þilor fiscale prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 177/2001 dup„ derularea procesului de privatizare. Astfel, dup„ cump„rarea rafin„riei de c„tre firma IMPERIAL OIL, atenþie, dup„ privatizare, ∫i nu Ónainte, Guvernul d„ Ordonanþa de urgenþ„ nr. 177/2001, prin care se acord„ un pachet de facilit„þi unic ca m„rime pentru procesul de privatizare din industria de petrol din Rom‚nia (stingerea prin conversie Ón acþiuni a creanþelor bugetare — impozite, taxe la Ministerul Finanþelor, a creanþelor la Ministerul Lucr„rilor Publice, sume datorate la Fondul Special al Drumurilor, scutirea de la plata major„rilor ∫i penalit„þilor de orice fel aferente creanþelor, e∫alonarea impozitelor pe venituri din salarii ∫i T.V.A. etc.), concesii financiare, din banul public, de ordinul a peste 50 milioane dolari;
· other · adoptat
299 de discursuri
Poate ne spuneþi ∫i c‚þi colegi au semnat moþiunea!
Din sal„
#23056A uitat!
V„ spun eu.
M„ iertaþi, domnule pre∫edinte...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Am spus eu, 55 de colegi senatori.
Œnþeleg c„ nu ∫i-a retras nici unul dintre colegii no∫tri semn„tura de pe moþiune.
Stimaþi colegi,
Œnainte de a da cuv‚ntul domnului ministru Mu∫etescu, din partea Guvernului, fac un apel, rog pe toat„ lumea, c„ nu putem lucra ∫i mobilele s„ sune Óntruna. Avem o hot„r‚re aprobat„ de plenul Senatului. V„ rog s„ Ónchideþi toate mobilele. Aveþi vreo problem„, ie∫iþi pe hol ∫i vorbiþi la telefon. V„ rog s„ respectaþi hot„r‚rea pe care am aprobat-o.
Dau cuv‚ntul domnului ministru Mu∫etescu pentru a prezenta r„spunsul Guvernului la moþiune.
V„ rog s„ poftiþi la tribun„, domnule ministru!
## **Domnul Ovidiu Tiberiu Mu∫etescu** _— ministru, Autoritatea pentru Privatizare ∫i Administrarea Participaþiilor Statului:_
Stimate domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Moþiunea intitulat„ îCorupþia instituþionalizat„“ semnat„ de reprezentanþi ai P.D., P.N.L. ∫i P.R.M. reprezint„, Ón opinia noastr„, Ónc„ o Óncercare de tip politicianist prin care actuala opoziþie simuleaz„, printr-un text lipsit de sens ∫i conþinut, s„ genereze, Óntr-un îelan“ de tip justiþiar, un impact major, eminamente negativ, asupra opiniei publice interne ∫i internaþionale, Ón leg„tur„ cu politica general„ de privatizare a actualului Guvern.
Œn fapt, din analiza conþinutului moþiunii constat„m c„ avem Ón faþ„ un text strict demagogic ∫i neprofesionist, Óntocmit de reprezentanþii unor formaþiuni politice aflate Óntr-o evident„ pierdere de credibilitate, Ón criz„ de mediatizare, cu scopul evident de a obþine prin mijloace ieftine
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 capital politic. De aceea, negarea realit„þii, ignorarea unor prevederi ale legii, conexarea unor evenimente f„r„ nici o leg„tur„ Óntre ele, precum ∫i contestarea rezultatelor economice pozitive obþinute Ón primul an de guvernare reprezint„ deja un arsenal bine cunoscut de a∫a-zise argumente care nu au nici un corespondent Ón realitate.
Domnule pre∫edinte,
Eu sunt deputat ∫i, Ón general, la Camera Deputaþilor...
Stimate coleg,
V„ rog s„ nu dialogaþi cu sala.
V„ rog s„ faceþi lini∫te. Aþi v„zut ce lini∫tiþi am ascultat noi textul moþiunii ∫i o s„ v„ ascult„m Ón lini∫te ∫i lu„rile de cuv‚nt.
V„ rog!
## **Domnul Ovidiu Tiberiu Mu∫etescu:**
Unii dintre domnii senatori ar trebui s„ ∫tie c„ m„ intimidez greu, dar este bine s„ asculte, cum am ascultat ∫i eu textul moþiunii, Ón lini∫te. Sigur, m-am consternat, dar asta este.
Prin actuala moþiune se Óncearc„ Ón acela∫i timp, desigur, f„r„ succes, inducerea Ón con∫tiinþa opiniei publice a unor idei ∫i îspoturi“ de imagine complet false Ón leg„tur„ cu ceea ce guvernarea de ieri ∫i opoziþia de azi nume∫te îinstituþionalizarea corupþiei“. Œn acest scop, se aduc Ón discuþie dou„ procese de privatizare finalizate de actualul Guvern, ale c„ror dificult„þi ∫i constr‚ngeri sunt de fapt rezultatul unor acte ∫i decizii ale guvernelor de dreapta ce s-au succedat la conducerea þ„rii Ón perioada 1997–2000.
De altfel, cunoa∫tem foarte bine modalit„þile ∫i stilul de acþiune al unora dintre partidele semnatare ale moþiunii, deseori demagogic ∫i populist, de cele mai multe ori tendenþios ∫i lipsit de fair-play, ∫i nu Ón cele din urm„ diletantist ∫i superficial, îcalit„þi“ pe care ∫i le-au exersat ∫i etalat pe spinarea cet„þenilor cu prilejul guvern„rii care a Ónregistrat, ca îunic succes“, cea mai teribil„ pr„bu∫ire economic„ a Rom‚niei Ón timp de pace, Ón secolul XX.
Ne frapeaz„ Óns„ faptul c„ formaþiuni politice precum cele conduse de Traian B„sescu ∫i Valeriu Stoica — de altfel, drastic sancþionate de electorat la alegerile din 2000 nu numai pentru dezastrul economico-social produs Ón acea perioad„ c‚nd au fost la putere, dar ∫i pentru faptele de notorietate public„ privind corupþia, fraudele ∫i m„surile antisociale care au caracterizat guvernarea de dreapta — se Óncumet„ acum s„ aduc„ Ón discuþie un asemenea subiect. Domnilor senatori din opoziþie, pe ce v„ bazaþi? Memoria public„ nu este chiar at‚t de scurt„ pe c‚t aþi dori, iar rom‚nii, Ón pofida Óncerc„rilor dumneavoastr„, ∫i-au p„strat Ónþelepciunea ∫i bunul-simþ.
A ajuns s„ nu ne mai mire deci c„ exact cei care, prin incompetenþ„, clientelism ∫i corupþie, Ón numai patru ani, au redus cu peste 11% produsul intern brut, au dublat s„r„cia, au anulat legislaþia privind bancruta frauduloas„ ∫i au Ónc„lcat, deseori cu bun„ ∫tiinþ„, legislaþia Ón domeniul privatiz„rii, s„ ridice acum ei Ón∫i∫i problema
…Sau poate, domnilor, era cu g‚ndul la bunul mers al afacerii propriei fabrici de Óngheþat„?!
Revenind la decizia de privatizare a RAFO, este de menþionat…
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Numai o secund„.
Domnul senator Pan„, pot s„ v„ ∫i evacuez din sal„. Eu ∫tiu c„ sunteþi mai nou Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i nu suportaþi dec‚t atunci c‚nd criticaþi dumneavoastr„. Suportaþi ∫i treburile acestea. Aveþi posibilitatea — ∫i sunteþi Ónscris la cuv‚nt — s„ veniþi la tribun„ ∫i s„ spuneþi ce doriþi dumneavoastr„. Dar p‚n„ atunci, v„ rog foarte mult… Altfel fac apel la chestori ∫i p„r„siþi sala.
Nu este cazul, domnule Pan„, nu v-am dat cuv‚ntul. V„ rog foarte mult!
Domnule ministru Mu∫etescu, aveþi cuv‚ntul.
## **Domnul Viorel Marian Pan„**
**:**
Solicit cuv‚ntul dup„ ce vorbe∫te domnul ministru.
V„ rog frumos.
## **Domnul Ovidiu Tiberiu Mu∫etescu:**
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Revenind la decizia de privatizare a S.C. RAFO este de menþionat faptul c„ investitorul ∫i-a asumat numeroase obligaþii privind modernizarea ∫i dezvoltarea producþiei societ„þii, cu efecte directe, pe termen scurt ∫i mediu, asupra cre∫terii produsului intern brut, a veniturilor bugetare ∫i a ocup„rii forþei de munc„, astfel Ónc‚t facilit„þile fiscale acordate s„ fie recuperate, Ón termeni reali, p‚n„ Ón luna septembrie 2002.
Pe scurt, angajamentele cump„r„torului sunt urm„toarele:
– efectuarea unui volum de investiþii tehnologice de 73 milioane dolari Ón 5 ani;
– efectuarea unor investiþii de 14 milioane dolari Ón urm„torii 5 ani pentru protejarea mediului Ónconjur„tor;
– constituirea de garanþii asupra acþiunilor cump„rate Ón vederea asigur„rii realiz„rii investiþiilor asumate;
– asumarea integral„ a datoriilor comerciale ale societ„þii Ón sum„ de aproape 200 milioane dolari la data privatiz„rii;
– asigurarea funcþion„rii RAFO la minimum 85% din capacitate, ceea ce corespunde unei prelucr„ri de 2,4 milioane tone de þiþei pe an ∫i respectiv asigurarea ∫i p„strarea a 3.100 locuri de munc„ (obligaþie deja Óndeplinit„).
Consider„m c„ motivaþia ∫i argumentele prezentate mai sus privind procedurile ∫i condiþiile stabilite pentru privatizarea RAFO sunt de natur„ s„ conving„ ∫i pe cei mai neÓncrez„tori contestatari ∫i Ónr„iþi opozanþi ai actualului Guvern c„ aceast„ privatizare a fost caracterizat„ prin transparenþ„, corectitudine, legalitate, eficienþ„ economico-financiar„ ∫i prin importante ∫i benefice efecte sociale.
Raportat la aceste aspecte, devin chiar de neÓnþeles criticile semnatarilor moþiunii, Óndeosebi cele venind din partea Partidului Democrat ∫i Partidului Naþional Liberal, care au acordat Ón trecut, ∫i tot prin legi speciale, cu ocazia privatiz„rii altor rafin„rii, facilit„þi chiar ∫i mai mari.
De exemplu, prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 10/1998 s-au acordat numeroase facilit„þi la plat„ cu ocazia privatiz„rii S.C. îPetrotel“ Ploie∫ti: reþine atenþia, de exemplu, am‚narea cu 25 de ani a datoriei Ón sum„ de 54 milioane dolari c„tre fostul Bancorex, f„r„ calcularea nici unei dob‚nzi pe acest interval de timp. Totodat„, Ón octombrie 2000, Guvernul Mugur Is„rescu a acordat facilit„þi substanþiale pentru privatizarea S.C. îPetromidia“.
Pentru c„ am ascultat punctul de vedere al puterii, al Guvernului, cred c„ e bine s„ ascult„m ∫i punctul de vedere al celor care au semnat moþiunea, partidele din opoziþie, ∫i dau cuv‚ntul chiar iniþiatorului principal, deci din partea Partidului Democrat, domnului senator Pan„ Aurel.
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte, pentru premoniþia dumneavoastr„ c„ Ón 2004 vom fi primii Óntre partidele parlamentare…
Din sal„
#61466Ce vorbe∫ti, domnule!
## **Domnul Aurel Pan„:**
…pentru c„ este o procedur„ de a se lua cuv‚ntul care este fixat„ de actuala structur„ de reprezentare parlamentar„.
V„ mulþumesc pentru premoniþie.
Nu vreau s„ m„ refer la expunerea domnului ministru Mu∫etescu, pentru c„ ea, Ón general, a fost un fel de moþiune la vechea guvernare, f„r„ s„ se aplece asupra elementelor care au fost cuprinse punctual Ón moþiunea depus„ de P.D., P.N.L. ∫i P.R.M., ∫i titlul acela ∫i referinþa la cele dou„ acþiuni de privatizare, domnule ministru, dac„ n-aþi ∫tiut, sunt preluate din discursurile ambasadorului Statelor Unite la Bucure∫ti, sunt preluate din poziþia domnului pre∫edinte Ion Iliescu, sunt preluate din atitudinea Fondului Monetar Internaþional c‚nd a p„r„sit Bucure∫tiul, sunt preluate din atitudinea Comisiei Uniunii Europene, deci nu a fost nici o g„selniþ„ de moment a unora sau altora.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Domnilor mini∫tri,
Pentru parlamentarii grupurilor care susþin ast„zi Guvernul, moþiunea aceasta este o ∫ans„ care se ive∫te, cred, o dat„ Óntr-un mandat. Votul Ón favoarea moþiunii v„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 va disocia, stimaþi colegi, de actul de corupþie la nivel politic, instituþionalizat„ de Guvern prin adoptarea de acte normative dedicate clientelei sale.
Suplimentar faþ„ de cele consemnate Ón textul moþiunii, doresc s„ adresez c‚teva Óntreb„ri legate de a∫a-zisa privatizare a S.N.T.R. ∫i doresc r„spunsuri punctuale la Óntreb„ri punctuale.
Domnule ministru Mihai T„n„sescu:
1 Aþi analizat Ón Ministerul Finanþelor Publice justeþea arest„rii, Ón anul 2000, a celor 8 milioane dolari din cele 10 pl„tite ca avans de INTERAGRO pentru cump„rarea S.N.T.R?
2 Œn cazul Ón care s-a constatat c„ ar fi fost un exces de zel, de ce nu s-au returnat banii c„tre p„gubiþi sau de ce nu s-a procedat cu INTERAGRO la compens„ri Ón limita legii?
3 De ce, ca reprezentant autorizat al statului, Ministerul Finanþelor Publice nu a fost parte Ón contractul de stingere a datoriei Ón virtutea c„ruia, Ón anul 2001, INTERAGRO a primit de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor, Ón plat„, S.N.T.R.-ul?
4 Cum v„ explicaþi inconsecvenþa de care aþi dat dovad„ Ón leg„tur„ cu privilegiile fiscale acordate S.N.T.R.?
Da. L-am ascultat pe domnul senator Aurel Pan„. E puþin„ confuzie. D‚nsul nu a Ónþeles c„ nu suntem la Óntreb„ri ∫i interpel„ri, suntem la dezbaterea unei moþiuni. Deci Óntreb„rile sunt retorice. Domnii mini∫tri vor lua decizia, Ón cuv‚ntul final, dac„ doresc s„ spun„ c‚teva cuvinte.
Stimaþi colegi, am Ónsumat at‚tea sute de milioane de dolari din expunerea domnului senator Aurel Pan„, c‚t nu au realizat Ón 4 ani de privatizare.
Are cuv‚ntul domnul senator Ion Honcescu, Grupul parlamentar social-democrat ∫i umanist.
## **Domnul Ion Honcescu:**
Domnule pre∫edinte,
Domnilor mini∫tri,
Stimate colege ∫i stimaþi colegi,
Mulþumesc colegilor mei senatori din Partidul Democrat c„ mi-au oferit prilejul de a discuta despre acest subiect, îcorupþia instituþionalizat„“. Nu este o ironie, o spun foarte sincer.
Citez din prima fraz„ a moþiunii: îGuvernarea P.S.D. aduce tot mai des Ón atenþia public„ proliferarea ∫i legalizarea fenomenului de corupþie la nivelul Executivului, cu grave consecinþe asupra climatului economico-social din Rom‚nia.“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 Pentru c„ veni vorba de Executiv, haideþi s„ vedem cine iniþiaz„ aceast„ moþiune cu un titlu at‚t de pompos: Partidul Democrat, al c„rui pre∫edinte este domnul Traian B„sescu, nimeni altul dec‚t fostul subsecretar de stat, secretar de stat ∫i ministru la Ministerul Transporturilor. Aþi Ónþeles c„ m„ voi referi, foarte succint, la activitatea cu conotaþii penale a domnului Traian B„sescu, Ón perioada Ón care Domnia sa a ocupat funcþiile pe care le-am enumerat mai sus. ™i, cu toate c„ suntem Ón anul 2002, nici unul din dosarele care Ól vizau nu au fost finalizate p‚n„ Ón prezent de c„tre organele Ón drept.
Vreau s„ amintesc c„, Ón acest sens, Corpul de control al primului-ministru a f„cut o serie de controale la companiile îRomline“, îPetromin“ ∫i îNavrom“, ca urmare a gestion„rii dezastruoase a flotei maritime comerciale Ón perioada 1990–1993, c‚nd domnul Traian B„sescu a administrat ∫i coordonat Ón mod direct acest sector de activitate. Rezultatele te las„ f„r„ grai.
Dac„ Ón 1989 flota maritim„ comercial„ a Rom‚niei era pe locul 5 Ón lume ∫i cu o valoare de patrimoniu de 3 miliarde USD, Ón 4 ani aceasta a devenit aproape inexistent„, produc‚nd bugetului de stat prejudicii imense, de sute de milioane de dolari.
Concluziile…
## **Domnul Viorel Marian Pan„**
**:**
Domnule pre∫edinte, domnul senator Honcescu nu se refer„ la moþiune!
Domnule senator Honcescu, numai o secund„. Mi se pare c„ este puþin„ confuzie la mijloc ∫i domnul senator Viorel Marian Pan„ zice: îDomnule pre∫edinte, nu se refer„ la moþiune.“
## **Domnul Ion Honcescu:**
Dar eu m„ refer la moþiune, domnule pre∫edinte!
## **Domnul Viorel Marian Pan„**
**:**
Deci nu facem declaraþii politice.
V„ rog!
Moþiunea pe care o avem acum Ón faþ„, Óncepe cu un preambul. Deci r„spunsul domnului senator Honcescu este la acuzele din preambulul care spune a∫a: îGuvernarea Partidului Social Democrat aduce tot mai des Ón atenþia opiniei publice proliferarea, legalizarea fenomenului de corupþie la nivelul Executivului.“ ™i acesta este r„spunsul. Ceilalþi colegi se vor referi, Ón continuare, la moþiune, la privatizare ∫i facilit„þi RAFO, privatizare ∫i facilit„þi…
™i eu m„ voi referi la moþiune, domnule pre∫edinte.
Deci nu trebuie s„ v„ deranjeze. Nu trebuia s„ scrieþi preambulul.
Domnule pre∫edinte, dumneavoastr„ l„saþi tribuna Parlamentului, aþi l„sat-o ∫i domnului ministru Ovidiu Mu∫etescu, prietenul nostru, ∫i domnului senator Ion Honcescu, pentru a face declaraþii politice Ómpotriva opoziþiei f„r„ s„ r„spund„ la ceea ce este strict trecut Ón aceast„ moþiune, o declaraþie politic„ de desfiinþare, Ón continuare, aceea∫i atitudine faþ„ de opoziþie pe care o are Guvernul v„d c„ o transferaþi, din p„cate, Ón Parlament.
Am Ónþeles.
Cu tot respectul pe care vi-l port, mi se pare totalmente ie∫it din uzanþele Senatului, iar dumneavoastr„ Ói spuneþi senatorului Aurel Pan„, care pune 7 Óntreb„ri punctuale, c„ nu este o interpelare. P„i nu, e dezbatere!
Eu m„ refer la moþiune, domnule coleg.
Am Ónþeles, domnule senator.
Deci, domnule senator Pan„, v„ rog s„ luaþi loc. Œnseamn„ c„ nu ∫tiþi ce aþi scris Ón moþiune.
Ascultaþi p‚n„ la sf‚r∫it, domnule coleg.
Numai o secund„, domnule senator Honcescu, nu v-am dat cuv‚ntul.
Domnule senator Viorel Pan„, urm„riþi-m„ numai un moment ∫i v„ dau cuv‚ntul.
Acesta este punctul meu de vedere ∫i v„ rog s„ þineþi cont.
Cred c„ punctul meu de vedere este acela∫i ca ∫i al celorlalte partide din opoziþie. V„ mulþumesc.
V„ mulþumesc. V„ rog s„ luaþi loc. Trebuia s„ v„ g‚ndiþi c‚nd aþi scris preambulul. Deci r„spunsul este la preambul.
V„ rog, aveþi cuv‚ntul, domnule senator Honcescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002
## **Domnul Ion Honcescu:**
V„ mulþumesc.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Domnule pre∫edinte, procedur„. V„ rug„m s„ conduceþi imparþial ∫edinþa.
Domnule senator, puþin respect. Sigur c„ nu convine dec‚t atunci c‚nd colegii sunt pe post de a acuza. V„ rog s„ ascultaþi.
Aveþi cuv‚ntul, domnule senator Honcescu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Imparþial.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Dumneavoastr„ o conduceþi Ón calitate de vicepre∫edinte al P.S.D. Acum sunteþi pre∫edintele Senatului ∫i nu aveþi voie s„ Ónclinaþi balanþa Óntr-o parte sau alta. Noi nu suntem implicaþi cu nimic, nu am fost la guvernare, dar se simte de la o po∫t„ faptul c„ conduceþi ∫edinþa parþial.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Am Ónþeles.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Problema este s„ fiþi imparþial, pentru c„ sunteþi pre∫edintele Senatului.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Imparþial sunt, domnule senator.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Dac„ dumneavoastr„ ne convingeþi c„ albul e negru ∫i c„ Hossu e om cinstit, noi putem p„r„si lucr„rile ∫edinþei, domnule pre∫edinte. Noi avem de-a face cu un jaf colosal acolo…
## V„ mulþumesc.
Concluziile acestor controale, bazate exclusiv pe documente care s-au constituit Ón dosare transmise Parchetului General ∫i prezentate pe larg Ón mass-media, au demonstrat c„ acest uria∫ prejudiciu s-a datorat Ón principal domnului Traian B„sescu, care, pe de o parte, s-a implicat direct Ón afaceri ilegale, iar, pe de alt„ parte, a patronat de la nivelul funcþiilor Domniei sale toate acþiunile de Ónstr„inare a flotei maritime comerciale rom‚ne∫ti. Œn calitate de subsecretar de stat, trimite domnului prim-ministru Petre Roman o not„ prin care solicita acordarea sumei de 683.000 USD din fondul valutar al statului pentru eliberarea remorcherului rom‚nesc îHercules“. Primul-ministru analizeaz„ acest document ∫i Ói pune urm„toarea rezoluþie: îDomnule B„sescu, cei vinovaþi s„ fie judecaþi. Dumneata e∫ti direct implicat. Nu statul repar„ hoþia ∫i incompetenþa.“ Œn treac„t fie spus, Óncerc s„ Ónþeleg acum de ce domnul senator Petre Roman nu a semnat pentru moþiunea pe care o dezbatem ast„zi. Primul-ministru Ól face incompetent ∫i hoþ, f„r„ a lua Óns„ nici o m„sur„, a∫a c„ domnul Traian B„sescu prinde v‚nt la pup„.
Este bine cunoscut„ afacerea companiei îRomline“ cu firma îKing Shipping Management“, din care a rezultat, prin acordarea ilegal„ de c„tre domnul Traian B„sescu a dreptului pentru trei nave s„ aib„ ∫i pavilion cipriot... Aceste nave sunt Ónstr„inate, pierdute ∫i rezult„ un prejudiciu de zeci de milioane de dolari.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator, v„ rog s„ luaþi loc. Œn primul r‚nd, dac„ vreþi s„ fim corecþi, fiþi ∫i…
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din sal„):_
Ce discut„m aici, domnule pre∫edinte, discut„m problema flotei, domnule?
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Dar nu mai ap„raþi hoþii din þara aceasta, domnilor.
Domnule pre∫edinte, deci Ónc„ o dat„, Ón primul r‚nd, aþi luat cuv‚ntul f„r„ s„ mi-l cereþi. Dac„ vreþi corectitudine, v„ asigur corectitudine. V„ rog, s„ ascult„m.
V„ rog, aveþi cuv‚ntul, domnule senator Honcescu.
## **Domnul Ion Honcescu:**
V„ mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Concluziile acestor controale, bazate exclusiv pe documente…
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor** _(din sal„):_
O s„ se lase cu ani grei de pu∫c„rie acolo, v„ spun eu.
Nu, vreau s„ ar„t care este autoritatea moral„ a celor care au depus aceast„ moþiune, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte, o chestiune de procedur„.
V„ rug„m foarte mult, eu vorbesc Ón calitate de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, v„ rug„m foarte mult, dumneavoastr„ conduceþi ∫edinþa, trebuie s„ atrageþi atenþia vorbitorului c„ s-a ab„tut cu mult de la subiectul nostru.
Nu putem s„ pierdem vremea cu afirmaþiile calomnioase ale cuiva de la tribuna Parlamentului. Nu se poate aceasta. Deci este a doua oar„ sau a treia oar„ c‚nd se Ónt‚mpl„ acest lucru Ón Parlament. O s„ ajungem s„ vorbim fiecare ce dorim. Nu se poate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002
Domnule senator, r„m‚neþi la microfon. Care este titlul moþiunii?
Aþi cerut s„ fiu imparþial, domnule senator.
Este vorba despre o chestiune…
V„ rog eu mult, care este titlul moþiunii?
P„i nu, dar e o chestiune de procedur„, care ne abate de la regulament.
Bine. V„ rog s„ luaþi loc.
Œmi daþi ∫i mie cuv‚ntul?
Œl aveþi Ón faþ„, domnule pre∫edinte.
Deci Ól cunoa∫teþi. De ce nu sunteþi corect? Ca s„ dea un r„spuns… Repet, interveneam dac„ era cazul, s„ ∫tiþi c„ sunt imparþial ∫i vreau s„ fiu imparþial. A∫adar, Ónc„ o dat„, dumneavoastr„ acuzaþi o guvernare. Guvernarea r„spunde legat de ce Ónseamn„ corupþie instituþionalizat„. Acesta este titlul moþiunii. Dumneavoastr„ exemplificaþi cu RAFO ∫i cu… dar preambulul este o acuz„ general„. V„ rog s„ revedeþi preambulul. ™i este un contrar„spuns la preambul.
Domnule pre∫edinte, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare cere un minut pentru consult„ri.
Are cuv‚ntul domnul senator Corneliu Vadim Tudor.
Domnule pre∫edinte al ∫edinþei ∫i al Senatului, Óntruc‚t ceea ce se Ónt‚mpl„ aici este o Óncercare de timorare, de intimidare a opoziþiei, Óntr-o chestiune care preocup„ Óntreaga societate rom‚neasc„, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare cere un minut pentru consultare cu celelalte grupuri parlamentare din opoziþie ∫i s„ adopt„m o atitudine coerent„, dac„ se poate, comun„, pentru c„ noi simþim c„ ∫edinþa nu mai poate continua Óntr-o asemenea batjocur„, dup„ un discurs execrabil ∫i jignitor al unuia care se face vinovat de jefuirea patrimoniului naþional ∫i care este domnul Ovidiu Mu∫etescu.
Nu v-am dat cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
Noi cerem un minut pentru consult„ri.
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ luaþi loc!
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**
Avem dreptul s„ cerem un minut pentru consult„ri cu celelalte partide din opoziþie?
Am Ónþeles. Œmi este greu s„ cred c„ puteþi fi dumneavoastr„ timorat.
Are cuv‚ntul doamna senator Rodica Mihaela St„noiu, ministrul justiþiei.
## **Doamna Rodica Mihaela St„noiu** _– ministrul justiþiei:_
O chestiune strict de procedur„, domnule pre∫edinte.
Stimate colege ∫i stimaþi colegi, socotesc c„, sigur, urmeaz„ minutul opoziþiei unite P.R.M.–P.N.L.–P.D., dar v-a∫ ruga foarte mult s„ aplicaþi strict regulile de procedur„ ∫i disciplin„ a ∫edinþei. Dac„ fiecare se g„se∫te s„ ia cuv‚ntul f„r„ s„ vin„ la tribun„, f„r„ s„ cear„ cuv‚ntul, f„r„ s„ foloseasc„ microfonul, unde suntem aici? ™i mai primim ∫i lecþii, Ón continuare, de la cei care s„ ne mai lase cu lecþiile Ón pace.
Domnule pre∫edinte, v„ rog eu, v„ dau cuv‚ntul. Luaþi loc ∫i v„ dau cuv‚ntul.
Da, domnule senator Popa.
Iertaþi-m„, dumneavoastr„ v„ pronunþaþi Óntr-o chestiune. Dumneavoastr„, conform regulamentului, nu puteþi dec‚t s„ conduceþi aceast„ ∫edinþ„. Nu puteþi s„ v„ pronunþaþi asupra obiectului, asupra modului Ón care cineva, opoziþia sau puterea…
Deci un coleg, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, lider de grup parlamentar… Œmi cer scuze faþ„ de domnul senator Ion Honcescu.
A∫adar, stimaþi colegi, aveþi 10 minute, o pauz„ de 10 minute pentru a v„ consulta. V„ rog s„ v„ consultaþi.
Domnule pre∫edinte, o secund„, v„ rog. Nu mi se pare logic ca la aceast„ consultare s„ nu participe ∫i liderii puterii, liderii grupurilor parlamentare din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 opoziþie. Ca atare, propunerea mea este ca toþi cei 5 lideri s„ ne Ónt‚lnim ∫i s„ discut„m aceste lucruri.
V„ rog!
tensiune. Nu credem c„ este normal s„ se vorbeasc„ despre opiniile opoziþiei ca despre l„tr„turi ∫i nu credem c„ este normal ca s„ nu g„sim Óntr-un an extrem de important pentru Rom‚nia, anul îPraga—2002“, o cale de comunicare ∫i o cale de conlucrare.
V„ mulþumesc foarte mult.
V„ mulþumesc.
Are cuv‚ntul domnule pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor.
Stimate colege ∫i stimaþi colegi, v„ rog s„ v„ ocupaþi locurile Ón sal„!
Are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Radu Alexandru Feldman.
Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stimaþi colegi,
Distin∫i membri ai Executivului care ast„zi sunteþi prezenþi pentru a r„spunde la moþiunea care a fost depus„,
Ne Óng„duim, ∫i vorbesc Ón numele liderilor grupurilor parlamentare care am participat la aceast„ scurt„ consultare, grupuri care nu s-au rezumat numai la cele din opoziþie, ci ∫i la colegii de la putere, s„ spunem… deci v„ exprim un punct de vedere comun.
Reamintesc distin∫ilor invitaþi un lucru Óndeob∫te cunoscut: moþiunea face parte din mijloacele de lupt„ politic„ la dispoziþia opoziþiei, nu am inventat aceste proceduri. V„ rug„m pe dumneavoastr„ ∫i pe cei care conduc ∫edinþa s„ ne recunoa∫teþi dreptul de a le utiliza Ón spiritul regulamentelor ∫i a legilor care reglementeaz„ activitatea parlamentar„.
Ne pare nespus de r„u c„, Ónc„ o dat„, se exprim„ o sup„r„toare ∫i o total neproductiv„ lips„ de considerare ∫i de disponibilitate pentru punctele de vedere exprimate de pe b„ncile opoziþiei. Ni se pare extrem de sup„r„tor ∫i m„ simt extrem de st‚njenit spun‚ndu-v„, domnule pre∫edinte: nu sunt admisibile intervenþiile, Ón afara celor prev„zute de statut, legat de felul Ón care se conduc ∫edinþele Senatului. Este lesne de observat c„, fatalmente, aveþi o anumit„ disponibilitate pentru toate lu„rile de cuv‚nt care vin din partea colegilor dumneavoastr„ de partid ∫i sunteþi mai puþin receptiv faþ„ de punctele de vedere ale colegilor de pe b„ncile opoziþiei.
Recunoa∫tem dreptul at‚t al membrilor Cabinetului, c‚t ∫i al celor care vorbesc Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, s„ abordeze orice chestiune. Este timpul partidului de guvern„m‚nt, este punctul de vedere al partidului de guvern„m‚nt ∫i nu avem cum s„ Ól cenzur„m, dar tot at‚t de drept v„ rug„m s„ fiþi c‚nd ascultaþi ∫i c‚nd punctele de vedere ale opoziþiei sunt exprimate, a∫a cum consider„m de cuviinþ„ a fi exprimate.
Dorim ca aceast„ dezbatere ∫i toate celelalte s„ le percepeþi ca Óncerc„ri ale opoziþiei de a-∫i aduce aportul Ón rezolvarea unor chestiuni ∫i nicidecum mijloace de a Óntreþine Ón permanenþ„ o stare de conflict, o stare de
## Domnule pre∫edinte,
Stimate domnule pre∫edinte, deja ar trebui s„ v„ cronometrez pe timpii dumneavoastr„.
Are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Ion Solcanu.
Ion Solcanu
#86806Domnule pre∫edinte, de regul„, dup„ consultarea liderilor, liderii deleag„ pe unul dintre dumnealor s„ Ó∫i spun„ punctul de vedere Ón numele tuturor. ™i noi l-am delegat pe domnul senator Radu Alexandru Feldman s„ vorbeasc„ Ón numele tuturor liderilor. Dar, pentru c„ domnul senator Corneliu Vadim Tudor lipsea de la Ónt‚lnire, d‚nd declaraþii politice pe holul Senatului, vreau s„ v„ spun c„ ∫i dumnealui este unul dintre cei care ne ferice∫te foarte rar cu prezenþa Ón Senat ∫i nu este dumnealui Óndrept„þit s„ o acuze pe doamna senator Rodica Mihaela St„noiu, ministru al justiþiei, de ce vine rar aici.
Noi Ói mulþumim totu∫i pentru prezenþa rar„ Ón Senatul Rom‚niei.
V„ rog, s„ revenim la subiect, s„ relu„m dezbaterile noastre de ast„zi.
Domnule senator Honcescu, aveþi cuv‚ntul.
Œmi pare r„u c„ am creat un asemenea disconfort colegilor senatori din Partidul Democrat. De altfel, Ól asigur ∫i pe domnul pre∫edinte Corneliu Vadim Tudor c„ aceast„ problem„… D‚nsul Óntreba c‚t ne Óntoarcem Ón timp.
Domnule pre∫edinte, nu ne Óntoarcem deloc Ón timp, av‚nd Ón vedere c„ toate dosarele de care eu vorbeam exist„ Ónc„ la Parchetul General ∫i ele nu sunt finalizate nici Ón acest moment.
Domnule senator Honcescu, v„ rog, la subiect.
Ca s„ recuper„m puþin din timp, am s„ trec, Óntr-adev„r, peste anumite elemente.
V„ rog.
## **Domnul Ion Honcescu:**
Vroiam, de fapt, Ón cuv‚ntul meu, printre altele, s„ prezint un CV al pre∫edintelui Partidului Democrat, care Ól poate recomanda pentru o nominalizare la titlul anului 2002 din punct de vedere al luptei Ómpotriva corupþiei. ™i vroiam s„ ar„t c„, citez din moþiune: îRezulta un tablou complet al uneia dintre cele mai mari excrocherii ∫i un veritabil domeniu de studiu al corupþiei instituþionalizate la nivel guvernamental.“
De aceea, Ón contextul de mai sus, pre∫edintelui Partidului Democrat, cred eu, Ói lipse∫te cu des„v‚r∫ire autoritatea moral„ de a promova, prin grupul s„u
parlamentar din Senat, o moþiune care are drept subiect corupþia.
Ne surprinde, Ón plus, faptul c„ un partid care se pretinde c„ are o doctrin„ social-democrat„ contest„ ast„zi o decizie a Guvernului, care are, printre altele, drept efect principal asigurarea a peste 50.000 de locuri de munc„ prin relansarea unor sectoare de activitate.
™i, pentru a ilustra perfect zicala: îHoþul strig„ hoþii“, Ón finalul moþiunii Partidul Democrat solicit„ demiterea unor mini∫tri ∫i sesizarea Parchetului General.
Œn schimb, ∫i eu solicit procurorului general, domnului T„nase Joiþa, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat ∫i Umanist din Senat, perfect justificat, av‚nd Ón vedere cele de mai sus, expuse sau neexpuse, dar scrise, s„ dispun„ analizarea stadiului cercet„rilor Ón dosarele primite la Parchetul General care Ól vizeaz„ pe pre∫edintele Partidului Democrat ∫i, acolo unde este cazul, finalizarea acestora cu tragerea la r„spundere a celor vinovaþi.
V„ mulþumesc.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Vasile Horga.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Nimeni dintre noi nu cred c„ se simte azi fericit, c‚nd se pune Ón discuþie un fenomen care s-a generalizat Ón societatea rom‚neasc„, corupþia ajuns„ la rangul de politic„ de stat. Despre lupta dus„ Ómpotriva corupþiei prin tot felul de mijloace se vorbe∫te foarte mult. Despre promovarea corupþiei Óns„ ca un cadru instituþionalizat p‚n„ azi a fost t„cere. A sosit, Ón sf‚r∫it, momentul s„ rupem aceast„ lege a t„cerii, aceast„ _omerta_ specific rom‚neasc„, ∫i f„r„ a ne g‚ndi…
Domnule senator, numai o secund„. Rog, orice material se distribuie afar„, pe hol. Rog presa s„ nu se supere. Deci pe hol distribuiþi ce materiale doriþi dumneavoastr„.
V„ rog, aveþi cuv‚ntul, domnule senator.!
## **Domnul Vasile Horga:**
…™i f„r„ a ne g‚ndi la urm„ri, s„ ne unim cu toþii, indiferent de culoarea politic„ pe care o ap„r„m fiecare dintre noi, Ón aceast„ lupt„ inegal„ cu caracatiþa corupþiei de stat.
Am spus ∫i susþin Ón continuare c„ Ón Rom‚nia nu exist„ o mafie organizat„, care s„ penetreze structurile de stat. Œnse∫i aceste structuri reprezint„, de fapt, mafia. Œn þara noastr„ mafia corupþiei s-a format de la v‚rful puterii spre baz„, ∫i nu invers. ™i de aceea lupta Ómpotriva acestor structuri nu are de cine s„ fie dus„.
Nu vreau s„ fac nici un istoric al corupþiei care a cuprins instituþii fundamentale ale statului Ón perioada postdecembrist„. V„ sunt Óns„ cunoscute o parte din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 marile scandaluri legate de privatiz„ri dirijate, de achiziþii publice trucate, de angajamente financiare m„sluite, de estorc„ri de fonduri de la populaþie regizate, de crahuri bancare provocate, de contraband„ organizat„ etc. Toate acestea au avut ca numitor comun puterea instituþionalizat„ a statului. Populaþia nu numai c„ nu a cunoscut aceste aspecte, dar, mai mult dec‚t at‚t, le-a resimþit din plin, fapt care a determinat-o, cu mai bine de un an Ón urm„, s„-∫i lege speranþele de o guvernare social-democrat„, crez‚nd totu∫i c„ lupul ∫i-a schimbat at‚t p„rul, c‚t ∫i n„ravul. C„ s-a mai p„c„lit o dat„ nu mai Óncape nici un fel de Óndoial„.
Problema Óns„ este dac„ va mai avea suficient„ putere s„ reziste p‚n„ la o nou„ schimbare. Œn Rom‚nia primilor ani ai mileniului III corupþia este legiferat„. Azi, cine vrea s„ fure mai v‚rtos de la toþi ceilalþi Ó∫i fabric„ mai Ónt‚i o lege, numit„ Ón general ordonanþ„, ordonanþ„ de urgenþ„, hot„r‚re de Guvern sau chiar ordin de ministru, dup„ care se poate a∫eza lini∫tit s„ ronþ„ie precum o roz„toare din truda ∫i sudoarea celor mulþi. De obicei, atacul se d„ asupra banilor publici din bugetul de stat, chiar Ónainte ca ace∫tia s„ ajung„ Ón visteria statului. A∫a s-a Ónt‚mplat ∫i Ón ultima perioad„, c‚nd actualul Guvern, Ón total„ contradicþie cu promisiunile din programul s„u de guvernare de a nu abuza de ordonanþe ∫i de, citez: îa repune Parlamentul Ón rolul s„u constituþional de reprezentant suprem al poporului rom‚n ∫i unic„ autoritate legiuitoare“, a emis cele dou„ ordonanþe de urgenþ„ prin care bugetul public naþional a fost v„duvit de aproape 150 de milioane de dolari Ón favoarea unor clienþi politici cunoscuþi. Filantropia acestui Guvern, f„cut„ din banii tuturor contribuabililor rom‚ni, nu poate avea nici un fel de justificare at‚ta timp c‚t Ón þar„ cet„þenii, Ón majoritatea lor, abia Ó∫i duc zilele, at‚ta timp c‚t sectoare importante ale economiei naþionale sunt Ón pragul colapsului, iar unele instituþii au ajuns s„ funcþioneze doar ca simboluri.
Grupul parlamentar P.R.M. mai are la dispoziþie 10 minute ∫i jum„tate.
Permiteþi-mi s„ dau cuv‚ntul domnului senator Paul P„curaru, Grupul Partidului Naþional Liberal. Domnule senator aveþi cuv‚ntul.
Mulþumesc, domnule pre∫edinte.
Regret„m derapajul de ast„zi Ón discuþii colaterale, pentru c„ ar fi extrem de greu Ón c‚teva zeci de minute, o or„ ∫i jum„tate, s„ l„murim acest grav subiect care preocup„ toat„ opinia public„.
Din perspectiva problemei pe care o discut„m ast„zi, sigur c„ putem accepta c„ esenþa tranziþiei este, Óntr-o anumit„ m„sur„, pe ce punem m‚na fiecare Ón acest uria∫ transfer de proprietate de la stat la privat. Aceast„ formulare, sigur, poate s„ plac„, poate s„ nu plac„, dar ea se reflect„ de 11—12 ani Ón Rom‚nia ∫i sigur c„ gestionarii acestui transfer de proprietate sunt, cu sau f„r„ voia lor, administratorii puterii Óntr-un moment sau altul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 Œn condiþiile Ón care, din 12 ani de guvernare postdecembrist„, 8 v„ aparþin, ∫i Ón condiþiile Ón care dumneavoastr„ ast„zi guvernaþi, este aproape normal, aproape de la sine Ónþeles s„ accept„m c„ partidului de guvern„m‚nt Ói revine responsabilitatea, ∫i matematic„, ∫i faptic„, a acestui transfer de proprietate, a modului Ón care el se Ónf„ptuie∫te. Din p„cate, dezbaterile dintre putere ∫i opoziþie, pentru c„ amintesc c„ Ón legislatura trecut„ opoziþia f„cea exact acela∫i lucru ∫i f„cea anchet„ dup„ anchet„ pe subiectul privatiz„rilor, din p„cate, se transform„ Óntr-un ping-pong f„r„ sens, absolut f„r„ sens, pentru c„ Ón loc s„ spunem lucrurilor pe nume ∫i s„ Óncerc„m s„ clarific„m c‚teva lucruri, nu facem altceva dec‚t s„ ne arunc„m unii-altora responsabilit„þi — ∫i dezbaterile de aici, p‚n„ Ón acest moment, au ar„tat acest lucru.
Sigur c„, deseori, ca politicieni, suntem Ón situaþia nedorit„, probabil, de ap„ra grupuri de interese, dar este indiscutabil faptul c„ Ón subiect, Ón miza subiectului sunt grupuri de interese pe care unele sau altele din formaþiunile politice le slujesc. Este foarte greu s„ deosebim, pentru c„ aceste grupuri de interese lucreaz„ funcþie de cine guverneaz„; ast„zi Ói g„se∫ti Ón P.N.Þ., m‚ine Ói g„se∫ti Ón P.S.D., dup„ alegeri Ói vom g„si cine ∫tie unde ∫i a∫a mai departe. Dar cred c„ abordarea corect„ pe care ar trebui s-o facem ar fi s„ Óncerc„m tocmai o delimitare de aceste grupuri de interese, pentru c„ deoseori partidele nu beneficiaz„, de fapt, de interesele majore puse Ón discuþie, dar au responsabilitatea — ∫i vedeþi ∫i imaginea pe care o are clasa politic„ care este considerat„ promotoarea ∫i protectorul diverselor grupuri de interese. Iar dac„ Ón moþiunea de ast„zi sunt Ón discuþie dou„ societ„þi Ón care e de domeniul evidenþei faptul c„ administratorii sau actorii principali, domnul Nicolae, pe care n-am pl„cerea s„-l cunosc, nu c„l„toresc nic„ieri Ón str„in„tate, sau domnul Iacobov, cu consilierul s„u, domnul Teme∫an, dac„ ei sunt, cum s„ spun eu, actorii ingineriilor financiare, nu ∫tiu de ce este obligaþia partidelor s„ ∫i le asume sau s„ nu se delimiteze de aceste subiecte. Eu cred c„... temele ∫i titlul moþiunii Óncerc s„ le explic prin faptul c„ aceast„ corupþie s-a dovedit a fi instituþionalizat„ tocmai prin faptul c„ partidele ∫i structurile statului protejeaz„, asta se Ónt‚mpl„, ∫i altfel nu g„sim nici o explicaþie, cu argumente (a adus domnul ministru zeci de argumente), f„r„ s„ spunem fondul problemei: c„ de fapt este, Óntr-adev„r, o protecþie acordat„ pe grupuri de interese, pe grupuri de interese clientelare. ™i faptul c„ sunt sponsori ai partidului de guvern„m‚nt, sigur, nu este vina noastr„, poate v„ delimitaþi de aceste subiecte ∫i poate puneþi lucrurile cu aceast„ ocazie Ón ordine.
Da, continuaþi.
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
Am discutat cu investitorii din Rom‚nia de ce nu au investit ei Ón îTutunul Rom‚nesc“ ∫i mi s-a spus: îDomnule senator, p„i, noi am vrut, dar n-am putut.“ C‚nd a venit Reynolds-ul, a venit cu o ofert„ de 360 milioane de dolari s„ investeasc„ Ón îTutunul Rom‚nesc.“ Nu i s-a permis, pentru c„ nu era privatizabil ∫i a trebuit s„-∫i fac„ fabric„ personal„. Am vorbit cu British American Tabacco, acela∫i lucru: îDomnule senator, am venit cu o ofert„ de 400 de milioane de dolari. N-a fost posibil, pentru c„ nu era de privatizat.“ Philip Morris, acela∫i r„spuns. Deci iat„ c„ trei mari investitori au venit
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 cu sume considerabile, Ón jur de 400 de milioane de dolari, pentru a participa la privatizare, pentru a pune societatea pe picioare. Nu se g„se∫te r„spuns, nu se g„se∫te interes, pentru c„ nu f„cea parte din nici un grup de interes intern, de care vorbeam anterior, ∫i iat„ c„ am fost nevoiþi s-o privatiz„m cu 8,4 milioane de dolari, Ón baza unui avans dat de INTERAGRO.
Sunt lucruri care sunt ∫ocante, adic„ s„ pierzi 400 de milioane de dolari din partea unui investitor, s„-l obligi s„ investeasc„ (face o fabric„, desigur, bine c„, din fericire, a investit Ón Rom‚nia) ∫i, Ón schimb, societatea de profil din Rom‚nia o pierzi, pur ∫i simplu, Ón condiþii financiare absolut inacceptabile. Eu cred c„ toate aceste probleme sunt… intr„ Ón obligaþia noastr„ de a le clarifica, a oamenilor de specialitate. Nu cred c„ serve∫te la nimic acest ping-pong politic f„cut dintre putere ∫i opoziþie. Cred c„ reflexul acestei situaþii este cum tr„ie∫te populaþia ∫i care e p„rerea populaþiei despre partide, despre Parlament ∫i despre Guvern. √sta este reflexul. Pentru c„ toate aceste ∫tergeri, toate aceste anul„ri de datorii ∫i a∫a mai departe bineÓnþeles c„ se reg„sesc Ón datoria public„, se reg„sesc Ón nivelurile de trai din Rom‚nia ∫i cu toþi avem responsabilitatea pentru acest lucru.
Opinia mea este c„ ar trebui s„ facem din clasa politic„ rom‚neasc„, ∫i toate partidele au aceast„ obligaþie, s„ rezolve c‚teva probleme-cheie privind conflictul de interese, privind leg„tura dintre mediul politic ∫i mediul de afaceri, astfel Ónc‚t s„ putem analiza cu responsabilitate ∫i atenþie toate aceste probleme, ∫i nu dintr-un partizanat politic absolut evident, cum este cel al situaþiei pe care o discut„m ast„zi.
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., are cuv‚ntul domnul senator Szabó Károly.
## **Domnul Szabó Károly-Ferenc:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
## Onoraþi membri ai Executivului,
Este un prilej pentru dezbatere politic„ pe o tem„ de mare actualitate ∫i acest exerciþiu nu trebuie s„ ni-l refuz„m. Trebuie spuse totu∫i c‚teva lucruri referitor la demersul colegilor semnatari ai moþiunii, ∫i anume c„, faþ„ de titlul acesteia, nu g„sim Ón conþinutul ei elemente care s„ dovedeasc„ faptul c„ avem de-a face cu corupþia. Argumentaþia este destul de slab„. Desigur, acest for — Senatul Rom‚niei — nu este locul unde se produc ∫i se prezint„ dovezi, probe, Ón sensul juridic al cuv‚ntului, ∫i nici nu este cazul. De aceea avem instituþii din sfera puterii judec„tore∫ti a c„rei independenþ„ trebuie s-o asigur„m cu cea mai mare fermitate, pentru ca ea s„ poat„ funcþiona.
Aici se argumenteaz„ politic. Eu cred c„ argumentaþia pe care a prezentat-o domnul ministru Mu∫etescu Ón numele Guvernului a reu∫it s„ contrabalanseze cele pe care onorabilii senatori, starea moþiunii, le prezint„ ∫i pe mine, cel puþin, m-au f„cut s„ consider c„ nu este
suficient materialul prezentat Ón moþiune pentru a o sprijini.
Totu∫i este un exerciþiu absolut reu∫it dac„ þinem cont de faptul c„ prin acest demers s-a reu∫it prezenþa unor mini∫tri Ón carne ∫i oase, mini∫tri ai Guvernului, ai Cabinetului N„stase. Printre ace∫tia se num„r„ chiar domnul minstru al privatiz„rii ∫i acesta este unul dintre puþinele argumente care m„ fac s„ apreciez totu∫i gestul colegilor no∫tri din opoziþie. Cred c„ este cazul s-o spunem aici, ∫i poate ar putea s-o spun„ ∫i colegii din partidul de guvern„m‚nt, c„ o prezenþ„ mai frecvent„ ∫i mai consistent„ la nivelul titularului portofoliului, Ón plenul forului legislativ suprem al þ„rii, ar face, dac„ nu inutile, dar cel puþin mai rare asemenea demersuri ca acela pe care-l exers„m noi ast„zi.
Pe de alt„ parte, este cazul, onoraþi colegi, s„ ne g‚ndim dac„ nu ar trebui cumva s„ oper„m anumite modific„ri Ón Regulamentul Senatului, pentru ca, p„str‚nd un echilibru Óntre instrumentele democraþiei parlamentare aflate la Óndem‚na senatorilor ∫i a grupurilor politice de a se manifesta faþ„ de guvernul Ón funcþiune, totu∫i s„ asigur„m celeritatea ∫i eficienþa forului legislativ al þ„rii. N-a∫ spune, Doamne fere∫te, c„ v„ sugerez s„ elimin„m aceast„ posibilitate. Ne-am degrada singuri. Dar uzul exagerat de aceste instrumente seam„n„ a obstrucþie parlamentar„. Nu ∫tiu dac„ este cazul acum, onoraþii colegi o vor decide chiar prin votul lor.
V„ mulþumesc, domnule senator.
Din partea Grupului P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), are cuv‚ntul domnul senator Voinea Melu.
Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,
## Stimaþi colegi,
Œn cuv‚ntul meu m„ voi referi la activitatea Societ„þii RAFO One∫ti Ón perioada 1998 — februarie 2002.
Prin desfiinþarea Companiei de Petrol, RAFO, îPetromidia“, îPetrotel“ ∫i alte rafin„rii au fost excluse din sistemul naþional de prelucrare a þiþeiului. Astfel, Societatea RAFO este Ón situaþia de a-∫i g„si un drum propriu Óntr-un timp foarte scurt, f„r„ a avea surse de finanþare, surse de materii prime ∫i piaþ„ de desfacere. Reþeaua naþional„ de distribuþie a fost Ón totalitate alocat„ Societ„þii Naþionale de Petrol.
Œn anul 1998 Societatea RAFO reu∫e∫te s„-∫i construiasc„ un sistem financiar ∫i comercial prin care este aprovizionat„ cu þiþei din import, pl„tit la 60 de zile cu bani ∫i produse. Partenerii principali sunt firmele îGlencor“ ∫i îMasefield“ din Elveþia.
Oprirea Societ„þii RAFO prin intervenþia statului rom‚n: Ón luna noiembrie 1998, administraþia financiar„ a executat datoriile RAFO, ridic‚nd din conturile societ„þii aproximativ 11 milioane de dolari. Societatea ∫i-a redus Ón perioada urm„toare pl„þile c„tre furnizorii de þiþei. Œn luna ianuarie 1999 pre∫edintele F.P.S.-ului, domnul Radu S‚rbu, a declarat Ón Elveþia c„ RAFO va fi scoas„ la privatizare Ón februarie 1999, iar, dac„ aceast„ privatizare nu va reu∫i, societatea va fi lichidat„. Furnizorii de þiþei, observ‚nd reducerea ritmurilor pl„þilor ∫i asociind aceasta cu declaraþiile pre∫edintelui F.P.S., Óntrerup relaþiile comerciale cu societatea Ón februarie 1999. F„r„ finanþare ∫i f„r„ materii prime, Societatea RAFO Ó∫i opre∫te practic activitatea de prelucrare pentru o perioad„ de 2 ani ∫i 8 luni.
Repornirea societ„þii: Ón luna august 2001 RAFO Óncheie un contract comercial cu Societatea Naþional„ de Petrol, pe baza c„ruia se aprovizioneaz„ prin conducte cu þiþeiul extras din regiunea Moldovei, cu plata acestuia la 90 de zile. Cantitatea de þiþei extras„
lunar Ón aceast„ zon„ este de aproximativ 45.000 de tone/lun„ ∫i reprezint„ 20—25% din necesarul minim pentru o funcþionare optim„ a instalaþiilor societ„þii.
Œn lunile august–septembrie societatea a acumulat þiþei S.N.P., a contractat la import þiþei din Kazahstan ∫i au fost pornite instalaþiile la sf‚r∫itul lunii septembrie. Din v‚nzarea produselor pe piaþa intern„ au fost realizate fonduri necesare pl„þii primului val de þiþei, sosit la Constanþa pe 10 octombrie 2001. Œn acest moment, practic, societatea a g„sit minimum de stabilitate pentru a-∫i relua activitatea. Toate aceste acþiuni comerciale au fost posibile datorit„ credibilit„þii acordate at‚t de c„tre partenerii externi, c‚t ∫i de c„tre conducerea S.N.P.-ului, ca urmare a desf„∫ur„rii Ón bune condiþii a procesului de privatizare.
## **Implicaþii economice ale funcþion„rii RAFO**
Av‚nd o cifr„ de afaceri pe an de peste 900 milioane dolari, RAFO reprezint„ peste 2% din P.I.B.-ul þ„rii. V‚nz‚nd 60% din producþia proprie pe piaþa intern„, RAFO alimenteaz„ bugetul de stat din 2002 — Ón 10 luni de funcþionare — cu aproximativ 350 milioane dolari. RAFO este o rafin„rie modern„. De altfel, prin recentul program de modernizare, asigur„, Óncep‚nd cu luna aprilie 2002, produse Ón conformitate cu normele europene de calitate EURO 3, av‚nd capabilitate deosebit„ de export.
Fiind amplasat„ Óntr-o zon„ puternic industrializat„, RAFO are 3.000 de salariaþi, strict specializaþi Ón prelucrarea þiþeiului, asigur„ funcþionarea altor societ„þi importante din zon„, cum ar fi: CET Borze∫ti, îCarom“, îChim-Complex“, c‚t ∫i un num„r mare de societ„þi prestatoare de servicii specializate. Este creat„ o dependenþ„ tehnic„ acestor agenþi economici de RAFO, put‚nd aprecia implicarea Ón acest proces a aproximativ 10—15.000 de oameni. Valoarea producþiei RAFO reprezint„ peste 40% din P.I.B.-ul judeþului Bac„u.
Œn acest context, este important ca procesul de privatizare s„-∫i continue cursul actual, fiind singurul element al stabiliz„rii economice, comerciale ∫i financiare al acestor societ„þi comerciale importante.
V„ mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar P.R.M., are cuv‚ntul domnul senator BÓciu Constantin.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,
Partidul Democraþiei Sociale din Rom‚nia obþinea la alegerile din anul 2000 cel mai mare procent Ón urma unor campanii electorale Ón care evidenþierea elementelor negative ale guvern„rii din perioada 1997–2000 era Ónsoþit„ de promisiuni ferme, la acea dat„, privind eradicarea tuturor relelor care m„cinau societatea rom‚neasc„ la acea vreme.
Œn campania electoral„ a P.D.S.R. existau soluþii pentru orice problem„: sc„derea nivelului de trai ∫i declinul economic al þ„rii erau puse Ón mod corect pe dezinteresul guvernanþilor din acea vreme, care nu-∫i urm„reau dec‚t interesul lor ∫i al clientelei lor politice.
Spunea P.D.S.R.-ul: îRom‚nia nu poate Ónregistra progresul economic at‚ta timp c‚t la conducerea societ„þilor, regiilor autonome se g„sesc administratori numiþi pe criterii politice, ∫i nu profesioni∫ti“, c‚nd exist„ mii de privatiz„ri nereu∫ite, Ónsoþite de circa 14.000 de procese, c‚nd noii proprietari, ale∫i pe criterii vehement criticate de
P.D.S.R., Ónlocuiau relansarea societ„þilor ∫i p„strarea profilului de activitate cu demolarea efectiv„ a societ„þilor ∫i trimiterea personalului Ón ∫omaj.
Spunea P.D.S.R.: îNu vor mai exista privatiz„ri misterioase ∫i p„guboase pentru statul rom‚n, gen ROMTELECOM“, unde P.D.S.R. va face lumin„ ∫i Ói va pedepsi pe vinovaþi Ón cel mai scurt timp. îNu vor mai exista privatiz„ri frauduloase, gen TEPRO Ia∫i, PROMEX Br„ila ∫i altele. Privatiz„rile vor fi transparente, vor fi ale∫i parteneri serio∫i, potenþi, capabili s„ modernizeze ∫i s„ relanseze economic societ„þile privatizate. Se vor crea 1 milion de locuri de munc„ ∫i a∫a mai departe.“
M„ opresc aici. ™irul promisiunilor era at‚t de mare Ónc‚t aceasta poate fi o explicaþie pentru faptul c„ majoritatea au fost deja uitate.
P.D.S.R-ul localiza atunci corupþia mai ales la nivelul directorilor din societ„þile comerciale cu capital majoritar de stat, al regiilor autonome, al F.P.S-ului, Ón mod special, al Guvernului, al pre∫edintelui ∫i anturajului s„u. Eraþi, domnilor, critici vehemenþi ∫i v„ d„deam dreptate Ón situaþia cu care speram ca Rom‚nia s„ nu se mai Ónt‚lneasc„ niciodat„: pe plan intern, s„r„cirea populaþiei ∫i cre∫terea corupþiei, pe plan extern, sc„derea credibilit„þii ∫i a ∫anselor Rom‚niei de aderare la NATO ∫i integrare Ón Uniunea European„.
V„ mulþumesc, domnule senator.
Grupul parlamentar P.R.M. mai are la dispoziþie 2,15 minute.
Aveþi cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (social-democrat ∫i umanist), doamna senator Sporea Elena.
## **Doamna Elena Sporea:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stimaþi reprezentanþi ai mass-media, Stimaþi invitaþi,
Am urm„rit cu interes, beneficiind de disponibilitatea mass-media, evoluþia iniþiativei unor partide din opoziþie de a contesta modul Ón care au fost privatizate o serie de societ„þi, printre care ∫i S.N.T.R. — S.A. Bucure∫ti.
A∫a cum a fost prezentat, S.N.T.R. nu a parcurs un proces normal de privatizare, cedarea cotei de 53,72% din pachetul de acþiuni c„tre INTERAGRO s-a efectuat ca urmare a unui sechestru pus pe acþiunile S.N.T.R. Ón urma Deciziei nr. 1.012/2001 a Curþii de Apel Bucure∫ti — Secþia comercial„ ∫i a Somaþiei din 17.08.2001 a executorului judec„toresc.
Constat cu stupefacþie c„ domnii senatori, semnatari ai acestei moþiuni, contest„ faptul c„ S.N.T.R. îa ajuns“ Ón m‚na magnatului Ioan Nicolae. Ce se poate Ónþelege din aceast„ acuzaþie? C„ firmele rom‚ne∫ti nu au voie s„ produc„ þig„ri Ón Rom‚nia? V„ las pe dumneavoastr„ s„ reflectaþi ∫i s„ r„spundeþi.
De la tribun„ a∫ vrea s„ v„ spun c„ foarte bine cunosc felul Ón care a fost f„cut„ privatizarea S.N.T.R.-ului Ón anul 2000 ∫i Ministerul Agriculturii, prin licitaþia pe care a organizat-o, a ales pe ABN AMBRO, Danubius Security, Arthur Andersen, îMu∫at ∫i Asociaþii“ care s„ se ocupe de privatizarea anului 2000.
Cu tot respectul pe care vi-l port, vreau s„ v„ spun c„ la aceast„ licitaþie nu a participat nici una dintre firmele multinaþionale adev„rate, care aveau deja fabrici construite Ón Rom‚nia. Aici s-a spus un neadev„r. Singura firm„ care a participat ∫i era mai puternic„ era o firm„ greceasc„, care, de fapt, Ón instanþ„ a contestat dup„ aceea decizia de privatizare f„cut„ atunci.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 Œn mod cu totul iresponsabil, Óncearc„ s„ se arunce Ón spatele guvern„rii P.S.D. situaþia dezastruoas„ Ón care a ajuns S.N.T.R., f„r„ a se analiza cauzele reale care au contribuit la aceast„ situaþie, cauze ap„rute ca urmare a managementului fraudulos pe care l-a avut societatea Ón 1999–2000.
Œn luna octombrie 1999, Ministerul Finanþelor decide s„ renunþe la actul normativ prin care produc„torii de þig„ri care folosesc tutun autohton beneficiaz„ de reducerea accizelor cu 35%. Prin aceasta, s-a ajuns la reducerea drastic„ a producþiei interne de tutun de la 20,8 mii tone, c‚t era Ón 1997, la aproximativ 9.000 tone Ón 2001 ∫i la cre∫terea gradului de accizare a þig„rilor rom‚ne∫ti.
V„ mulþumesc, doamna senator.
Pentru dou„ minute, are cuv‚ntul domnul senator Dinescu Valentin.
Din sal„
#1399052,15 minute.
V-am dat dou„ minute ∫i dumneavoastr„ vorbiþi.
## **Domnul Valentin Dinescu:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Consider c„ a sosit timpul s„ hot„r‚m ce avem de f„cut cu aceast„ þar„ ∫i al s„u popor care, pentru a sp„la ru∫inea deceniilor trecute, s-a revoltat ∫i a r„sturnat prin revoluþie o cast„ conductoare care decenii de-a r‚ndul ne-a Ónfometat, ne-a umilit, cer‚ndu-ne s„ accept„m acea viaþ„ mizer„, pentru c„, spuneau ei, eram generaþia care urma, generaþia de sacrificiu, promiþ‚ndu-ne un viitor de aur.
Azi Óns„, dup„ acea emanaþie nefast„, Rom‚nia este Óntr-o criz„ cumplit„, mai grav„, mai ad‚nc„ ∫i mult mai chinuitoare, dup„ at‚tea decenii de pace Ón care þara este mai devastat„ ∫i poporul rom‚n mai umilit dec‚t dup„ un r„zboi total purtat pe teritoriul nostru str„mo∫esc.
Astfel, s-a ajuns ca azi s„ fiþi sufocaþi de corupþia generalizat„ ce se dezvolt„ ∫i cre∫te la Óndrumarea ∫i sub obl„duirea guvernanþilor care nu respect„ nimic, chiar dac„ au jurat s„ respecte Constituþia Rom‚niei, poporul ∫i þara.
Ace∫ti guvernanþi, tem„tori ∫i Óncurcaþi de elanul ∫i dorinþa noastr„ de libertate ∫i progres, z‚mbindu-ne timid dup„ 1989, au trecut sistematic la jefuirea muncii ∫i avuþiei naþionale a rom‚nilor, acþiune declan∫at„ cu premeditare Ónc„ din ianuarie 1990, c‚nd din Banca Naþional„ a Rom‚niei ∫i din Banca Rom‚n„ de Comerþ Exterior au fost furaþi, disp„r‚nd Ón neant, peste 2 miliarde de dolari.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 S-au creat comisii peste comisii care ne anunþau cu fast c„ vor recupera banii dictatorului din conturile din str„in„tate, bani a c„ror existenþ„ a fost confirmat„ ∫i prin comunicatul Consiliului F.S.N. publicat marþi, 26 decembrie 1989 Ón _Monitorul Oficial al Rom‚niei_ nr. 3, dar despre care nu ne-au mai anunþat cum au fost cheltuiþi ∫i de c„tre cine, pentru c„ suntem siguri c„ nu au fost risipiþi Ón interesul Rom‚niei.
V„z‚nd c„ le merge, guvernanþii, crez‚ndu-se st„p‚nii absoluþi ai partimoniului naþional, au trecut sistematic la jefuirea acestuia, invet‚nd ∫i impun‚nd pretinse legi cu ajutorul c„rora, sub masa unei a∫a-zise privatiz„ri, prin distrugerea tuturor capacit„þilor industriale ∫i economice, submineaz„ economia naþional„ ∫i Óngenuncheaz„ poporul, pentru c„ doar astfel poate fi distrus„ ∫i Ómp„rþit„ o þar„ bogat„ strategic…
Œmi mai daþi puþin timp, domnule pre∫edinte?
## **Doamna Rodica Mihaela St„noiu** _(din sal„):_
Nu.
Continuaþi, continuaþi!
## **Domnul Valentin Dinescu:**
Voi Óncheia, domnule pre∫edinte, spun‚nd c„ pentru a demonstra electoratului care ne-a trimis Ón Parlamentul Rom‚niei c„-i facem legi bune ∫i drepte, respectiv de la vl„dic„ la opinc„, ∫i lumii c„ merit„m onoarea cu care am fost investiþi, v„ sugerez s„ vot„m cu toþii aceast„ moþiune. Œn caz contrar, cit‚ndu-l pe Ciobuc…
…Co∫buc: îS„ nu dea Dumnezeu cel Sf‚nt.“
V„ mulþumesc, domnule senator.
Ultimul coleg senator, Matei Vintil„, are cuv‚ntul pentru 5 minute.
V„ rog s„ v„ Óncadraþi, domnule senator.
Domnule pre∫edinte de ∫edinþ„, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Doamnelor ∫i domnilor reprezentanþi ai presei, Doamnelor ∫i domnilor invitaþi,
Am citit textul moþiunii îCorupþia instituþionalizat„“ de mai multe ori. Nu-mi venea s„ cred ochilor. Exact ca Ón povestea cu hoþul care strig„: îPrinde hoþul!“, distin∫ii colegi care au guvernat Ón perioada 1997—2000, m„ refer numai la reprezentanþii P.D. ∫i P.N.L., c‚nd economia rom‚neasc„ a fost distrus„ mai abitir dec‚t economia Iugoslaviei Ón urma bombardamentelor NATO, prin politici de restructurare economic„ aplicate dup„ ureche ∫i dup„ cum le dictau interesele de grup... ∫i exemplific: PIB-ul a sc„zut faþ„ de 1996 cu 11,2%; producþia industrial„, cu peste 15%; investiþiile, cu peste 10%; rata ∫omajului era de 11%, Ón timp ce inflaþia Ón anul 2000 a fost de 40,7%.
Aceast„ moþiune era bine venit„ Ón anul 2000, c‚nd discursurile colegilor de la P.R.M. ∫i-ar fi avut þinta asigurat„.
A∫ vrea s„ amintesc faptul c„ tot Ón perioada 1997–2000 a fost inventat termenul de îprivatizare prin lichidare“, c‚nd ne aducem aminte cu toþii cum fermele de animale au fost distruse. Animalele se m‚ncau Óntre ele de foame, ajung‚nd Ón anul 2000 ca o þar„ cu un potenþial agricol care poate hr„ni 100 de milioane de oameni graþie celor 10 milioane hectare de teren arabil s„ importe 72% din necesarul de produse agricole.
Un alt exemplu al guvern„rii mai sus amintite este trimiterea oamenilor Ón s„r„cie, d‚ndu-le acele salarii compensatorii — 12 sau 16 — Ónchiz‚nd Óntreprinderile de-a lungul ∫i de-a latul þ„rii, f„r„ a Óntreprinde m„suri concrete de creare de locuri de munc„, c‚nd rata ∫omajului a ajuns la peste 11%, aproximativ 1.200.000 de ∫omeri.
Œn ceea ce prive∫te procesul de privatizare, de∫i au fost privatizate, ca num„r, multe Óntreprinderi, majoritatea au fost un fiasco. Prima mutare pe care aþi f„cut-o a fost s„ schimbaþi Legea privatiz„rii, venind cu o suit„ de hot„r‚ri de Guvern ∫i ordonanþe de urgenþ„, date, firesc, din interesele grupurilor clientelare, ∫i nu Ón interesul þ„rii. Voi exemplifica Ón continuare.
Amintesc faptul c„, prin legile privatiz„rii existente Ónainte de modific„rile din 1997, clauzele de privatizare erau foarte clare. Cine c‚∫tig„ licitaþia trebie s„ achite Óntreaga valoare, urm‚nd ca Ón decurs de un an s„ primeasc„ 60% Ónapoi, pentru a reinvesti ∫i pentru mediu. Un asemenea investitor nu putea s„ se joace de-a cump„ratul Óntreprinderilor Ón Rom‚nia, cum s-a Ónt‚mplat Ón perioada 1997—2000, c‚nd, prin sarabanda de hot„r‚ri de Guvern ∫i ordonanþe de urgenþ„, toþi îneica Nimeni“, cu buzunarele aproape goale, participau la a∫azisa mare privatizare, care, de fapt, era marea ruinare a economiei rom‚ne∫ti.
V„ rog s„ Óncheiaþi, domnule senator.
Din p„cate, judeþul V‚lcea a c„zut prad„ acestor privatiz„ri din perioada 1997—2000, perioad„ c‚nd, culmea!, au fost prim-mini∫tri doi v‚lceni. Acum, judeþul V‚lcea se m‚ndre∫te cu locul 3 pe þar„ la ∫omaj, fostele Óntreprinderi sunt moarte, mormane de fiare vechi, iar 50% dintre v‚lceni sunt Ón ∫omaj.
O ultim„ fraz„, domnule pre∫edinte.
V„ rog.
Doamnelor ∫i domnilor senatori din opoziþie, Œn Óncheiere, fac un apel colegial, Ón interesul poporului ∫i al þ„rii, s„ faceþi o opoziþie constructiv„, s„ puneþi ∫i dumneavoastr„ um„rul la redresarea economic„ ∫i integrarea euroatlantic„ a Rom‚niei. Veþi avea timp, Ón cursul anului 2004, s„ ar„taþi gre∫elile guvern„rii noastre ∫i, dac„ au fost mari, s„ culegeþi voturi Ón plus.
V„ mulþumesc.
Noi vom vota Ómpotriva moþiunii.
## V„ mulþumesc.
Stimaþi colegi, am Óncheiat lu„rile de cuv‚nt. Permiteþi-mi s„ dau cuv‚ntul domnului ministru Mu∫etescu.
Domnule ministru Mu∫etescu, aveþi cuv‚ntul pentru cinci minute. Poate mai facem ∫i puþin„ treab„ ast„zi, legat de actul de legiferare.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Am s„ Óncerc s„ m„ Óncadrez Ón cele cinci minute.
Œn primul r‚nd, doresc s„ mulþumesc tuturor colegilor care au luat cuv‚ntul. Dincolo de unele note critice, dincolo de unele lucruri pe care le-am recepþionat ∫i noi ca fiind minusuri, pentru c„, Ón mai puþin de 14 luni nu puteam face miracole Ón acest domeniu, Ónþelegem ∫i probabil c„ aþi Ónþeles ∫i dumneavoastr„ ce responsabilitate are instituþia pe care o conduc. Din p„cate, ea este privit„ uneori ca o cooperativ„ de credit, uneori ca o consignaþie, alteori ca o cas„ de amanet.
De fapt, noi, Ón numele ∫i Ón contul statului, administr„m at‚t c‚t a mai r„mas din proprietatea privat„ a statului, cam 13%, ∫i mai avem de privatizat mai puþin de 500 de societ„þi comerciale Ón care statul este majoritar.
Iat„ deci c„ portofoliul nu mai este ca Óntr-o bibliotec„ cu 5.000 de volume, din care putem s„ tragem la Ónt‚mplare ce ne convine, ce aranjeaz„ pe prietenii no∫tri politici sau pe investitorii str„ini, ci avem punctual 100—120 de societ„þi mari ∫i foarte mari care formeaz„ osatura ∫i scheletul economiei naþionale ∫i al industriei rom‚ne∫ti.
Noi resimþim aceast„ responsabilitate, Ónþelegem foarte bine c„ privatizarea, Óntotdeauna ∫i Ón orice þar„ din lume, a fost un lucru contestat, a creat polemici, controverse. Toat„ lumea se pricepe la privatizare: e bine, e r„u, e negru, e alb, e preþul mic, e preþul mare, e pe degeaba, e o afacere foarte bun„ ∫i a∫a mai departe. Pe fond, responsabilitatea noastr„ este de a g„si cump„r„torul cel mai potrivit pentru a da o nou„ ∫ans„ societ„þilor comerciale, pentru a o stabiliza, a o rentabiliza, a o moderniza.
Deci nu mai este privatizare de dragul privatiz„rii, ci privatizare de dragul dezvolt„rii, moderniz„rii ∫i restructur„rii.
Desigur, aici, de la aceast„ tribun„, s-au adus foarte multe acuze. Am s„ Óncerc s„ r„spund punctual.
Œn cazul RAFO ce transparenþ„ ar fi trebuit s„ mai ad„ug„m procedurii de privatizare prin licitaþie care a fost anunþat„ Óntr-un ziar de circulaþie internaþional„, cred c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 îFinancial Times“ sau îNew York Times“, a fost anunþat„ Ón trei ziare publice din þar„ ∫i a fost lansat pe Internet ∫i cu scrisori personale tuturor celor care Ón ultimii 9 ani au depus scrisori de ofert„ pentru RAFO.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mulþumim, domnule ministru. Stimaþi colegi,
Vot · Amânat
Prezentarea, dezbaterea∫i respingerea moþiunii îCorupþia instituþiona- lizat„“
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
Domnule pre∫edinte, o chestiune de procedur„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog!
Aceste documente v„ stau la dispoziþie.
Ce am rezolvat la RAFO? I-am dat o ∫ans„ societ„þii. Calculele pe care le-a f„cut domnul ministru al finanþelor arat„ c„ pachetul de facilit„þi fiscale pe care l-am acordat se recupereaz„ Ón mai puþin de 6 luni de funcþionare a societ„þii.
™i a∫ vrea s„ v„ Óntreb pe toþi: Putem mulge o vac„ muribund„? Nu.
P‚n„ la urm„, av‚nd Ón vedere experienþele e∫uate din trecut, Guvernul a abordat o nou„ strategie.
Dac„ dumneavoastr„ cunoa∫teþi metoda… A abordat o nou„ strategie. Societatea a pornit, s-au creat 3.000 de locuri de munc„, Óntre 120 ∫i 150 de mii de tone de petrol se pompeaz„ Ón sistemul naþional ∫i Ón economia naþional„, Ministerul Finanþelor Publice ∫i begetele locale Óncaseaz„ lunar aproximativ 800 de miliarde lei.
Pentru orice informaþie referitoare la privatizarea RAFO ∫i orice neclaritate Ón leg„tur„ cu momentul Ón care s-au acordat facilit„þi, A.P.A.P.S., conducerea, eu personal, v„ st„m la dispoziþie.
Œn leg„tur„ cu alte... A∫ vrea s„ Óncerc o paralel„. La Re∫iþa s-au promis acelea∫i facilit„þi. Ele nu s-au dat la timp ∫i iat„ c„, dup„ 14 luni, din cauz„ c„ societatea a alunecat ireversibil, nu am reu∫it s„ rezolv„m aceast„ situaþie ∫i, Ón continuare, Re∫iþa r„m‚ne o necunoscut„ ∫i o mare problem„.
Œntruc‚t data trecut„ au fost unele distorsiuni la aparatul electronic de vot, au ap„rut oameni de la noi...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Nu e distorsiune.
## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**
**:**
...care au ap„rut c„ au votat Ómpotriva moþiunii ∫i ei votaser„ îpentru“, am o rug„minte. O s„ cerem o list„ ∫i rug„m corpul tehnic s„ fie ceva mai profesionist...
Nu. Domnul pre∫edinte are dreptate.
Deci votaþi îda“.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stimaþi colegi,
Vot · approved
Prezentarea, dezbaterea∫i respingerea moþiunii îCorupþia instituþiona- lizat„“
Mulþumim domnilor mini∫tri pentru prezenþ„.
Trecem la punctul urm„tor, s„ aprob„m programul de lucru...
Numai o secund„. Stimaþi colegi senatori, nu am Óncheiat ∫edinþa. V„ rog s„ luaþi loc. V„ ascult, domnule...
Dac„ aveþi obiecþii la programul de lucru?
P„i, nu e b„taie de joc? Noi nu mai vrem s„ facem legi deloc? Bine, luni o s„ v„ comunic.
Deci v„ anunþ c„ colegii no∫tri... Deci mergem pe formula s„ nu mai avem activitate de legiferare. Apropo de ce spunea domnul P„curaru, ne preg„tim pentru intrarea Ón NATO. Au introdus o nou„ moþiune, moþiunea îŒntreþinerea“.
Le vom da r„spunsul data viitoare. V„ rog s„ luaþi loc.
Av‚nd Ón vedere num„rul mare de moþiuni ∫i pentru c„ totu∫i moþiunea este un act democratic, o s„ v„ propun ca, de s„pt„m‚na viitoare, s„ lucr„m ∫i vinerea, ∫i s‚mb„ta Ón plen.
Stimaþi colegi, dac„ aveþi obiecþiuni la programul de lucru pentru s„pt„m‚na 18—23 martie?
V„ rog s„ votaþi.
Cu 89 de voturi pentru, 14 Ómpotriv„, o abþinere, s-a adoptat programul de lucru pentru s„pt„m‚na viitoare. Trecem la constituirea unor comisii de mediere.
La proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termic„ a fondului construit existent ∫i stimularea economisirii energiei termice.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), patru propuneri.
Domnii senatori Hriþcu Florin, Bucur Dionisie, Pricop Mihai ∫i Cioc‚rlie Alin.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Doamna senator Maria Petre.
Maria Petre.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Doamna senator Norica Nicolai.
Sunt observaþii? Nu. V„ rog s„ votaþi.
Cu 85 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere, s-a aprobat de c„tre plenul Senatului comisia de mediere.
La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 75/2001 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii oficiale ∫i proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 111/2000 pentru modificarea ∫i completarea Ordonanþei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Novolan Traian, Seche Ion ∫i Dinu Marin.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Constantin BÓciu ∫i Mircea Nedelcu.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, o propunere.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Domnul senator Gheorghe Zl„vog.
Domnul senator Gheorghe Flutur.
Rog presa s„ ne dea voie s„ ne desf„∫ur„m lucr„rile. Ori v„ a∫ezaþi pe scaune, ori p„r„siþi sala. V„ rog foarte mult! Nu se poate... ™i v„ rog s„ fie Ónchise u∫ile.
Din sal„
#161550Domnul Popa e de vin„.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, o propunere.
Domnul senator Pete ™tefan.
30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002
## Mulþumesc.
Observaþii? V„ rog s„ votaþi.
Cu 89 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, 4 abþineri, s-a aprobat ∫i aceast„ comisie.
La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Ioan Pop de Popa, Popescu Laurenþiu ∫i Iliescu Ion.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Ion C‚rciumaru ∫i Constantin G„ucan.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Domnul senator Penciuc Corin.
Penciuc.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, o propunere.
Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán.
Observaþii? Œnþeleg c„ nu sunt.
V„ rog s„ votaþi.
Cu 95 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, o abþinere, s-a aprobat ∫i aceast„ comisie de mediere.
La proiectul de Lege privind acordarea asistenþei medicale Ón Rom‚nia cet„þenilor str„ini Ón baza acordurilor, Ónþelegerilor, convenþiilor sau protocoalelor internaþionale de reciprocitate Ón domeniul s„n„t„þii, la care Rom‚nia este parte.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Ioan Pop de Popa, Popescu Laurenþiu ∫i Iliescu Ion.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Ion C‚rciumaru ∫i Constantin G„ucan.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Ioan Vela.
Ioan Vela.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Domnul senator Corin Penciuc.
Mulþumesc.
Sunt observaþii? Nu. V„ rog s„ votaþi.
S-a aprobat cu 86 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„, nici o abþinere.
Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 108/1999 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sancþionarea contravenþiilor la Normele legale de igien„ ∫i s„n„tate public„.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Ioan Pop de Popa, Popescu Laurenþiu ∫i Iliescu Ion.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Ion C‚rciumaru ∫i Constantin G„ucan.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Domnul senator Corin Penciuc.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, o propunere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002
Doamna senator Vajda Borbala.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Mulþumesc. Sunt observaþii? V„ rog s„ votaþi. Componenþa comisiei s-a aprobat cu 99 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„, dou„ abþineri.
Trecem la proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar Ón cadrul Direcþiei Generale a Serviciului Muncii Ón perioada 1950—1961.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), patru propuneri.
Domnii senatori Gheorghe Zl„vog ∫i Ionel Alexandru.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Doamna senator Maria Petre.
Doamna senator ™elaru Rodica, domnii senatori Cioc‚rlie Alin, Bucur Dionisie ∫i Filipescu Cornel.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, o propunere.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Presa, v„ rog frumos... Dac„ nu, evacuez sala.
Domnul senator Hermann Fabini.
Domnul senator Mircea Nedelcu.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Constantin B„l„l„u.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, o propunere.
Domnul senator Németh Csaba.
Sunt observaþii? V„ rog s„ votaþi.
Cu 87 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, 3 abþineri, s-a aprobat ∫i aceast„ comisie de mediere.
La proiectul de Lege privind Ónfiinþarea Universit„þii îConstantin Br‚ncoveanu“ din Pite∫ti; proiectul de Lege privind Ónfiinþarea Universit„þii îNicolae Titulescu“ din Bucure∫ti; proiectul de Lege privind Ónfiinþarea Universit„þii de Vest îVasile Goldi∫“ din Arad; proiectul de Lege privind Ónfiinþarea Universit„þii îGeorge Bacovia“ din Bac„u; proiectul de Lege privind Ónfiinþarea Universit„þii Cre∫tine îDimitrie Cantemir“ din Bucure∫ti; proiectul de Lege privind Ónfiinþarea Universit„þii Independente îTitu Maiorescu“ din Bucure∫ti.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Nicolaescu Ioan, Filipa∫ Avram ∫i Filipescu Cornel.
Mulþumesc. Observaþii? V„ rog s„ votaþi.
Cu 99 de voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i o abþinere, s-a aprobat ∫i aceast„ comisie de mediere.
Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a c‚inilor f„r„ st„p‚n.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Doamna senator Angela B„lan ∫i domnul senator Gheorghe Bunduc.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Domnii senatori Hriþcu Florin, Pricop Radu ∫i Balcan Viorel.
Domnul senator Ion P„un Otiman.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, o propunere.
Domnul senator Sógor Csaba.
Domnii senatori Cr„ciun Avram, H‚r∫u Ion ∫i Toma Constantin.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Sunt observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi. Comisia de mediere a fost aprobat„ cu 88 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, dou„ abþineri.
La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 64/1999 pentru aprobarea Programului strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaþional Bucure∫ti — Otopeni, Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Doamna senator Maria Ciocan ∫i domnul senator Vasile Horga.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnii senatori Novolan Traian, Seche Ioan ∫i Dinu Marin.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Constantin Onaca ∫i Mircea Nedelcu.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Viorel Pan„.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, o propunere.
Iuliu P„curariu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Domnul senator Dan Constantinescu.
Sunt observaþii? V„ rog s„ votaþi.
Comisia de mediere a fost aprobat„ cu 94 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„, o abþinere.
La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 98/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 45/1997 privind Ónfiinþarea Societ„þii Comerciale îCompania Naþional„ de Transporturi Aeriene Rom‚ne — TAROM“ — S.A., Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), patru propuneri.
Domnul senator Pete ™tefan.
Mulþumesc.
Observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
Cu 88 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, dou„ abþineri, s-a aprobat ∫i aceast„ comisie de mediere.
La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 170/2000 privind sursele de rambursare a creditelor externe, dob‚nzilor ∫i altor costuri aferente Ómprumuturilor contractate de Societatea Comercial„ îTermoelectrica“ — S.A., Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Novolan Traian, Seche Ion, Dinu Marin ∫i B„dulescu Doru.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, o propunere.
Domnul senator Dorel Constantin Onaca.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002
Domnul senator Paul P„curaru.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, o propunere.
Domnul senator Pete ™tefan.
## V„ mulþumesc.
Sunt observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
Cu 88 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere, s-a aprobat constituirea comisiei de mediere.
La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 146/2001 pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/1992 privind protecþia consumatorilor, Grupul parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Novolan Traian, Seche Ion ∫i Dinu Marin.
completarea Legii nr. 1/1998 privind organizarea ∫i funcþionarea Serviciului de Informaþii Externe, Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Nicolescu Constantin, Nicolaescu Sergiu ∫i Pl„tic„-Vidovici Ilie.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Ioan Pa∫tiu ∫i Ion C‚rciumaru.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Radu Vasile.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Doamna senator Norica Nicolai.
Domnii senatori Constantin BÓciu ∫i Mircea Nedelcu.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Iuliu P„curariu.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia, o propunere.
Domnul senator Pete ™tefan.
## Mulþumesc.
Sunt observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi. S-a aprobat constituirea comisiei de mediere cu 88 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere.
La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 154/2001 pentru modificarea ∫i
## Mulþumesc.
Observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
S-a aprobat comisia de mediere cu… Nu, v„ rog s„ votaþi, stimaþi colegi! V„ rog, puþin„ atenþie!
Comisia de mediere a fost aprobat„ cu 93 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere.
La proiectul de Lege privind organizarea ∫i funcþionarea Consiliului Suprem de Ap„rare a Þ„rii.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Nicolescu Constantin, Nicolaescu Sergiu ∫i Pl„tic„-Vidovici Ilie.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Pa∫tiu Ioan ∫i Ion C‚rciumaru.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Doamna senator Norica Nicolai.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, o propunere.
La proiectul de Lege privind producerea, prelucrarea, controlul ∫i certificarea calit„þii, comercializarea seminþelor ∫i materialului s„ditor, precum ∫i Ónregistrarea soiurilor de plante. Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), patru propuneri.
Doamna senator Sporea Elena, domnii senatori Apostolache Victor, Matei Vintil„ ∫i Mocanu Vasile.
Domnul senator Szabó Károly-Ferenc.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, o propunere.
Observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
S-a aprobat comisia de mediere cu 88 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere.
La proiectul de Lege privind unele m„suri pentru cre∫terea atractivit„þii la privatizare a societ„þilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat ce deþin Ón administrare terenuri agricole proprietate public„ sau privat„ a statului, Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Domnii senatori Apostolache Victor, Mocanu Vasile ∫i Triþ„ F„niþ„.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Dumitru Codreanu ∫i Valentin Dinescu.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Dumitru Codreanu.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Aurel Pan„.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Domnul senator Gheorghe Flutur.
Observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
Din sal„
#177186Rog s„ se corecteze, Matei Viorel, nu Matei Vintil„!
Domnul senator Aurel Pan„.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, o propunere.
Domnul senator Pete Istvan.
Observaþii? V„ rog s„ votaþi.
S-a aprobat ∫i aceast„ comisie de mediere cu 92 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere.
Matei Viorel, da!
V„ rog s„ votaþi.
Cu 99 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i o abþinere, s-a aprobat comisia de mediere.
Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ nr. 1/2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societ„þilor comerciale ce deþin Ón administrare terenuri proprietate public„ ∫i privat„ a statului cu destinaþie agricol„ ∫i Ónfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului.
Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002
Doamna senator Sporea Elena, domnii senatori Matei Viorel ∫i Bindea Liviu-Doru.
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, o propunere.
Domnul senator Nemeth Csaba.
Domnii senatori Dumitru Codreanu ∫i Valentin Dinescu.
Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere.
Domnul senator Gheorghe Flutur.
Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia, o propunere.
Domnul senator Pete Istvan.
Observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi.
Cu 87 de voturi pentru, 6 voturi Ómpotriv„ ∫i o abþinere, s-a aprobat ∫i aceast„ comisie de mediere.
La proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþ„ a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), trei propuneri.
Doamna senator ™elaru Rodica, domnii senatori Cioc‚rlie Alin ∫i Bucur Dionisie.
Sunt observaþii? Nu sunt. V„ rog s„ votaþi. S-a aprobat ∫i aceast„ comisie de mediere, cu 82 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ abþineri.
Stimaþi colegi, toate proiectele de legi vor fi reportate pentru ziua de luni.
Domnule pre∫edinte, dac„-mi permiteþi.
V„ rog. V„ ascult„m.
## **Doamna Angela Mihaela B„lan:**
V„ rug„m mult de tot, Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, s„ daþi dumneavoastr„ dispoziþii s„ se repare din nou aparatura electronic„, pentru c„ domnul senator Petru Pop, prezent Ón sal„, a votat ∫i nu se reg„se∫te pe lista de vot electronic.
V„ mulþumim.
Stimat„ coleg„, cu tot respectul...
V„ rog s„-mi daþi ∫i mie cuv‚ntul, v„ rog!
Cu tot respectul, este imposibil. Tehnic, dac„ a introdus cartela corect... V„ rog!
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, dou„ propuneri.
Domnii senatori Mircea Nedelcu ∫i Nicolae P„tru.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere.
Domnul senator Constantin B„l„l„u.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Este o chestiune organizatoric„ ∫i de aceea Ómi permit acum s„ o spun. Ea se refer„ la eventualitatea, care este o probabilitate, cum c„ TAROM-ul va suspenda operarea unor curse pe anumite aeroporturi ∫i Ón acest fel un mare num„r de colegi nu vor mai putea s„ fac„ deplasarea la Senat.
Œn acela∫i timp, au Ónceput s„ opereze firme private care practic„ un tarif asem„n„tor sau chiar mai mic.
Departamentul care trebuie s„ se ocupe cu aceast„ problem„ s„ Ónceap„ s„ fac„ demersurile, pentru c„ de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 la 1 aprilie nu vom mai putea s„ venim la serviciu, daþi-mi voie s„ v„ spun ∫i a∫a!
Mulþumesc.
Stimate coleg, am fost informat. Deja s-au luat ni∫te m„suri ∫i sunt discuþii pe aceast„ tem„.
Domnul senator Pruteanu, v„ ascult„m.
## Domnule pre∫edinte,
Œmi permit s„ v„ sugerez, respectuos, s„ faceþi un test imediat, pentru a spulbera dubiul Ón privinþa aparaturii electronice. G„sesc c„ este foarte simplu s„ rugaþi pe colegi s„ nu voteze nimeni, iar domnul coleg senator s„ voteze... ∫i s„ declan∫aþi aparatul.
Ar trebui s„ marcheze un vot. Œn 30 de secunde test„m aparatul...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnul senator Pruteanu, tehnic, este imposibil. Ascultaþi ce v„ spun.
Œl rog pe domnul senator s„ apese acum ∫i s„ vad„ c„ apare pe ecran... Poftiþi, ap„saþi acuma pe îda“!
Rog, o prob„! Ap„saþi, introduceþi cartela cum trebuie ∫i v„ rog s„ ap„saþi...
Da, au mai votat ∫i alþii.
Domnul senator, dac„ vreþi, dup„ ce pleac„ toþi, r„m‚neþi ∫i faceþi o verificare cu colegii.
## **Domnul Dumitru Petru Pop:**
S„ se menþioneze c„ am votat pentru moþiune.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAÞILOR**
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti
> ∫i nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78,
E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 37/23.III.2002 conþine 36 de pagini.**
Preþul 33.444 lei
De altfel, Ón cele dou„ cazuri, RAFO ∫i S.N.T.R., este c„lcat„ Ón picioare Legea nr. 241/1998, ale c„rei prevederi sunt c‚te se poate de clare: îInvestitorii beneficiaz„ Ón Rom‚nia de egalitate de tratament, just ∫i echitabil, pentru investitorii rom‚ni ∫i str„ini rezidenþi sau nerezidenþi Ón Rom‚nia“ — prevedere c‚t se poate de normal„ Óntr-o economie de piaþ„ cu reguli respectate.
Supunem atenþiei principalele nereguli constatate Ón cele dou„ cazuri, care sunt doar dou„ din exemplele moþiunii noastre.
Este vorba Ón primul r‚nd de privatizarea RAFO ∫i facilit„þile acordate.
Sigur, suntem deja puþin dep„∫iþi de situaþie, Ón momentul de faþ„ RAFO este din nou o rafin„rie de stat, Ón care acþionarul principal este Ministerul Finanþelor cu 67% din acþiuni ∫i Ministerul Transporturilor cu peste 27% din acþiuni. Investitorul strategic, cel care a cump„rat pachetul majoritar, are acum doar 2,7% din acþiuni.
Se constat„:
1. nerespectarea Legii nr. 241/1998 privind regimul investiþiilor directe, lucru evidenþiat prin comparaþia cu cadrul Ón care s-a f„cut privatizarea la alte rafin„rii de aceea∫i m„rime;
corupþiei, ∫i s„ acuze actualul Guvern, care 2 ani va munci doar pentru a recupera c„derea economic„ din perioada 1996–2000, c„ efectueaz„ a∫a-zise privatiz„ri clientelare, c„ Óncalc„ legea ∫i chiar Ónþelegerile Rom‚niei cu F.M.I. ∫i U.E.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn leg„tur„ cu privatizarea S.C. RAFO — S.A. se impun de la Ónceput unele explicaþii privind deciziile Guvernului Ón domeniul industriei petrochimice, precum ∫i asupra acþiunilor Óntreprinse, ce trebuie analizate ∫i Ónþelese Ón funcþie de situaþia economico-financiar„ a þ„rii de la sf‚r∫itul anului 2000. Œn acest context, trebuie s„ relev„m impactul acestei ramuri asupra economiei rom‚ne∫ti, precum ∫i felul Ón care guvernarea de dreapta din perioada 1997–2000 a efectuat transferul unor rafin„rii de stat Ón proprietate privat„.
Urm„rind tendinþa general„ a declinului economic îprogramat“ din intervalul menþionat, sectorul de prelucrare a petrolului a Ónregistrat un regres substanþial, astfel:
– gradul de utilizare a capacit„þilor de prelucrare a sc„zut de la 67% Ón 1996 la 50% Ón anul 2000;
– num„rul de personal a sc„zut de la 36,2 mii persoane la 24,8 mii persoane (–32%);
– pierderile au devenit semnificative, valoarea acestora cresc‚nd cu peste 40%.
Prin comparaþie cu media declinului, S.C. RAFO — S.A. a Ónregistrat o deteriorare cu mult mai grav„ a situaþiei sale economico-financiare. Astfel, gradul de utilizare a capacit„þii de producþie a sc„zut de la 52% Ón 1996, la 0,7% Ón anul 2000, rafin„ria fiind practic Ónchis„. Ca urmare a nefuncþion„rii, Ón perioada 1998–2001 societatea a Ónregistrat, spre exemplu, numai Ón anul 2000, pierderi de aproape 1.200 miliarde lei, ∫i Ón 2001, p‚n„ la privatizare, pierderi de peste 1.100 miliarde lei. Totodat„, ca o consecinþ„ direct„, datoriile RAFO au crescut, numai Ón perioada decembrie 2000 – septembrie 2001, de la 3.900 miliarde lei la 5.800 miliarde lei.
Œn aceste condiþii extrem de dificile Ón care se g„sea sectorul petrochimic, Ón general, ∫i RAFO, Ón special, Guvernul Adrian N„stase nu avea de optat dec‚t pentru una din urm„toarele soluþii:
– menþinerea Ón continuare a societ„þii Ón proprietatea statului, Ón nefuncþionare, cu toate consecinþele nefavorabile prezentate;
– privatizarea cu un investitor care ofer„ soluþii imediate, Ón primul r‚nd Ón leg„tur„ cu repornirea ∫i utilizarea la un nivel ridicat a capacit„þii de producþie, ocuparea forþei de munc„ ∫i asigurarea de noi surse pentru veniturile bugetului de stat;
– lichidarea societ„þii ∫i recuperarea datoriilor acesteia din dezmembrarea activelor ∫i echipamentelor, situaþie Ón care s-ar fi desfiinþat peste 3.000 de locuri de munc„, cu consecinþe dramatice asupra echilibrului social din zon„.
Dup„ cum ar fi trebuit s„ cunoasc„ sau s„-∫i reaminteasc„ autorii moþiunii, Óncerc„rile de privatizare a RAFO One∫ti au Ónceput Ónc„ din anul 1997, c‚nd la guvernare se aflau Ón poziþii importante tocmai partidele conduse de Traian B„sescu ∫i Valeriu Stoica. Fostul F.P.S. a f„cut 7 tentative succesive de v‚nzare a pachetului de acþiuni, Ónregistr‚nd ca îreu∫it„“ doar faptul c„ nu a fost depus„ nici m„car o singur„ ofert„ de cump„rare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 Mai mult, Ón anul 1999, fostul F.P.S. a organizat ∫i o licitaþie internaþional„ pentru selecþia unei firme care s„ administreze societatea, Óns„ nici m„car pentru aceast„ soluþie nu s-a g„sit vreun amator.
Confruntat, deci, Ón cazul RAFO, cu o grav„ situaþie economic„ ∫i cu presiuni sociale cresc‚nde, A.P.A.P.S. a declan∫at Ón luna iunie 2001 procedurile legale de privatizare a societ„þii, Óncep‚nd cu publicarea anunþului de v‚nzare prin metoda selecþiei de oferte.
Œn termenul legal stabilit s-a prezentat un singur ofertant, cu care A.P.A.P.S. a Ónceput negocierile, desf„∫urate Ón perioada iunie–octombrie 2001. Menþion„m c„ toate cele 12 runde de negocieri care au avut loc s-au derulat Ón conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþ„ nr. 88/1997, Legii nr. 99/1999, precum ∫i a Hot„r‚rii Guvernului nr. 450/1999.
Iat„ deci, stimaþi senatori, c„ asist„m la un evident act de duplicitate politic„ venit din partea semnatarilor moþiunii din P.D. ∫i P.N.L., care acuz„ actualul Guvern pentru o privatizare efectuat„ prin aplicarea Óntocmai a legislaþiei concepute ∫i aprobate Ón perioada 1997–2000.
Dac„ am putea considera c„ acuzele referitoare la procedurile de v‚nzare a RAFO s-ar datora doar spiritului demagogic ∫i populist sau a memoriei care joac„ feste din partea semnatarilor moþiunii, am fi crezut c„ avem de a face cu o simpl„ îstrategie de lupt„ parlamentar„“. Atunci c‚nd constat„m Óns„ c„ ni se aduc ∫i acuzaþii potrivit c„rora prin aceast„ privatizare nu s-au respectat prevederile Legii nr. 241/1998 privind regimul investiþiilor directe, putem fi convin∫i c„ acestea nu sunt dec‚t simple aserþiuni generate de diletantism ∫i lips„ de profesionalism.
Œn susþinerea acestei afirmaþii ne baz„m, stimaþi autori ai moþiunii din P.D. ∫i P.N.L., pe faptul c„ tocmai dumneavoastr„ care aþi promovat ∫i apoi modificat Legea nr. 241/1998 prin Legea nr. 36/1998 ∫i mai apoi Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 215/1999, trebuia s„ cunoa∫teþi domeniul ∫i sfera de aplicabilitate a acestei reglement„ri. Œn mod sigur, pierduþi Ón h„þi∫ul sutelor de ordonanþe pe care le-aþi îemanat“ ∫i ale c„ror prevederi Ón cele mai multe cazuri s-au contrazis ∫i ∫i-au anulat reciproc efectele, v„ este acum dificil s„ mai Ónþelegeþi scopul ∫i efectele pe care le-aþi urm„rit, nicidecum s„ mai apreciaþi dac„ acestea sunt sau nu aplicabile procedurilor de privatizare.
Œn aceste condiþii, ne simþim datori s„ v„ reamintim, cu r„bdarea necesar„, pentru a Ónþelege m„car acum, Ón mod complet ∫i coerent, c„ procedura utilizat„ Ón cazul privatiz„rii RAFO se Óncadreaz„ pe deplin Ón legislaþia Ón vigoare, respectiv Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 88/1997, modificat„ ∫i completat„ prin Legea nr. 99/1999. Pe aceast„ baz„, A.P.A.P.S. a negociat clauzele contractului de v‚nzare-cump„rare, respectiv drepturile ∫i obligaþiile p„rþilor. Œn temeiul articolului 4.1 din lege, A.P.A.P.S., Ón poziþia de instituþie public„ implicat„, a avut calitatea s„ propun„ Guvernului Rom‚niei acordarea unor facilit„þi, scutiri, reduceri, am‚n„ri ∫i/sau e∫alon„ri la plata obligaþiilor bugetare.
Œn fapt, Ónlesnirile fiscale acordate Ón final societ„þii RAFO prin Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 177/2001 nu reprezint„ dec‚t o parte din ceea ce
legea privatiz„rii permitea ∫i mai puþin de jum„tate din ceea ce a solicitat investitorul Ón cadrul negocierilor. Astfel, Ón temeiul legii, pentru o parte din creanþele bugetare ale Ministerului Finanþelor Publice ∫i ale Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuinþei, Guvernul a aprobat doar conversia acestora Ón acþiuni, acestea urm‚nd s„ fie v‚ndute investitorului la preþul negociat prin contract, sumele rezultate vir‚ndu-se proporþional cu cota creanþelor deþinute de cele dou„ ministere. Pentru alte impozite ∫i taxe datorate Ministerului Finanþelor Publice s-au acordat e∫alon„ri la plat„ pe o perioad„ de 5 ani, iar major„rile ∫i penalit„þile de Ónt‚rziere au fost anulate.
Privind realist lucrurile, este evident faptul c„, Ón condiþiile menþinerii societ„þii RAFO Ón inactivitate, creanþele statului, Ónsum‚nd circa 125 milioane de dolari, erau Ón realitate sume reflectate numai pe h‚rtie, a c„ror Óncasare era de-a dreptul iluzorie. Acest lucru trebuie s„-l Ónþeleag„ ∫i semnatarii moþiunii, care Ón diverse apariþii publice tot Ómpart aceste sume virtuale, ba c„tre Ónv„þ„m‚nt, ba c„tre s„n„tate, ba c„tre armat„, pe considerentul c„ Guvernul, dac„ nu le-ar fi scutit sau ree∫alonat la plat„, le-ar fi putut vreodat„ Óncasa spre a le redistribui c„tre aceste sectoare. Aceste afirmaþii se potrivesc deci perfect cu proverbul rom‚nesc îs„ nu vinzi pielea ursului din p„dure“, pentru c„ dumneavoastr„ Ómp„rþiþi cu d„rnicie sume care Ón condiþiile bloc„rii activit„þii societ„þilor nu se mai Óncaseaz„ niciodat„.
Exist„ un principiu Ón economia de piaþ„ pe care constat„m c„ autorii moþiunii nu-l cunosc, ∫i anume acela potrivit c„ruia orice creditor acþioneaz„ nu pentru lichidarea debitorilor s„i, ci pentru menþinerea lor Ón activitate Ón vederea recuper„rii creanþelor Óntr-o proporþie c‚t mai ridicat„. Tocmai Ón acest fel a procedat Guvernul Ón cazul privatiz„rii S.C. RAFO.
De altfel, chiar guvernarea trecut„, din care au f„cut parte ∫i P.D., ∫i P.N.L., a acordat facilit„þi fiscale pentru RAFO ∫i nicidecum cu prilejul privatiz„rii. Prin Nota din 5 august 1999, Guvernul Radu Vasile a aprobat numeroase Ónlesniri fiscale ∫i comerciale Ónsum‚nd c‚teva mii de miliarde lei la data respectiv„ tocmai cu scopul repornirii de c„tre stat a societ„þii. Aceste facilit„þi nu au devenit Óns„ efective, datorit„ incapacit„þii guvernanþilor de atunci de a repune Ón funcþiune rafin„ria.
Printre semnatarii acestei Note a fost ∫i domnul Traian B„sescu, ministrul transporturilor la acea vreme, actualul îprimar“ al Partidului Democrat. Ne Óntreb„m c‚nd a fost Traian B„sescu serios ∫i con∫tient: c‚nd a semnat Nota pentru acordarea de facilit„þi nefolositoare c„tre RAFO, Ón 1999, sau acum, c‚nd acuz„ acordarea acelora∫i facilit„þi cu ocazia privatiz„rii RAFO? Probabil c„ atunci, c‚nd Ó∫i punea apostila pe Nota din 1999, se simþea semn‚nd îca primarul“ acte cum au fost cele privind v‚nzarea frauduloas„ a flotei rom‚ne∫ti sau a fierului vechi de la calea ferat„…
Œn aceste condiþii, doamnelor ∫i domnilor, singura explicaþie a moþiunii pe care o dezbatem ast„zi o reprezint„ dorinþa opoziþiei, iluzorie, de altfel, de a declan∫a ∫i susþine o dezbatere politic„ artificial„, f„r„ sens, Ón scopul v„dit de a minimaliza rezultatele pozitive ale actualei guvern„ri, concretizate Óntr-o cre∫tere economic„ semnificativ„, relansarea investiþiilor ∫i accelerarea privatiz„rii.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn leg„tur„ cu privatizarea Societ„þii Naþionale îTutunul Rom‚nesc“ — S.A., acuzele autorilor moþiunii potrivit c„rora situaþia acestei privatiz„ri ar fi, citez: îmai degrab„ de competenþa Parchetului dec‚t a Parlamentului Rom‚niei“, Ónchei citatul, sunt total nefondate ∫i denot„ lipsa de informare ∫i rea-credinþ„ Ón Ónþelegerea problematicii ∫i importanþei pe care industria de prelucrare a tutunului o are Ón economia noastr„.
Subliniem de la Ónceput c„ privatizarea S.N.T.R. a fost iniþiat„, realizat„, dar pe fond nefinalizat„, mai bine zis Óncurcat„, chiar de c„tre Guvernul de dreapta ce a condus þara Ón perioada 1997–2000. Œn fapt, contest‚nd aceast„ privatizare ∫i consider‚nd-o ilegal„, semnatarii moþiunii, dintre care unii chiar fo∫ti mini∫tri, se autoacuz„.
Altfel, alegaþiile privind necesitatea implic„rii Parchetului Ón aceast„ operaþiune dovedesc atitudini rudimentare ∫i obtuze Ón aprecierea unor procese economice complexe, de la ignorarea principiului separaþiei puterilor Ón stat, p‚n„ la incapacitatea unei minime analize de eficienþ„ ∫i randament.
Desigur, o asemenea abordare ∫i-ar putea avea explicaþia ∫i Ón faptul c„, datorit„ numeroaselor ilegalit„þi ∫i fraude comise de fosta guvernare, membri marcanþi ai fostei coaliþii de guvern„m‚nt sunt invitaþi frecvent la Parchet, pentru a da explicaþii Ón leg„tur„ cu unele decizii care au avut puternice efecte negative economice ∫i sociale.
Œnainte de a argumenta de ce acuzele din moþiune sunt complet nefondate ∫i Ón scopul de a-i familiariza, c‚t de c‚t, pe senatorii semnatari cu obiectul contestaþiei lor, consider„m c„ este necesar s„ prezent„m, pe scurt, organizarea ∫i funcþionarea producþiei Ón industria tutunului:
Œn luna noiembrie 1990 (Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.214) a fost Ónfiinþat„ Regia Autonom„ a Tutunului din Rom‚nia (R.A.T.R.) prin preluarea Óntregului patrimoniu al Centralei Industrializ„rii Tutunului. R.A.T.R. a avut iniþial Ón componenþ„: ∫ase fabrici de þigarete, respectiv cele din Bucure∫ti, R‚mnicu S„rat, T‚rgu Jiu, Timi∫oara, Sf‚ntu Gheorghe ∫i Ia∫i, opt fabrici de cultur„ ∫i fermentare a tutunului, respectiv cele de la Arad, Ocna Mure∫, Urziceni, Craiova, Carei, B‚rlad, Titu ∫i Vl„duleni ∫i Staþiunea Central„ pentru Cultura ∫i Industrializarea Tutunului, precum ∫i Fabrica de piese de schimb Bucure∫ti.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 Œn luna decembrie 1997 (Hot„r‚rea Guvernului nr. 918) a fost Ónfiinþat„ Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“ (S.N.T.R.) — S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome a Tutunului din Rom‚nia.
Caracteristica principal„ a potenþialului de producþie ∫i dezvoltare a industriei de prelucrare a tutunului este involuþia producþiei totale ∫i a producþiei medii pe hectar la tutun obþinute Ón perioada anilor 1990–2001.
Factorii care au condus la sc„derea producþiei naþionale de tutun sunt at‚t de natur„ obiectiv„, respectiv f„r‚miþarea propriet„þii Ón agricultur„, lipsa de randament tehnic ∫i de eficienþ„ economic„ a micilor exploataþii, c‚t mai ales de natur„ subiectiv„, aparþin‚nd preponderent, din p„cate, tot perioadei 1997–2000.
Œn aceste condiþii, desigur, nici S.N.T.R. nu putea s„ evolueze pozitiv. Este evident c„ Ón perioada menþionat„ societatea a pierdut segmente semnificative de piaþ„, fiind incapabil„ s„ fac„ faþ„ presiunii cresc‚nde ∫i agresive a firmelor str„ine produc„toare, modernizarea a Ónt‚rziat, iar managementul a acþionat mai cur‚nd Ón sensul realiz„rii unor interese de grup dec‚t Ón folosul societ„þii. Toate acestea s-au repercutat negativ asupra indicatorilor economico-financiari ai societ„þii, ajung‚ndu-se la situaþia f„r„ precedent ca Ón luna ianuarie 2001, urmare a unor îultime, dar decisive m„suri manageriale“ luate de fosta conducere, numit„ ∫i susþinut„ chiar de cei care ast„zi semneaz„ moþiunea, compania s„-∫i opreasc„ producþia timp de dou„ luni.
Œn leg„tur„ cu afirmaþia total neadev„rat„ din textul moþiunii, potrivit c„reia, citez: îGuvernul s-a lep„dat de orice prejudec„þi, elud‚nd Ón mod con∫tient legea, pentru ca producþia naþional„ de þigarete s„ ajung„ Ón m‚na unei singure persoane, respectiv a patrimoniului firmei S.C. INTERAGRO — S.A.“, Ónchei citatul, subliniem faptul c„ respingem _de plano_ aceste aserþiuni politicianiste, bazate pe urm„toarea argumentaþie:
a) Firma INTERAGRO a fost declarat„ c‚∫tig„toarea licitaþiei privind privatizarea S.N.T.R. Ón luna mai a anului 2000, c‚nd noi eram Ón opoziþie, iar partidele conduse de domnii Valeriu Stoica ∫i Traian B„sescu se aflau la guvernare Ón poziþii cheie — cuv‚nt r„mas Ón memoria cet„þenilor þ„rii ca sinonim al distrugerii economiei rom‚ne∫ti ∫i al dezastrului social din perioada 1997–2000.
b) Revenirea de c„tre Ministerul Agriculturii ∫i Alimentaþiei — condus de inginerul electronist, pe atunci ministru, Ioan Avram Mure∫an — asupra deciziei privind c‚∫tig„torul licitaþiei din mai 2000 a generat un litigiu Ón instanþ„ Óntre firma INTERAGRO ∫i minister, proces care a avut urm„toarea desf„∫urare:
Prin sentinþa din luna martie 2001, Tribunalul Municipiului Bucure∫ti recunoa∫te datoria de 8,4 milioane dolari pe care actualul Minister al Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor o avea faþ„ de INTERAGRO Ón calitate de c‚∫tig„tor al licitaþiei ∫i ca efect al pl„þii efectuate de aceasta iniþial pentru acþiunile achiziþionate.
Curtea de Apel Bucure∫ti a respins, Ón luna iunie 2001, apelul f„cut de minister ∫i, ca urmare, Ón 17 august 2001 ministerul a fost somat de c„tre executorul judec„toresc pentru punerea Ón aplicare a hot„r‚rii judec„tore∫ti. Prin procesele-verbale din 6 septembrie ∫i 9 octombrie s-a pus sechestru de c„tre executorul
judec„toresc legal Ómputernicit pe 1.519.408 acþiuni ale S.N.T.R., reprezent‚nd 51,28% din capitalul social al acesteia.
Œntre timp, printr-o expertiz„ financiar„ efectuat„ de firma de consultanþ„ Price Waterhouse Coopers se propunea chiar cre∫terea cotei INTERAGRO Ón capitalul social al S.N.T.R. la peste 70%, Ón contul aceleia∫i datorii a M.A.A.P., datorit„ degrad„rii indicatorilor economico-financiari ∫i, ca atare, a sc„derii valorii de piaþ„ a acþiunilor S.N.T.R.
Œn faþa unei iminente execut„ri pe cale judec„toreasc„ a pachetului majoritar de acþiuni, (peste 70%) M.A.A.P., pe 10 decembrie 2001, Ón baza negocierilor desf„∫urate conform prevederilor legale, þin‚nd seama de situaþia economico-financiar„ Ón continu„ degradare a societ„þii la acea dat„, s-a conciliat cu reclamantul ∫i s-a decis ca, Ón contul datoriei, s„ transfere c„tre INTERAGRO doar 53,72% din capitalul social al S.N.T.R., asigur‚ndu-∫i Ón acest fel poziþia de partener Ón societate ∫i pe aceast„ cale realiz‚ndu-se, totodat„, o majoritate privat„ Ón companie.
Œn concluzie, rezult„ c„ Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor nu a f„cut dec‚t s„ pun„ Ón aplicare, cu respectarea tuturor prevederilor legale, soluþia stabilit„ de instanþele judec„tore∫ti care, prin hot„r‚rile luate, au confirmat, de fapt, decizia Guvernului Is„rescu de privatizare a S.N.T.R. Ón favoarea INTERAGRO, adoptat„ Ónc„ din luna mai 2000. Acesta este exemplul cel mai elocvent Ón leg„tur„ cu modul duplicitar Ón care cei implicaþi Ón hot„r‚ri care au marcat decisiv activitatea sau privatizarea unor societ„þi comerciale, de cele mai multe ori Ón sens negativ, afirm„ ast„zi graþios ∫i non∫alant c„ nu ei, ci Guvernul actual ar fi vinovat de toate acestea.
Astfel, spre exemplu, acuzele privind diminuarea valorii de v‚nzare ∫i, respectiv, a preþului pe acþiune la S.N.T.R. Ón decembrie 2001 comparativ cu mai 2000 sunt superflue, Óntruc‚t semnatarii moþiunii, din ignoranþ„ sau rea-credinþ„, Óncearc„ s„ compare situaþii ∫i parametri diferiþi, care nu au nimic Ón comun.
Œn acest context, trebuie subliniat faptul c„ producþia fizic„ ∫i rezultatele economico-financiare ale S.N.T.R. s- au Ónr„ut„þit Ón mod constant, de la an la an, Óncep‚nd cu 1998. Astfel, faþ„ de o producþie de c‚te 26 mii tone þigarete Ón anii 1996 ∫i 1997, aceasta a sc„zut cu 12% Ón 1998, cu 30% Ón 1999 ∫i cu 40% Ón anul 2000; ca efect, num„rul de salariaþi s-a redus de la 6.800 Ón 1996–1997 la 3.700, respectiv cu 46%. Concomitent, faþ„ de un profit brut de 36 milioane dolari Ón 1997, Ón 1998 acesta a fost de numai 9,8 milioane dolari, Ón 1999 de 13,1 milioane dolari, pentru ca Ón anul 2000 s„ se obþin„ numai 1,2 milioane dolari, ceea ce reprezint„ doar 3,3% comparativ cu 1997.
Œn aceste condiþii, cota pe piaþa rom‚neasc„ a þigaretelor S.N.T.R. a sc„zut Ón mod dramatic de la 61% Ón anii 1996–1997 la 37% Ón anul 2000.
Lucrurile nu s-au oprit Óns„ la acest nivel de contraperformanþ„. Degradarea situaþiei economico-financiare a societ„þii a continuat ∫i Ón anul 2001. Astfel, producþia fizic„ Ón anul 2001 a continuat s„ scad„, ajung‚nd la numai 10,9 mii tone, ceea ce reprezint„ numai 70% din producþia anului 2000, respectiv numai 42% faþ„ de anii 1996 ∫i 1997; rezultatele financiare au devenit negative
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 Ón anul 2001, c‚nd s-au Ónregistrat pierderi de 7,8 milioane dolari, comparativ cu profitul brut de 1,2 milioane dolari din anul 2000. Totodat„, datoriile societ„þii la data transferului acþiunilor din decembrie 2001 au Ónsumat 3.100 miliarde lei, comparativ cu 2.300 miliarde lei la sf‚r∫itul anului 2000, respectiv o cre∫tere de 40%.
Œn aceste condiþii de Ónr„ut„þire grav„ a situaþiei economico-financiare a S.N.T.R. era evident c„ privatizarea din decembrie 2001 nu se putea realiza, Ón mod obiectiv, Ón acelea∫i condiþii convenite Ón mai 2000.
Dac„ semnatarii moþiunii doresc s„ adreseze acuzaþii pentru deteriorarea de la un an la altul a situaþiei rezultatelor activit„þii S.N.T.R., ace∫tia trebuie s„ le orienteze c„tre administratorul unic al societ„þii, Nicholaus Hotea, ∫i directorul general Marcel Cornea, doi dintre cei 15.000 de speciali∫ti ai fostei guvern„ri, numiþi pe criterii de clientelism politic de c„tre inginerul electronist Ioan Mure∫an. Astfel, fo∫tii directori au gestionat cu o cras„ incompetenþ„ societatea p‚n„ Ón luna decembrie 2000, Ón pofita faptului c„, spre exemplu, administratorul unic Hotea Óncasa un salariu lunar de 10.000 dolari (de 40 de ori venitul unui salariat din cadrul S.N.T.R.) ∫i locuia Óntr-un confortabil apartament la Hotel îSofitel“, tariful aferent fiind suportat tot de S.N.T.R.
Œn timpul administraþiei Hotea–Cornea s-au produs, fapte gestionare grave, care au afectat substanþial rezultatele financiare ale societ„þii, inclusiv cele din decembrie 2001, c‚nd M.A.A.P. a negociat condiþiile de privatizare actualizate, dintre care exemplific„m: s-au pl„tit sponsoriz„ri imense, inclusiv pentru anumite ziare, numai Ón anul 2000 aceste îcadouri politice“ dep„∫ind 1,5 milioane USD, a fost cump„rat un automobil marca Mercedes, Ón valoare de peste 70.000 dolari, care a fost folosit ∫i tamponat Ón campania electoral„ din anul 2000 de c„tre domnul inginer Ioan Avram Mure∫an, numai pentru reparaþiile acestui autoturism S.N.T.R. pl„tind peste 100 milioane de lei.
Datorit„ unui management financiar defectuos, Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“ — S.A. ∫i-a diminuat, la finele anului 2000, volumul lichidit„þilor cu peste 300 miliarde lei, prin acceptarea oneroas„ a unor bilete de ordin de la Banca Turco-Rom‚n„, aflat„ Ón procedur„ de faliment. Pentru aceast„ sum„ S.N.T.R. a fost obligat„ p‚n„ la urm„ s„ primeasc„ Ón schimb de la banc„ 3 vile ∫i un club, care Ón prezent Ói produc doar pierderi de peste 500 milioane de lei pe an.
Datoriile cumulate de S.N.T.R. Ón anul 2000 au condus la retragerea licenþei de fabricaþie. Practic, ca urmare a acestui fapt, Ón lunile ianuarie ∫i februarie 2001, fapt f„r„ precedent, cum am spus, S.N.T.R. nu a lucrat, ceea ce a condus la imense pierderi ∫i la apariþia pe piaþ„ a dou„ m„rci concurente de þigarete, Ón detrimentul segmentului de piaþ„ specific m„rcii Snagov.
Directorul general Cornea Marcel a Óncheiat Ón luna decembrie a anului 2000 un contract colectiv de munc„ care nu avea acoperire financiar„ Ón performanþele economice ale societ„þii, ceea ce a determinat dublarea cheltuielilor salariale pentru anul 2001 ∫i Ónregistrarea de pierderi de c„tre S.N.T.R.
Consider„m suficient de edificatoare ∫i pertinente argumentele prezentate care justific„ pe deplin caracterul
oportun, eficient, legal ∫i — am putea spune — de urgenþ„ al deciziei luate de M.A.A.P. Ón decembrie 2001.
Œn scopul salv„rii S.N.T.R., precum ∫i al cre„rii condiþiilor de redresare financiar„ ∫i relansare a producþiei naþionale de þigarete, Ón momentul realiz„rii unei majorit„þi private Ón societate, Guvernul a acordat, Ón mod transparent, prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 180 din decembrie 2001, unele facilit„þi fiscale, const‚nd Ón: ree∫alonarea pe 5 ani, cu o perioad„ de graþie de 6 luni, a obligaþiilor de plat„ c„tre bugetul de stat ∫i scutirea de major„ri ∫i penalit„þi aferente. Este de menþionat c„ acelea∫i Ónlesniri fiscale au fost acordate ∫i de fosta guvernare cu ocazia privatiz„rii iniþiale, Ón mai 2000, ∫i acestea se adreseaz„ societ„þii ∫i nicidecum nu reprezint„ vreun avantaj acordat cump„r„torului, idee pe care semnatarii moþiunii Óncearc„ s„ o acrediteze Ón mod insidios.
Suplimentar faþ„ de condiþiile din mai 2000, prin Ordonanþa de urgenþ„ nr. 180/2001 s-au inclus Óns„ ∫i obligaþii concrete pentru societate, Ón Ónþelegerea faptului c„ acþionarul majoritar o poate determina s„ respecte angajamentele privind onorarea obligaþiilor fiscale curente, const‚nd Ón: constituirea unei garanþii echivalente cu dou„ rate medii de plat„ e∫alonate p‚n„ la 30 iunie 2002, ceea ce reprezint„ aproximativ 62 miliarde lei, plata major„rilor lunare aplicat„ la suma ree∫alonat„, inclusiv pe perioada de graþie, ceea ce reprezint„ un efort financiar de 28 miliarde lei, achitarea, p‚n„ la primul termen de plat„ din e∫alonare, a sumelor reprezent‚nd obligaþii de plat„ etc.
Œn concluzie, la finele anului 2001, c‚nd M.A.A.P., Ón baza soluþiei instanþelor judec„tore∫ti, a decis transferul a 53,72% din acþiunile S.N.T.R. c„tre INTERAGRO ∫i, pe aceast„ cale, realizarea unei privatiz„ri benefice ∫i la momentul oportun, societatea Ónregistra pierderi financiare de 7,8 milioane dolari, datorii totale c„tre creditori de 137,3 milioane dolari (de 3 ori mai mari dec‚t Ón mai 2000), precum ∫i datorii Ónsum‚nd 55 milioane m„rci germane aferente creditelor externe contractate Ón perioada 1998–2000.
Ca ∫i Ón cazul RAFO, Guvernul avea de ales Óntre un num„r extrem de limitat de alternative, Ón acest caz doar dou„: fie s„ manifeste indiferenþ„ ∫i lips„ de acþiune cu efecte directe ∫i puternic negative concretizate Ón cre∫terea ratei ∫omajului, sc„derea semnificativ„ a veniturilor bugetare, majorarea importurilor, cre∫terea deficitului balanþei comerciale, presiuni asupra deprecierii monedei naþionale etc. — o consecinþ„ ar fi fost, Ón acest caz, chiar intrarea Ón lichidare judiciar„ previzibil„ a S.N.T.R., perspectiv„ extrem de atractiv„ pentru principalii concurenþi ai companiei care se lupt„ din r„sputeri s„ c‚∫tige segmentele de piaþ„ tradiþionale, iar a doua soluþie era s„ intervin„ Ón mod responsabil ∫i transparent, þin‚nd seama de cadrul juridic existent, precum ∫i de situaþia efectiv„ a S.N.T.R. Ón decembrie 2001, Ón scopul revigor„rii societ„þii ∫i relans„rii pe aceast„ cale a producþiei rom‚ne∫ti de þigarete, cu impact favorabil Óndeosebi asupra agriculturii, bugetului de stat, ocup„rii forþei de munc„ ∫i asigur„rii stabilit„þii macroeconomice.
Dac„ autorii moþiunii au formulat Ón mod serios ∫i nu Ón spirit politicianist criticile privind a∫a-zisa pierdere de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 c„tre buget a sumei de 87 milioane dolari, aceasta dovede∫te incompetenþ„ Ón domeniul economic ∫i financiar, deoarece creanþele invocate ca aparþin‚nd statului nu reprezentau dec‚t ni∫te drepturi de Óncas„ri iluzorii, care figurau numai pe h‚rtie, f„r„ a avea corespondent Ón capacitatea de plat„ ∫i lichidit„þile S.N.T.R. Œn mod realist, statul ∫i-ar fi putut, Óntr-adev„r, Óncasa o parte din aceste creanþe doar prin lichidarea societ„þii ∫i v‚nzarea activelor acesteia, cu un grad de recuperare de maximum 20-25%.
Guvernul a preferat intervenþia constructiv„. Aceasta a avut Ón vedere Óncurajarea iniþiativei private Ón vederea relans„rii activit„þii Ón industria autohton„ de prelucrare a tutunului. Aceasta, cu at‚t mai mult cu c‚t investitorul s-a angajat prin contract s„ menþin„ num„rul de angajaþi, s„ produc„ þigarete ieftine, populare, pe o perioad„ de cel puþin 10 ani ∫i s„ efectueze un volum de investiþii de 40 milioane dolari Ón 5 ani pentru modernizarea Óndeosebi a fabricilor de fermentaþie.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Din expunerea detaliat„ a procedurilor transparente ∫i condiþiilor corecte de privatizare a RAFO ∫i S.N.T.R. rezult„ c„ actualul Guvern acþioneaz„ — a∫a dup„ cum s-a angajat Ón campania electoral„ ∫i Ón Programul de guvernare — prin m„suri pozitive Ón scopul relans„rii economice ∫i a ridic„rii nivelului de viaþ„ al cet„þenilor.
Din acest punct de vedere este adev„rat c„ exist„ o mare deosebire Óntre noi, prim-ministru ∫i membri ai acestui Guvern, ∫i dumneavoastr„, stimaþi semnatari ai moþiunii: dincolo de actele ∫i faptele de guvernare care vorbesc de la sine, Óntruc‚t nu putem, Óntr-adev„r, compara deciziile ∫i m„surile economice cu efect pozitiv luate de noi cu cele adoptate de dumneavoastr„ vreme de patru ani care au avut un efect eminamente distructiv, caracterizate prin haos economic ∫i legislativ, proliferarea corupþiei ∫i sc„derea dramatic„ a condiþiilor de viaþ„ ale oamenilor.
De aceea, probabil c„ ar fi fost mai nimerit ca moþiunea dumneavoastr„, at‚t de pompos intitulat„ îCorupþia instituþionalizat„“, s„ se numeasc„ îPanica generalizat„“, semnific‚nd starea Ón care a intrat actuala opoziþie ca urmare a m„surilor luate Ón ultima vreme de Guvernul Adrian N„stase pentru combaterea corupþiei.
Dac„ credeþi c„ noi nu Ónþelegem c„ prin aceast„ moþiune, precum ∫i prin declaraþii ∫i lu„ri de poziþie, Óncercaþi o ultim„ ∫i disperat„ strategie de salvare a imaginii dumneavoastr„ Ón ochii opiniei publice Ón leg„tur„ cu responsabilit„þile pe care niciodat„ nu vi le-aþi asumat Ón leg„tur„ cu dezastrul economic ∫i social provocat de guvernarea din care aþi f„cut parte, v„ Ón∫elaþi. Iar ideea c„ îcea mai bun„ ap„rare este atacul“ funcþiona Ón politic„ pe vremea cavalerilor teutoni. V„ reamintesc c„ exersaþi politica Óntr-un stat de drept modern, pe cale de a se integra definitiv Ón familia democraþiilor europene. Guvernul, majoritatea parlamentar„, opinia public„, dar ∫i Justiþia, Parchetul Anticorupþie ∫i alte instituþii abilitate ale statului nu se mai las„ intimidate acum de fraze sfor„itoare, de declaraþii patriotarde, de dezbateri politice sterile, de atacuri def„im„toare sau, dup„ caz, de lament„ri care sugereaz„ persecuþii imaginare sau h„rþuieli Ónchipuite.
A venit timpul ca fiecare s„ r„spund„, c„ci nimeni nu e mai presus de lege, nici chiar cei care Óncearc„ ast„zi — f„r„ nici un corespondent Ón realitate — s„ se erijeze Ón campionii cinstei, drept„þii, onestit„þii ∫i luptei anticorupþie.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Av‚nd Ón vedere argumentele prezentate de Guvern ca r„spuns la acuzele cuprinse Ón moþiunea simpl„ iniþiat„ de un num„r de 55 senatori ai opoziþiei, intitulat„, de altfel, inadecvat, prin care consider„m c„ am demonstrat pe deplin caracterul nereal, total nefondat ∫i tendenþios al conþinutului acesteia, v„ rug„m s„ respingeþi, prin votul dumneavoastr„, moþiunea care constituie obiectul dezbaterii noastre de ast„zi. M„ bazez Ón solicitarea care o fac pe discern„m‚ntul, Ónþelepciunea ∫i buna dumneavoastr„ credinþ„.
V„ mulþumesc.
Œn septembrie 2001 aveaþi o poziþie identic„ cu cea a Uniunii Europene ∫i f„ceaþi cunoscut„ aceasta printr-o scrisoare adresat„ ministrului agriculturii, alimentaþiei ∫i p„durilor, iar, Ón fapt, contrasemnaþi trei acte normative: Hot„r‚rea Guvernului nr. 242 ∫i ordonanþele de urgenþ„ guvernamentale nr. 180 ∫i 186/2001, care acord„ scutiri ∫i ree∫alon„ri de pl„þi ∫i accizare favorizant„, lucru care a fost superatenþionat de Comisia Uniunii Europene.
Domnule ministru Ilie S‚rbu:
1) Cunoa∫teþi Contractul de v‚nzare-cump„rare a S.N.T.R. din luna mai 2000?
2) Dac„ da, cum explicaþi c„ acela∫i partener, INTERAGRO, pl„tea pentru S.N.T.R. 40 de milioane USD, Ó∫i asuma obligaþia de plat„ a datoriilor S.N.T.R. Ón valoare de 55 de milioane USD ∫i se obliga la investiþii de Ónc„ 35 de milioane USD, Ón condiþiile Ón care S.N.T.R. dispunea deja de tehnologie de v‚rf Ón domeniu, 55 de milioane USD ∫i 6 milioane DM.
3) De ce nu s-a folosit preþul de piaþ„ pentru terenurile S.N.T.R., C.C.I.P.-ul din B„neasa? Acea peninsul„ din Lacul Her„str„u este prins„ Ón evaluare la numai 30.752 de USD, cam c‚t cost„ doar 500–600 de metri p„traþi Ón zon„. Dac„ aþi fi cunoscut contractul din 2000, aþi fi sesizat c„ INTERAGRO se obliga s„ majoreze capitalul social al S.N.T.R. prin includerea Ón acesta a terenurilor respective, iar acþiunile rezultate urmau s„ se v‚nd„ obligatoriu c„tre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor. Apropo, cunoa∫teþi c„ aceste terenuri, incluse Ón ingineria financiar„ îDragon“, au fost, Ón urm„ cu c‚teva zile, deja evaluate la circa 38 de milioane dolari, iar dumneavoastr„ le-aþi d„ruit c„tre INTERAGRO, primind pentru S.N.T.R. doar 7,8 milioane USD?
4) Nu credeþi c„ atunci c‚nd Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor redevenise acþionar unic era favorabil S.N.T.R.-ului ∫i cultivatorul de tutun din Rom‚nia s„ fi valorificat terenul C.C.I.T. din B„neasa, Ómpreun„ cu clubul ∫i vilele din acela∫i cartier rezidenþial? S-ar fi putut
obþine aproape 50 de milioane USD, lichidit„þi mai mult dec‚t suficiente pentru o activitate economic„ s„n„toas„ a S.N.T.R. Œn asemenea condiþii, Óntr-un proces corect de privatizare, S.N.T.R. ar fi valorat mai mult de 100 de milioane USD.
5) ™tiþi c„ S.N.T.R. este singura societate de acest tip falimentat„ de unicul s„u acþionar? De ce nu aþi verificat obligativitatea pl„þii din septembrie 2001? Aþi fi constatat c„ societatea avea banii necesari la acea dat„ ∫i c„ Ón contabilitate fusese deja Ónregistrat„ plata. Oare, c‚nd urma s„ se depun„ ordinele de plat„, s-au dat ceva indicaþii preþioase, poate chiar din minister, pe motiv c„ S.N.T.R. se va reprivatiza?
6) Cum explicaþi c„, raportat la un capital social de 660 de miliarde lei al S.N.T.R., cu aproape 210 miliarde lei INTERAGRO deþine 53% din acþiuni, iar cu 450 de miliarde lei ministerul deþine 47% ∫i se mai ∫i oblig„ s„ renunþe la dreptul de vot Ón consiliul de administraþie.
7) Cum v„ consideraþi dumneavoastr„ Ón∫iv„ Ón semnarea contractului de stingere a datoriei, prin care aþi donat S.N.T.R. c„tre INTERAGRO? Naiv sau lipsit de bun„-credinþ„? ™i Óntr-un caz ∫i Ón altul ar fi bine s„ mergeþi Ón plata Domnului.
Œn final, dou„ Óntreb„ri comune pentru cei doi mini∫tri: 1) De ce nu aþi introdus Ón bugetul de stat pe 2002 suma necesar„ acoperirii datoriei ministerului c„tre INTERAGRO, 210 miliarde lei?
2) Cum credeþi dumneavoastr„ c„ privatizarea S.N.T.R. ∫i demersurile legislative postprivatizare vizavi de S.N.T.R. pot influenþa raporturile Rom‚niei cu Fondul Monetar Internaþional ∫i Comisia Uniunii Europene? V„ mulþumesc.
## Onoraþi colegi,
Am decis, dup„ circa 15 minute de consult„ri, s„ ne Óntoarcem la lucr„ri, pentru c„ a∫a este firesc. O moþiune introdus„ de opoziþie trebuie s„ fie susþinut„ Ón primul r‚nd de promotorii ei. Nu sunt Ón cele mai bune relaþii cu domnul Traian B„sescu, dimpotriv„, dar un spirit elementar de fair-play politic m„ face s„ Ól ap„r, pentru c„ ceea ce Óncepuser„ unii domni din Executiv, dar ∫i din Legislativ s„ fac„ Ómpotriva pre∫edintelui unui partid parlamentar Óncepea s„ semene cu o tentativ„ de lin∫aj moral. Am trecut prin a∫a ceva, trec aproape neÓntrerupt ∫i ∫tiu ce Ónseamn„.
V„ rog mult, haideþi s„ ne respect„m, haideþi s„ fim colegi p‚n„ la cap„t. Aceasta e clasa politic„ a Rom‚niei, bun„ sau rea. Subiectul nu cred c„ era domnul Traian B„sescu, pentru c„, Ón felul acesta, nu ∫tiu p‚n„ unde Ónapoi Ón timp putem s„ Ómpingem noi investigaþiile ∫i dezv„luirile.
Am o mare simpatie faþ„ de domnul senator Ion Honcescu, Ól consider un profesionist str„lucit, dar orice om de bun„-credinþ„ ∫i Ón primul r‚nd onoraþii reprezentanþi ai presei se pot Óntreba: dac„ ∫tiaþi toate acestea, de ce nu aþi luat m„suri atunci c‚nd conduceaþi justiþia? De ce nu luaþi m„suri acum, c‚nd distinsa noastr„ coleg„ Rodica St„noiu e aici, Ón sal„, ∫i c‚nd ne atrage atenþia c„ nu trebuie vorbit peste r‚nd? Dar i-am fi cu toþii recunosc„tori dac„, atunci c‚nd ne ferice∫te cu harul prezenþei auguste a Domniei sale, din an Ón Pa∫te, aici, printre muritorii de r‚nd, s„ v„ atrag„ atenþia ∫i dumneavoastr„, stimate domnule pre∫edinte, c„ declaraþiile politice Ón care v-aþi lansat nu trebuie f„cute de acolo, ci trebuie de la microfonul al„turat ∫i contabilizat timpul Ón dreptul partidului pe care Ól reprezentaþi.
Acestea fiind spuse, v„ rog mult, pentru eficienþa muncii noastre, mai ales c„ este ultima zi de lucru a noastr„ Ón Senat din aceast„ s„pt„m‚n„, e o zi la cap„tul c„reia s-a adunat drojdia unei s„pt„m‚ni grele, toþi suntem cu nervii Óntin∫i la maximum din diverse motive, v„ rog, s„ ne ax„m pe problema pe care societatea rom‚neasc„ a∫teapt„ s„ o dezbatem. Eu nu voi vorbi ast„zi pe fond Ón dezbaterea acestei moþiuni, dar noi am riscat un cutremur Ón Partidul Rom‚nia Mare pentru jaful de la îTutunul Rom‚nesc“, Óntruc‚t pre∫edintele Comisiei pentru agricultur„ la acea dat„ a forþat un vot de tip mafiot Ón Camer„... eu l-am dat, pur ∫i simplu, afar„ din partid.
V„ mulþumesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002
Cazul celor dou„ societ„þi comerciale invocate doar cu titlu de exemplu, RAFO One∫ti ∫i Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“, nu este singular ∫i suntem convin∫i c„ nu va r„m‚ne singular. Este, cred, momentul s„ ar„t„m c„ Ón cazul RAFO One∫ti bugetul statului nu va Óncasa suma de 50 milioane de dolari reprezent‚nd datorii de orice fel ale acestei societ„þi c„tre stat, parte din acestea fiind transformate Ón acþiuni, adic„ un fel de reziduuri legate de g‚tul statului, parte din ele fiind anulate. Cert este un lucru: preþul de v‚nzare al acestei societ„þi a fost de c‚teva ori mai mic dec‚t facilit„þile fiscale acordate clientelei politice.
Œn cazul Societ„þii Naþionale îTutunul Rom‚nesc“ bugetul statului nu va Óncasa aproape 90 de milioane de dolari, Guvernul social-democrat Óntrec‚ndu-se pe sine ∫i Ón acest caz prin acordarea unor facilit„þi total nejustificat, Óncep‚nd cu e∫alonarea tuturor obligaþiilor c„tre stat pe o perioad„ de 5 ani, cu perioad„ de graþie de 6 luni: posibilitatea pl„þii datoriei curente din orice lun„ p‚n„ la 20 decembrie a fiec„rui an fiscal, f„r„ ca Ónlesnirile la plat„ s„-∫i piard„ valabilitatea; posibilitatea pl„þii altor obligaþii la bugetul de stat care nu au f„cut obiectul Ónlesnirilor la plat„ la termenul primei rate scadente din Ónlesniri, adic„ dup„ 6 luni; ∫i, cel mai important — anularea tuturor major„rilor ∫i penalit„þilor aferente Ónlesnirilor acordate.
Toate aceste facilit„þi au fost acordate Ón condiþiile Ón care pachetul de acþiuni a intrat Ón proprietatea trustului INTERAGRO prin executarea unei hot„r‚ri judec„tore∫ti, f„r„ nici o leg„tur„ direct„ cu procesul de privatizare prev„zut de lege, astfel Ónc‚t s„ se poat„ acorda legal aceste facilit„þi fiscale.
De altfel, proprietarul INTERAGRO, domnul Ion Nicolae, este sponsorul declarat al actualei puteri. Dovad„ st„ faptul c„ a fost nelipsit de la aproape toate vizitele oficiale efectuate de domnul pre∫edinte Ion Iliescu Ón acest an ∫i de domnul premier Adrian N„stase Ón Israel, Turcia, Rusia, Olanda ∫i alte þ„ri.
Œntrebarea noastr„ este una simpl„: Cum se poate lipsi statul de asemenea sume de bani, c‚nd la discutarea proiectului de buget pe anul 2002 s-a ar„tat at‚t de zg‚rcit cu toate sectoarele de activitate ∫i c‚nd a respins aproape toate amendamentele formulate de parlamentari, inclusiv pe cel care dorea s„ acorde ∫i pentru anul 2002 þ„ranului rom‚n, cultivator de gr‚u sau cresc„tor de vite, c‚teva sute de lei pe kilogramul de gr‚u sau pe litrul de lapte, motivaþia mecanic„ fiind una singur„: nu avem bani?
Cum s„ aveþi bani, stimaþi guvernanþi, c‚nd dumneavoastr„ Ói Ómp„rþiþi cu non∫alanþ„ Ón st‚nga ∫i Ón dreapta, pl„tindu-v„ clienþii mai vechi sau mai noi, Ón timp ce povara asupra cet„þeanului nu mai are limite?!
Noi, Partidul Rom‚nia Mare, v„ cerem pe un ton ultimativ s„ v„ opriþi! Aþi ajuns deja mult prea departe, dincolo Óncepe pr„pastia.
Dac„ nu v„ putem cere s„ nu v„ aruncaþi proprii aleg„tori Ón aceast„ pr„pastie, v„ cerem ferm ca pe cei 3 milioane de aleg„tori ai no∫tri s„-i l„saþi Ón pace. Ei nu v-au vrut nici atunci ∫i, cu at‚t mai puþin, nu v„ vor nici acum. Pentru ei ∫i pentru noi doar legea conteaz„, Óns„ nu legea prin care aþi instituþionalizat corupþia de stat.
Vom vota pentru aceast„ moþiune, cu speranþa c„ am reu∫it m„car s„ tulbur„m lini∫tea celor care mai cred c„ þara este tagma jefuitorilor, ∫i nu norodul. Mulþumesc.
Ceea ce deranjeaz„ Ón cele dou„ privatiz„ri (voi vorbi Ón primul r‚nd de RAFO)... toat„ lumea a dorit privatizarea societ„þii ∫i toat„ lumea a dorit reintrarea ei Ón activitate. Era nefiresc ca o capacitate de producþie at‚t de important„ s„ fie Ón afara circuitului economic, era nefiresc ca One∫tiul s„ fie f„r„ locuri de munc„, era nefiresc s„ nu se g„seasc„, s„ nu se caute o soluþie. Gre∫elile Ón privinþa RAFO Óncep de mult ∫i bine. Dac„ vreþi, voi cita gre∫eli ale guvern„rii noastre, c‚nd n-a fost inclus Ón S.N. îPetrom“, c‚nd a fost pus„ pe lista celor 16 societ„þi care trebuiau lichidate ∫i nu era, evident, cazul,
ca dovad„ c„ a ∫i disp„rut c‚nd s-au acordat garanþii de stat pe diverse criterii ∫i chiar dumneavoastr„, domnule ministru, aþi enunþat aici faptul c„ ∫i guvernarea noastr„ a Óncercat, de fapt, s„ soluþioneze RAFO, scoþ‚nd-o la privatizare (din p„cate, n-a avut partener), acord‚ndu-i facilit„þi, garanþii de stat ∫i a∫a mai departe, doar-doar... Cred c„ fiecare ministru care trecea pe acolo promitea c„ o va reporni. Dumneavoastr„ aþi g„sit o soluþie, din p„cate, care este ata∫at„ ∫i se lipe∫te ca timbrul pe scrisoare Ón ceea ce prive∫te subiectul corupþiei, al clientelei politice pe care o promovaþi.
Primul lucru care deranjeaz„ privitor la RAFO este lipsa de transparenþ„. De fapt, de∫i Ón toat„ legislaþia de privatizare art. 1 din fiecare lege, din c‚te s-au perindat Ón 12 ani, este transparenþa, tocmai aceast„ transparenþ„ nu exist„ niciodat„. ™i tocmai de asta Óntotdeauna se Ónt‚mpl„ c„ aveþi 14.000 de procese, (v„ citez pe dumneavoastr„), faptul c„ fiecare ministru al privatiz„rii devine audiat de Parchet, client al parchetului ∫i a∫a mai departe.
C‚nd am Ónceput mandatul trecut, Ómi aduc aminte, Ól vedeam pe domnul Emil Dima, senator, care Ómi prezenta Ón fiecare zi c‚te citaþii are de a se prezenta la Parchet. Radu S‚rbu a continuat drumul ∫i nu ∫tiu ce se va Ónt‚mpla ∫i cu dumneavoastr„. Deci dumneavoastr„, instituþional, va trebui s„ v„ feriþi de astfel de situaþii, pentru c„ din lipsa de transparenþ„, din lipsa de obiectivitate, de corectitudine rezult„ toate aceste situaþii.
Œn fine, tot Ón ceea ce prive∫te RAFO, a deranjat extrem de mult ∫i ne-a f„cut categoric s„ semn„m aceast„ moþiune faptul c„ facilit„þile s-au acordat postaranjament de privatizare. Toat„ lumea ∫tie c„ este nevoie de o restructurare a portofoliului de datorii, pentru c„ altfel nu se poate privatiza. Dar aranjamentul, pentru c„ Ón Rom‚nia problema este c„ totul se aranjeaz„ Ón a∫a fel Ónc‚t s„ par„ legal, aranjamentul f„cut a deranjat, pentru c„ el a fost un aranjament cu o direcþie, cu un montaj precis definit.
Sunt extrem de multe lucruri de comentat. Sigur, toat„ lumea dore∫te ca RAFO s„ funcþioneze, r„m‚ne de v„zut dac„ va avea suportul financiar pentru a putea funcþiona. Voi spune Ón c‚teva cuvinte ∫i ceva legat, domnule pre∫edinte, dac„-mi permiteþi, legat de îTutunul Rom‚nesc“.
Grupul Partidului Naþional Liberal va semna ∫i, evident, va vota Ón favoarea moþiunii.
Pe de alt„ parte, distin∫i colegi senatori, iat„, dezbaterile de p‚n„ acum ∫i cele care vor urma precis vor sublinia un element asupra c„ruia trebuie s„ ne Óndrept„m atenþia Ón viitor, ∫i anume: acele surse care se afl„ Ón e∫afodajul legislativ, chiar ∫i Ón Constituþie, ∫i care pot conduce la fapt de corupþie, instituþia ordonanþei de urgenþ„, de exemplu. Evident c„ ea poate s„ fie un instrument pentru a promova anumite interese ale unor indivizi ∫i ale unor grupuri printr-un act cu valoare de lege ∫i c„ referirile dese, referiri critice la existenþa, la persistenþa acestei instituþii Ón sistemul nostru constituþional, a ordonanþei de urgenþ„ nu sunt inutile. S-ar putea aduce aici exemple, s-au adus ∫i ast„zi, dar sunt foarte multe Ón care, cel puþin, poate exista dubiul c„ o anumit„ reglementare care a fost introdus„ Óntr-un anumit mod pe masa Guvernului ∫i a ajuns s„ fie ordonanþ„ ∫i, mai apoi, lege aprobat„ dup„ toate regulile Constituþiei a purtat anumite interese. Nici Ón demersul de ast„zi colegii nu au reu∫it s„ dovedeasc„ faptul c„ cineva ar fi beneficiat de foloase Ón general ∫i Ón primul r‚nd materiale, necuvenite, de pe urma unor acte ale guvern„rii care sunt criticabile sau pot fi criticabile din punct de vedere profesional sau chiar politic. Deci nu este cazul Ón Ómprejurarea de ast„zi. Œn acela∫i timp exist„ ∫i alte numeroase exemple Ón care, de pild„, instrumente aflate Ón m‚na Ministerului Finanþelor Publice ∫i a organelor din subordine de a am‚na plata obligaþiilor, de a scuti de plata obligaþiilor sau a celorlalte elemente, major„ri, penalit„þi ∫i a∫a mai departe — sunt toate legate de posibilitatea existenþei fenomenului de corupþie, care trebuie s„ fie tratate. Iat„, a∫adar, un subiect care, legat de demersurile pentru modificarea Constituþiei, trebuie s„ devin„ de actualitate.
™i Ónc„ ceva, onoraþi colegi: Ón finalul demersului, al textului moþiunii, se afl„ un fel de sesizare. Cuno∫tinþele
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 mele, sumare, a∫ spune, de drept m„ Óndeamn„ s„ cred c„ asta nu este un denunþ penal, nici n-a Óndr„znit s„ fac„ cineva a∫a ceva. A zis c„ ar sesiza pe cineva, care altminteri singur trebuie s„ se sesizeze, c„ asta este datoria lui Ón toate cazurile. Prin urmare nu avem de a face cu un denunþ penal. Eu nu-mi Ónchipui c„ Parchetul General, datorit„ unei fraze care se roste∫te aici, pune Ón mi∫care cercet„rile. El trebuie s-o fac„ Ón baza unui denunþ penal sau s„ se autosesizeze, a∫a cum scrie legea.
Onoraþi colegi, acestea fiind zise, v„ fac anunþul c„ grupul nostru parlamentar, faþ„ de cele pe care vi le-am spus Ón cele c‚teva minute Ón care v-am r„pit atenþia, nu poate s„ sprijine moþiunea simpl„ introdus„ de colegii no∫tri.
V„ mulþumesc pentru atenþie.
Privatizarea societ„þii a fost Óncheiat„, practic, Ón ultima decad„ a lunii octombrie a anului 2001. Œn relaþia cu S.N.P.-ul, RAFO, la data de 28 februarie 2002, avea realizate urm„toarele:
— primit ∫i prelucrat: 310.000 tone de þiþei Ón valoare de 63 milioane de dolari;
— pl„þi efectuate de RAFO c„tre S.N.P.: 52 milioane de dolari, Ón avans faþ„ de contract cu 4,7 milioane. Aceste date sunt de la 28 februarie 2002.
RAFO Ón relaþia cu S.N.P. a fost ∫i este Ón termenii contractului, av‚nd o colaborare foarte bun„ cu conducerea S.N.P.-ului, Ón sensul sincroniz„rii acþiunilor comerciale at‚t pe piaþa intern„, c‚t ∫i la export. De exemplu, pentru preg„tirea campaniei agricole din prim„var„ RAFO a livrat S.N.P.-ului Ón februarie—martie 2002 50.000 de tone de motorin„, distribuit„ prin reþeaua S.N.P.-ului, practic, Ón toat„ þara.
Menþionez c„ preþul þiþeiului din þar„ a fost Ón permanenþ„ peste preþul þiþeiului din import, iar acest preþ a fost acceptat ∫i pl„tit.
C‚teva lucruri despre privatizarea societ„þii: pe parcursul existenþei RAFO ca rafin„rie independent„, au fost 6 tentative nereu∫ite de privatizare.
A devenit evident Ón cursul acestor Óncerc„ri c„ nimeni nu este interesat s„ cumpere o rafin„rie de mari dimensiuni, care nu are surse de materii prime, nu dispune de vocaþie de credit cauzat„ de datoriile foarte mari ∫i, mai ales, nu are o piaþ„ de desfacere a produselor.
Guvernul Adrian N„stase, prin conducerea A.P.A.P.S., Ministerul Industriilor, aborda privatizarea RAFO pornind de la aceste elemente: Ón primul r‚nd, reorganizarea Ón cadrul procesului de privatizare a datoriilor societ„þii; ∫i 2 — readucerea societ„þii Ón sistemul naþional de prelucrare a þiþeiului prin relaþii comerciale ∫i solide cu S.N.P.-ul.
Referitor la reorganizarea datoriilor societ„þii, prin Ordonanþa de urgenþ„ a Guvernului nr. 177/2001 au fost anulate major„rile ∫i penalit„þile acumulate Ón special Ón perioada de nefuncþionare, iar datoriile au fost convertite Ón acþiuni.
Astfel, a fost realizat„ capitalizarea real„ a societ„þii ∫i refacerea vocaþiei de credit prin care RAFO poate promova proiecte comerciale ∫i de investiþii cu sprijin financiar intern ∫i extern.
Referitor la reluarea relaþiilor cu S.N.P.-ul, s-a realizat o echilibrare a prelucr„rii þiþeiului din þar„. RAFO cump„r„ þiþei din regiunea Moldovei, fiind situat„ practic Ón mijlocul c‚mpurilor petroliere din aceast„ zon„, ∫i Ól colecteaz„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 prin reþeaua de conducte existente. Transportul acestui þiþei cu vagoane C.F.R. la rafin„riile S.N.P. din sudul þ„rii este neeconomic„ Ón comparaþie cu sistemul existent.
De asemenea, prin relaþiile comerciale cu S.N.P.-ul, RAFO, situat„ Ón centrul þ„rii, vinde produse pentru S.N.P. Ón judeþele din nord ∫i est, fiind reduse mult cheltuielile de transport.
Dup„ un an ∫i jum„tate de stat la putere, nu mai sunteþi cei din campania electoral„ 2000. Asta o ∫tiþi ∫i dumneavoastr„. ™i probabil multora dintre dumneavoastr„ v„ convine acest lucru. Modul de guvernare v„ face de nerecunoscut. M„ voi opri la c‚teva exemple care þin de A.P.A.P.S.
Imediat dup„ instalarea la putere, foarte numerosul Guvern P.D.S.R., prin c‚teva ordonanþe, reu∫e∫te s„ schimbe toþi directorii neÓnregimentaþi politic unde trebuia ∫i nume∫te f„r„ concurs cadre P.D.S.R.
Sunt uitaþi profesioni∫tii, sunt uitate ∫i contractele de administrare cu analiz„ semestrial„, pe baza criteriilor de performanþe.
Sunt Ónlocuiþi f„r„ motiv ∫i directorii care nu au f„cut niciodat„ politic„ ∫i au condus corect societ„þile, iar o parte din Ónlocuitorii lor, neprofesioni∫ti Ón domeniu Ón cele mai multe cazuri, ∫i-au motivat numirea prin faptul c„ au funcþie Ón partid ∫i trebuie s„ aib„ ∫i funcþie administrativ„. Toate acestea sunt m„suri de satisfacere a clientelei politice, cu repercusiuni grave asupra evoluþiei economice ∫i sociale.
Aþi continuat apoi cu Ónc„lcarea propriului Program de guvernare. Prevederea din Programul de guvernare ca societ„þile comerciale aflate Ón portofoliul A.P.A.P.S. s„ fie trecute Ón portofoliul ministerelor de resort pentru redresare ∫i privatizare eficient„ s-a realizat doar parþial, pentru societ„þile din domeniul turismului. Este o mare gre∫eal„, pentru c„ F.P.S-ul, actualul A.P.A.P.S., nu a avut nici-odat„ o structur„ capabil„ s„ gestioneze aplicarea unor strategii la nivel de ramuri industriale. F.P.S., actualul A.P.A.P.S. continuator, s-a crispat Óntotdeauna Ón postura unui comerciant care gestioneaz„ ∫i vinde ni∫te societ„þi comerciale ale c„ror profit de fabricaþie, nivel tehnologic sau importanþ„ strategic„ nu le st„p‚ne∫te.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 Ministerul Industriilor avea baza ∫i Ó∫i putea crea structura capabil„ s„ elaboreze strategii industriale pentru o relansare economic„ s„n„toas„ pe termen lung. Urm„rirea postprivatizare cu cele 14.000 de procese — ∫i c‚te vor mai fi! — Ói era suficient„ A.P.A.P.S-ului.
De fapt, A.P.A.P.S. ∫i Ministerul Industriilor ∫i Resurselor nici nu colaboreaz„, dovad„ c„ Ministerul Industriilor ∫i Resurselor are propria structur„ de privatizare. Am sperat c„ regresul cantitativ al privatiz„rii este urmarea unei cre∫teri calitative. Privatizarea SIDEX Galaþi, de fapt, v‚nzare, cadou de peste 1 miliard de dolari pentru numai 50 de milioane de dolari, Ónsoþit„ de scandaluri internaþionale care clatin„ guverne Ón alte þ„ri, dovede∫te singur„ c„ nici calitativ nu s-au Ónregistrat progrese. Dac„ asociem aceast„ privatizare cu privatizarea ALRO Slatina, Ónv„luit„ Ón ceaþ„, marcat„ de declaraþii contradictorii ale A.P.A.P.S. de la o zi la alta, Ónc„ nefinalizat„, nu putem concluziona dec‚t c„ actuala guvernare nu are nici o strategie de privatizare, nu a reu∫it s„ creeze cadrul legal permisiv investitorilor serio∫i, iar de transparenþ„ nici vorb„.
Actuala guvernare, prin ultimele dou„ privatiz„ri, RAFO One∫ti ∫i S.N.T.R., ∫i-a atras un calificativ deloc onorabil, nu doar prin reacþia domnului Eneko Landamburu, directorul general al Direcþiei de Extindere a Comisiei Europene, care afirm„ c„: îBucure∫tiul, promov‚nd astfel de politici, Óncalc„ angajamentele asumate de Rom‚nia faþ„ de Uniunea European„ prin reacþia forþelor politice ∫i a opiniei publice din þar„. Este oare posibil“ — se Óntreab„ aceasta — îca pentru satisfacerea clientelei politice, Ón cazul RAFO, ∫i pentru ni∫te interese obscure, Ón cazul S.N.T.R., Guvernul rom‚n s„ consolideze astfel aprecierea c„ Rom‚nia are cel mai Ónalt grad de corupþie din þ„rile Ón curs de aderare la NATO?“
Este oare posibil ca din acelea∫i cauze ∫ansele Rom‚niei de integrare Ón Uniunea European„ s„ se diminueze?
Este posibil s„ fac„ a∫a ceva Guvernul rom‚n de azi, care Ónfiinþeaz„ parchete anticorupþie, dar nu descoper„ corupþi?
Din p„cate, prin cele dou„ privatiz„ri, ∫i nu doar prin acestea, actualul Guvern d„ un r„spuns pozitiv acestor Óntreb„ri, confirm‚nd instituþionalizarea corupþiei Ón Rom‚nia.
Pentru a exemplifica dorinþa Guvernului de privatizare a RAFO One∫ti Óntr-o anumit„ direcþie, v„ prezint c‚teva date statistice ∫i o concluzie, extrase dintr-un material referitor la aceast„ societate.
Datele se refer„ la structura acþionariatului la RAFO ∫i au fost stabilite Ón A.G.A. extraordinar„ a societ„þii Ón 2.02.2002: Ministerul Finanþelor, 67,7%; Transporturile ∫i Locuinþele, 27%; Canion Servico, 2,73%; SIF Moldova, 0,5%; alte persoane, 1,5%.
Concluzia, care aparþine aceluia∫i material: investitorul strategic Canion Servico ∫i Imperial Oil Bac„u are drept de preferinþ„ la cump„rarea acþiunilor, ca urmare a conversiei Ón acþiuni a datoriilor societ„þii, drept pe care Ól poate exercita Ón termen de 60 de zile de la data aprob„rii conversiei de c„tre A.G.A., A.P.A.P.S. av‚nd obligaþia de a face oferta de v‚nzare cu privire la aceste
acþiuni Ón mod direct investitorului strategic. ™i iat„ c„ A.P.A.P.S. vinde o societate la care nu mai are nici o acþiune.
RAFO One∫ti poate prelucra anual minimum 2,5 milioane tone cu actualele capacit„þi aflate Ón funcþiune. Este capabil acest investitor strategic, cu 2,7% din acþiuni, s„ susþin„ o asemenea activitate? Sau, fiind vorba de clientel„ politic„, va fi obligat S.N.P. s„-i asigure materia prim„, cu plata nu se ∫tie c‚nd? De fapt, aceasta este o practic„ Ón cadrul S.N.P-ului.
Domnilor guvernanþi, cu astfel de privatiz„ri clientelare ∫i interesate, cu Ónc„lcarea legilor ∫i sfidarea opiniei publice, cu dezinteresul pentru aderarea la NATO ∫i integrarea Ón Uniunea European„, cu neglijarea total„ a interesului naþional, nu faceþi dec‚t s„ confirmaþi ceea ce ∫tiþi ∫i dumneavoastr„ ∫i ∫tie toat„ lumea: Ón Rom‚nia exist„ corupþia instituþionalizat„. ( _Aplauze._ )
A∫ vrea s„ v„ prezint un exemplu. Þig„rile Carpaþi sunt accizate cu 48%, Snagov cu 45%, Ón timp ce Derby are 42%, iar, stupefacþie!, Kent — 36%.
De menþionat c„ la nivelul anului 2001, Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“ — a∫ vrea s„ fiþi foarte atenþi — care deþine o cot„ valoric„ pe piaþ„ de 11%, a achitat la bugetul statului peste 2.000 de miliarde, Ón timp ce ceilalþi produc„tori de þigarete, care deþin 89% din piaþa Rom‚niei, au achitat, dup„ informaþiile noastre, aproximativ 6.000 de miliarde lei.
Dac„ sistemul de accizare ar fi echitabil pentru toate sortimentele de þigarete, atunci firmele multinaþionale ar fi trebuit s„ achite la bugetul statului peste 16.000 de miliarde lei, o diferenþ„ de aproximativ 10.000 de miliarde, care reprezint„ o pierdere foarte mare pentru bugetul statului.
Datoriile la bugetul statului au fost cifrate la finele anului 2001 la 3.092 miliarde lei, din care 2.500 miliarde aferente perioadei 1999–2000. Datoriile acumulate Ón timp au crescut Ón anul 2001 datorit„ urm„toarelor cauze:
— lipsa de lichidit„þi, datorat„ blocajului financiar creat la finele anului 2000 prin falimentarea B„ncii TurcoRom‚ne cu peste 300 de miliarde;
— pl„þii furnizorilor restanþi, unele dintre acestea fiind mai vechi de un an, ceea ce ar fi tutunul importat Ón anul 2000 de c„tre fostul director Cornea, Ón valoare de peste 1,5 milioane de dolari, care vreau s„ v„ spun c„ este folosit ∫i acum, deoarece el a f„cut un import pentru mai mulþi ani. Probabil ∫tia c„ nu va mai fi director.
Cre∫terea ponderei accizei Ón totalul preþului de livrare, care Ómpreun„ cu taxa pe valoarea ad„ugat„ reprezint„ 75% din preþul de livrare de la poarta fabricii, a determinat m„rirea preþului de livrare, ceea ce a atras sc„derea producþiei v‚ndute.
Plata ratelor la creditul extern care a fost garantat de statul rom‚n ∫i care a fost contractat Ón anul 1997 a fost semnat de nimeni altcineva dec‚t de secretarul de stat Aurel Pan„ — P.D., secretarul de stat Adrian Dobrescu, plus fostul ministru al agriculturii, Dinu Gavrilescu. Œntreruperea activit„þii tuturor fabricilor de þigarete Ón lunile ianuarie ∫i februarie 2001, cu larga contribuþie a unor angajaþi din Ministerul Finanþelor, reprezint„ stadiul Ón care a fost preluat„ Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“ de la Guvernarea P.N.Þ. — P.D. — P.N.L. care a efectuat cheltuieli de producþie f„r„ acoperire, de cel puþin 200 de miliarde lei, Ón aceast„ perioad„.
Managementul defectuos practicat la S.N.T.R. Ón perioada 1997–2000 a culminat cu numirea la conducerea societ„þii a cuplului Nicolaus Hotea, administrator unic, ∫i Cornea Marcel, cuplu care a influenþat Ón mod hot„r‚tor dezastrul economico-financiar al Societ„þii Naþionale îTutunul Rom‚nesc“.
Administratorul unic Nicolaus Hotea — a∫ vrea s„ fiþi foarte atenþi — avea un salariu lunar de 10.000 de dolari, la care s-au ad„ugat 1,1 miliarde lei participare la profit ∫i 1,6 miliarde lei net pentru c„ i s-a desf„cut contractul de munc„ Ónainte de termen. Deci a Óncasat Ón 8 luni 4 miliarde de lei, plus faptul c„ nu putea sta la alt hotel dec‚t la SOFITEL.
Au fost pl„tite sponsoriz„ri imense, inclusiv pentru unele ziare care erau aservite puterii din acea perioad„. Au fost Óncheiate contracte de distribuþie preferenþial, cu clauze v„dit nefavorabile Societ„þii Naþionale îTutunul Rom‚nesc“ ∫i care puteau fi reziliate numai dac„ societatea pl„tea distribuitorului 200.000 dolari.
Dac„ toate aceste ilegalit„þi erau stopate de c„tre guvernanþii din 1997–2000, S.N.T.R. nu ajungea Ón aceast„ situaþie. Œn condiþiile Ón care nu s-a f„cut nimic pentru a stopa aceste ilegalit„þi, m„ surprinde duritatea cu care este comb„tut„ ree∫alonarea datoriilor c„tre bugetul statului acordate S.N.T.R. prin Ordonanþa Guvernului nr. 180/2001.
Pentru a l„muri o dat„ pentru totdeauna lucrurile, vreau s„ v„ fac urm„toarele preciz„ri.
Aceast„ ordonanþ„ f„cea parte dintr-un pachet de m„suri pe care Guvernul Rom‚niei urma s„-l adopte pentru salvarea culturii de tutun, a producþiei autohtone de þig„ri, pachet din care f„cea parte ∫i Ordonanþa Guvernului nr. 186/2001 cu privire la declaraþiile de livrare a tutunului brut pe care momentan aþi anulat-o.
Œn cursul anului 2001 s-a dovedit c„ S.N.T.R. a fost adus„ Óntr-o situaþie dramatic„, astfel Ónc‚t ree∫alonarea datoriilor la bugetul statului nu este suficient„ pentru a salva aceast„ societate. Prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 180/2001 se refereau la scutirea de major„ri ∫i penalit„þi de Ónt‚rziere ∫i la e∫alonarea la plat„ Ón 5 ani, cu 6 luni perioad„ de graþie, a datoriei curente de 1.676 miliarde lei, care aduce un efort fiscal suplimentar de peste 60 de miliarde lei lunar ∫i un efort total de peste 3.200 mii de miliarde pe o perioad„ de 5 ani, la care se adaug„ datoria curent„ care se cifreaz„ la 2.500 miliarde lei.
Dac„ aceast„ ree∫alonare nu se acord„, S.N.T.R. nu obþinea licenþa de marcare a þig„rilor ∫i deci nu putea produce Ón anul 2001 din nou. Nu cumva aveþi dumneavoastr„ la cuno∫tinþ„ c„ trebuiau s„ intre pe piaþ„ alte þig„ri str„ine, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón anul 2001 cu þig„rile Red & White? Totodat„, bugetul statului este v„duvit de 3.000 de miliarde lei. Ree∫alonarea datoriilor nu i s-a acordat lui Ioan Nicoale, ci Societ„þii Naþionale îTutunul Rom‚nesc“ — S.A., la care statul are un pachet de 46,28% acþiuni din capitalul social ∫i s-a acordat cu scopul de a relansa cultura de tutun autohton„, deoarece S.N.T.R. este singurul mare produc„tor de þigarete care susþine Óntreaga cultur„ de tutun din Rom‚nia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 Referitor la politica Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor cu privire la cultura tutunului Ón Rom‚nia, constat c„ nu v„ intereseaz„ s„ o susþineþi, adic„ nu doriþi s„ se mai produc„ tutun Ón Rom‚nia, urm‚nd ca Óntreaga cantitate de tutun s„ fie importat„.
Œmi pun o Óntrebare fireasc„. Oare ce interese ap„raþi dumneavoastr„, domnilor senatori semnatari ai moþiunii, pentru c„ interesele naþionale Ón nici un caz?! Cum este posibil s„ luptaþi cu toate armele pentru anularea facilit„þilor prev„zute pentru cei care cump„r„ tutun rom‚nesc?! Nu exist„ dec‚t dou„ variante. Ori aþi fost atra∫i Óntr-un joc murdar al domnului B„sescu, f„r„ s„ v„ daþi seama, ori ap„raþi interesele firmelor multinaþionale, cele care fac export de venit naþional, export de forþ„ de munc„, ceea ce este ∫i mai grav.
Œn susþinerea celor de mai sus, v„ prezint urm„toarele date:
Suprafeþele cultivate cu tutun Ón Rom‚nia au sc„zut de la 15.169 ha, c‚t erau Ón 1990, la 10.000 ha Ón 2001, aceasta datorit„ importului care, din anul 2001, a ajuns la 20.000 tone de tutun, dintr-un necesar de 30.000 tone, ceea ce Ónseamn„ 70 de milioane dolari care pleac„ pe aceste importuri.
Nu credeþi c„ ace∫ti bani ar trebui s„ r„m‚n„ Ón þar„ ∫i s„ fie alocaþi cultivatorilor de tutun ∫i nu s„ beneficieze alþii de ei? Toate cele 11.000 ha cultivate Ón Rom‚nia Ón anul 2000 au determinat o producþie de 9.000 tone, care a fost susþinut„ de S.N.T.R. prin acordarea unor gratuit„þi Ón valoare de 1 milion de dolari, cum ar fi: s„m‚nþa pentru r„sad, folie pentru obþinerea r„sadului, asistenþ„ tehnic„.
Œncep‚nd cu 2002, o dat„ cu preluarea Societ„þii Naþionale îTutunul Rom‚nesc“, INTERAGRO acord„ gratuit, pe baza avantajelor enumerate mai sus ∫i alte inputuri care, la r‚ndul lor, se cifreaz„ la 1 milion de dolari: Óngr„∫„minte ∫i pesticide pentru r„sad, Óngr„∫„minte pentru fertilizarea culturii de tutun.
Celelalte firme str„ine produc„toare de þigarete care activeaz„ pe piaþa Rom‚niei ∫i care au un segment de 76% nu au cultivat nici un hectar de tutun, Ón timp ce Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“ singur„ nu poate achiziþiona Óntreaga cot„ de producþie repartizat„ de Uniunea European„ pentru momentul ader„rii, care se ridic„ la 21.500 tone.
Pentru faptul c„ firmele str„ine nu cultiv„ tutun Ón Rom‚nia, ci import„ toat„ cantitatea, se face export de venit naþional Ón agricultura Rom‚niei, iar þ„ranul rom‚n pe care tot noi Ól pl‚ngem de la aceast„ tribun„, Ón loc s„ prospere, s„ cultive tutunul care este o cultur„ destul de benefic„, el st„ Ón s„r„cie ∫i aducem tutunul din import, tot din þ„rile dezvoltate.
Referitor la art. 10 din Ordonanþa Guvernului nr. 186/2001, pe care cu senin„tate aþi reu∫it s„ o anulaþi, vreau s„ v„ aduc la cuno∫tinþ„ c‚t r„u aþi f„cut Rom‚niei.
Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ∫i P„durilor a urm„rit s„-i stimuleze pe toþi produc„torii de þigarete care utilizau tutun autohton, prin reducerea de accize cu 40%, dac„ utilizeaz„ 5.000 tone de tutun pe an. Pentru anul 2002 cel puþin 2 produc„tori puteau beneficia de aceast„ prevedere, Óntruc‚t se obi∫nuiser„ cu anul 2001, 9.000
de tone de tutun aflat Ón stoc la Societatea Naþional„ îTutunul Rom‚nesc“, iar firmele multinaþionale aveau tutunul fizic necesar pentru a Óncepe contractarea de tutun rom‚nesc p‚n„ la 15 mai 2001, recolta urm‚nd a Óncepe Ón luna septembrie 2002.
Deci mai erau 4 luni Ón care, Ón funcþie de cantitatea recoltat„, firmele multinaþionale puteau utiliza, dac„ voiau, tutun autohton. Ceea ce Óns„ nu ∫tiþi sau nu vreþi s„ ∫tiþi este c„ nu se dore∫te utilizarea tutunului rom‚nesc, ci se dore∫te importul lui, care Ón þ„rile Uniunii Europene este subvenþionat Óntre 2–4 dolari pe kilogram. Prin Ordonanþa Guvernului nr. 186/2001 se dorea, pe de o parte, cre∫terea cantitativ„ ∫i calitativ„ a tutunului autohton, iar, pe alt„ parte, aplicarea unui sistem de accizare echitabil, Ón funcþie de categoria de þigarete, cu filtru sau f„r„ filtru.
Stimaþi colegi, pentru ceea ce v-am expus, susþin s„ nu votaþi aceast„ moþiune.
V„ mulþumesc.
Exemplific: privatizarea Rafin„riei îSteaua Rom‚n„“. Raportul de evaluare Óntocmit de IPIB Ploie∫ti Ón octombrie 1997 a stabilit valoarea la suma de 105 miliarde de lei. Œn afar„ de valoarea propriu-zis„ a Óntreprinderii, au r„mas neevaluate 52 hectare, stocul de materie prim„ Ón valoare de c‚teva miliarde ∫i nici o datorie la terþi.
La licitaþie s-au prezentat trei ofertanþi: o firm„ OMNIPEX, un cet„þean turc, care s-a legitimat cu pa∫aportul, ∫i P.A.S.-ul. Au luat fiecare: 50% firma respectiv„, turcul 31% ∫i 4% P.A.S.-ul.
Cei trei ofertanþi au c„zut la pace, devenind p„rta∫i solidari la cump„rare, dar, þineþi-v„ bine!, la suma de numai 16 miliarde dolari, de 7 ori mai puþin dec‚t evaluarea f„cut„ de IPIB Ploie∫ti.
Contractul de v‚nzare-cump„rare a fost Ónregistrat pe 24 decembrie 1997, adic„ doar cu o zi Ónainte de a expira prevederea legal„ conform c„reia cump„r„torul primea Ónapoi 60% din preþ pentru retehnologizare.
Deci, de fapt, a fost v‚ndut„ cu 6,4 miliarde dolari. Conform contractului, cump„r„torul trebuia s„ achite Ón 60 de zile suma de 16 miliarde F.P.S.-ului, dar acest lucru s-a Ónt‚mplat dup„ 6 luni. De, clientul trebuia a∫teptat s„ fac„ rost de bani! Bani pe care i-a primit Ónapoi Ón termen de c‚teva luni ∫i pe care i-a folosit Ón mare parte pentru salarii ∫i impozite, f„r„ a retehnologiza ceva sau a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/23.III.2002 realiza investiþiile pe care ∫i le stabilise prin contract, de 17 miliarde, cum era stipulat.
Œntre timp, turcul a v‚ndut acþiunile firmei OMNIPEX, beneficiar care a luat de poman„ o avere de cel puþin 150 miliarde lei.
Privatizarea Staþiunii balneoclimaterice îC„lim„ne∫ti– C„ciulata“
Pe data de 12.05.1999, c‚nd se deschid caietele de sarcini, au participat 4 firme. Metoda a fost licitaþie cu strigare. Prin manevre, s-a declarat c‚∫tig„toare firma CONTEXIM COM — S.R.L. ∫i, Ón loc s„ semneze contractul Ón termen de 15 zile ∫i s„ achite contravaloarea acþiunilor de aproape 2 milioane de dolari — a∫a era c‚∫tigat„, dar valoarea activelor era de aproximativ 80 de milioane de dolari — am‚n„ c‚teva zile, se d„ rapid Hot„r‚rea de Guvern nr. 450/24.06.1999, dar, þineþi-v„ bine!, cu aplicabilitate o lun„ Ón urm„. Exact ca s„ fie prins„ ∫i privatizarea Staþiunii balneoclimaterice C„lim„ne∫ti–C„ciulata.
Citind legea, la pct. 3.111 spune: îAcceptarea pl„þii Ón rate a acþiunilor v‚ndute era condiþionat„ de neÓnregistrarea nici unei oferte cu plata integral„.“ Aici au fost dec‚t patru.
Ce spuneþi, domnilor colegi, de aceast„ inginerie de licitaþie? Se stabile∫te o privatizare dup„ o lege, o c‚∫tig„ cine trebuie, iar dup„ aceea d„m o alt„ lege, o aplic„m cum Ói convine clientului ∫i gata, statul — din nou p„gubit.
C‚∫tig„torul abia Ón mai 2002 va achita ultima rat„. S„ tot cumperi, cu a∫a legi, o societate care Ón ultimii trei ani Ónainte de privatizare a avut beneficii ∫i nici un fel de datorii. Oficiul Concurenþei ce-o fi p„zind?
Un alt exemplu este de r‚sul curcilor: privatizarea S.C. MOBITEX Horezu, privatizat„ prin negociere, tot Ón 1999, cu o sum„ derizorie de aproximativ 4 miliarde.
C‚∫tig„torul a depus numai suma de participare la licitaþie, 330 de milioane, dup„ care, beneficiind de bun„tatea F.P.S.-ului, am‚n„ de vreo trei ori plata primei rate, perioad„ Ón care Ónchide fabrica, disponibilizeaz„ 1.600 de muncitori, las„ o zon„ moart„ economic, vinde tot ce se putea din Óntreprindere ∫i dispare. Era o societate rom‚no-italian„ Ónregistrat„ pe undeva, prin comuna Jilava. Prinde orbul, scoate-i ochii!
A fost o procedur„ deschis„. Din p„cate, a fost un singur ofertant. Puteau s„ existe foarte bine cinci sau cincisprezece.
A∫a cum problema asan„rii datoriilor… Stimaþi colegi, a∫ vrea s„ l„murim Ónc„ o dat„. Noi am lucrat, am Óncercat s„ lucr„m cu un randament ∫i cu performanþe noi, pe legea pe care chiar dumneavoastr„ aþi aprobat-o Ón decursul anilor 1998 ∫i 1999. Asanarea datoriilor ∫i pachetul de facilit„þi, a∫a cum decurge ∫i Ón Ónþelesul legii, se acord„ la semnarea contractului de privatizare. Iar dovada cea mai bun„ c„ la RAFO, Ón mod atipic pentru fostul F.P.S.… Invit pe oricine s„ citeasc„ capitolul de la pagina 6 din dosarul de privatizare, care spune c„ Autoritatea pentru Privatizare va solicita pl„þi suplimentare Ón cazul Ón care S.C. RAFO va beneficia de Ónlesniri la plata obligaþiilor bugetare.
Deci, Ón mod atipic. Acest pachet de facilit„þi a fost Ón mod transparent introdus Ón dosarul de prezentare a societ„þii.
Am s„ v„ ar„t aici… Vedeþi nota de privatizare. Sunt 17 semn„turi pe ea. Eu, cu m‚na mea, am scris: îgaranþie de participare 20%“ — cea mai mare permis„ de lege; îcertificare prealabil„ de la Consiliul Concurenþei“ — condiþie de participare“; îplat„ suplimentar„ pentru anularea penalit„þilor“, Ón dosarul de prezentare. E scris cu m‚na mea: îrepornirea efectiv„ a rafin„riei Ón maximum 90 de zile — condiþie obligatorie ∫i rezolutorie Ón contractul de privatizare“.
Œn schimb, la RAFO ne-am þinut de cuv‚nt, i-am dat imediat facilit„þile ∫i a repornit. Aceasta a fost filozofia ∫i e foarte simpl„, p‚n„ la urm„, ∫i a fost extrem de transparent„.
Œn sf‚r∫it... Sigur, s-au ridicat probleme legate de administratori, de directori. Avem 1.200 de contracte de performanþ„, am g„sit salariile directorilor Óntre 40 ∫i 220 milioane lei. Nici un director din sistemul de stat nu mai are mai mult dec‚t un secretar de stat. ™i v„ st„m la dispoziþie cu aceste informaþii oric‚nd. A.P.A.P.S. r„m‚ne, cred, o instituþie transparent„. Veþi vedea Ón s„pt„m‚na viitoare, Ón noua lege pe care dorim s-o promov„m, c„ rezolv„m, Ón mod absolut transparent ∫i pentru totdeauna, aceast„ problem„ a acord„rii facilit„þilor. Pe baza noii legislaþii, ele vor fi trecute de la Ónceput Ón dosarul de privatizare, astfel Ónc‚t s„ asigur„m un tratament echitabil ∫i egal tuturor competitorilor.
Eu v„ mulþumesc ∫i Ói rog Ónc„ o dat„ pe colegii mei, pe toþi senatorii ∫i deputaþii, s„ nu sprijine aceast„ moþiune.
Mulþumesc.