Vasile Vãcaru

## **Domnul Vasile Vãcaru:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Este binecunoscut impactul finalurilor ingineriilor financiare de tip CARITAS, BANCOREX, Fondul Naþional de Investiþii, impact dureros asupra multor oameni ºi, în general, asupra populaþiei afectate.

Este, de asemenea, evident cã în toate cazurile au existat polarizãri, uneori chiar concentrate, în sensul cã perdanþii de la CARITAS, de pildã, au pierdut ºi la F.N.I., iar câºtigãtorii au fost aceleaºi cãpuºe care se umflaserã de la CARITAS.

Au fost fãcute diligenþe pentru a devoala întregul mister.

La îndemâna oricãrui factor responsabil era însã publicarea listelor de beneficiari ai acestor jocuri.

Demersul meu este dictat de situaþia investitorilor de la F.N.I. Nu mã pot opri de la întrebarea: De ce, de pildã, domnul Andreiu Oprea, fruntaº P.N.Þ.C.D., ºeful Comisiei pentru anchetarea BANCOREX-ului, preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci a Senatului României, nu a fãcut ºi nu face publice numele ºi apartenenþa politicã a beneficiarilor de credite?

De ce în scandalul F.N.I. nu se dau publicitãþii numele celor care... au dus la falimentarea Fondului... care au dus la deznãdejde, evident, peste 300.000 oameni? Ei au crezut în ceea ce s-a vehiculat în mass-media, în faptul cã instituþii ale statului au dat binecuvântarea lor, materializatã în sute de miliarde de lei, binecuvântare primitã cu braþele deschise de aceastã mega escrocherie.

ªi, apropo de mega, daþi-mi voie sã vã aduc aminte cã mega înseamnã zece la puterea a ºasea, înseamnã unu urmat de ºase zerouri... Sã ne amintim de un alt scandal mega. Este vorba de scandalul Megapower. Nu-ºi mai aminteºte nimeni de asta, pentru cã unora nu le convine, iar alþii sunt þinuþi la obroc. O asemenea divagaþie, sã ºtiþi, este necesarã pentru cã s-au prezentat tot soiul de materiale din care românul nu a înþeles nimic sau aproape nimic.

Totul a început cu o idee frumoasã, pentru cã autorul Sorin Damian spunea cã, în condiþiile anului 1991, o investiþie româneascã în Statele Unite atrage atenþia ºi poate determina un aflux de capital spre þarã. Sigur, premisa era corectã. Investiþia româneascã de 13 milioane dolari, 1991, urma sã fie fãcutã într-o întreprindere ce avea la bazã invenþia unui alt român, fugit prin Israel, în America. Cu acordul primului-ministru Petre Roman ºi cu semnãtura ministrului de finanþe Teodor Stolojan, care l-a fãcut pe bãiatul sãu coacþionar la aceastã firmã, Damian a încasat milioanele de dolari ºi a plecat în Statele Unite cu nevastã ºi copii.

De atunci nu l-a mai vãzut nimeni prin þarã, decât pe soþia lui, Mariana Damian, din întâmplare... absolut din întâmplare... de loc din Drãgãºani, de unde este ºi actualul prim-ministru ºi fost, atunci, preºedinte al Bãncii Naþionale a României.

Întreb: A luat statul român mãcar o sutã de dolari înapoi de la Megapower? Rãspunsul este, evident, _nu_ . ªi de ce? Cuiva sau câtorva nu le convine. De ce? Pentru cã au supt mai mulþi sau mai puþini dolari din toatã aceastã afacere ”megaÒ, aºa cum e ºi aceastã megaescrocherie numitã F.N.I.