Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnilor colegi, vã rog sã-mi permiteþi sã declar dechisã ºedinþa Senatului de astãzi, 26 iunie. ªedinþa este condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori: Mircea Ioan Popa, pe care îl invit la prezidiu, ºi Dumitru Badea, secretari ai Biroului permanent.

Din totalul de 143 de senatori, ºi-au înregistrat prezenþa pânã în acest moment 95 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului 11 senatori: 3 fiind membri ai Guvernului, 7 sunt plecaþi în delegaþii Ð mai multe delegaþii, un coleg este învoit.

Cvorumul de ºedinþã este de 72 de senatori.

Programul de lucru: lucrãri în plen pânã la orele 19,30. Ordinea de zi este cea standard pentru zilele de luni: probleme organizatorice, declaraþii politice, program legislativ, întrebãri ºi interpelãri.

În legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru. Vã rog sã votaþi.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori! Vã rog! Domnii senatori sã voteze. În Senat nu se mai lucreazã manual. Îi invit pe domnii senatori în salã. Vã rog.

Vã rog, domnilor senatori!

Stimaþi colegi,

În legãturã cu ordinea de zi sunt observaþii? Numai puþin. Nu ca aºezare în ordinea de zi. Cele 4 teme: problemele organizatorice, declaraþii politice, program legislativ ºi întrebãri ºi interpelãri. Sunt observaþii? Nu sunt. Îl

Domnul senator Oliviu Gherman a solicitat cuvântul. Vã rog. La probleme organizatorice, evident.

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Stimaþi participanþi la aceastã ºedinþã,

Am greaua misiune de a vã aduce la cunoºtinþã o imensã pierdere a spiritualitãþii româneºti, a vieþii politice româneºti ºi, nu în ultimul rând, a þinutei ireproºabile din punct de vedere moral a unui mare politician. Este vorba de Corneliu Mãnescu.

Astãzi, la 7,30, la spitalul Fundeni, Corneliu Mãnescu a decedat.

Dupã cum ºtiþi, aceastã înaltã personalitate a vieþii publice din România a jucat un rol absolut remarcabil în privinþa orientãrii politicii externe a României în condiþii dificile, el aducând un suflu de largã deschidere în viaþa politicã româneascã a unor ani de care ne aducem aminte cu mare tristeþe.

A fost ministru de externe, dar în acelaºi timp a funcþionat în toatã perioada de dupã 1960 ca o personalitate centralã, indiferent cã a fost ministru de externe sau cã a fost o personalitate în cadrul politicii externe a României.

În 1990, Corneliu Mãnescu a fost ales senator în Adunarea Constituantã ºi a fost preºedinte al Comisiei de politicã externã, comisie mixtã care a funcþionat împreunã cu aceea de la Camera Deputaþilor în Adunarea Constituantã.

În întreaga sa activitate a dovedit înalte calitãþi umane, morale, politice. Nu aº vrea sã menþionez în ultimul rând faptul cã aceste calitãþi au fost recunoscute pe plan internaþional, dupã cum ºtiþi, Corneliu Mãnescu fiind de-a lungul unui an de zile preºedintele Adunãrii Generale a O.N.U.

Am avut prilejul sã mã întâlnesc cu unii dintre cei cu care Corneliu Mãnescu a colaborat în aceastã înaltã funcþie ºi vã pot spune cã elogiile au fost întotdeauna atât de ample, atât de profunde, încât m-am simþit mândru cã sunt concetãþean cu Corneliu Mãnescu.

În cadrul activitãþii desfãºurate ca preºedinte al Comisiei de politicã externã a Senatului, reamintesc cã Excelenþa Sa a fost unul dintre cei care s-au zbãtut pentru pavarea drumului pentru primirea României ca membrã în Consiliul Europei, pavarea drumului privind primirea României ca membru-asociat la Adunarea Atlanticului de Nord ºi în alte organisme internaþionale de înalt prestigiu.

Vã propun, domnilor senatori, având în vedere considerentele expuse, sã pãstrãm un moment de reculegere. ( _Se pãstreazã un moment de reculegere._ )

Vã mulþumesc.

Domnul senator Radu Timofte.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Revenind la probleme organizatorice, deci la ordinea de zi, v-aº ruga sã fiþi de acord cu devansarea pct. 13 de pe ordinea de zi dupã pct. 9, dupã rapoartele de mediere, dat fiind faptul cã este un proiect de lege care a întrunit în Camera Deputaþilor majoritatea partidelor politice, deci consensul tuturor partidelor politice ºi sperãm ca acest articol, scris aici sub formã de douã articole sã nu ne ia în dezbatere mai mult de 5 minute.

Este necesar ca acest proiect de lege sã fie votat ºi promulgat înaintea vacanþei parlamentare, dat fiind faptul cã Serviciul de Informaþii Externe urmeazã sã desfãºoare niºte activitãþi importante în aceastã varã pe linia dotãrii ºi a introducerii unor noi tehnici specifice activitãþii lor.

Vã rog sã fiþi de acord ca dupã pct. 9 sã fie pct. 13 din proiectul ordinii de zi, aºa cum el ne-a fost înaintat. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, aþi auzit argumentele domnului senator Radu Timofte, în sensul ca proiectul de lege de la poziþia 13 sã fie luat cu prioritate dupã pct. 9.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Nu, nu, nici o abilitare.

Cu 73 de voturi pentru, unul împotrivã, 5 abþineri, solicitarea dumneavoastrã a fost aprobatã.

Domnul senator Ion Mînzînã, aveþi cuvântul.

## **Domnul Ion Mînzînã:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În data de 16 iunie a.c. am depus la Biroul secretarului general al Senatului demisia mea din funcþia de senator ales pe listele P.R.M. din judeþul Argeº, demisie adresatã Biroului permanent al Senatului.

Aceastã demisie a fost motivatã de faptul cã la data respectivã, obþinând un mandat de consilier judeþean, ales pe listele P.R.M., mã aflam în situaþia de incompatibilitate la momentul validãrii mandatului de consilier judeþean. Vã aduc la cunoºtinþã cã, în urma ºedinþei de constituire a Consiliului judeþean administrativ Argeº, la data de 17 iunie a.c. am fost ales în funcþia de vicepreºedinte al Consiliului judeþean Argeº.

Ca urmare a acestui fapt, funcþia de senator al P.R.M. va fi ocupatã în viitor de domnul profesor universitar doctor inginer Emilian Baciu.

Mã despart de dumneavoastrã cu regretul cã nu am putut fi împreunã pânã la sfârºitul legislaturii ºi vã urez tuturor colegilor multã sãnãtate, fericire ºi succese deosebite.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Stimaþi colegi, având în vedere prevederile regulamentului, sigur cã Senatul nu poate decât sã ia act de solicitarea domnului senator Ion Mînzînã, urmând ca Grupul parlamentar ºi Partidul România Mare sã facã propunerea pentru înlocuirea domnului senator, ca urmare a demisiei prezentate ºi susþinute în plenul Senatului.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Mai sunt ºi alþi senatori incompatibili care au fost aleºi preºedinþi.

Noi nu am avut nici un fel de date ºi nu avem la Biroul permanent. Domnul senator ªerban Sãndulescu.

## Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Aº ruga, dacã se poate, sã discutãm azi problema abilitãrii Guvernului privind emiterea de ordonanþe, întrucât existã o serie de probleme care trebuie rezolvate înainte de ºedinþa Camerelor reunite. Rugãmintea mea este sã o luãm cu prioritate, fiindcã existã o serie de probleme care trebuie rezolvate înainte de ºedinþa Camerelor reunite. Este vorba de proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe pe perioada vacanþei parlamentare.

Înainte de ce, domnule Sãndulescu? Sperãm sã vedem! Este în ordinea de zi. Domnul senator Ghiorghi Prisãcaru.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Aº dori sã vã informez cã pentru azi, la ora 16,00, Comisiile reunite de politicã externã au prevãzutã la Senat o ultimã întâlnire pânã la vacanþa de varã pentru audierea a doi candidaþi pentru postul de ambasador.

Din acest punct de vedere eu i-aº ruga pe colegii senatori sã fie de acord, ca la ora 16,00, membrii Comisiei de politicã externã, pentru o jumãtate de orã, sã participe la reuniunea comunã a celor douã comisii.

Sigur, cu rugãmintea ca la orele 17,00 sã reveniþi în plen, atunci când avem program legislativ, pentru cã, efectiv, dacã vom lua în dezbatere Ð ºi sper aceasta Ð proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, nu vom avea cvorum.

Sigur.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþiÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

O solicitare identicã. Comisia de culturã, la ora 16,00, se reuneºte pentru 15 minute pentru avizul la Legea de abilitare, pentru cã nu s-a putut reuni joi.

Vã mulþumesc. La ora 17,00 suntem sigur înapoi. Nu este nici o problemã.

În aceastã situaþie, stimaþi colegi, haideþi sã le punem în tandem, ca sã zic aºa, pe cele douã. Nu. Sã facem declaraþiile politice. Trecem imediat la declaraþiile politice.

Sunt declaraþii politice imediat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog, domnilor colegi.

Domnul senator Doru Gaita.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Potrivit art. 108 pct. 2 din Constituþia României ºi art. 9 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerialã, numai Camera Deputaþilor, Senatul ºi Preºedinþia României au dreptul sã cearã urmãrirea penalã a membrilor Guvernului pentru faptele sãvârºite în exerciþiul funcþiunii lor.

Datã fiind aceastã condiþie de procedurã, impusã de prevederile legale invocate, în data de 31 mai 2000 a fost trimisã Adresa nr. 12653/2000/3387 de la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, cabinetul Procurorului general, domnul Mircea Criste, cãtre domnul preºedinte al Senatului României.

În aceasta se face cunoscut cã la data de 8.05.2000, S.C. STAILEM TRADING Ñ S.R.L., cu sediul în Bucureºti, a solicitat sã se întreprindã verificãri cu privire la sãvârºirea infracþiunilor prevãzute de art. 246, Cod penal, art. 248, Cod penal, ºi art. 38 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesionãrilor de cãtre domnul ministru Ioan Avram Mureºan ºi membrii comisiei de evaluare a ofertelor depuse în cadrul licitaþiei organizate de Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, desfãºuratã în 25 ianuarie 2000, constând în aceea cã membrii comisiei nu au soluþionat contestaþia depusã de petentã, iar domnul ministru Ioan Avram Mureºan a revenit în mod ilegal asupra deciziei prin care a fost anulatã licitaþia.

Licitaþia publicã se referã la concesionarea suprafeþei de 8.092 hectare teren agricol aflat în administrarea S.C. AGRO-PRUNDU judeþul Giurgiu, prevãzutã în anexa nr. 1 la Hotãrârea Guvernului nr. 10/1999.

La aceastã adresã a procurorului general s-a anexat plângerea penalã formulatã de S.C. STAILEM TRADING Ñ S.R.L. Bucureºti, precum ºi înscrisurile pe care se bazeazã aceasta. În anexele la adresã se aratã ºi faptul cã societatea care face o plângere penalã are, conform contractelor de asociere în balta Prundu, în derulare investiþii de 2 milioane 220 mii dolari.

Domnule preºedinte, interesant este cã aceastã adresã este trimisã de la procurorul general în data de 31 mai 2000, are data de intrare în Senat 2.06.2000, este transmisã cãtre Biroul permanent de domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus în data de 2.06.2000 Ð aceeaºi zi Ð, dar ajunge la Biroul permanent al Senatului doar în data de 13.06.2000.

În acest moment eu nu vã pot da un rãspuns. Rog ca stafful tehnic sã prezinte Biroului permanent în prima ºedinþã solicitarea domnului senator Doru Gaita.

Stimaþi colegi, sã trecem la declaraþii politice.

Grupul parlamentar P.D.S.R. Sunt înscriºi domnii senatori: Victor Apostolache, Nicolaescu Sergiu, Vasile Vãcaru.

Vã rog. Domnule senator Victor Apostolache, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

În intervenþiile mele de la acest microfon am arãtat cã algoritmul politic creat de coaliþia P.N.Þ.C.D.Ð P.N.L.ÐP.D.ÐU.D.M.R. au avut un rol extrem de negativ. Practic, algoritmul politic a fost un procedeu de satisfacere a intereselor clientelare de partid, de împãrþire a privilegiilor, a sferelor de influenþã ºi a funcþiilor bine plãtite, ºi nu un criteriu de a conduce þara în mod eficient spre prosperitate.

În acest context, un statut cu totul aparte, caracterizat printr-o duplicitate dusã la extrem, l-a avut ºi continuã sã-l deþinã Partidul Democrat. Duplicitatea se manifestã prin distanþa enormã dintre declaraþiile unor lideri ai acestui partid pe tema interesului þãrii, a protecþiei patrimoniului naþional ºi a protecþiei cetãþeanului ºi realitatea faptelor.

Vã dãm câteva exemple.

Atunci când P.D.S.R. a încercat sã facã luminã în ”Afacerea Þigareta,Ò Partidul Democrat s-a opus la nivel parlamentar.

Atunci când P.D.S.R. a încercat sã opreascã jaful practicat de Fondul Proprietãþii de Stat, Partidul Democrat s-a opus în continuare.

Atunci când P.D.S.R. a încercat sã stopeze politizarea extremã a justiþiei, abuzurile ºi ilegalitãþile privind nerespectarea principiilor statului de drept ºi ale separaþiei puterilor în stat, Partidul Democrat s-a opus din nou.

Atunci când P.D.S.R. a încercat sã modifice politica agrarã dezastruoasã promovatã de coaliþie, Partidul Democrat s-a opus iar.

Exemplele ar putea continua ºi nu ar face altceva decât sã demonstreze cã Partidul Democrat este chiar mai vinovat de actuala situaþie a þãrii decât partenerii sãi, deoarece a mai fost la guvernare ºi nu are nici mãcar scuza lipsei de experienþã.

Cu toate acestea, scandalurile generate de acest partid în guvernele care s-au succedat dupã alegerile din 1996 au creat senzaþia falsã cã Partidul Democrat face o altã politicã decât partenerii sãi.

Altfel spus, strategii Partidului Democrat, ajutaþi ºi de labilitatea partenerilor de guvernare, au reuºit perfomanþa sã creeze impresia cã vinovaþi pentru toate relele sunt ceilalþi, în vreme ce ei au reuºit o mare performanþã: sunt la guvernare, dar nu au nici un fel de responsabilitate pentru haosul în care au târât þara.

## Vã mulþumesc.

Domnul senator Ionel Aichimoaie, Grupul parlamentar P.D. Vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Cred cã ar fi fost mult mai interesantã declaraþia domnului Apostolache dacã fãcea referire la acuzele care se aduc unor lideri ai P.D.S.R. ºi nu ai altui partid. Dar cred cã replica la aceastã declaraþie nu este cazul sã o dãm acum. Ea va veniÉ ºi nici nu meritãÉ da.

Vedeþi? E ca un fãcut. Eu vreau sã prezint o declaraþie care se referã tot la guvernarea Roman. Se împlinesc azi 10 ani de când Guvernul României, desemnat în urma primelor alegeri libere din România postdecembristã, a prezentat declaraþia-program în faþa celor douã Camere ale Parlamentului.

Departe de noi gândul festivist, dar credem cã nu trebuie uitat acest eveniment care a marcat reinstaurarea instituþiilor democratice în România. În acel 1990 tulbure, cu atâtea frãmântãri sociale, lupte politice, dezorientãri ºi neclaritãþi, declaþia-program prezentatã în faþa

Parlamentului de cãtre prim-ministrul de atunci a avut marele merit de a fi rãspuns interesului general ºi de a întruni în acele timpuri ale contestãrii consensul tuturor formaþiunilor politice.

Nu este întâmplãtor cã acel program a obþinut votul unanim al parlamentarilor. Consensul obþinut de programul Guvernului Roman îºi are sorgintea în substanþa acestui program care, în vremuri de tranziþie, nu poate avea decât un caracter liberal, chiar dacã exprima ideile fundamentale ale majoritãþii desemnate prin vot.

Declaraþia-program din 26 iunie 1990 exprima voinþa de mai bine pusã în serviciul naþiunii de cãtre cei propuºi ca membri ai Guvernului, adoptând drept criterii competenþa, determinarea ºi onestitatea ca factori umani, meniþi sã aplice în practicã mãsurile de trecere la economia de piaþã concurenþialã printr-o reformã accentuatã ºi acceleratã, considerându-se cã soluþiile unei ajustãri parþiale ºi operaþiuni estetice ale vechiulul eºafodaj nu fac decât sã adânceascã criza.

Aici trebuie cãutatã explicaþia consensului politic obþinut de Guvernul Roman în exprimarea voinþei generale de trecere a României la economia de piaþã, la instaurarea ºi dezvoltarea tuturor instituþiilor democratice, ca instrumente menite sã aºeze þara noastrã acolo unde îi era locul dintotdeauna Ð în Europa civilizatã ºi liberã.

## Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat Ð domnul senator Ioan Moisin.

Grupul parlamentar are 11 minute. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În programul Partidului Naþional Þãrãnesc, adoptat la 10 octombrie 1926, când s-a constituit Partidul Naþional Þãrãnesc din fuziunea Partidului Þãrãnesc cu Partidul Naþional Român, în capitolul XIV se prevedea Ð citez: ”Se vor face demersurile pentru a se relua raporturile normale cu Rusia, în primul rând pe temeiul recunoaºterii necondiþionate a Basarabiei.Ò Am încheiat citatul.

Naþional-þãrãniºtii au fost apãrãtori ai Basarabiei, în vreme ce comuniºtii i-au întors spatele. Problema aceasta este foarte actualã. Acum, când se discutã public despre proiectul de Tratat dintre România ºi Basarabia, care, dupã câte s-au putut afla despre el, nu face un serviciu cauzei româneºti, aproape toþi senatorii naþional-þãrãniºti au semnat documentul pe care l-am propus contra semnãrii acestui tratat. Puþini senatori din alte partide le-au urmat exemplul.

Naþional-þãrãniºtii s-au dovedit mereu apãrãtori ai Basarabiei, dupã cum, odinioarã, Partidul Naþional Român, care a stat la baza Partidului Naþional Þãrãnesc, a fost stegarul luptei naþionale a românilor ardeleni.

Ca ºi în 1926, ºi astãzi, la baza unui viitor tratat cu Rusia trebuie sã stea recunoaºterea necondiþionatã a Basarabiei ºi a celorlalte teritorii româneºti din rãsãrit, ca fiind, de drept istoric, româneºti.

Chem toþi senatorii la adoptarea acestei poziþii drepte.

## Stimaþi colegi,

În altã ordine de idei, mã pronunþ împotriva oricãrei schimbãri a poziþiei pe care un stat creºtin, cum se pretinde România, trebuie s-o aibã faþã de homosexualitate. Morala creºtinã aratã clar cã homosexualitatea este un pãcat foarte grav, care atrage pedeapsa din partea lui Dumnezeu. Homosexualitatea ºi lesbianismul sunt contrare intereselor umanitãþii, deoarece submineazã baza societãþii Ð familia Ð prin neprocrearea de copii. Scopul familiei este, înainte de toate, naºterea de copii. Homosexualitatea se împotriveºte planului creator divin. Este absolut inacceptabilã.

Voi vota contra oricãrui act legislativ care ar slãbi poziþia creºtinã contra homosexualitãþii. Chem toþi senatorii ºi Guvernul sã facã la fel. Nu-l sfidaþi pe Dumnezeu! Doamnelor ºi domnilor,

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator U.D.M.R., NŽmeth Csaba. Grupul parlamentar are 7 minute.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

În cadrul dezbaterilor generale asupra proiectului de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv dupã 6 martie 1945 ºi la propunerea legislativã privind stabilirea de mãsuri reparatorii, s-a fãcut afirmaþia cã în Transilvania clãdirile, bunurile, imobilele ºcolilor confesionale erau în proprietatea statului. Biserica, parohiile aveau numai drept de folosinþã asupra acestora.

În clarificarea problemelor legate de aceste ºcoli, de proprietatea asupra imobilelor acestora, în aceastã declaraþie politicã, pe care o fac în nume propriu, pornesc de la niºte realitãþi, fapte istorice.

În Ungaria, în consecinþã, ºi în Transilvania, pânã în anul 1869, în învãþãmântul primar ºi secundar nu au fost ºcoli de stat. La începutul acelui an, 96% din ºcoli erau confesionale, aparþinând diferitelor culte religioase, aflându-se în proprietatea parohiilor, iar 4% din ºcoli erau comunale, rurale ºi urbane, aflându-se în subordinea ºi proprietatea autoritãþilor locale.

Dupã adoptarea Legii maghiare a instrucþiunii publice din 1868, s-a trecut la realizarea unui adevãrat program de construire a ºcolilor de stat. Ba, mai mult, unele parohii, din considerente materiale, în primul rând, au renunþat la ºcoala confesionalã, predând-o, cu bunurile ei, statului. Astfel, în 1914, 20,7% din ºcolile primare erau de stat, 69,5%, confesionale, iar celelalte erau comunale sau aparþineau unor asociaþii, fundaþii sau persoane particulare.

În 1913, funcþionau în Transilvania ºi Ungaria 2.665 de ºcoli primare româneºti, 90% din ele erau confesionale, ortodoxe sau greco-catolice. Dupã 1918, în baza dreptului la succesiune, ºcolile de stat din Transilvania au trecut în proprietatea statului român. Funcþionarea ºcolilor confesionale ºi proprietatea parohiilor asupra imobilelor acestora au fost consfinþite prin art. 9 al Tratatului de protecþie a minoritãþilor încheiat la 9 decembrie 1919, la Paris, între România, de o parte, ºi principalele puteri aliate ºi asociate Ð Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franþa, Italia ºi Japonia, de altã parte.

Dupã cum este cunoscut, ºcolile confesionale ale bisericilor tradiþionale maghiare ºi germane din Transilvania ºi-au desfãºurat activitatea ºi s-a pãstrat proprietatea bisericilor, a parohiilor asupra bunurilor lor, pânã dupã cel de-Al Doilea Rãzboi Mondial, pânã la naþionalizarea, printre altele, a aproximativ 1.300 de ºcoli confesionale cu limba de predare maghiarã, prin Decretul nr. 176/2 august 1948, cu toate cã art. 18 al Legii nr. 86 din 1945 pentru statutul naþionalitãþilor a dat undã verde funcþionãrii acestora, implicit proprietãþii bisericilor, a parohiilor asupra imobilelor ºcolare respective.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Florea Preda, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Poftiþi, domnule senator, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aproape zilnic, întreaga presã, în special ”AdevãrulÒ, insereazã fapte elocvente de jaf al economiei naþionale, care, prin neluarea mãsurilor imperative, pun într-o inutilã poziþie presa, ca putere în stat.

În condiþiile în care justiþia a devenit inadecvatã rolului sãu Ð ºi chiar mai mult Ð iar Parchetul General, transformat în cârpa de ºters la fund a puterii, cum, revoltat, ziarul ”AziÒ nota zilele trecute, acest jaf dezlãnþuit cu atâta patimã ºi sete de înavuþire tinde sã secãtuiascã economia naþionalã pentru o lungã perioadã de timp.

Dupã cum concluziona un principal ziar economic, Fondul Proprietãþii de Stat este preocupat sã vândã cât mai accelerat ºi nu îl mai intereseazã valoarea realã a întreprinderilor vândute, pe care le cedeazã, realmente, investitorilor strãini.

Camerele Parlamentului, prin diferite comisii sau colective de anchetã, înoatã din rãsputeri în enormul jaf dirijat de Fondul Proprietãþii de Stat, fãrã a dispune mãsuri imediate de stopare a acestuia. Aroganþa preºedintelui F.P.S. frizeazã esenþa legii ºi executã privatizarea restului din avuþia þãrii, sub umbrela protectoare a puterii ºi în avantajul ei, a celor ce o compun.

Astfel, dacã Comisia de anchetã a Senatului încã nu a reuºit sã prezinte raportul final, Comisia de cercetare a abuzurilor din Camera Deputaþilor, încã din aprilie 1999, deºi foarte târziu, concluziona o serie de aspecte ale jafului naþional, cu constatarea cã Fondul Proprietãþii de Stat urmãreºte asiduu finalizarea privatizãrii în acest an, pentru continua ºi deplina îmbogãþire a unor oameni, prin prejudicierea statului, dar se lamenta cã trebuie sã mai stea de vorbã cu Radu Sârbu, care este continuu ocupat, sã atenþioneze pe primul-ministru pentru dezbateri în Guvern etc.

În aceste condiþii, în care Parchetul General demonstreazã o astfel de pasivitate, iar Executivul tace, în numele poporului care a acumulat aceastã avuþie ºi al cãrei proprietar este de drept ºi de fapt, sã considerãm aceastã stare ca o complicitate cu infractorul.

Din totalitatea obiectivelor privatizate ”cu cântecÒ, reþinem doar ultimele, pentru care Parchetul General trebuie sã se autosesizeze, ºi anume: AUTOMATICA, cu performanþe, tradiþii ºi vârf tehnologic, evaluatã doar la 600 de mii de dolari, vândutã unei firme greceºti de pantaloni; PRODAVIS URICANI Ð Iaºi, dotatã cu cele mai moderne tehnologii din import, dupã 1992, cu disponibil bãnesc, cifrã de afaceri impresionantã ºi piaþã de desfacere, trecutã în lichidare judiciarã. Tot Iaºul vorbeºte de hoþie, în cadrul hoþiei generalizate, descoperitã abia acum de Preºedintele þãrii. Numai Parchetul ºi Poliþia nu au auzit. Nu au auzit nici despre TEPRO Iaºi, PETROTUB Roman, IMGB, BUCUREªTI TURISM, OÞELUL ROªU, topitã ºi exportatã ca fier vechi, nici de firma cu sediul într-o cutie poºtalã din Gibraltar, care urmãreºte sã obþinã monopolul þevilor sudate în România, nici de dezvãluirile cu trimiteri penale din raportul preliminar al Senatului, nici despre cazurile penale pe bandã rulantã, nici de jaful din Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ, unde vara trecutã managerii firmelor distribuitoare de þigãri au fost somaþi, în numele lui Clinciu Eugen, ginecolog ºi consilier personal al ministrului agriculturii, care a obþinut o halcã din prada supusã privatizãrii, sã cotizeze cu 100 de milioane de lei ºi 1,75% din valoarea contractului, cu implicarea consilierului Clinciu, pentru campania electoralã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Ioan Ardelean, Grupul parlamentar al Partidului Unitãþii Naþionale Române.

Grupul parlamentar are cinci minute.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia politicã pe care o susþin astãzi în faþa dumneavoastrã se referã la faptul cã pãdurile României sunt decimate cu nesãbuinþã, sub ”atentaÒ supraveghere a Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului.

Am aflat zilele trecute cã Uniunea Europeanã a Silvicultorilor situeazã România pe locul II în Europa în privinþa calitãþii pãdurilor. Aprecierea este mãgulitoare, dacã ne gândim cã ”aurul verdeÒ împodobeºte nu mai puþin de 6 milioane de hectare, din care peste 250 de mii de hectare este bogãþia Fondului Forestier al judeþului Alba. Ne rãtãcim însã din ce în ce mai puþin prin codri, pentru cã jumãtate din suprafaþa acoperitã va intra în posesia foºtilor proprietari.

Înainte de a se trece la parcelarea codrului, ne este dat sã asistãm neputincioºi la desfãºurarea unei uriaºe conspiraþii devastatoare împotriva pãdurii, un adevãrat jaf la scarã naþionalã. Starea de agitaþie ce a pus stãpânire pe oamenii pãdurilor este doar aparentã, pentru cã, în realitate, asistãm la o competiþie în care se înfruntã duºmãnos doi adversari de temut. Pânã când comisiile abilitate vor pune pãdurile în posesia foºtilor proprietari, actualii administratori, pe de o parte, ºi cei ce se considerã îndreptãþiþi sã dobândeascã o suprafaþã cât mai mare de pãdure, pe de altã parte, s-au nãpustit cu furie asupra pãdurilor.

Graba ºi nesãbuinþa pot afecta grav starea pãdurii, cu efecte dintre cele mai dureroase pentru viitor. Ca într-un blestem, sunt defriºate întinse suprafeþe de pãdure ºi buºtenii falnici iau drumul exportului, ipotecând viitorul echilibrului ecologic al României.

Temerile celor care sunt solidari cu pãdurea sunt justificate de precedentele acte de nesãbuinþã din anii 1954Ð1960, 1991Ð1992 ºi în prezent, când pãdurea este lãsatã în grija nimãnui. De fiecare datã, dezastrul a luat proporþii îngrijorãtoare, iar cel de astãzi ameninþã sã le întreacã pe toate. Grav este cã pãrþile beligerante aflate în conflict se învinovãþesc reciproc de lipsã de loialitate ºi nu contenesc sã doboare cu furie pãdurile.

Dacã aplicarea actului reparatoriu de retrocedare a pãdurilor va întârzia mult, tributul pe care îl plãtim cu toþii va fi din ce în ce mai mare. Nu este departe ziua în care vom constata cu mâhnire ºi amãrãciune în suflet cã ”românul nu mai este frate bun cu codrulÒ. Sintagma nu mai este de actualitate. Trãdarea s-a produs atunci când a fost gânditã strâmb ºi pãgubos legislaþia de retrocedare a pãdurilor. Se taie pãdurea cu ºi fãrã acte în regulã, se furã cantitãþi uriaºe de masã lemnoasã. Dacã cei abilitaþi sã decidã temeinicia revendicãrilor formulate de oamenii ºi comunitãþile rurale nu vor da cât mai repede un verdict, pãdurea se va tãia necugetat ºi nimeni nu se va gândi la lucrãrile de sãdire a altor arbori în locul celor doborâþi.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator ªerban Sãndulescu, senator independent. Aveþi patru minute.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Atitudinea clasei politice de dupã 22 decembrie 1989, fie cã a aparþinut fostei puteri, fie actualei puteri, faþã de cetãþeanul obiºnuit, lipsa de consideraþie cu care l-a tratat ºi îl trateazã, adãugatã la lipsa unei elementare moralitãþi este, în opinia mea, cauza situaþiei catastrofale în care se aflã þara.

Pentru a ilustra aceste afirmaþii, voi da doar câteva exemple mai noi sau mai vechi. Nu mai departe decât zilele acestea, domnul Bãsescu, îmbãtat, probabil, de pe urma ultimului sãu succes, a hotãrât ca toate taximetrele sã fie vopsite în galben.

La prima vedere, mãsura este normalã, deoarece aºa este peste tot, în þãrile civilizate, dar s-a gândit domnul Bãsescu cã majoritatea taximetriºtilor abia câºtigã cu ce sã trãiascã de pe o zi pe alta? Nu era oare normal sã vinã ºi cu unele facilitãþi, prin scãderea taxelor pentru cei care trebuie sã-ºi vopseascã maºinile?

Acum circa doi ani s-a hotãrât o creºtere drasticã a impozitelor pe case. Pânã atunci, impozitele erau derizorii ºi, evident, trebuiau mãrite. Dar s-a gândit vreunul din guvernanþii actualei puteri cã majoritatea proprietarilor trãiesc la limita subzistenþei, iar casele trebuie, periodic, reparate sau modernizate, pentru ca oraºele noastre sã nu ajungã o adunãturã de ruine?

În þãrile civilizate, cei care îºi reparã casele, le tencuiesc, le zugrãvesc sau le modernizeazã primesc scãderi substanþiale de impozit, care acoperã o parte importantã din valoarea reparaþiilor. La noi de ce nu se poate? Fiindcã în continuare economia noastrã este o economie de comandã. În domeniul privatizãrii, erorile au fost ºi mai mari. De ce numai 30% din valoarea întreprinderilor de stat a fost datã, sub formã de cupoane, cetãþenilor, ºi nu 50Ð60%, deoarece era produsul muncii lor în cei 50 de ani de comunism? Evident, ca sã rãmânã o parte importantã grupãrilor mafiote ale clasei politice, ca sã ºi-o împartã între ei. Iar când s-a privatizat ROMTELECOM, nu s-a avut în vedere nici un moment interesul cetãþenilor. Rezultatul: acum, dupã doi ani de privatizare, minutul unei convorbiri din Germania în România este de 0,6 DM, adicã circa 6.150 de lei, iar din România în Germania costã 13.000 de lei, iar de la 1 iulie Ñ 14.000 de lei. E bine? ªi asta pentru cã, probabil, mai importantã a fost suma care s-a dat pe sub masã, decât cea care s-a dat pe masã.

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Vasile Vãcaru.

## **Domnul Vasile Vãcaru:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Este binecunoscut impactul finalurilor ingineriilor financiare de tip CARITAS, BANCOREX, Fondul Naþional de Investiþii, impact dureros asupra multor oameni ºi, în general, asupra populaþiei afectate.

Este, de asemenea, evident cã în toate cazurile au existat polarizãri, uneori chiar concentrate, în sensul cã perdanþii de la CARITAS, de pildã, au pierdut ºi la F.N.I., iar câºtigãtorii au fost aceleaºi cãpuºe care se umflaserã de la CARITAS.

Au fost fãcute diligenþe pentru a devoala întregul mister.

La îndemâna oricãrui factor responsabil era însã publicarea listelor de beneficiari ai acestor jocuri.

Demersul meu este dictat de situaþia investitorilor de la F.N.I. Nu mã pot opri de la întrebarea: De ce, de pildã, domnul Andreiu Oprea, fruntaº P.N.Þ.C.D., ºeful Comisiei pentru anchetarea BANCOREX-ului, preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci a Senatului României, nu a fãcut ºi nu face publice numele ºi apartenenþa politicã a beneficiarilor de credite?

De ce în scandalul F.N.I. nu se dau publicitãþii numele celor care... au dus la falimentarea Fondului... care au dus la deznãdejde, evident, peste 300.000 oameni? Ei au crezut în ceea ce s-a vehiculat în mass-media, în faptul cã instituþii ale statului au dat binecuvântarea lor, materializatã în sute de miliarde de lei, binecuvântare primitã cu braþele deschise de aceastã mega escrocherie.

ªi, apropo de mega, daþi-mi voie sã vã aduc aminte cã mega înseamnã zece la puterea a ºasea, înseamnã unu urmat de ºase zerouri... Sã ne amintim de un alt scandal mega. Este vorba de scandalul Megapower. Nu-ºi mai aminteºte nimeni de asta, pentru cã unora nu le convine, iar alþii sunt þinuþi la obroc. O asemenea divagaþie, sã ºtiþi, este necesarã pentru cã s-au prezentat tot soiul de materiale din care românul nu a înþeles nimic sau aproape nimic.

Totul a început cu o idee frumoasã, pentru cã autorul Sorin Damian spunea cã, în condiþiile anului 1991, o investiþie româneascã în Statele Unite atrage atenþia ºi poate determina un aflux de capital spre þarã. Sigur, premisa era corectã. Investiþia româneascã de 13 milioane dolari, 1991, urma sã fie fãcutã într-o întreprindere ce avea la bazã invenþia unui alt român, fugit prin Israel, în America. Cu acordul primului-ministru Petre Roman ºi cu semnãtura ministrului de finanþe Teodor Stolojan, care l-a fãcut pe bãiatul sãu coacþionar la aceastã firmã, Damian a încasat milioanele de dolari ºi a plecat în Statele Unite cu nevastã ºi copii.

Da. Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Corneliu Bucur, Grupul parlamentar P.D.

Mai aveþi cinci minute. Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat Senat,

Stimaþi reprezentanþi ai presei,

În calitatea de preºedinte al Comisiei de anchetã privind evaluarea activitãþii Ministerului Culturii în perioada decembrie 1996Ðoctombrie 1999, adoptatã prin Hotãrârea plenului Senatului în 11 octombrie 1999, þin sã informez plenul Senatului, ºi voi transmite acest document ºi Biroului permanent, asupra urmãtoarelor.

1. Raportul de activitate al comisiei a cãrui finalizare a fost stabilitã iniþial pentru 5 mai a.c. ºi care ulterior s-a decalat pentru 15 iunie a.c., nu a putut fi elaborat datoritã:

a) refuzului constant al ministrului culturii, domnul Ion Caramitru, de a transmite Senatului României ºi, implicit, Comisiei de anchetã abilitate de plenul Senatului sã întreprindã amintita evaluare a activitãþii ministerului pe perioada mai sus precizatã, rãspunsurile oficiale la cele 82 de întrebãri stabilite prin consens general de membrii comisiei ºi înaintate la data de 28 decembrie anul trecut, cu termen de rãspuns 2 februarie a.c.;

b) obstrucþionãrii obþinerii informaþiilor solicitate Curþii de Conturi pe probleme care vizau modul de utilizare a fondurilor de la buget de cãtre Ministerul Culturii, sub pretextul cã solicitarea formulatã în hotãrârea publicatã în Monitorul Oficial ºi adoptatã de plenul Senatului nu este suficient de precisã ºi riguroasã sau pretextând planificarea activitãþii de control pe anul 1999 la Ministerul Culturii abia în trimestrul III a.c.

2. Materialele primite de la Ministerul Culturii înainte de constituirea comisiei de anchetã pe filiera Comisiei pentru culturã, artã ºi mass-media, ca ºi materialele parþiale primite de la Curtea de Conturi confirmã cu prisosinþã raþionalitatea ºi oportunitatea constituirii acestei comisii, formulãrii tuturor întrebãrilor adresate ºi obiectivitãþii demersului întreprins în baza prevederilor constituþionale ºi ale Regulamentului de funcþionare a Senatului.

3. Apropierea sfârºitului de mandat încredinþat actualei conduceri a Ministerului Culturii ºi precaritatea ºi inconsistenþa materialelor transmise Comisiei de anchetã, precum ºi Comisiei permanente a Senatului pentru culturã, artã ºi mass-media, la repetatele ºi insistentele noastre solicitãri privind informarea riguroasã, la obiect, asupra programului de reformã, obiective, strategii, responsabilitãþi recomandã ca imperativã analizarea de cãtre Parlamentul României, recte de cãtre Senat, a modului de îndeplinire a programelor prezentate în Parlament, în contextul aprobãrii programului de guvernare al actualei coaliþii.

Faþã de situaþia creatã, nu prin refuzul comisiei de a purta un dialog cu conducerea Ministerului Culturii, ci prin refuzul constant al domnului ministru, în pofida intervenþiei personale a domnului preºedinte al Senatului, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus, de a transmite materialele solicitate comisiei noastre, propunem Senatului

României, prin Biroul permanent, urmãtoarele mãsuri capabile sã soluþioneze ieºirea din impasul în care ne gãsim:

1. Ð somarea Ministerului Culturii de a preda pânã la data de 28 iunie materialele solicitate, în totalitatea lor, în stadiul în care acestea au fost redactate de la data solicitãrii noastre; (Vã reamintesc, termenul de predare era 2 februarie.)

2. Ð solicitarea Curþii de Conturi de a transmite informaþiile solicitate în baza controalelor care se vor efectua, cu prioritate, pânã la data de 25 august;

3. Ð extinderea perioadei de analizã pe toatã durata anului 1999, deci din 15 octombrie, cum era stabilit iniþial în program ºi pânã la 31 decembrie;

4. Ð stabilirea unui nou termen de prezentare a raportului pentru începutul sesiunii legislative viitoare Ñ 25 septembrie;

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Sigur, astãzi existã pe ordinea de zi ºi solicitatea comisiei de anchetã, în sensul prelungirii termenului de depunere a raportului cãtre plen.

V-aº ruga însã sã prezentaþi, în scris, solicitarea dumneavoastrã, ca sã o discutãm ºi în Biroul permanent, dar trebuia specificate documentele care trebuiesc cerute prin intermediul Biroului permanent de la Ministerul Culturii ºi trebuia cerute pânã acum.

Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar

- P.N.Þ.C.D., domnul senator Nistor Bãdiceanu. Mai aveþi cinci minute. Vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

De la acest microfon a fost anunþatã o fraudã electoralã de proporþii care, chipurile, era pregãtitã de cãtre putere. Frauda a existat, numai cã pregãtitorii erau alþii. Bomba care a explodat în ajunul alegerilor a fost F.N.I., iar asul din mânecã, al coaliþiei din opoziþie, pentru a înlãtura efectele firului roºu ºi al cazului Costea.

Deci de ce voiam sã spun toatã treaba asta? Pentru cã acþionarul principal al F.N.I.-ului, în fond, este CENTROCOOP-ul care a format, într-adevãr, un fel de Ali-Baba ºi cei 40 de ingineri financiari, dintre care doar 36 au fost ofiþeri de securitate, doi de miliþie ºi ceilalþi din... Încolo, ceilalþi erau oameni cinstiþi, fãrã nici o discuþie... Eram la Varºovia, acum patru sãptãmâni, ºi doi demnitari, unul parlamentar de-al P.D.S.R.-ului, iar celãlalt, de-al P.R.M.-ului, dãdeau telefoane din jumãtate în jumãtate de orã, sã vadã care este situaþia, dacã sunt cozi la CEC, dacã la Banca Comercialã sunt cozi, se prãbuºeºte sau nu sistemul financiar. Însã aici suntem de acord, acum intrãm pe aceeaºi felie cu domnul Vãcaru, vrem, într-adevãr, sã se facã luminã.

P.D.S.R. s-a grãbit sã nege existenþa unor legãturi între partid ºi CENTROCOOP. La rândul sãu, CENTROCOOP-ul refuzã sã-ºi asume vreo responsabilitate în scandalul F.N.I. Prãbuºirea Fondului Naþional de Investiþii pare sã fi declanºat o amnezie generalizatã, P.D.S.R.-ul a uitat cã pe vremea când se afla la putere se lãuda în plenul Parlamentului cu colaborarea strânsã pe care o are cu CENTROCOOP-ul, iar CENTROCOOP-ul nu-ºi mai aminteºte de faptul cã este patronul Fondului Naþional de Investiþii.

La 22 octombrie 1997, CENTROCOOP-ul cumpãra 51% din acþiunile SOV Invest, societatea de administrare a F.N.I. Ce avea de gând sã facã CENTROCOOP-ul cu banii investitorilor nu este greu de bãnuit, dacã ne amintim de faptul cã aceastã instituþie este cea care a înfiinþat, cu rezultatele care se cunosc, în 1992 BANKCOOP-ul. Se pare cã CENTROCOOP-ul cunoºtea foarte bine reþeta ingineriilor financiare.

În decembrie 1996, BANKCOOP a deschis o sucursalã în Cipru, dupã ce cu un an în urmã B.R.C.E., care avea sã devinã BANCOREX, deschisese ºi ea o filialã la Nicosia. Ce cãutau cele douã bãnci româneºti în Cipru? Rãspunsul ni-l oferã declaraþia fostului preºedinte BANKCOOP, Alexandru Dinulescu, în momentul deschiderii filialei din Nicosia. ”Tratamentul fiscal aplicat în CipruÒ, spunea Dinulescu, ”este deosebit de avantajos, oamenii de afaceri nefiind încorsetaþi în canoane ºi legi care sã le limiteze acþiunileÒ.

Prin urmare, scopul era foarte clar: derularea de operaþiuni financiare fãrã limite legale, fãrã legi sau reguli. Se ºtie cã Ciprul este locul în care acþioneazã reþele mafiote, atât din Rusia, cât ºi din tot perimetrul Europei Centrale ºi de Est.

Este BANKCOOP implicatã în operaþiuni de spãlare de bani în acest paradis al escrocheriilor bancare?

Cum se explicã desele vizite ale preºedintelui ale Consiliului de administraþie al CENTROCOOP la Nicosia ºi plasamentele bancare realizate de BANKCOOP în Cipru? Nu cumva investiþiile celor 300.000 de deponenþi la F.N.I. s-au scurs prin filierele de spãlare a banilor, dupã modelul fondurilor BANCOREX, prin firmele lui Adrian Costea?!

Cercetãrile de pânã acum au dus la concluzia cã prãbuºirea F.N.I. a fost provocatã intenþionat de persoane din interiorul societãþilor care au participat la administrarea Fondului.

P.N.Þ.C.D. cere identificarea ºi sancþionarea tuturor celor implicaþi în falimentarea programatã a Fondului Naþional de Investiþii.

Cerem instituþiilor abilitate sã verifice transferurile de fonduri bancare cãtre filialele BANKCOOP de la Nicosia, de la Chiºinãu, Republica Moldova, ºi de la Vârºeþ, din Republica Federalã Iugoslavia.

Implicarea CENTROCOOP în scandalul F.N.I. trebuie clarificatã. Este inadmisibil ca deþinãtorul pachetului majoritar de acþiuni al SOV Invest sã pretindã cã nu are nici o legãturã cu prãbuºirea Fondului.

Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. cere stabilirea rãspunderii lui Ion Angelescu, preºedintele Consiliului de administraþie al CENTROCOOP.

Îmi pare rãu cã timpul nu-mi permite sã vorbesc ºi de cealaltã, a doua parte a ingineriei care a permis, pur ºi simplu, frauda electoralã.

Vã mulþumesc.

Data viitoare, domnule senator, sunteþi primul la cuvânt. În septembrie, sigur cã da. Pânã atunci vedem ce e ºi cu C.E.C.-ul ºi rezolvãm toate.

Domnul senator Szab— K‡roly. Grupul parlamentar U.D.M.R. mai are douã minute.

Mulþumesc. În aceste douã minute o sã-mi permit ºi sã observ, cu mare satisfacþie, prezenþa covârºitoare a distinºilor reprezentanþi ai Executivului care...

Nu, nu, este o vizitã la Senat, nu vã faceþi probleme...

## Onorat Senat,

În urmã cu douã sãptãmâni, de la acest microfon, am fãcut o declaraþie politicã în care am incriminat faptul cã, la Satu Mare, ºeful Secþiei judeþene a Serviciului Român de Informaþii s-a implicat în activitãþi politice strãine Ð care trebuie sã fie cu desãvârºire strãine muncii pe care o desfãºoarã, ºi anume, s-a implicat în negocierile pentru constituirea structurilor de conducere ale Consiliului judeþean.

Cu o operativitate demnã de toatã lauda, Serviciul Român de Informaþii a fãcut ceea ce trebuia sã facã, a constatat faptele ºi, în cursul zilei de azi, am primit o scrisoare oficialã prin care sunt înºtiinþat cã persoana respectivã a fost eliberatã din funcþie.

Acest fapt este de naturã sã creeze o bazã, sã consolideze o bazã, de altfel, singura pe care se poate construi o relaþie constituþionalã, de duratã, între autoritãþile statului.

Vã mulþumesc.

Am mai lãsat ºi un minut pentru ceilalþi colegi.

## Da, vã mulþumesc.

Voiam sã-i spun colegului Victor Fuior, Grupul parlamentar P.U.N.R. cã are doar un minut, dar, dacã renunþaþi la minut, sigur cã poate avea mai multe.

Domnul Fuior, doriþi sã mai luaþi cuvântul? Da, mulþumesc.

Domnul senator Emil Tocaci, vã rog, aveþi patru minute.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Voi încerca sã fiu cât mai scurt posibil. Acum zece ani intram în prima vacanþã parlamentarã. Acum intrãm din nou într-o vacanþã parlamentarã ºi este un amurg, nu numai de sesiune, ci ºi de legislaturã.

Poate cã este ultima.

Important este cã ceea ce se întâmplã la acest sfârºit de legislaturã este cu totul trist. Parlamentul s-a dovedit a fi, cel puþin în ceea ce priveºte componenta privind controlul asupra Executivului, extrem de jos. Prin aceasta am decepþionat pe cei care ne-au ales. Toate eforturile care s-au fãcut de cãtre unii dintre noi în acest sens au fost inutile. Executivul a fost total insensibil, iar Parlamentul nu a avut nici un fel de forþã pentru a-i impune ceea ce într-o democraþie parlamentarã trebuie sã impunã, ºi anume, supremaþia celor care au fost aleºi. Puterile statului sunt distincte, e adevãrat. Sunt separate, este adevãrat. Dar Executivul ar trebui, teoretic, sã fie sub controlul Parlamentului. Nu a fost. Aceste biete declaraþii politice pe care le facem aici, pe care ºi puþinii care le ascultã le uitã foarte foarte repede, sunt singurele forme de protest care s-au fãcut auzite.

Presa a scris mult ºi competent. Semnalele, la început, au emoþionat. Apoi ºi ele au trecut ca ceva obiºnuit. Au intrat în uzanþã, exact cum se întâmplã atunci când cineva se intoxicã cu hidrogen sulfurat ºi nu-i mai simte mirosul, urâtul miros de hidrogen sulfurat.

Personal, am cerut Guvernului, în repetate rânduri, sã ne aducã lista salariilor fabuloase de ordinul sutelor de milioane de lei pe lunã sau miilor de dolari pe lunã. Nu s-a fãcut acest lucru. S-a fãcut o palidã încercare de a le limita cu o ordonanþã nereuºitã, care se clatinã la orice reacþie sindicalã energicã. Parlamentul nu a fost consultat, pentru cã, dacã ar fi fost consultat, acea ordonanþã ar fi o lege solidã, coerentã, care nu ar mai fi putut sã fie contrazisã, fiindcã ar fi fost corectã.

Totodatã, am fãcut eforturi, eu, personal, pentru a înfiinþa o comisie pentru controlul Fondului Proprietãþii de Stat, mult discutatul ºi mult blamatul Fond al Proprietãþii de Stat. S-a constituit aceastã comisie, eu nu am putut intra în ea, ca independent nu puteam fi propus de nici un grup parlamentar, dar domnul Bãdulescu, colegul nostru, care este preºedintele acestei comisii, mi-a spus cã întâmpinã dificultãþi enorme ºi comisia amânã încontinuu termenul de prezentare a raportului.

Vã rog sã concluzionaþi!

ªi cu aceastã febrã a alegerilor, probabil, nu vom mai face nimic. Este un sfârºit trist. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Doru Bãdulescu... Nu doriþi?! Domnul senator Corneliu Turianu, senator independent, aveþi patru minute.

## **Domnul Corneliu Turianu:**

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Continuãm ºi azi sã ne mirãm cu toþii de marele paradox al perioadei postdecembriste, ºi anume de faptul cã, în România zilelor noastre, deºi corupþia este generalizatã, în schimb, nu gãsim nici un corupt, sã dau cu tunul.

Dar la ce altceva sã ne aºteptãm atâta timp cât escrocheriile la nivel naþional, nu numai cã nu sunt combãtute de autoritãþi, ci pur ºi simplu instituþionalizate.

Cum altfel aº putea sã calific puzderia de aºa-zise reclame transmise de posturile TV, celebrele 89.89... cãrora le-au cãzut victimã milioane de români?!

Aº vrea sã fiu bine înþeles. Nu am absolut nimic împotriva acestor reclame, atât timp cât se respectã convenþiile publicitare ºi totul nu se transformã într-o escrocherie fãþiºã. Astfel, un asemenea promo spune: ”Copii, vreþi sã fiþi fericiþi? Sunaþi la 89.89... ºi veþi primi gratuit o pereche de adidaºiÒ ...Icoane, cruciuliþe... Dar ce nu se poate primi gratuit?! În acest timp, undeva, în josul ecranului apar pentru câteva fracþiuni de secundã niºte hieroglife din care nu înþelegi absolut nimic datoritã caracterului lor liliputan.

Dar dacã ai avea la îndemânã un telescop sau niºte lentile de contact ultraperformante, ai putea descifra cã la acel telefon preþul unui apel este Ñ atenþie! Ñ de 74.000 lei minutul... Ca sã nu mai vorbesc de versatele telefoniste care se îndurã sã-þi noteze numele ºi adresa de-abia dupã vreo jumãtate de orã de când eºti interogat: ce note þi-a mai luat copilul la ºcoalã, cum te mai înþelegi cu soacra, þi-a mai apãrut vreo bãtãturã nouã... Aºa se face cã, peste o lunã, când ROMTELECOM-ul îºi trimite factura, te trezeºti cã adidaºii pe care i-ai primit gratuit nu te-au costat decât vreo 7 milioane. Bancul care este? Dacã te duceai la buticul din colþ, îþi încãlþai familia pe cel puþin doi ani jumate.

Asemenea concursuri, ce-i drept, se difuzeazã la toate televiziunile europene. Numai cã acolo tariful apelului telefonic este afiºat cu litere de-o ºchioapã ºi, mai mult, acesta este citit de crainic, astfel cã la final omul ºtie la ce sã se aºtepte. La noi însã se merge pe muteºte. ROMTELECOM-ul îºi umflã frumuºel conturile din comisioanele obþinute, iar firmele respective prosperã ca în poveºti.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Marin Stelian. Grupul parlamentar mai are 11 minute.

## Domnule preºedinte,

Legat de implicarea P.N.Þ.C.D.-ului în afacerea F.N.I. am vorbit ºi sãptãmâna trecutã.

Îmi pare rãu cã obrãznicia continuã. Am arãtat sãptãmâna trecutã cã C.E.C.-ul a fost implicat pânã peste cap. C.E.C-ul, v-am arãtat, a cumpãrat 140.000 de acþiuni, la valoarea nominalã de 140 milioane lei ºi a plãtit doamnei Vlas 8 miliarde lei. C.E.C.-ul a investit, a fãcut o investiþie la F.N.I. de 290 miliarde lei Ð o datã, 40 miliarde ºi a doua oarã, 250 miliarde Ð deºi Legea de organizare ºi funcþionare a C.E.C.-ului interzice o asemenea operaþiune.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2000

În Legea nr. 66/1996 se spune clar: C.E.C.-ul poate sã facã investiþii în titluri ale instituþiilor centrale ºi locale, nu la F.N.I.

Am arãtat cã C.E.C.-ul trebuia sã-ºi recupereze investiþia de la 15 august 1999. Nici pânã în prezent nu a recuperat suma de 126 miliarde lei. Cine rãspunde pentru o investiþie fãcutã contrar legii? De ce a amânat? De ce a fãcut investiþia? Ca sã prelungeascã moartea F.N.I.-ului pânã în anul 2000, ca sã declanºeze aceastã crizã în anul alegerilor?

Domnilor, am arãtat ºi aþi vãzut ºi dumneavoastrã cã sigla C.E.C.-ului a fost folositã: C.E.C. Ñ Valori Mobiliare. A fost folositã pe clipurile publicitare ºi pe orice reclamã fãcutã la adresa F.N.I., deºi în Legea de organizare ºi funcþionare a C.E.C.-ului scrie clar: ”Denumirea C.E.C. se foloseºte exclusiv de Casa de Economii ºi Consemnaþiuni.Ò

Am arãtat atunci cã C.E.C.-ul Ñ tocmai pentru a se implica în aceastã afacere grozavã pentru economia României Ñ a înfiinþat Societatea Comercialã C.E.C. Ñ Valori Mobiliare (iar, cu încãlcarea legii de organizare) folosind sigla C.E.C., ºi pentru a o implica în acþiunile acestui fond.

Am arãtat cã C.E.C.-ul a încheiat un contract de garantare. S-a spus în presã cã acesta e fals, cã e semnat numai de preºedinte... Nu, domnilor, C.E.C.-ul a încasat în contul acestui contract de garantare 5 miliarde lei lunar. Oare nu s-a întrebat nimeni din conducerea C.E.C.-ului, din direcþiile de specialitate: Pentru ce încasãm aceºti bani, dacã noi nu ºtim de acest contract? De ce nu s-au sesizat, sã returneze suma ca sumã necuvenitã? Pãi, domnilor, garantaþi depunerile investitorilor la F.N.I., primiþi suma aferentã obligaþiei respective ºi acum spuneþi: ”Nu, domnule, Petrovici, care nu era nici membru al nostru, a semnat de capul lui.Ò

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Pãvãlaºcu, senator independent. Aveþi patru minute.

Am votat cã la patru ºi jumãtate se terminã declaraþiile!

Nu. Nu aþi votat cã la patru ºi jumãtate se terminã, ci aþi votat un program. Amintiþi-vã cã acest program nu a putut sã înceapã la ora 15,00, ci a început la ora 15,30. ªi nu din vina domnului Pãvãlaºcu, care era prezent în salã.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi, Doamnelor ºi domnilor.

Ocupaþi cu atâtea dispute ºi strategii electorale, parcã am început sã uitãm cã mai existã ºi fapte petrecute cu mulþi ani în urmã, despre care, poate, unii nu mai doresc nici mãcar sã-ºi aducã aminte.

Au trecut douã zile de când ar fi fost normal sã marcãm o dureroasã ºi veche întâmplare: 60 de ani de când Basarabia a fost cotropitã de trupele sovietice, 60 de ani de când România nu mai este ceea ce a fost odatã. Evenimentul a trecut relativ neobservat ºi nemenþionat ºi nici chiar presa nu a alocat spaþiul pentru acest fapt. Prea puþini îºi mai amintesc ce s-a întâmplat în 1940, pe 24 iunie. Prea puþini mai sunt cei în viaþã care sã poatã povesti ce ºi cum a fost atunci. Prea puþini au ºi fãcut-o, deºi avem chiar printre noi venerabili politicieni ce la vârsta lor ne-ar putea aduce aminte de ce nu mai avem þara pe care alþii s-au chinuit sã o clãdeascã. Acum discutãm despre alte probleme: despre strategii ºi alianþe electorale, despre cum s-ar mai putea scoate ceva bani din economia noastrã, despre ce frumos va fi în Uniunea Europeanã, ºi uitãm cã, de fapt, astãzi nu mai gestionãm acelaºi teritoriu de acum 60 de ani. Uitãm cã mulþi români poartã alt nume ºi cã trebuie sã treacã o graniþã pentru a fi acasã. Au fost semnate, parafate ºi validate tratate internaþionale care au dat un nemeritat gir unor furturi teritoriale, unor fapte condamnate de istorie. Pentru astfel de acte nu existã nici o scuzã, nici graba de a te pune bine cu vecinii, nici eventuala conjuncturã internaþionalã. Singurul argument care stã în picioare este nepriceperea în politicã a celor ce ºi-au pus semnãturile pe acele tratate, politicieni ce acum încearcã sã ne dea lecþii de moralitate ºi sã ne spunã sã închidem gura pentru cã noi, ceilalþi, nu avem habar de cum merg treburile în politicã ºi mai bine sã ne vedem de altele. Eminenþi lideri de partid vin acum sã ne demonstreze ce patrioþi au fost când ei au semnat ce au semnat ºi ce bine le stã azi românilor din Basarabia, Bucovina, Herþa, Cadrilater sau alte teritorii, deasupra cãrora, cândva, flutura steagul românesc. Lecþii inutile ºi nemeritate oferite de profesori prea slabi pentru a-ºi impune punctul de vedere în faþa altora mai mari, dar care meritau sã fie trataþi de pe poziþii de egalitate ºi nu sã stea în genunchi în faþa lor. Nu am obþinut nimic în acest fel, ba chiar credem cã am îndepãrtat cu prea mult timp ceea ce se putea face mai de demult.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, grupurile parlamentare ºi senatorii independenþi înscriºi la cuvânt la declaraþii politice ºi-au prezentat în plen intervenþiile. Punctul doi înscris pe ordinea de zi a fost epuizat.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint o notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la Secretarul general al Senatului urmãtoarele legi:

1. Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 102/1998 privind formarea profesionalã continuã prin sistemul educaþional.

2. Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/1999 privind administrarea companiilor/societãþilor naþionale, a societãþilor comerciale, la care statul sau o autoritate a administraþiei publice locale este acþionar majoritar, precum ºi a regiilor autonome.

3. Legea pentru modificarea alineatului 2 al art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi.

4. Legea pentru modificarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de rãzboi, precum ºi unele drepturi ale invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi.

5. Legea privind combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri.

6. Legea privind regimul parcurilor industriale.

S-a votat!

Trei sunt: ROMTELECOM, F.P.S.-ul ºi BANCOREX-ul. Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Deci se pare cã nu doriþi s-o mai prelungiþi.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Solicitarea a fost aprobatã cu 79 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Stimaþi colegi, se impune sã constituim câteva comisii de mediere.

Prima. Proiectul de Lege privind protecþia cetãþenilor care lucreazã în strãinãtate.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.D.S.R., o propunere.

Grupul parlamentar P.D.S.R. propune pe domnul senator Nicolaescu Sergiu.

Grupul parlamentar P.U.N.R., o propunere.

Grupul parlamentar P.U.N.R. propune pe domnul senator Victor Fuior.

Mulþumesc. Colegii din grupul independenþilor, o propunere.

Propunem pe domnul senator Paul Ghiþiu.

Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii în legãturã cu cei 7 colegi senatori? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Domnilor senatori, vã rog sã votaþi! Cu 74 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri, comisia de mediere a fost aprobatã.

A doua comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianþi ºi consumatori.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.D. propune pe domnul senator Creþu Ioan.

Grupul parlamentar P.D. propune pe domnul senator Creþu Ioan.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.L. propune pe domnul Constantin Blejan.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.L. propune pe domnul senator Constantin MŸller.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. îl propune pe domnul senator Burghelea Ioan.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. propune pe domnul senator Popa Zlatna.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar U.D.M.R. îl propune pe domnul senator Pusk‡s Valentin-Zoltan.

Grupul parlamentar U.D.M.R. propune pe domnul senator NŽmeth Csaba.

Grupul parlamentar P.D.S.R., o propunere.

Grupul parlamentar P.D.S.R. îl propune pe domnul senator Burtea Marcu.

Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

Grupul parlamentar P.R.M. îl propune pe domnul senator Preda Florea.

Un coleg independent.

Senatorul Viorel Cataramã.

Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii legate de cele 7 propuneri? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi.

Comisia a fost aprobatã în unanimitate, cu 74 de voturi.

A treia comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei muncii nr. 90/1996.

Grupul parlamentar P.D. o propunere.

Grupul parlamentar P.D. îl propune pe domnul senator Pop Sabin.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.L. îl propune pe domnul Constantin Blejan.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. îl propune pe domnul senator Nistor Bãdiceanu.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar U.D.M.R. îl propune pe domnul NŽmeth Csaba.

## **Domnul Ioan Ardelean:**

Grupul parlamentar P.U.N.R. îl propune pe domnul senator Triþã Fãniþã.

Nu vã supãraþi, propunerea trebuie sã fie din interiorul grupului parlamentar, conform prevederilor regulamentului. Vã rog sã reveniþi la propunere. Am înþeles cã sunteþi încã grup parlamentar. Nu aveþi voie sã faceþi propunere din altã parte.

Domnule vicepreºedinte, nu vreau sã mã abat de la regulament. Vreau sã vã spun cã s-au mai fãcut astfel de propuneri în Senat. Chiar eu am fost propus de cãtre Grupul parlamentar P.D.S.R.

Domnule senator, dacã era prezent domnul senator Triþã Fãniþã sigur îl întrebam dacã doreºte, fiind din afara grupului parlamentar. Nefiind prezent, cum sã fie numit?

Avem consimþãmântul dânsului. Nu-l propuneam altfel.

Da. Un coleg independent.

Senatorul Corneliu Turianu.

Da, mulþumesc. Dacã sunt observaþii din partea colegilor senatori propuºi sau din partea celorlalþi senatori? Domnul senator Corneliu Turianu.

Nu aºa am discutat cu liderul grupuluiÉ Eu propun din partea Grupului parlamentar al independenþilor pe domnul senator Triþã Fãniþã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da. Se pare cã va fi propus de cele 7 grupuri parlamentare ºi nu ºtim cum se va împãrþi domnul Triþã Fãniþã.

ªi P.N.Þ.C.D.-ul vrea tot aºa?

## **Din salã:**

Tot pe Triþã!

Da. Vã rog, domnuÕ senator.

Grupul parlamentar P.D.S.R., o propunere.

Grupul parlamentar P.D.S.R. îl propune pe domnul senator Petrescu Mihai.

Grupul parlamentar P.U.N.R., o propunere.

Vã rugãm sã aplicaþi legea primului venit. Primul care a fãcut propunerea a fost Grupul parlamentar P.U.N.R.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã faceþi o propunere din interiorul grupului atâta timp cât domnul Triþã Fãniþã nu este prezent.

Dacã nu este prezent, cum putem sãÉ? Da. Alt grup parlamentar care doreºte sã facã o propunere.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2000

DomnuÕ Turianu, înþeleg cã nu vreþi? Bun. Atunci domnul senator Viorel Cataramã în locul domnului Turianu, dacã dumnealui nu vrea.

Da, mulþumim. Legea este interesantã. Priveºte protecþia muncii. Sunt convins cã domnul Cataramã este absolut necesar acolo.

Dacã nu mai sunt alte observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Comisie de mediere aprobatã cu 81 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri.

O altã comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind publicitatea. Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.D. îl propune pe domnul senator Dide Nicolae.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.L. îl propune pe domnul senator Eugen Vasiliu.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. propune pe subsemnatul, pe nume Zavici Nicolae.

Mulþumim, domnuÕ Zavici. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar U.D.M.R. propune pe domnul senator Frunda.

Mulþumim. Grupul parlamentar P.D.S.R, o propunere.

## **Domnul Mihai Matetovici:**

Grupul parlamentar P.D.S.R. propune pe domnul Nicolaescu Sergiu.

Este din grup, nu vã supãraþi. Grupul parlamentar P.R.M.?

Grupul parlamentar P.R.M. propune pe domnul senator Bunduc Gheorghe.

Vã rog, domnuÕ senator Tocaci, un coleg din Grupul parlamentar al independenþilor!

Senatorul Laurenþiu Ulici.

Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii în legãturã cu cele 7 propuneri? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Comisia de mediere este aprobatã cu 84 de voturi pentru, unul contra ºi 4 abþineri.

O altã comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind dispozitivele medicale.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.D. propune pe domnul senator Hauca Teodor.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.L. propune pe domnul senator Stelian Pop.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. propune pe domnul senator doctor Marin Nicolai.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar U.D.M.R. propune pe domnul senator Csap— Iosif.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D.S.R., o propunere.

Grupul parlamentar P.D.S.R. propune pe domnul senator Avram Gheorghe.

Grupul parlamentar P.U.N.R., o propunere.

Domnul senator Matei Boilã.

Din partea independenþilor. ªi Grupul parlamentar P.U.N.R., vã rog! DomnuÕ senator Ardelean, mã iertaþi cã vã deranjezÉ vorbind la telefon. Vreau sã faceþi o propunere. Vã adresez rugãmintea.

Grupul parlamentar P.U.N.R. propune pe domnul senator Vasile Dobrescu. Chiar dacã nu e în salã momentan, e de acord.

E membru al grupului parlamentar ºi este corect. Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi.

Comisia de mediere este aprobatã cu 77 de voturi pentru ºi douã abþineri.

O ultimã comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind produsele cosmetice.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.D. propune pe domnul senator Creþu Ioan.

Dânsul este specialist în domeniu! Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.L. propune pe domnul senator Stelian Pop.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., o propunere.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. propune pe domnul senator doctor Nicolai Marin.

Mulþumim.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Grupul parlamentar U.D.M.R. propune un jurist, pe domnul senator Pusk‡s Zolt‡n.

Grupul parlamentar P.D.S.R., o propunere.

Grupul parlamentar P.D.S.R. propune pe domnul senator Burtea Marcu.

Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

Grupul parlamentar P.R.M. propune pe domnul senator Ion Cârciumaru.

ªi Grupul parlamentar al independenþilor?

Domnul senator Pãvãlaºcu Gheorghe.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Cu 69 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri, ºi aceastã comisie de mediere a fost aprobatã.

La poziþia a 7-a, stimaþi colegi, avem Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

Vã rog sã observaþi cã activitatea colegilor noºtri a fost deosebitã în comisia de mediere. Au fost aprobate toate textele de cãtre comisia de mediere în varianta Senatului.

Deci Senatul ia act de acest raport al comisiei de mediere. Textele sunt exclusiv ale noastre.

Un al doilea raport, asupra rezultatelor comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/1999.

Fiind texte în divergenþã, rog pe unul dintre domnii, senatori sã pofteascã la prezidiu.

Au participat din partea Senatului domnii senatori: Cãncescu, Vasiliu, Zavici, Pusk‡s, Nicolaescu Sergiu, Dobrescu Vasile, Sãndulescu ªerban.

Da. Pânã se îngãduiesc domnii senatori, vã rog, domnuÕ senator Zavici! Chiar dacã aþi lipsit la mediere, sunteþi prezent în plen. Vã rog sã încercaþi sã ne prezentaþi raportul, dar înainte de aceasta sã dãm un vot pe acel raport Ñ deºi este discutabil dacã votul este necesar Ñ al comisiei de mediere cu textele Senatului.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Raport aprobat cu 83 de voturi pentru ºi o abþinere.

Deci domnul senator Zavici susþine raportul la proiectul de lege pe care îl avem în discuþie, respectiv Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 48/1999.

Observaþii la poziþia întâi, articolul 1, textul Senatului? Nu sunt.

Poziþia a doua: articolul 1 punctul 1. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 72 de voturi pentru, unul contra ºi 4 abþineri.

Poziþia a treia Ñ text Senat. Poziþia a patra Ñ text Senat. Poziþia a cincea Ñ text Senat.

Dacã mai sunt alte observaþii? Dacã nu sunt,

Vã mulþumim în mod deosebit, domnule senator.

ªi eu vã mulþumesc cã m-aþi înþeles.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã propun sã luãm în dezbatere raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 194/1999.

Din partea Senatului au participat domnii senatori: Bucur Corneliu, Radu Alexandru, Caraman Petru, NŽmeth Csaba, Nicolaescu Sergiu, Badea Dumitru ºi Ulici Laurenþiu.

DomnuÕ Caraman, cine doriþi? Domnul senator Caraman ne va prezenta raportul.

Pânã atunci, stimaþi colegi, dacã aveþi observaþii la articolul unic? Este textul Camerei Deputaþilor, la poziþia 1.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2000

Cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, textul este adoptat în varianta Camerei Deputaþilor.

Poz. 2 Ñ modificarea alin. 3 din art. 3.

La poz. 2 sunt observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

- Poz. 3 Ñ modificarea art. 4, în varianta Camerei

- Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Poz. 4 Ñ textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

- Poz. 5. Comisia ne propune textul Camerei

- Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Text adoptat cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere.

- Poz. 6 Ñ modificarea art. 4, textul Camerei

- Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

- Poz. 7 din raport Ñ modificarea art. 6. Se propune

- Observaþii în legãturã cu art. 2? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol adoptat cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri.

Permiteþi, domnule preºedinte, în votul care s-a dat astãzi la prânz, punctul 13 a fost trecut dupã punctul 9.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Aºa s-a votat.

Dacã nu trecem sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, atunci luãm în dezbatere poz. 13, potrivit votului Senatului.

Proiectul de lege de la poz. 13 n-are decât douã articole. Vã rog, cine este iniþiator la poz. 13?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Activitatea desfãºuratã de Serviciul de Informaþii Externe în anii 1998 ºi 1999 pe linia achiziþiilor publice a scos în evidenþã lipsa din textul legii a unor prevederi care sã reglementeze acest domeniu, fapt ce creeazã disfuncþionalitãþi în realizarea programului de modernizare a bazei tehnico-materiale ºi conduce la cheltuieli suplimentare.

Din analiza comparativã a actelor normative care reglementeazã celelalte instituþii din sistemul apãrãrii naþionale, ordinii publice ºi siguranþei naþionale, rezultã cã acestea cuprind dispoziþiile legale a cãror lipsã este reclamatã de Serviciul de Informaþii Externe.

Pornind de la aceste considerente de principiu, vã rog sã fiþi de acord cu proiectul prezentat.

De fapt, este doar modificarea unui singur articol din Legea de organizare ºi funcþionare a Serviciului de Informaþii Externe.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog, domnule senator, în numele Comisiei de apãrare.

Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, care a fost sesizatã în fond, este de acord cu acest proiect de lege. A primit avize favorabile de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, precum ºi de la Consiliul Legislativ.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã ia cuvântul?

Domnul senator Szab—.

Stimaþi colegi, am ajuns la dezbaterile legislative.

Avem de decis dacã continuãm cu ordinea de zi la poz.É

Aþi aprobat punctul 13 dupã punctul 9.

Da. Sigur cã noi am aprobat ordinea de zi. Rugãmintea este ca cele douã proiecte de legeÉ

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Chiar dacãÉ presupun cã nu vor fi, dar s-ar putea sã fie unele voci care ar interpreta luarea mea de cuvânt vizavi de ordinea de zi ºi cu cele ce urmeazã aici drept o tendinþã de temporizare, eu îmi permit, totuºi, sã fac o observaþie referitoare la acest proiect de lege, de fapt, o iniþiativã legislativã. Subiectul ar merita o dezbatere mult mai amplã pe tema achiziþiilor publice ºi a respectãrii legalitãþii în domeniul achiziþiilor în cazul instituþiilor din sfera siguranþei naþionale.

Este adevãrat cã anumite prevederi, ca cele care se încearcã a fi promovate ºi vor fi promovate prin acest proiect legislativ, lipsesc, dar unul lipseºte ºi în continuare, ºi anume, supremaþia ºi primatul desãvârºit al sistemului achiziþiilor publice în care persoane ºi structuri responsabile faþã de altele Ñ în speþã faþã de Parlament Ñ trebuie sã desfãºoare o activitate în care banul public este cheltuit numai ºi numai aºa cum prevede Constituþia.

Aceasta este o observaþie criticã la adresa proiectului de lege, dar, în general, la adresa legii ºi a acelor prevederi care nu se modificã din proiectul de lege. Altminteri, nu sunt împotriva proiectului de lege, dar am þinut sã subliniez acest lucru.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumim.

Declar închise dezbaterile generale. Vã rog, la dezbaterea pe articole.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Titlul legii a fost adoptat cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 7 abþineri.

Observaþii în legãturã cu art. 1? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol adoptat cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri.

Observaþii în legãturã cu art. 2? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol adoptat cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 7 abþineri.

Vã mulþumesc.

Care era proiectul de lege, domnule senator Fuior? Cel de la poz. 10?

## **Domnul Victor Fuior:**

## Da, 10.

În panteonul marilor personalitãþi ale istoriei neamului românesc, figura lui Mihai Viteazul, gândul sãu cutezãtor, proiectul sãu hotãrât au rãmas pilduitoare peste timp.

Prin faptele sale de arme, eroul de la Cãlugãreni s-a înscris, totodatã, ca unul dintre cei mai distinºi principi ai creºtinãtãþii.

Mihai Viteazul s-a afirmat în epoca sa ºi a rãmas în eternitate ca un simbol al integritãþii româneºti ºi ca o pavãzã în calea expansiunii otomane, ca înfãptuitor de geniu al primei Uniri a Þãrii Româneºti, Ardealului ºi a toatã Þara Moldovei, de la 1600.

Da, foarte bine. Sintezã, atât.

## Sinteza.

Este considerat de Nicolae Bãlcescu, în principala sa lucrare, ”Românii supt Mihai ViteazuÒÉ

Vã rog, domnilor senator, sã-l ascultãm pe domnul senator Tambozi.

Édrept cel mai vestit ºi mai mare din voievozii românilor, de Nicolae Iorga, Constantin Giurãscu ºi alþi mari istorici drept una din personalitãþile remarcabile ale timpului sãu. Mihai Viteazul rãmâne peste timp ca o întruchipare a aspiraþiilor ºi virtuþilor neamului ºi o efigie a afirmãrii noastre europene.

Vã mulþumesc, domnule senator Tambozi. Vã rog, domnule senator Fuior.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Comisia specialã instituitã prin Hotãrârea Senatului nr. 14 din 12 iunie 2000, întrunitã în ºedinþã în 22 iunie 2000, a luat în dezbatere propunerea legislativã privind instituirea medaliei comemorative ”400 de ani de la Unirea Þãrilor Române sub sceptrul lui Mihai ViteazulÒ iniþiatã de un numãr de 52 de senatori.

Luând în dezbatere pe articole propunerea legislativã menþionatã, comisia a constatat cã dispoziþiile acestei propuneri sunt în acord cu prevederile Legii nr. 29/2000 privind sistemul naþional de decoraþii al României.

Faþã de cele arãtate, comisia a hotãrât în unanimitate avizarea ºi adoptarea acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.

Vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive.

## **Domnul Justin Tambozi:**

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte Ioan Doru Tãrãcilã, Stimaþi colegi senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi sã prezint expunerea de motive la propunerea legislativã privind instituirea medaliei comemorative ”400 de ani de la Unirea Þãrilor Române sub sceptrul lui Mihai ViteazulÒ.

## Vã mulþumesc.

Am înþeles cã din partea grupurilor parlamentare nu se solicitã cuvântul de cãtre nici un grup la dezbateri generale.

Vã mulþumesc pentru înþelegere.

- Sã trecem direct la dezbaterea pe articole a propune-

- rii legislative.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Titlul legii Ð adoptat cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2000

Observaþii în legãturã cu art. 1? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Articol adoptat cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Observaþii în legãturã cu art. 2? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol adoptat de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Observaþii în legãturã cu art. 3? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol adoptat cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere.

Observaþii la art. 4? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere.

Observaþii la art. 5? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere.

Observaþii la art. 6? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol adoptat cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere.

Observaþii la art. 7? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

Poz. 11 pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe. Îl invit pe domnul ministru de stat Mircea Ciumara sã ocupe scaunul rezervat Executivului.

Din partea Senatului, domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu.

Înainte de aceasta, stimaþi colegi, domnul senator Aristotel Cãncescu mi-a solicitat cuvântul pentru a face o declaraþie importantã în ceea ce-l priveºte ºi în ceea ce priveºte Senatul.

## Domnule preºedinte,

Subsemnatul Cãncescu Aristotel Adrian, senator în Circumscripþia electoralã nr. 8 Braºov, vã aduc la cunoºtinþã cã, în urma alegerilor din 4 iunie 2000, am fost validat consilier judeþean ºi ales preºedinte al Consiliului judeþean Braºov, motiv pentru care, în conformitate cu art. 171 ºi 156 din Regulamentul Senatului, demisionez din calitatea de senator.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Sigur, nu putem decât sã vã felicitãm, iar Senatul sã ia act de solicitarea dumneavoastrã, fiind o manifestare unilateralã de voinþã. ªi mult succes în noua funcþie!

Domnule ministru, aveþi cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive la proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.

## **Domnul Mircea Ciumara Ñ** _ministru de stat,_

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

În numele Guvernului, vã solicit, pe perioada de vacanþã, abilitarea de a emite ordonanþe.

Vã rog, domnilor senatori, sã-l ascultãm pe domnul ministru.

Dacã vã uitaþi pe proiectul de lege, constataþi urgenþa actelor normative ºi sã nu uitãm cã, dupã o vacanþã de douã luni, urmeazã o toamnã în care preocupãrile electorale ºi de altã naturã vor încetini, poate, ritmul legislativ.

Pe articole, îmi cer permisiunea ca fiecare minister de resort sã-ºi apere cauza, sã dea explicaþiile cuvenite pentru ca lucrurile sã meargã cât mai operativ. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Rãsvan Dobrescu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, comisie sesizatã în fond.

Domnule preºedinte, Domnule ministru de stat, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia juridicã a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, adoptat de Camera Deputaþilor cu procedurã de urgenþã.

În conformitate cu prevederile art. 73 din Regulamentul Senatului, Comisia juridicã prezintã urmãtorul raport.

Dezbaterile comisiei au avut loc în zilele de 21Ð22 iunie 2000 ºi s-a hotãrât în unanimitate sã se adopte raport favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexã, anexã ce face parte integrantã din raport.

Potrivit prevederilor art. 114 din Constituþie, Parlamentul poate adopta o lege specialã de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanþe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

În practica parlamentarã din România, instituitã dupã anul 1991, asemenea legi de abilitare au fost adoptate de obicei înainte de încheierea sesiunilor parlamentare ordinare, Guvernul fiind împuternicit sã emitã ordonanþe pe durata vacanþei parlamentare în domenii prevãzute limitativ de actul normativ.

Prin proiectul de lege supus dezbaterii, se stabilesc domeniile în care Guvernul va putea emite ordonanþe pe perioada vacanþei parlamentare din vara acestui an, domenii care sunt enumerate în cuprinsul raportului ºi pe care nu le mai citesc, pentru a nu vã rãpi timpul ºi pentru cã aveþi raportul la îndemânã.

Dezbaterile comisiei s-au desfãºurat în prezenþa reprezentanþilor Guvernului, adicã a ministerelor ºi agenþiilor de stat implicate în elaborarea ordonanþelor de reglementare a domeniilor respective.

În timpul dezbaterilor din 22 iunie 2000 s-au primit avize favorabile de la unele comisii de specialitate ale Senatului, care sunt, de asemenea, enumerate, unele dintre ele cu observaþii ºi amendamente, celelalte fãrã observaþii sau amendamente.

Precizãm cã pentru punctele eliminate de Comisia juridicã din proiectul de lege adoptat de Camera Deputaþilor, iniþiatorii sunt în drept sã le susþinã în plenul Senatului, prezentând ºi argumentele corespunzãtoare.

În raport de obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi urmeazã a fi adoptat cu respectarea prevederilor art. 74 alin. 2 din Constituþie.

## Vã mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege. Vã rog sã vã înscrieþi la cuvânt.

Domnul senator Victor Apostolache, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

În primul rând, vreau sã salut aceastã prezenþã a Guvernului atât de masivã în bãncile Parlamentului, cum n-am realizat-o Ñ dacã am face o socotealã Ñ în decursul celor 4 ani.

Sper ca, cel puþin de acum încolo, mai ales pentru întrebãri ºi interpelãri sã avem aceastã onoare în continuare.

În perioada vacanþei sau când doriþi?

Pe perioada vacanþei, bineînþeles. Sã vinã ºi dânºii aici, cã ºi noi i-am aºteptat destul.

Dar pentru cã tot ne aflãm la dezbaterea acestei Legi privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe, eu vin sã întreb pe domnul ministru Ciumara care ne garanta anul trecut cã, într-adevãr, aceste ordonanþe pentru care noi abilitãm Guvernul vor fi puse în practicã în perioada necesarã, respectiv sã producã efectele pe care le urmãrim ºi nu ca sã ne facem noi de râs. Pentru cã Guvernul apare cu normele metodologice de punere în practicã a acestor ordonanþe în anul urmãtor.

L-aº ruga sã-mi rãspundã dacã are în vedere ca ºi la agriculturã, de pildã... nu-l vãd pe domnul ministru Mureºan Ñ probabil cã dânsul este ocupat cu alte probleme Ñ care, printre altele, ne spune cã va acorda bonuri valorice pentru motorinã, pentru executarea lucrãrilor în aceastã toamnã.

Acele bonuri valorice pentru care s-a angajat ºi anul trecut au fost acordate în luna ianuarie.

Dacã, în continuare, vrem sã ne facem de râs, stimaþi colegi, gândiþi-vã bine, cã domnul Mureºan încã nu reali-

zeazã când este toamnã ºi când se fac arãturile pentru semãnãturile de toamnã.

Eu l-aº ruga pe domnul Ciumara sã ne rãspundã dacã are în vedere acest lucru, pentru cã ºtim foarte bine cã aceste bonuri valorice pentru care am abilitat Guvernul sã emitã ordonanþe au apãrut începând cu luna ianuarie anul 2000.

Dacã au de gând sã repete acest lucru, sã ne spunã ºi nouã, pentru cã altfel cred cã nu mai are rost sã mai acordãm, cel puþin la acest capitol, abilitare pentru a emite ordonanþe.

În ceea ce priveºte aceastã primã de grâu de care se tot vorbeºte ºi pentru care am abilitat Guvernul ºi anul trecut, vã aduc aminte cã ºi normele metodologice au apãrut dupã ce s-a dat o ordonanþã de urgenþã, astfel încât au fost facilitaþi exportatorii ºi nu producãtorii de grâu.

Dacã în continuare se urmãreºte acest lucru, eu v-aº propune sã scoatem acest capitol din ordinea de zi ºi cred cã nu este cazul sã discutãm fãrã prezenþa ministrului agriculturii aici.

Eu aº sugera, pentru cã tot nu mai avem loc sã stãm pe bãncile noastre, sã-l chemãm ºi pe domnul ministru al agriculturii sau, dacã nu, eventual, noi sã ne retragem. Vã mulþumesc.

Domnul senator Popa Virgil.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

## Domnilor miniºtri,

O întrebare care este produsul unei nedumeriri: De ce acest proiect de lege a fost transmis Parlamentului cu aºa mare întârziere ce a determinat o activitate de elaborare a raportului în grabã, sub presiunea timpului, cu încãlcarea procedurilor parlamentare? ªi aº ridica aici ºi o chestiune legatã de maniera în care s-a întocmit raportul, pentru cã raportul Comisiei juridice s-a fãcut fãrã a se primi avizele de la celelalte comisii.

Deci cumva, consideraþi, domnilor de la guvernare, cã introducerea acestui proiect sub presiunea timpului ar putea trece mai uºor ºi cu, mã rog, trecerea rapidã peste unele lucruri pe care ºi dumneavoastrã le consideraþi necorespunzãtoare, pentru ca ele, totuºi, sã primeascã în fugã aprobarea Parlamentului?

Vã mulþumesc.

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

Rog pe domnul ministru Ciumara sã-ºi noteze întrebãrile colegilor ºi sã rãspundã în final.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Este evident cã în timpul vacanþei parlamentare Guvernul are dreptul ºi datoria sã emitã o serie de ordonanþe, pentru ca þara sã poatã fi condusã.

Eu vreau sã mã refer la faptul cã la art. 1 lit. h) privind apãrarea ºi siguranþa naþionalã existã douã amendamente pe care le voi propune în momentul când se va ajunge la discutarea pe articole.

Vã mulþumesc. Domnul senator Victor Fuior.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Când dezbatem un astfel de proiect de lege nu putem sã nu facem ºi o analizã a activitãþii Senatului.

Din 1996, 21.11, pânã în 26.06.2000, proiecte de lege ºi propunerile legislative înregistrate la Senat au fost 1.365. Dintre aceste 1.365, adoptate pânã în prezent sunt 960.

Când dezbatem acest proiect de lege vreau sã subliniez douã aspecte: unul statistic; ºi doi, materia abordatã pentru reglementare.

Statistic, din 345 de ordonanþe de Guvern, în anul 1999 au fost elaborate ºi adoptate 205, iar în anul 2000, ordonanþe de Guvern au fost elaborate 61.

Prin Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe din decembrie 1999, am adoptat un numãr de 108 poziþii. Din 108 poziþii, Guvernul Ñ deºi a venit cu 108 poziþii Ñ a elaborat numai 61 ordonanþe de Guvern.

Deci, din aceastã observaþie, din punct de vedere statistic, constatãm cã sunt foarte multe poziþii care nu se justificã.

Materia abordatã pentru reglementare o împart în cinci categorii: prima categorie este justificatã, conform art. 114 din Constituþie; a doua categorie Ñ nu se impun a fi rezolvate prin ordonanþe de urgenþã; a treia categorie se datoreazã dorinþei miniºtrilor de resort pentru a-ºi prezenta o activitate pe perioada vacanþei parlamentare; a patra Ñ cea mai periculoasã, deoarece legitimeazã interese oculte, o serie dintre ordonanþele pe care vreþi sã le elaboraþi, ºi a cincea Ñ în contradicþie cu prevederile Constituþiei ºi art. 114 care prevede a se emite ordonanþe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.

În consecinþã, domnilor, la poziþii, din 121, cât prezintã acest proiect de lege, la 40 voi veni pentru amendare ºi eliminarea lor.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s.

## Domnule preºedinte, Distins Senat,

Într-adevãr, aceastã Lege de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanþe în timpul vacanþei parlamentare ne-a cam surprins în primul rând prin volumul mare de solicitãri, dar nu atât de mult acest volum mare, ci faptul cã aceste solicitãri au fost înºirate într-o singurã propoziþie, din care la comisii am înþeles prea puþine.

De aceea, rugãm Guvernul actual ºi urmãtoarele care vor veni de-a lungul anilor, atunci când solicitã o asemenea abilitare, cel puþin în câteva propoziþii sã ne explice ce anume doresc, sub titlul respectiv, sã reglementeze.

Bineînþeles, pentru continuarea negocierilor de aderare a României la Uniunea Europeanã sunt necesare o serie de acte normative, care sã reprezinte o adaptare a legislaþiei româneºti la cea din Europa. ªi, în acest sens, sunt o serie de titluri care, într-adevãr, sunt necesare ºi pe care trebuie sã le acordãm Guvernului sã le elaboreze.

În cadrul discuþiilor de la Comisia juridicã, o serie dintre aceste acte normative propuse au fost eliminate, în primul rând din cauzã cã nu am înþeles ce anume a dorit ministerul respectiv ori Guvernul sã reglementeze prin titlul respectiv, iar, în al doilea rând, datoritã ºi grabei care a fost în discutarea acestor probleme, fiind doar câteva zile din sesiunea Parlamentului în vederea adoptãrii acestor legi.

De aceea, în timpul dezbaterilor, eu o sã susþin anumite titluri care au fost eliminate la Comisia juridicã, dar care, considerãm noi, U.D.M.R., cã sunt absolut necesare, pentru ca în timpul vacanþei parlamentare sã fie elaborate.

Cu aceste amendamente, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota Legea de abilitare a Guvernului.

## Da, mulþumesc.

Domnul senator Doru Laurian Bãdulescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi ºi stimaþi invitaþi,

Astãzi, avem în analizã proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe pe perioada vacanþei parlamentare. Sigur, este normal ca la un astfel de moment, în aceastã perioadã, sã primim o astfel de solicitare din partea Guvernului. Este datoria Senatului sã analizeze în procedurã de urgenþã, în comisii ºi apoi în plen, astfel de solicitãri. ªi, într-adevãr, Senatul s-a mobilizat. Imediat ce a fost primit proiectul de lege, comisiile s-au întrunit, s-au elaborat niºte avize, s-au transmis comisiei care trebuie sã elaboreze raportul, Comisia juridicã, ºi acest raport a fost fãcut.

Iatã-ne acum aici. Sala este plinã, forfoteºte de reprezentanþi ai Executivului, iar noi suntem în situaþia de a discuta din nou un pachet, un morman de propuneri de ordonanþe de urgenþã, aºa cum nu ne-a mai obiºnuit decât guvernul Vasile, anul trecut, înaintea vacanþei.

Repet, este de datoria noastrã sã sprijinim Executivul prin elaborarea propunerilor, prin discutarea, analizarea propunerilor legislative ºi elaborarea unui cadru, aprobarea unui cadru legislativ dupã care Guvernul sã îºi ghideze în continuare activitatea, potrivit programului de reformã ºi a strategiei de dezvoltare pe termen mediu. Însã aceastã relaþie, acest raport între Executiv ºi Legislativ trebuie sã fie, totuºi, un raport bilateral. Aºa cum noi rãspundem cu solicitudine fiecãrei cereri a Executivului, aºa consider cã ºi Executivul trebuie sã se conformeze acelor prevederi constituþionale, acelor prevederi ale Regulamentului Senatului, care determinã activitatea normalã a Legislativului.

Suntem aici, stimaþi colegi, din nou, în prezenþa unui morman, nu pot sã îl numesc altfel, de propuneri legislative, 136 la numãr, ceea ce reprezintã o creºtere substanþialã faþã de cele primite cu un an în urmã, numai 117 Ñ vedeþi, aºadar, cât de puþine am primit anul trecut Ñ, propuneri pentru a fi reglementate de Executiv în perioada vacanþei parlamentare, prin ordonanþe de urgenþã. Sunt domenii diferite, sunt domenii care nu îºi au locul împreunã.

Permiteþi-mi sã calific aceastã atitudine, care are deja un precedent, drept neproductivã, neprieteneascã, dacã pot folosi acest termen în relaþiile dintre Executiv ºi Legislativ, ºi chiar nelegalã. Atât timp cât un pachet de o asemenea cantitate, cu atâta varietate de propuneri de ordonanþe de urgenþã, ajunge pe masa Legislativului, sigur cã trebuia sã avem, trebuia sã ni se acorde ºi timpul necesar pentru a-l dezbate, pentru a crea, într-adevãr, din aceste legi, cum vor deveni dupã aprobarea în Senat, un cadru legislativ care sã fie productiv, eficient ºi care sã ghideze activitatea agenþilor economici ºi a celorlalte instituþii.

Da, vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Dumitru Badea.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi reprezentanþi ai Guvernului,

Voi încerca sã fiu foarte scurt. Pentru aceasta, dau citire art. 3: ”În domeniile de abilitare prevãzute în pre- zenta lege, dacã au fost adoptate proiecte de lege sau propuneri legislative de cãtre una din Camerele Parlamentului ori au fost elaborate ºi depuse rapoarte ale comisiilor permanente sesizate în fond, acestea vor fi avute în vedere de Guvern la emiterea ordonanþelor.Ò

A intrat în practica Guvernului ca, pe la jumãtatea procesului legislativ, sã îºi aroge dreptul de a întrerupe acest proces legislativ ºi a legifera în locul Parlamentului.

Eu cred cã, din start, acest art. 3 nu îºi are locul în aceastã Lege de abilitare a Guvernului.

Mai înainte, era cineva Ñ mi se pare cã domnul senator Tocaci Ñ care vorbea despre necesitatea ca Parlamentul sã devinã, într-adevãr, forul legislativ al þãrii. Este cam târziu pentru treaba aceasta, dar cel puþin în ultimul moment sã manifestãm fermitate în ceea ce priveºte îndeplinirea atribuþiunilor constituþionale de cãtre noi.

Mai sunt câteva prevederi asupra cãrora nu insist ºi cãrora nu le înþeleg rostul. Iatã, de exemplu, iarãºi, se încearcã modificarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea personalului autoritãþii judecãtoreºti, republicatã. Vã amintiþi câte insistenþe din partea domnului ministru al justiþiei pentru a modifica aceastã lege! Nu a reuºit în Parlament, dar îl vom abilita ca sã modifice din nou salarizarea personalului din justiþie.

ªi mai sunt ºi altele. De exemplu, aceastã ordonanþã care se cere, privind clarificarea patrimoniului fostului U.T.C. Deci, de zece ani, se discutã problema aceasta ºi se încearcã acum sã se rezolve într-o lunã de zile, cât va legifera Guvernul, practic.

Nu insist asupra unor prevederi, aci, care sunt de domeniul organicului, al legii organice: Statutul ºi regimul refugiaþilor în România, Regimul paºapoartelor ºi altele. Ele trebuie reglementate prin legi, ºi nu prin ordonanþe. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Cotarcea Haralambie.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnilor membri ai Guvernului,

Sincer, vã spun cã am rãmas surprins de prezenþa acestor persoane pe care nu le-am vãzut timp de patru ani de zile. Þara, þara noastrã, România, în cei patru ani de zile, a avut parte numai de necazuri, atât în domeniul economic, cât ºi în domeniul social, ºi chiar în domeniul politic. Numai câteva exemple vã dau.

În aceastã salã, s-au dezbãtut de cãtre noi, reprezentanþii poporului, aleºii poporului, necazurile care au avut loc în anumite zone ale þãrii. Am cerut acestor oameni, care acum sunt prezenþi, sã vinã sã rezolve, sã soluþioneze aceste chestiuni pe care le-am pus noi în faþa dumnealor. Vã spun foarte deschis ºi cu regret cã nu au vrut sã vinã aici. Ne-au refuzat. Domnilor, ne-au tratat ca pe nimeni.

Acum ce cautã aici, domnilor? Ce cautã, domnilor, acum, aici? Ca sã beneficieze de drepturi legale? Sã le acordãm noi, dumnealor, dreptul sã dea ordonanþe, sã conducã þara? Cã ºi aºa au condus-o cum au vrut, ºi prost. Uitaþi-vã dumneavoastrã la alegerile locale, cã oamenii i-au terminat. Nu au mai avut nevoie de ei. Nici nu discutã despre treaba aceasta. Au fost foarte duri în legãturã cu modul cum aceºti oameni, care sunt prezenþi

aici, au condus ºi au administrat þara româneascã. Eu nu i-am vãzut pe unul în judeþul din care fac parte. Pe unul nu am vãzut din cei de aici, în afarã de domnul ministru de stat Mircea Ciumara, pe care îl respect, ºi care a fost la noi. Este aºa, domnule ministru? Restul, nu am vãzut pe nimeni.

Eu, personal, în calitatea mea de senator, nu sunt de acord sã abilitãm Guvernul sã emitã ordonanþe. Eu sunt de acord ca, atunci când Guvernul are o iniþiativã, mã cheamã, vin ºi noaptea ºi voi vota, dar nicidecum sã le dãm voie acestor oameni sã îºi facã de cap în þara româneascã, când toþi ne-au criticat în aceastã campanie.

Þara a fost condusã, în cei patru ani de zile, trei ani ºi jumãtate, numai prin ordonanþe, aºa cum au dorit cei care sunt la putere, dar pentru interesul lor ºi nu al populaþiei din þarã.

Eu am fost prezent Ñ ºi mi s-a reproºat aceastã chestiune Ñ ºi, din cauza aceasta, Partidul ”România MareÒ, filiala judeþului Caraº-Severin, din care fac parte, a avut multe voturi, mulþi consilieri, viceprimari, vicepreºedinþi ºi aºa mai departe.

...cu benzina!

Lasã-mã cu benzina, cã mã apuc ºi vã dau foc! ”Domnule senator, sã vã duceþi în Senatul României ºi sã nu fiþi de acord ca aceºti oameni sã mai guverneze prin ordonanþele lor. Sã fie discutate ºi sã audã populaþia, poporul român, poziþia sincerã, curatã ºi dreaptã a dumneavoastrã.Ò

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Înseamnã cã legea aceasta a fost mediatizatã, dacã s-a aflat pânã în Caraº-Severin despre lege.

Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Declar, domnule preºedinte, cã ziua de astãzi este marþi. Declar cã este marþi, pentru cã sunt exact cele trei ceasuri rele ale zilei de marþi în care mã gãsesc aici în cea mai extraordinarã cantitate de Executiv pe care am vãzut-o în aceastã cea mai tristã legislaturã de când sunt sub aceastã cupolã.

Aºadar, declar cã este marþi.

În al doilea rând, declar cã acest Guvern, ºi aceste guverne, acest Executiv este foarte abil. Acest Executiv este foarte abil atunci când se prezintã sã ne cearã proiecte de legi pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanþe.

În al treilea rând, amintesc acuza durã a unui institut american de cultivare a democraþiei, conform cãruia Guvernul Vãcãroiu nu a putut guverna democratic, din cauza celor 17 ordonanþe de urgenþã, într-o guvernare. Este de prisos sã dau numere, întrucât lucrurile trec de peste 1.000. Este însã limpede cã, în douã luni de zile, în lipsa Legislativului, problema aceasta a unor ordonanþe, a unor posibilitãþi ale Guvernului, a-i da posibilitate Guvernului sã funcþioneze este normal. Acesta este normalul. Eu nu sunt împotriva principiului, ci eu sunt împotriva modalitãþii în care dumneavoastrã, cel mai antidemocratic Guvern din istoria României Ñ repet, cel mai antidemocratic Guvern din istoria României democratice, aºa Ñ, profitaþi de situaþia noastrã de acum. Veniþi, alaltãieri, ieri-alaltãieri, ºi eu mã întreb acum dacã unele dintre mãsurile pe care, presatã de timp, Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri le-a achiesat sau, la unele dintre ele, a achiesat, mã întreb cât sunt de legale, în condiþiile în care lipsesc anumite avize consultative, avize ale comisiilor.

Pe de altã parte, aþi devenit extraordinar de ”împachetaþiÒ. Mai întâi, pentru cã aþi venit cu un pachet foarte bine legat, din care nu se poate citi aproape nimic sau, cel puþin, dacã citim, citim exact inversul a ceea ce dumneavoastrã gândiþi de fapt, iar dupã aceea, stimaþi domni, dupã aceea nici nu veniþi sã discutaþi cu noi despre ce este vorba. Aºa, veniþi cu niºte formule care pot sã însemne orice, pot sã însemne o lege despre care vorbea Mihail Kogãlniceanu în 1883, o lege care spune altceva decât vrea legislatorul sã ºtie poporul.

ªi _Decebal per Scorilo_ .

Domnule, _Decebal per Scorilo_ , trebuie sã ºtiþi, ”domnule cimentÒ, _Decebal per Scorilo_ Ñ aceasta este o formulã, domnule, este o formulã ce nu poate sta pe gurile oricui, pe buzele oricui!

Revin!

Vã rog sã nu bãgaþi cimentul în Legea de abilitare.

Sigur. Fãrã îndoialã cã domnul coleg înþelege cã între noi este o relaþie specialã, cimentuitã de veacurile în care ne aflãm aici.

Vã rog sã vã referiþi doar la lege!

## Da. Revin.

Aºadar, nu sunt împotriva unora dintre aceste ordonanþe sau a ideii pe care o au ele. Din nefericire, Guvernul a fost neonest. Observaþi cât sunt de cuminte spunând ”neonestÒ. Aº zice altfel. ªi mai puþin. A fost nu îndeajuns de onest cu noi, sã ne spunã despre ce este vorba.

Spre meritul Domniei sale, ministrul educaþiei naþionale s-a prezentat la comisie, unde ne-a explicat punct cu punct ºi am discutat omeneºte fiecare dintre ordonanþele pe care are de gând sã le propunã în acest context, ºi mi se pare cã a fost o modalitate. Ei, cã nu am fost noi de acord cu totul ºi nu am fost întru totul de acord, însã a fost o discuþie foarte utilã ºi, în ultimã instanþã, am votat în comisie, am votat toate aceste ordonanþe pe care Domnia sa ni le-a propus ºi, repet, le-am discutat, ceea ce nu s-a întâmplat în alte situaþii.

Repet: este nedemocratic. Repet: este nonconstituþional. Repet: cineva ne crede niºte pelicani. Domnilor, sunt de acord sã fie Parlamentul un ”parlament de pelicaniÒ, dar nu prin proiecte de ordonanþã de urgenþã. Daþi-i mãcar texte, dacã tot este sã fim pelicani. Adicã sã ne putem hrãni cu ceva, nu cu ordonanþe din acestea pe care trebuie sã le înghiþim, venind imediat, înainte de miezul nopþii. Adicã ce credeþi dumneavoastrã, onoraþi reprezentanþi ai Guvernului?! Pentru cã nu este Guvernul aici, ci reprezentanþi ai Guvernului. Guvernul ºi aici vine prin reprezentanþi. Uneori, vine chiar prin înlocuitori. Aºa!

Domnilor, chiar credeþi cã noi nu ne prindem? Nu se poate! Aºa cred unii, cã nu ne prindem. Aºa. Normal ar fi, datoritã modului în care ne-aþi tratat, sã respingem toate lucrurile acestea ºi sã provocãm o crizã guvernamentalã. Se poate crea o crizã guvernamentalã. Adicã, efectiv, înlãturat Guvernul. Dar nu urmãrim lucrul acesta. Vrem ca în vara aceasta Guvernul sã funcþioneze, este evident, ºi, din acest punct de vedere...

Sau sã plece singur!

Bine, sau sã plece singur, este altceva, dar nu se prea întâmplã. Din acest punct de vedere, eu cred cã trebuie discutat aºa cum se cuvine ºi atât cât se poate, dar nu se poate face într-o searã.

Daþi-mi voie sã spun cã intervenþia aceasta, extraordinarã, îmi aratã mie cã ordonanþele dumneavoastrã sunt extraordinar de ordinare. Adicã este opusul ordinarului, în condiþiile în care ordinarul este normalul ºi în care extraordinarul este opusul normalului. În acest sens vorbesc de extraordinar.

Domnilor, este evident cã putem trece, dupã ce vor vorbi ºi alþii, putem trece la treabã ºi, în mãsura posibilului, putem. Adicã putem, pentru cã nu se poate altfel. Aveþi dumneavoastrã o altã soluþie?

Deci sunt trei: una Ñ Guvernul pleacã singur, dar nu pleacã. El de-abia a venit. El de-abia a venit aici. El nici nu ºtia unde este sala aceasta.

Vã rog sã vã referiþi doar la Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe.

Bine. În al doilea rând, noi putem sã dãm peste tot sau sã cerem înlãturarea Guvernului, ceea ce nu este cazul. Sã trecem, deci, pe discuþie, astfel încât sã fim utili Guvernului, iar Guvernul sã îºi ducã pânã la sfârºit crucea pe care ºi-a asumat-o.

Aºadar, sunt pentru discutarea fireascã, în procesul acesta, chiar dacã aceste condiþii sunt nefireºti sau nu sunt întru totul fireºti.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Stimaþi colegi,

Ñ Dacã nu mã uimeºte numãrul de 136 de ordonanþe mi se pare cã atâtea sunt Ñ, mã mirã totuºi cã între acestea se aflã una privind cinematografia. De ce spun acest lucru? Pentru cã, cu ani în urmã, respectiv în 24 octombrie 1997, a apãrut Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 67, uºor modificatã prin Legea nr. 154 din 15 iulie 1998. Ea a fost luatã în discuþia Parlamentului ºi republicatã în temeiul art. 2 din Legea nr. 22 din 18 ianuarie 1999.

Doamnelor ºi domnilor,

Am în mânã trei documente: aceastã ordonanþã republicatã, am un proiect, o propunere de modificãri, Ordonanþã de urgenþã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 22/1999 ºi, bineînþeles, observaþiile mele la aceste ultime propuneri. Sigur, îmi rezerv dreptul, în momentul în care se ajunge la punctul respectiv, sã-l susþin în detaliu.

Ceea ce mã mirã însã, domnule ministru de stat, mã mirã de ce este nevoie, la nu mai puþin de un an de zile, când s-a dat o lege care a completat o ordonanþã de urgenþã cel puþin în 70 de puncte, întãrind ordonanþa de urgenþã care aducea o noutate, aceea a finanþãrii moderne a unei cinematografii, deci prin aceastã Lege nr. 22 s-a creat o a doua mare posibilitate a fondului cinematografic ºi al patrimoniului naþional cinematografic.

Iatã cã Domniile voastre veniþi la mai puþin de un an, înainte ca aceastã lege... vreau sã vã spun cã Ordonanþa de urgenþã nr. 67, republicatã, nu a fost niciodatã aplicatã, deºi ea este lege. Vã pot dovedi, domnule ministru de stat, cã nu numai cã nu a fost aplicatã, dar a fost respinsã, respinsã public ºi respinsã prin documentele date de douã comisii senatoriale ºi de Ministerul Justiþiei.

Sigur cã, în principiu, se pune o singurã întrebare: Într-adevãr, nu existã sau e atât de perfectã aceastã lege-ordonanþã, încât nu suferã modificãri? Nu, domnilor! Într-adevãr, consider, personal ºi ca unul din cineaºtii cei mai vechi din þara asta, cã trebuie sã se opereze modificãri în aceastã lege-ordonanþã. Aceste modificãri însã, de ce trebuie fãcute în fugã, în vacanþa de varã a comisiilor parlamentare, atunci când nimeni nu se va putea consulta cu specialiºtii din cinematografie, cu parlamentarii din cele douã comisii ºi, în felul acesta, Domniile voastre, Guvernul, veþi vota, veþi accepta o ordonanþã care, în mod sigur... de ce spun acest lucru, de ce-mi permit sã spun acest lucru? Este pentru cã modificãrile le am în aceastã mânã. Aceste modificãri pe care, când va veni la punctul respectiv, la detalii, le voi putea comenta, dar aceste modificãri demonstreazã clar faptul cã Oficiul Naþional al Cinematografiei de un an de zile nu respectã aceastã ordonanþã, nu respectã aceastã ordonanþã, iar faptul cã emite o serie de modificãri care nu au legãturã nici cu legea, nici cu ordonanþa, deci modificãri de fond, de structurã a cinematografiei, pentru cã, atunci când Oficiului Naþional al Cinematografiei îi vorbeºti de un fond, deci exista un fond al cinematografiei, vorbeºti de un fond al cinematografiei ºi audiovizualului, fãrã ca aceastã instituþie sã existe, înseamnã cã cei care v-au fãcut aceastã propunere, propunere pe care dumneavoastrã aþi respins-o în Guvern ca ordonanþã de urgenþã, dupã informaþiile mele, de ce, domnilor, este nevoie de ordonanþã în timpul verii? Am venit... Nu fac caz acum de faptul cã în cadrul Comisiei de culturã ea a fost respinsã, nu are nici o importanþã. Dar faptul de a încerca sã introduceþi modificãri într-o lege schimbând structural Legea cinematografiei, înseamnã cã domeniul respectiv, vã garantez eu, va dispare. În aceastã situaþie, eu am o singurã propunere: renunþaþi ca acest lucru sã fie rezolvat printr-o ordonanþã ºi vã promit cã în cele 5 zile Ñ 7 zile

Da. Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi,

Declar închise dezbaterile generale. Îl rog pe domnul ministru Mircea Ciumara sã prezinte rãspunsuri la întrebãrile formulate în plenul Senatului de cãtre colegii senatori.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Începând de la primul senator care a luat cuvântul, foarte mulþi au apreciat faptul cã din partea Guvernului suntem foarte mulþi prezenþi. Eram chiar tentat sã bãnuiesc cã este o apreciere pozitivã a mobilizãrii de astãzi, pânã în momentul în care am fost întrebaþi ce cãutãm aici. ªi, în asemenea condiþii, nu ºtiu ce sã vã rãspund la întrebare. Dacã se spune sã plecãm Ñ plecãm, ne supunem.

Domnul ministru Mureºan a plecat ieri dimineaþã în provincie, pentru problemele specifice ale ministerului ºi nu a reuºit sã ajungã în timp util. Eu mã informez ºi vã comunic motivaþia, de ce nu a ajuns la timp. Ceea ce eu pot sã vã spun este cã reprezentantul de faþã al Ministerului, Agriculturii vã poate confirma, în douã sãptãmâni se rezolvã problema care vã îngrijoreazã, cã nu ne apucã iarna cu ea. Dar rugãmintea mea este, domnule senator, în momentul în care se ajunge la punctul respectiv din proiectul de lege, sã cereþi toate explicaþiile cuvenite.

Am fost întrebat de ce a venit acest proiect de lege cu mare întârziere, iar eu v-aº da numai o motivaþie. Gândiþi-vã cã am fãcut acea strategie pe termen mediu de dezvoltare ºi de acum încolo proiectele de acte normative nu vor mai fi fãcute la întâmplare, cã vrea un ministru sau altul, ci într-o concepþie sistematicã, care pe viitorul Guvern, care va fi din iarnã, sã-l punã în situaþia sã poatã continua, dupã aprecierea acestui Guvern, procesul legislativ, în mod normal, pentru a ne putea încadra în Europa. Dacã luaþi în calcul momentul în care a fost finalizatã aceastã strategie, vã daþi seama cã timpul a fost presant pentru noi ºi nu am putut sã rãspundem cerinþei normale, sã venim mai devreme cu aceastã propunere.

În ceea ce priveºte faptul cã în iarnã, din 108 domenii pe care le-am abilitat, am scos numai 61 de ordonanþe, vã reamintesc cã am fost rugat astã iarnã ca, acolo unde existã suspiciunea cã s-ar încãlca un domeniu ºi alte motivaþii, sã ne abþinem sã emitem ordonanþe. Noi ne-am conformat ºi am cãutat sã respectãm solicitarea dumneavoastrã. Nu înþeleg de ce ne suspectaþi cã am subestima Parlamentul. Sãptãmâna trecutã, pentru a putea sã aveþi la dispoziþie toate explicaþiile cuvenite din partea Guvernului, am amânat ºedinþa de Guvern ºi am trimis toþi miniºtrii sã vinã la comisiile de specialitate sã rãspundã la toate întrebãrile, solicitãrile ºi explicaþiile care au fost.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc, domnule ministru.

Nu vã supãraþi, stimaþi colegi, deci domnul ministru Ciumara n-a fãcut altceva decât sã prezinte expunerea de motive ºi sã prezinte explicaþii legate de întrebãrile dumneavoastrã. Sigur cã aveþi posibilitatea ca, la dezbaterea pe articole sau, aºa cum spune textul constituþional, pe domeniu de activitate, sã formulaþi întrebãri ºi sã primiþi rãspunsuri din partea celor care sunt prezenþi astãzi în salã ºi reprezintã ministerele, motiv pentru care va trebui sã trecem la dezbaterea legii, pe articole.

Dacã sunt observaþii?

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Procedurã!

Nu vã supãraþi, domnule senatorÉ Da, sã vedem ce probleme de procedurã aveþi.

Domnule preºedinte de ºedinþã, vreau sã fac observaþia cã deja am ieºit din programul votat, cã mã aºteptam ca domnul ministru Ciumara sã fie cel care spune: ”Stimaþi senatori, suntem aici prezenþi sã rãspundem la întrebãrile ºi interpelãrile pe care le puneþi, de aceea am venit în aceastã formulã!Ò Cred cã este cazul sãÉ

Stimaþi colegi,

Haideþi sã nu depãºim, pentru cã aceastã chestiuneÉ solicitarea Guvernului de a se emite ordonanþe s-a fãcut, de zece ani, întotdeauna.

Da, domnule preºedinte de ºedinþã, sunt de acord cu dumneavoastrã, dar cel puþin o datã într-un anÉ

Sã nu depãºim o anumitã limitã!

Ésã avem ºi noi onoarea sã ni se rãspundã la întrebãrile ºi interpelãrile pe care le facem!

Nu vã supãraþi, nu am intrat la punctul acesta al ordinii de zi, o sã intrãm peste puþine momente.

Pãi, n-avem când sã mai intrãm, dacã dumneavoastrã spuneþi sã intrãm în dezbaterea legii.

Eu nu am spus sã terminãm aceastã lege, pentru cã bãnuiesc cã Senatul nici nu doreºte sã plece în seara asta acasã pânã nu terminã legea. Am spus numai cãÉ

Domnule preºedinte de ºedinþã, nici cvorumul nu putem sã-l verificãm în situaþia în care ne aflãm, vã rog sã mã iertaþi.

Am spus numai cã, neterminându-se programulÉ de aceea nu am pus la vot. Pentru cã dumneavoastrã aþi votat un program pânã la orele 19,30. Este adevãrat cã mai este încã un punct pe ordinea de zi.

Deci, dacã sunt observaþii în legãturã cu titlul legii, am întrebat! Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Titlul legii este adoptat cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri.

Stimaþi colegi, eu vã propun sã facem cel puþin litera A, care nu a ridicat probleme nici în Comisia juridicã, lãsândÉ ( _Vociferãri._ ) Deci este foarte interesant. Asist de mulþi ani la astfel de dezbateri, întotdeauna dezbaterile sunt furtunoase, iar legea se voteazã în unanimitate. Deci, stimaþi colegiÉ Eu vã propun, nu ºtiu dacã solicitã cineva sau nu, sã continuãm o jumãtate de orã dezbateri legislative pe acest proiect de lege.

De acord!

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Solicitarea Ð acceptatã cu 77 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi 3 abþineri. Observaþii la preambulul art. 1. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 81 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã, 4 abþineri. La litera A, poziþia 1 Ñ observaþii. Da, domnul senator Boilã.

A mare.

Da, la punctul A mare. Punctul 1É cã mergem pe puncte, ca sã vedem unde sunt probleme, sã primim explicaþii ºi le putem vota. Vã rog, domnul senator Boilã.

Domnule preºedinte,

Cu ocazia avizãrii din partea Comisiei drepturilor omului a acestui proiect de lege, am fãcut un amendament. Nu ºtiu care a fost rezultatul, cã vãd cã nu apare nicãieri acest amendament.

La punctul 1 de la litera A, de la art. 1?

La punctul 1, litera A. ªi anume, problema era urmãtoareaÉ

Transportul de petrol ºi gaze? Drepturile omului?

NuÉ Aderarea României la tratate. ( _Vociferãri._ )

A, la titlu? ( _Vociferãri._ ) Lãsaþi sã vorbeascã. Pãi, dacã nu-l lãsaþi sã vorbeascã! Vã rog, aveþi cuvântul.

Art. 1 litera A. Aderarea României la tratate ºi convenþii internaþionaleÉ

Vã rog, vã rog sã prezentaþi amendamentul.

Pãi, asta a fost problema, anumeÉ

Vã rog sã prezentaþi amendamentul în plen, dacã l-aþi formulat în comisii. Pentru cã, potrivit Regulamentului Senatului, în condiþiile în care-l susþineþi, sunteþi obligat sã-l prezentaþi în plen.

Da, o sã-l prezentãm. Nu asta este problema acuma, prezentarea în scris.

Pãi, nu vã supãraþi, ori sunteþi de acord, ori prezentaþi un amendament, cã, dacã nu, mergem mai departe.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.

ªi anume: a fost urmãtoarea problemã Ñ ratificarea unor tratate importante prin ordonanþã mi s-a pãrut imposibilã. Este un atribut al Parlamentului ºi înseamnã cã Executivul doreºte sã negocieze, sã trateze, sã semneze, eventual sã ratifice ºi sã-l ºi denunþe, ocolind Parlamentul. Pentru o serie întreagã dintre aceste convenþii ºi tratate care sunt amintite aici, n-avem nimic împotrivã, dar formularea în felul acesta: aderarea României, dupã aia, douã puncte ºi înºirare, ar putea sã fie interpretatã cã ºi alte tratate, despre care în nici un caz nu suntem de acord, ar putea sã fie cuprinse în astfel de ordonanþe, ºi anume, vã spun sincer, este vorba despre Tratatul cu Moldova, care a fost negociat, semnat, ocolit Parlamentul, complet, ºi care ar putea, eventual, sã fie ratificat în afara Parlamentului ºi fãrã discuþie cu Parlamentul, prin simpla ordonanþã. Acest lucru am vrea sã-l evitãm. Desigur, dacã interpretãm corect aceste douã puncte, ºi urmeazã ºi restrictiv acest lucru, înseamnã cã numai cele prevãzute aici ar fiÉ Dar vã spun foarte sincer cã nu am deloc încredere în capacitatea de a interpreta corect aceste lucruri, dacã nu se prevede expres.

ªi, de aceea, ceea ce cerem este urmãtorul lucru: sã se prevadã cã numai aceste ratificãri ºi aceste elaborãri care sunt înºirate vor putea face obiectul unor ordonanþe. Asta este toatã problema.

Da, îl rog pe domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu sã precizeze dacã GuvernulÉ Da, vã rog! Vã rog, domnul senator Viorel Cataramã.

Domnule preºedinte, domnilor colegi, din textulÉ

Lãsaþi la urmã, domnule preºedinte, poate mai sunt întrebãri.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Eu cred cã aici ar trebui sã daþi cuvântul Executivului sã ni se explice despre ce e vorba, pentru cã este o atribuþie a Parlamentului sã ratifice tratatele, convenþiile la care România este parte. Din text, aºa cum este, este ambiguu. Eu, personal, cred cã nu se poate înþelege clar dacã e vorba de o încheiere a unor convenþii, dacã e vorba de ratificare ºi aºa mai departe. Deci, ca sã putem discuta în cunoºtinþã de cauzã, eu aº ruga Executivul, sã ni se explice clar ce se urmãreºte pe punctul A mare. E vorba de ratificarea unor convenþii, care este un atribut al Parlamentului, sau de încheierea unor convenþii ºi trimiterea spre ratificare la Parlament?

Domnul senator Corneliu Turianu.

Prezint amendamentul, da. ªi anumeÉ Trebuie sã vã explic despre ce este vorba, cã vãd cã nu s-a trecut deloc în raport aceastã problemã.

În ceea ce mã priveºte, cred cã nu e vorba nici de una, nici de alta, pentru cã se pare cã Guvernul se aflã într-o eroare, cel puþin în ce priveºte sintagma: ”ratificarea de tratateÒ. ªi eu anunþ Guvernul României cã, potrivit art. 91 din Constituþia României, textul marginal fiind intitulat ”Atribuþii în domeniul politicii externe ale Preºedintelui RomânieiÒ, Preºedintele încheie tratate internaþionale în numele României, negociate de Guvern, ºi le supune spre ratificare Parlamentului, în termen de 60 de zile. Deci încheierea tratatelor, ca ºi supunerea lor spre ratificare singurului organ competent Ñ Parlamentul României Ñ este de atribuþie exclusivã a Preºedintelui României. Eu, unul, nu-mi aduc aminte, n-am ºtiinþã sã fi intervenit vacanþa funcþiei de Preºedinte al României. Eu ºtiu cã existã un Preºedinte al României, care aplicã Constituþia. În al doilea rând, observaþi cã textul fixeazã un termen: 60 de zile. Termenul sub supunere spre ratificare este de 60 de zile. Pãi, bine, termenul ãsta curge de la data încheierii tratatelor, domnilor, nu curge de la data aprobãrii legii de abilitare. Pãi, dacã o luãm aºa, eu vã citesc douã legi aici ºi se cere abilitarea! ”Acceptarea amendamentelor la anexa Convenþiei internaþionale privind stadiile de pregãtire ale navigatorilor, adoptatã la Londra, 7 iunie 1978Ò, ”Brevetarea ºi efectuarea serviciului de cart, convenþie Ñ Londra, 7 iulie 1985Ò, ”Acceptarea unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1974, pentru ocrotirea vieþii omeneºti pe mareÒÉ o fi cu marea, aºa, dar nu poþi sã ratifici ceva ce nu este de competenþa exclusivã a Guvernului României. ªi cu atât mai mult cu ordonanþe, nu vã mai þin teoria ordonanþei, nici vorbã de ordonanþe pe aceastã problemã. Nici vorbã de aºa ceva! Motiv pentru care, colegi senatori, vã rog sã respingem în întregime pct. 1, în ce priveºte politica aceasta externã. Dacã doriþi, totuºi, dacã consideraþi cã anumite proiecte sunt încheiate de Preºedintele României în timpul mandatului sãu, poate sã fie ºi mandatul anterior, sã le admitã, dar ne oprim noi acum la aprobarea afilierii României la unele organizaþii sportive internaþionale ºi plata cotizaþiilor, retragerea României din calitatea de stat membru al Institutului de cercetãriÉ Domnii mei, nu cred cã trebuie sã coborâm aºa de jos. Eu vã rog sã respingem integral pct. 1.

Da, alte observaþii, dacã sunt, de principiu, la litera A. Dacã nu, rog reprezentanþii Executivului sã rãspundã ºi, de asemenea, domnul preºedinte al Comisiei juridice, Rãsvan Dobrescu.

## Domnule preºedinte,

Dacã ne uitãm la cele 27 de puncte de la pct. A, nu urmeazã al 28-lea ºi etc. Deci cele 27 sunt exclusive. Nu înþeleg la primul coleg care a întrebat care este teama dânsului cã am introduce al 28-lea sau al 29-lea. În al doilea rând, rugãmintea mea este la finele celor 27 de puncte, dacã sunt suspiciuni, sã discutãm în cazul respectiv, nu în general, în bloc, deºi, în mod concret, la nici unul din cele 27 mã tem cã nu se va întâmpla sã ratificãm un tratat internaþional, cum ar fi cel cu Moldova sau de altã gravitate.

În al treilea rând, la fiecare din cele 27 de puncte, se menþioneazã explicit: ratificare, aprobare etc. Deci se spune ce se are în vedere prin actul respectiv. De aceea, rugãmintea mea este sã trecem pe puncte ºi punctele în care aveþi reþineri le vom elimina, dacã consi-

deraþi dumneavoastrã! Dar nu putem elimina un capitol in extenso, fiindcã s-ar putea ca în unul din cele 27 de puncte sã fie niºte lucruri discutabile. ( _Vociferãri._ )

Da, dacã ceilalþi reprezentanþiÉ ( _Rumoare._ ) Solicitaþi cuvântul, domnule Dumitraºcu? Dacã ceilalþi reprezentanþi ai Executivului solicitã cuvântul? Numai puþin!

Vã rog, domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu.

Din cele 24 de domenii în care Guvernul solicitã abilitarea de a emite ordonanþe de Guvern pe durata vacanþei parlamentare, aceastã secþiune A este cea mai precisã, pentru cã în cele 27 de poziþii ale secþiunii A nu se vorbeºte de domenii în care se solicitã permisiunea Parlamentului sã se emitã ordonanþe, ci se precizeazã exact fiecare convenþie sau acord în parte, care urmeazã sã fie ratificat de România pe aceastã cale. Dacã veþi examina fiecare din cele 27 de poziþii, veþi vedea cã nu este vorba de domenii, ci cã este vorba de anumite convenþii concrete internaþionale, ºi câte una pe fiecare punct.

Prin urmare, nu existã nici un motiv de teamã cã ar putea sã fie ratificat pe cale de ordonanþã tratatul încheiat cu Republica Moldova. Dacã doriþi totuºi, neapãrat, ca sã evitãm orice suspiciune ºi orice motiv de teamã, ceea ce ar putea sã fie amendat ar putea sã fie titlul secþiunii, ºi anume prin eliminarea cuvântului ”tratateÒ, ºi acest lucru este perfect posibil din punct de vedere tehnic, pentru cã în nici unul din cele 27 de puncte ale secþiunii A nu se vorbeºte de ratificarea vreunui tratat. Este vorba de acorduri, este vorba de convenþii, este vorba de memorandumuri ºi aºa mai departe. Nu e vorba de nici un tratat ºi conþinutul legii de abilitare nu ar suferi câtuºi de puþin dacã am elimina din titlul secþiunii A de douã ori substantivul ”tratatÒ, care se regãseºte aici ºi care a fost introdus pentru cã aºa se face legea în fiecare an, ºi s-a lucrat în mod mecanic, în loc sã se lucreze fãcându-se aplicaþiunea cererilor concrete din acest an ale Guvernului.

Da, vã rog, domnul senator Cataramã.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Eu am pus o întrebare, am primit un rãspuns, care mã face sã trag o concluzie, ºi anume, cã ratificarea unor tratate sau unor convenþii, numiþi-le cum doriþi, nu este o chestiune de urgenþã. Tratatele încheiate îºi urmeazã cursul ºi pot fi ratificate de Parlament ºi ãsta este un atribut fundamental al Parlamentului: sã ratifice tratate, convenþii ºi aºa mai departe. Sigur cã noi putem sã dãm abilitarea Guvernului pentru a încheia anumite tratate, convenþii ºi aºa mai departe, care urmeazã ulterior sã vinã spre ratificare Parlamentului. ªi atunci, eu fac un amendament concret, pentru cã nu am înþeles caracterul de urgenþã al ratificãrii de cãtre Guvern a unor astfel de convenþii, ca punctul A sã aibã urmãtorul conþinut: ”aderarea României la tratate, convenþii ºi alte înþelegeri internaþionaleÒ, rãmânând ca tot ce înseamnã ratificare sã rãmânã un atribut exclusiv al Parlamentului în momentul în care se reuneºte în toamnã, pentru cã nu are nici un fel de caracter de urgenþã ºi România nu pãþeºte nimic dacã nu ratificã Guvernul sau Parlamentul în urmãtoarele douã luni asemenea tratate sau convenþii sau cum sunt numite în aceste 27 de puncte. Deci asta este propunerea concretã pe care o fac.

Domnule senator Cataramã, puteþi chiar elimina din textul propus de dumneavoastrã referirea la tratate, pentru cã în conþinutul proiectului de lege nu este vorba de nici un tratat.

De acord, domnule preºedinte, dar atunci vã întreb: Care este urgenþa ratificãrii de cãtre Guvern a unor convenþii?

Vã rog frumos sã nu mã întrebaþi pe mine, ci sã-l întrebaþi pe iniþiator, fiindcã dânsul solicitã.

Atunci întreb iniþiatorul. Deci întreb iniþiatorul: Care este urgenþa pentru care se solicitã ca Guvernul sã ratifice convenþii?

Pot sã rãspund?

Da, vã rog, domnule ministru de stat.

Domnule senator, eu vã dau un singur exemplu, cã am fost acum o sãptãmânã în Croaþia. Acea conductã de petrol ConstanþaÐTriesteÉ nu putem sã ne apucãm de treabã, fiindcã Acordul de la Kiev nu intrã în funcþiune pânã nu este ratificat. Este o condiþie ca sã putem sã apelãm la acest acord. De aceea este foarte urgent. Putem lua ºi la celelalte domenii urgenþa lor. Putem lua la fiecare din cele 27 de puncte urgenþã. Deci este urgent. În cazul acesta, în care situaþia energeticã a þãrii în viitorii ani va crea mari probleme, amânarea pânã dupã alegerile parlamentare a aderãrii la acest acord de la Kiev, este o perioadã extrem de gravã pentru securitatea naþionalã.

Am înþeles cã este vorba de 1978É de 1985É

Deci am beneficiat de bunãvoinþa dumneavoastrã, a Parlamentului, ºi acea ordonanþã a trecut la începutul anului ºi a fost foarte important deja la inspectoratul internaþional.

De ce stã de doi ani de zile Ñ asta nu rãspund eu. Eu rãspund cã, dacã nu reuºim acum sã aprobãm, nu putem sã trecem la punerea în practicã a acestui acord, care e în favoarea României.

Eu am luat act, domnule preºedinte de ºedinþã, de aceastã explicaþie, eu îmi menþin amendamentul pe care l-am fãcut la punctul A, dacã doriþi sã-l supuneþi la votÉ

Deci, cu eliminarea cuvântului ”tratatÒ, suntem de acord, nu-i nici o problemã.

Vã rog, alte observaþii? Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Scurtã ºi uºoarã: Recunoaºteþi cã introducerea în titlul capitolului a formulei de ”ratificare de tratateÒ denotã lipsã de profesionism a echipei care a întocmit acest proiect cu care se prezintã în faþa noastrã?

Nu, domnule senator. Recunosc cã mergem pe un tipic normal, care se practicã, ºi l-am respectat.

Recunoaºteþi cã nu existã o concordanþã între conþinut ºi componenþã? Între titlu ºi conþinut? Repet: ideea este doar de formã Ñ sã recunoaºteþi cã a fost o lipsã de profesionism, nu, nu clar, clar, clar, lipsã de profesionalitate în modul în care a fost numitã aceastãÉ lipsã de profesionalitate!

Eu sunt de acord cu dumneavoastrã, dar vã rog sã nu jigniþi colegii noºtri deputaþi. Acest proiect de lege a trecut prin Camera Deputaþilor.

Cu atât mai rãu!

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt intervenþii? Vã rog.

Domnule senator Dumitraºcu, în mod foarte amical, vã spun urmãtorul lucru: din moment ce ar exista acordul ca sã se elimine din titlul secþiunii A orice referire la tratate, nu vãd ce v-ar deranja pe dumneavoastrã sã acceptaþi aceastã situaþie, fãrã sã fie neapãrat necesar sã faceþi reproºuri.

Deci cred cã trebuie, totuºi, sã avem oÉ

Domnule preºedinte, eu credeam cã daþi o explicaþie pe fond. Vã rog sã lãsaþi discuþiile celelalte dupã ºedinþã. Vã rog, domnul senator Doru Bãdulescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Chestiunea ridicatã aici este deosebit de importantã, pentru cã este o chestiune de fond. De aceea, insist pe propunerea fãcutã de colegul meu Cataramã ºi consider cã rãspunsul pe care ni l-a dat domnul ministru de stat nu este edificator. În plus, exemplul pe care l-a luat privind punctul 1 de aici Ð Ratificarea acordului-cadru asupra cadrului instituþional pentru crearea sistemelor interstatale de transport pentru petrol ºi gaze Ð cred cã este nefericit ales, mai ales cã eu la acest punct am o serie de comentarii ºi întrucât sesizez, simt cã este un punct deosebit de important. Aici, în cadrul punctului A din legea de abilitare, este vorba de propuneri de ratificare de acorduri în cea mai mare parte. Dacã vã uitaþi, majoritatea au un grad de învechire substanþial, chiar ºi acesta pe care l-a dat ca exemplu domnul ministru de stat Ciumara, care este de aproape un an de zile, din 29 iulie 1999. Pânã acum aveam timp suficient sã ne ocupãm de el, iar faptul cã restul, toate celelalte, 27 sau câte sunt, constituie, de fapt, problema în discuþie, acea ratificare, care ar trebui sã rãmânã în sarcina Legislativului, mã face sã revin la propunerea colegului meu, ºi anume, aceea care mi se pare productivã, care nu blocheazã discuþiile, ºi anume, cea de modificare a titlului, pentru cã încã suntem la titlu, în sensul scoaterii cuvântului de ”ratificareÒ de aici ºi în acest fel am putea abilita Guvernul pentru punctul A, ratificarea urmând sã se facã de cãtre Parlament în sesiune extraordinarã sau într-o sesiune normalã.

Deci vã rog sã supuneþi la vot propunerea, pentru cã este deosebit de importantã ºi cred cã este logicã. Cred cã însãºi comisia, de data aceasta, are un punct de vedere favorabil acestei propuneri.

Vã mulþumesc.

Alte intervenþii?

Vã rog, domnul senator Ionel Aichimoaie.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Consider cã punctul A trebuie sã rãmânã aºa cum a solicitat Guvernul ºi motivaþia, care cred eu cã trebuie datã ºi ca rãspuns la întrebãrile puse de colegii noºtri, este faptul cã aceste acorduri ºi convenþii trebuie însoþite de deschiderea unor fonduri care vin de la B.I.R.D., de la B.E.R.D. ºi pe perioada vacanþei ele trebuie sã se deruleze. Deci aceste acorduri vor fi însoþite de sumele de bani care se desfãºoarã sau se deruleazã în cadrul unui acord. Or, nu putem aºtepta pentru obþinerea acestor fonduri perioada de vacanþã, pânã când Parlamentul îºi reia lucrãrile.

Deci ãsta cred cã este principalul motiv pentru care aceste acorduri trebuie sã fie menþinute ºi care trebuie sã se realizeze de cãtre Guvern.

Da. Domnul senator Corneliu Turianu.

Deci înlãturarea din titlu a cuvântului ”ratificareÒ nu este suficientã.

Domnilor senatori, eu vã citesc prevederile articolului 107 din Constituþia României, punctul 4: ”Hotãrârile ºi ordonanþele adoptate de Guvern se semneazã de primulministru, se contrasemneazã de miniºtrii care au obligaþia punerii lor în executare ºi se publicã în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenþa hotãrârii sau ordonanþei. Hotãrârile care au caracter militar se comunicã numai celui interesat.Ò

Vã rog sã observaþi un singur lucru: nu se înþelege cã Guvernul României nu are atribuþia de a ratifica nimic? Numai Parlamentul poate ratifica tratate, convenþii ºi ce vreþi dumneavoastrã. Deci astea trebuie formulate distinct, aceste convenþii internaþionale, de împrumut, de ratificare, de acorduri. Noi abilitãm. Ce sã facã Guvernul? Sã rati-

fice. Abilitãm Guvernul sã instrumenteze în locul nostru. Noi dãm o abilitare Guvernului sã ratifice hotãrâri. Nu se poate aºa ceva. Nu treceþi peste textul constituþional. Nu putem abilita Guvernul în cadrul procedurii delegãrii legislative pânã sã ºi ratifice. Mâine-poimâine îl delegãm sã ºi voteze, domnilor, nu mai rãmâne decât sã ºi voteze ºi sã se serveascã singur. Nu se poate aºa ceva! Deci ce e de fãcut dacã este aºa urgenþã mare ºi se gãseºte urgenþa cu 3 zile înainte de încheierea sesiunii? Faceþi, domnilor, separat ºi daþi Parlamentului României sã ratifice ce doriþi dumneavoastrã, separat aceste acorduri, dacã este aºa urgenþã mare, dar nu pe filiera ca sã semneze primul-ministru operaþia de ratificare. Este inadmisibil aºa ceva!

Da, vã rog.

Domnul ministru de stat, mai doriþi sã luaþi cuvântul sau nu?

Eu nu am cerut sã iau cuvântul, pentru cã, în primul rând, aici este vorba despre probleme de specialitate juridicã ºi numai Comisia juridicã poate sã se pronunþe pe domeniul acesta, nu eu. În al doilea rând, practica de pânã acumÉ mã mir cã domnul senator pânã acum nu aÉ, cã nu este prima datã când se face lucrul ãsta, ori noi discutãm pentru fiecare sesiune! Iertaþi-mã.

Daþi-ne un singur exemplu când a ratificat Guvernul.

Vã rog, domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu, dacã doriþi.

Domnilor colegi, o serie întreagã de acorduri internaþionale a cãror ratificare se solicitã sunt acorduri, protocoale, contracte, memorandumuri de finanþare ºi acestea intrã în vigoare pe data ratificãrii lor. Este informaþia care mi-a fost datã de cãtre doamna ministru Iosefina Moroºan.

Prin urmare, situaþia este urmãtoarea: dacã noi vom abilita Guvernul sã ratifice aceste memorandumuri, acorduri ºi aºa mai departe, finanþarea va veni. Dacã vom aºtepta sã le ratificãm noi în sesiunea urmãtoare, finanþarea va veni din momentul ratificãrii. Întrebarea este urmãtoarea: doriþi ca ratificarea sã vinã acum, în timpul vacanþei, sau doriþi sã o amânãm pentru la toamnã, octombrie-noiembrie? Eu cred cã o soluþie înþeleaptã ºi în interesul þãrii este sã permitem Guvernului sã ratifice aceste acorduri ºi aceste memorandumuri, pentru cã altfel vom fi lipsiþi de posibilitatea de a construi, de a pune pe picioare o serie întreagã de activitãþi care se fac cu credite din finanþarea externã.

4 ani de zile n-au venit banii ºi vin acum, în aste douã luni ºi în aste douã luni ne ºi pun ca sã-iÉ? RatificareaÉ sã ratifice Guvernul! Vã rog sã mã credeþi! Deci este interesul þãrii, e interesul Constituþiei, e interesul legii? Dincolo de toate legile e ceva mai presus de lege, e ceva mai presus de Constituþie! Suntem gata sã renunþãm la Constituþie numai pentru ca sã abilitãm Guvernul, pentru ca sã primeascã o subvenþie!

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 98/6.VII.2000

Vã mulþumesc, domnule senator. O rog pe doamna stenografã sã consemnezeÉ

Constituþia nu spune nimic în sensul susþinut de dumneavoastrã.

O rog pe doamna stenografã a Senatului sã stenografieze ºi sã consemneze de douã ori cã, în calitate de preºedinte de ºedinþã, am acordat cuvântul ºi domnului senator Gheorghe Dumitraºcu ºi domnului preºedinte Rãsvan Dobrescu.

În acelaºi timp!

Nu, atunci când au cerut cuvântul.

Deci, stimaþi colegi, în legãturã cu preambulul literei A din articolul 1, se ridicã douã chestiuni: una, un prim amendamentÉ

## **Domnul Eugen Dijmãrescu Ñ** _Secretar de Stat în Ministerul Afacerilor Externe:_

Domnule preºedinte!

O sã vã ofer cuvântul, deºi l-am întrebat pe domnul ministru de stat.

Deci sunt douã chestiuni ridicate pânã acum de cãtre colegii senatori: un amendament al domnului senator Ð ºi v-aº ruga sã vã pronunþaþi asupra lor Ð Corneliu Turianu, care pe mai multe considerente solicitã eliminarea din text a acestei litere A; al doilea, domnul senator Viorel Cataramã propune Executivului sã renunþe la o parte din propuneri, în sensul de a nu ratifica prin intermediul acestei legi de abilitare convenþiile ºi acordurile internaþionale, sã fie scoase din textul de lege.

Vã rog, domnul ministru Dijmãrescu, sã vã pronunþaþi în legãturã cu aceste douã chestiuni.

Domnule preºedinte ºi domnilor senatori, aº vrea sã-mi permiteþi sã spun un singur lucruÉ

Sã nu dãm abilitare Guvernului acum!

Viorel Cataramã asta a spus, domnul senator! Da, vã rog.

Toate actele internaþionale care sunt prevãzute sub litera A sunt acorduri, convenþii ºi memorandumuri, nu este nici un tratat. Sunt de acord cu scoaterea cuvântului tratat din titlul literei A. În acelaºi timp însã, vã rog, domnilor senatori, sã observaþi cã toate aceste acte pe care le supunem atenþiei dumneavoastrã sunt documente care fac parte din pachetul legislativ de pregãtire a României pentru negocierile cu Uniunea Europeanã din cursul

semestrului II al anului 2000, în temeiul propunerilor de screening preliminar pe cele 12 capitole care au fost transmise de cãtre Comisia Uniunii Europene ºi care au fost fãcute cunoscute. Ele includ transporturile, telecomunicaþiile, pe care le regãsiþi acolo, culturã, audio-vizual ºi altele care sunt toate în cuprinsul acestei listãri.

De asemenea, mai cuprind, vã rog sã observaþi, o serie de memorandumuri de finanþare pentru programe între România ºi alte state învecinate, care au fost ratificate de cãtre partenerii noºtri pentru proiecte, care totalizeazã 10 milioane de euro, cu finanþare în a doua parte a acestui an ºi care nu vor putea sã fie finanþate de cãtre Uniunea Europeanã dacã nu sunt ratificate de cãtre ambele pãrþi. Acesta este scopul pentru care am solicitat abilitarea de cãtre Parlament.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Doru Bãdulescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cred cã un singur cuvânt caracterizeazã ce se întâmplã pânã acum la punctul A: B Â J B Â I M. Bâjbâim, pentru cã nu suntem documentaþi, bâjbâim, pentru cã materialele ne-au fost aduse în pripã, bâjbâim, pentru cã Executivul nu a avut pânã acum reprezentanþi în mijlocul nostru la comisii ca sã ne documenteze, bâjbâim, pentru cã primim diverse explicaþii, bâjbâim pentru cã s-a schimbat ºtafeta la microfon ºi ni se spun alte lucruri. Într-un cuvânt, nu suntem pregãtiþi la ora aceasta sã spunem: Da, la punctul A lucrurile stau în felul urmãtor, putem sã votãm pentru, sau lucrurile stau în felul urmãtor ºi trebuie sã votãm împotrivã. Explicaþiile pe care le-am primit pânã acum ar putea fi considerate suficiente având în vedere cã ºi anul trecut, în varã, legea de abilitare a trecut poate tot în felul acesta, tot aºa, bâjbâind, tot aºa, împingându-se, tot aºa, fãcându-se presiuni, tot aºa, prinzându-ne în crizã de timp, s-au forþat lucrurile ºi am acceptat o datã.

Aici s-au fãcut niºte propuneri constructive din partea colegilor senatori; sunt, dupã pãrerea mea, niºte lucruri demne de luat în seamã. S-au fãcut alte propuneri din partea colegilor senatori care au adus în discuþie finanþarea care poate veni de la tratatul ”xÒ sau faptul cã din trimestrul II Ð ascult acum de la domnul secretar de stat Ð intrãm într-un program care o sã ne îngroape în valutã. Ei, se întâmplã chestia asta exact acum, în o lunã ºi jumãtate sau o lunã, cât este pauza parlamentarã? Se începe totul la 1 iulie ºi noi nu o sã fim aici ºi lucrurile acestea trebuie imediat aprobate în Parlament, pentru cã altfel pierdem trenul? Mã îndoiesc.

Daþi-mi voie, în final, sã revin la problema majorã pe care am ridicat-o, aceea a prestigiului acestei instituþii a Senatului, pentru cã, dacã nici în acest moment, când suntem în preajma alegerilor, nu ne luãm în serios rolul de Legislativ, atunci ne meritãm votul de blam al electoratului. Avem argumente pentru a discuta ºi a sprijini Executivul ca punctul A sã treacã într-un mod apropiat de realitate, într-un mod care este permis de Legislativ ºi în sensul ãsta s-au adus aici contribuþii de cãtre colegii senatori, pentru a se face modificãrile necesare prin amendamente ºi cred cã aceasta o putem face. Probabil cã, dacã mai stãm de vorbã ºi mai schimbãm informaþii Ð eu sunt de acord ca sã facem chestia aceasta poate chiar mâine dimineaþã Ð împreunã cu reprezentanþii Executivului ne putem lãmuri mai bine. S-au ridicat niºte probleme majore aici. Conducta de transport a þiþeiului caucazian prin România spre Trieste este un proiect major. Este vorba aici de aºa ceva? S-ar putea. Oare pierdem trenul dacã nu adoptãm acum prin legea de abilitare? S-ar putea. Dar la fel de bine pot sã vã întreb: oare acest transport nu este un dublu trafic? Ce se întâmplã atunci cu Legea petrolului, care este o lege organicã ºi are prevederi privind transportul ºi sistemul de transport prin conducte? Care sunt implicaþiile? Deci iatã o serie de întrebãri numai la chestiunile pe care aici le-a comentat Executivul ºi care sunt, daþi-mi voie s-o spun, fundamentale. De aceea, la punctul A revin cu propunerea fãcutã de cãtre colegii senatori pentru a debloca discuþiile ºi sunt, aºa cum enumeraþi ºi dumneavoastrã, douã propuneri; ambele sunt constructive ºi ambele cred cã ar putea sã ne scoatã din acest impas ºi revin cu acea propunere pe care am fãcut-o, de a solicita Executivului documentarea suficientã ºi timpul necesar pentru a putea aproba aceastã lege de abilitare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi, nu voi pune la vot. Nu punem la vot acum, domnule ministru.

Nu, dar eu voiam doar sãÉ, dacã sunteþi de acord, domnule preºedinte, sã spun cã toþi colegii mei din Guvern care se aflã aici suntem aici exact pentru ca pentru fiecare punct în parte sã vã putem prezenta toate argumentele ºi toate detaliile pe care dumneavoastrã le doriþi.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Aceasta a ºi fost solicitarea noastrã în urma discuþiilor din Comisia juridicã.

Deci, stimaþi colegi, sã reflectãm în legãturã cu propunerile nu numai de la acest punct A, eu suspend dezbaterile la aceastã lege. Mâine nu cunoaºtem foarte exact dacã vom reuºi de dimineaþã sã epuizãm ordinea de zi la Camera Deputaþilor. În orice caz, în condiþiile în care vom reveni mâine la dezbateri, în Senat, lucrãrile la orele 15,00 vor fi reluate cu aceastã lege. Dacã nu, miercuri de dimineaþã dezbaterile vor începe cu aceastã lege, ºi nu cu altã lege. De aceea, adresãm rugãmintea reprezentanþilor Executivului sã fie prezenþi la dezbateri fie mâine dupã-amiazã, fie miercuri dimineaþã de la orele 9,00 sau mâine, la orele 15,00.

Vã mulþumesc, stimaþi colegi.

Vã adresez rugãmintea celor care doriþi sã plecaþi, sã o faceþi în ordine, pentru a putea, în trei minute, sã continuãm programul Senatului.

O sã vedem acum câþi reprezentanþi or sã mai fie prezenþi în salã.

Domnul senator Boilã, dar când era Ciorbea primministru nu-mi aduc aminte, cã tot aºa au fost probleme!

Stimaþi colegi,

Am sentimentul cã o parte dintre dumneavoastrã aþi renunþat sã prezentaþi oral întrebãrile ºi interpelãrile. Adresez rugãmintea celor care le au în scris sã o facã,

sã fie înregistrate în stenograma de ºedinþã, pentru cã au aceeaºi valoare, iar noi le vom înainta reprezentanþilor Executivului care, în momentul de faþã, bãnuiesc cã se îndreaptã în paºi vioi spre Guvern, fie spre alte zone puþin mai reci.

Nu domnule, nu, cã amÉ

ªtiþi ce se întâmplã? Am rãmas singuri, între noi. Nu, nu, nu, rugãmintea este sã enunþaþi ºi sã o prezentaþi în scris, ca sã le putem prinde în stenogramã.

Domnule, mã duc acolo, la tribunã.

## Spuneþi domeniul.

Deci domnulÉ Stimaþi colegi, sã începem, sã intrãm în ultimul punct din ordinea de zi.

Domnul senator Corneliu Turianu dorea sã adreseze o interpelare domnului ministru de interne, Constantin Dudu Ionescu.

Vã rog, domnule senator.

Deci o scurtã interpelare pentru ministrul de interne Constantin Dudu Ionescu.

Din informaþiile apãrute recent în presã, am înþeles cã, din punct de vedere financiarÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Rog pe domnii senatori sã-ºi ocupe locurile, iar pe invitaþi sã nu perturbe ºedinþa.

Domnul senator Burghelea, domnul senator Burghelea! Domnilor dragã, noi suntem în ºedinþã.

ªtiþi ce zice clopotul? Ori sã vã aºezaþi, ori sã ieºiþi afarã.

Domnule preºedinte, procedurã, dacã-mi permiteþi!

Vã rog, domnul senator.

La o chestiune de procedurã. Noi am primit în casete programul pentru mâine Ð la prima orã, ºedinþã comunã la Camera Deputaþilor.

Se mai menþine acest program, pentru cã era chestiunea cu abilitarea Guvernului?

Nu, nu, nu, poate a fost puþinã gãlãgie.

Deci nu ºtim dacã ºedinþa comunã va dura ºi dupãamiazã.

Dar sigur, dimineaþã este ºedinþã comunã.

Dimineaþa este ºedinþã comunã, sigur, dacã se va termina ºedinþa comunã ºi, în mod normal, la ora 12,00 ar trebui sã se termine, sã spunem la ora 13,00, sã se termine; dupã-amiazã continuãm ºedinþa în Senat, iar în ºedinþã nu luãm în dezbatere alte proiecte de lege, am spus aici, pânã când nu terminãm legea de abilitare.

Ca sã fie clar pentru toatã lumea.

Pentru cã, alfel, vom prelungi programul pânã vineri.

Vã mulþumesc frumos, domnule preºedinte.

Cu plãcere. Deci domnul senator Turianu. Vã rog sã vã ocupaþi locurile, domnilor senatori.

Din informaþiile apãrute recent în presã, am înþeles cã, din punct de vedere financiar, Ministerul de Interne se aflã într-o situaþie cel puþin delicatã.

Astfel, raþia de benzinã pentru o maºinã s-a modificat de la 100 de litri, la 40 de litri, parcul auto se va reduce pânã la 40% ºi cadrele Ministerului de Interne au fost imformate cã nu vor primi nici ”Ordinul 50Ò. În condiþiile în care Poliþia României se aflã în plin rãzboi, pe viaþã ºi pe moarte, cu puternicele clanuri mafiote din þarã, aceste dificultãþi financiare reprezintã un adevãrat pas înapoi fãcut de apãrãtorii legii, ºi asta dupã ce, în urmã cu doar douã sãptãmâni, domnul general Gheorghe Carp anunþa achiziþionarea, chiar în aceastã lunã, a peste 700 de autoturisme performante, pentru poliþiºti.

Iar acum aflãm cã poliþiºtii nu vor mai putea urmãri limuzinele mafioþilor nici mãcar cu rablagitele Dacii din dotare. De ce, domnule ministru?

De asemenea, într-o ºedinþã de comandã aþi dat ordin ca distribuirea ”Ordinului 50Ò sã se facã, vã citez: ”începând cu sergentul major care patruleazã pe stradãÒ. Iniþiativa este lãudabilã, dar oare veþi gãsi puterea de a o transpune ºi în practicã?

Este clar, în lipsa unei atitudini tranºante, lupta împotriva crimei organizate va fi serios afectatã. Iatã de ce aº dori sã ºtiu ce mãsuri de urgenþã preconizaþi pentru preîntâmpinarea acestei situaþii. Cãci e omeneºte; dacã nu-ºi pot primi banii, poliþiºtii vor sfârºi prin a demisiona din Ministerul de Interne. ªi ar fi pãcat, mai ales cã din ”triunghiulÒ INTERNE-JUSTIÞIE-PARCHET, instituþia pe care o conduceþi este singura care a reuºit în ultimul timp niºte rezultate notabile.

Domnule preºedinte,

Eu aº cere sã-i mulþumesc ºi senatorului CataramãÉ eu îi promit, la prima intervenþie, senatorul Cataramã nu va mai vorbi în Senatul României.

Eu nu v-am tratat pe nici unul aºa, n-am jignit nici un coleg

Vã rog mult sã mã scuzaþi, domnule senator!

Am luat act ºi atunci rãmâne valabil, s-a terminat orice incident.

Vã mulþumesc, domnilor colegi.

Vã mulþumesc.

Vã adresãm rugãmintea dacã puteþi sã le prezentaþi doar în sintezã, pentru cã trãiesc un sentiment ciudat, între noi încercãm sã prezentãm aceste întrebãri ºi interpelãri. Este bine cã au mai rãmas câþiva colegi care cel puþin sã le asculte, pentru cã dintre cei 50 de reprezentanþi ai Executivului, prezenþi în urmã cu 5 minute, se pare cã a mai rãmas totuºi domnul ministru Hajdœ G‡bor, colegul nostru, iar noi cu stoicism ne încãpãþânãm sã prezentãm în continuare întrebãri ºi interpelãri. Domnul senator Ioan Avarvarei.

Domnule preºedinte, intervenþia Domniei voastre înainte de a-mi da cuvântul m-a fãcut sã pun ºi un motto: ”Plânge-m-aº ºi nu am cui.Ò

Excelenþei sale Ioan Avram Mureºan, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei.

În conformitate cu Legea nr. 1/2000, care prevede la articolul 9 alineatul 3 cã ”terenurile agricole proprietate de stat care, pe baza actelor doveditoare, au constituit patrimoniul Academiei Române, universitãþilor ºi instituþiilor de învãþãmânt superior de profil agricol trec în proprietatea acestoraÒ, Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã Iaºi, pe baza actelor doveditoare, are de primit în proprietate 14.277 hectare.

Aceastã suprafaþã se aflã în prezent în evidenþele Agenþiei Domeniilor Statului din cadrul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Pentru recuperarea patrimoniului menþionat, Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã Iaºi a fãcut la termen toate demersurile legale necesare, la 9 comisii comunale ºi la 4 comisii judeþene de aplicare a Legii nr. 18/1991 ºi a Legii nr. 1/2000, conform actelor anexate. De asemenea, au fost depuse memorii cãtre Preºedinþie, Camera Deputaþilor, Cabinetul primuluiministru, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, pentru a ne sprijini în obþinerea drepturilor legale solicitate.

Toate aceste demersuri nu au gãsit audienþa necesarã în rezolvarea cererilor noastre.

Mai mult decât atât, în ultimele zile, prin intermediul mass-media, aflãm cã unele din societãþile comerciale care deþin suprafeþele noastre sunt scoase abuziv la licitaþie pentru concesionare, de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, demonstrând prin aceasta cã se încalcã cu bunã ºtiinþã Legea nr. 1/2000, aºa cum este cazul concesionãrii Societãþii Comerciale AGROZOOTEHNICA Ñ S.A., Fãcãeni, judeþul Ialomiþa, având în anexã anunþul publicitar în acest sens.

Considerãm cã Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã Iaºi este îndreptãþitã sã-ºi revendice patrimoniul funciar, ca, de altfel, toate instituþiile ce se regãsesc în Legea nr. 1/2000 articolul 9 alineatul 3 ºi trage un semnal de alarmã pentru firmele care vor participa în acest moment la actul de concesionare a terenurilor noastre, pentru cã merg pe un teren cu nisipuri miºcãtoare.

Vã mulþumesc, domnule senator. Rugãmintea este: pentru domnii senatori care solicitã în special rãspunsul în scris doar sã enunþe ºi sã depunã în scris interpelarea pentru a putea primi rãspuns, ca sã nu mai prezinte în plenul Senatului. Vã rog s-o prezentaþi la doamna secretarã. Domnul senator Mihai Matetovici.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi care mai sunteþi în salã,

Eu doream, dar n-o mai fac, sã constat cã în aceastã ultimã orã de interpelãri din sesiunea parlamentarã care se încheie în aceastã sãptãmânãÉ voiam sã spun, de fapt, cã am primit rãspunsuri la toate interpelãrile, dar ele au fost din ce în ce mai formale. ªi mã opresc aici cu constatãrile, am dat la stenogramã interpelarea. Pentru astãzi, în fond, m-am înscris sã întreb Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei despre cele 57 de mii hectare de teren agricol din Insula Mare a Brãilei, aflate acum în administraþia directã a Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, a ministrului Mureºan, prin Departamentul Domeniilor Publice ale Statului, deci nu se mai poate plânge de un management necorespunzãtor, este al dumnealor, ºi am constatat nu numai eu, ci toatã Brãila, cã, de fapt, acolo se gestioneazã doar interese personale legate de valorificarea recoltei. Aºa a fost în 1999, aºa este ºi astãzi, în 2000, ºeful Departamentului Domeniilor Publice ale Statului este periodic în Insula Mare a Brãilei, doar la rampele de încãrcare în nave pentru export a recoltelor ºi cam atât.

Din acest export, Insula Mare nu beneficiazã de nimic, beneficiile se adunã undeva în Bucureºti, la un S.R.L. care se zice cã este al domnului Mureºan. Pentru insulã toate acestea devin pierderi.

Pe scurt, dirijez aceastã întrebare nu Ministerului Agriculturii Ñ pentru cã nu am primit niciodatã un rãspuns calificat Ñ, ci direct Parchetului General ºi Ministerului Justiþiei.

Întreb: De ce se tergiverseazã valorificarea rapoartelor Comisiei de Control al Guvernului, raportul Corpului de Control al Guvernului, confirmat de Curtea de Conturi Brãila?

Solicit cât mai repede posibil Ñ imediat, dacã se poate Ñ ca Parchetul sã-ºi intre în atribuþii ºi sã facã luminã în acest caz grav care se petrece în Insula Mare a Brãilei.

Haideþi, stimaþi colegi, cã aveam 8 minute la Grupul parlamentar ºi mai sunt încã 3 colegi. Domnul senator Doru Gaita.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu ºi ministrului finanþelor, Decebal Traian Remeº, ºi se referã la problemele deosebite care reprezintã datoriile mari pentru plata energiei termice ale con-

siliilor locale cãtre TERMOELECTRICA. Am detalii în interpelare ºi consider cã singura variantã pentru rezolvarea situaþiei prezente este suplimentarea sumelor necesare, subvenþia energiei termice livrate la populaþie. Las atât la stenogramã, cât ºi secretariatului.

Solicitaþi rãspuns scris, cã altfel urmeazã vacanþa.

Am solicitat la prezenta rãspuns scris. Da. Mulþumesc frumos.

Mulþumesc. Domnul senator Ion Vasile.

La ghinionul cã nu sunt reprezentanþii Executivului aici, eu am ghinion cu toate cã domnul ministru al sãnãtãþii este în salã.

Interpelarea mea presupune un rãspuns mai larg ºi aº dori rãspunsul scris la aceasta. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Bucur Corneliu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamna ministru secretar de stat,

Prima interpelare este adresatã Ministerului Culturii. Ea are 4 puncte. La sugestia Domniei voastre, voi solicita ºi eu rãspunsul în scris. Fac corectura la primul punct alin. 2 privind diferenþele dintre cifrele aprobate prin Legea bugetului, publicatã în Monitorul Oficial nr. 195/5.05.2000, ºi anume, dacã la muzee diferenþa între cea aprobatã prin lege ºi cea transmisã Ministerului Finanþelor, defalcatã pe ordonatorii secundari de credite, de cãtre Ministerul Culturii, este de 6.040 milioane. La teatre ºi opere diferenþa este de 11.781.780 mii lei ºi, fireºte, în aceastã situaþie, prima întrebare era unde s-au dus banii aceºtia ºi cum este posibil ca între ceea ce apare în Legea bugetului de stat ºi ceea ce se transmite ordonatorilor secundari de credite ºi Ministerului Finanþelor sã aparã asemenea diferenþe.

2. De doi ani de zile întreb Ministerul Culturii care este explicaþia faptului cã, în documentele financiare de corespondenþã cãtre Ministerul Culturii, muzeul ”AstraÒ din Sibiu apare în mod consecvent degradat din poziþia 5 Ñ aºa cum apare în anexa H.G. nr. 134/1998 Ñ în poz. 11. Anexa la hotãrârea de Guvern este text de lege ºi, în afara apariþiei unei alte legi, dupã ºtiinþa noastrã ca parlamentari, este inadmisibil ºi inexplicabil ca un minister sã procedeze de aceastã manierã, indiferent de modul în care este apreciatã activitatea instituþiei.

3. Solicitãm explicaþii cu privire la modul în care a fost apreciatã alocaþia bugetarã pe anul acesta în dreptul aceleiaºi instituþii din Sibiu, comparativ cu instituþiile cu acelaºi profil de activitate, dar cu un patrimoniu, cu suprafeþe de expunere, cu personal º.a.m.d. incomparabil mai mici, cu atât mai mult cu cât, într-o corespondenþã recentã trimisã Ministerului Culturii, am fãcut încã o datã Ñ beneficiind ºi de faptul cã la Sibiu s-au deplasat mai mulþi directori ºi directori generali din minister care au vãzut lucrurile la faþa locului Ñ am fãcut evaluarea activitãþilor din acest an ºi a necesitãþilor de bani.

Aº vrea sã informez Senatul Ñ ºi o rog pe doamna secretar de stat sã reþinã Ñ cã, dacã aplicãm coeficientul de inflaþie de 54,8% bugetului aprobat anul trecut instituþiei noastre, avem un minus de 3.570 milioane comparativ cu anul trecut, ceea ce este, într-adevãr, greu de explicat.

Vã rog sã concluzionaþi, pentru cã intraþi în contradicþie cu art. 132 din regulament. Nu puteþi pune decât douã întrebãri.

Éun C.D.-ROM despre care nu aveam nici o ºtiinþã de existenþa lui. La ultima interpelare adresatã Comisiei Naþionale a Monumentelor Istorice, nu adaug nimic faþã de textul transmis acesteia ºi, fireºte, îmi exprim dorinþa sã primesc rãspunsuri în scris.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Ioan Moisin, P.N.Þ.C.D.

## Domnule preºedinte,

Textul interpelãrii adresate Fondului Proprietãþii de Stat îl voi da pentru stenogramã. Am primit rãspuns din partea Fondului Proprietãþii de Stat. Însã doresc sã adresez o interpelare Guvernului României, respectiv, domnului prim-ministru Mugur Isãrescu, având ca obiect problema retrocedãrii unor bunuri ale Bisericii greco-catolice.

Domnule prim-ministru, în baza art. 2 din Decretul-lege nr. 126/1990, s-a înfiinþat Comisia centralã pentru identificarea ºi inventarierea fostelor bunuri ale Bisericii Române Unite cu Roma, în vederea retrocedãrii acestora.

Prin Hotãrârea Guvernului nr. 466/1992 s-au aprobat pentru retrocedare un numãr de 88 obiective care fac parte din averea mobilã ºi imobilã a organizaþiilor centrale ºi statutare ale Cultului greco-catolic, desfiinþat abuziv prin Decretul nr. 358/1948.

În afara celor 88 de obiective menþionate mai sus, sunt nerezolvate peste 1.500 obiective. Este de ajuns sã

amintesc cã numai în Blaj trebuie sã fie restituite Bisericii greco-catolice circa 250 de clãdiri care în mod abuziv au trecut în proprietatea statului în 1948, iar în Arhidieceza de Alba-Iulia ºi Fãgãraº, circa 700. Din cadrul acestor bunuri nu fac parte bisericile greco-catolice, parohii ºi chilii în numãr de circa 2.200.

Dupã Hotãrârea Guvernului nr. 466/1992, din motive de neînþeles, Comisia centralã, constituitã în baza Decretului-lege nr. 126/1990, ºi-a încetat activitatea. Din anul 1992, ºi mai ales în ultimele 6 luni, Biserica grecocatolicã încearcã sã reactiveze Comisia centralã pentru identificarea ºi inventarierea bunurilor care i-au aparþinut, preluate în mod abuziv de statul român, solicitând Guvernului sã desemneze din partea ministerelor interesate membri care trebuie sã facã parte din aceastã comisie. Fãrã nici o explicaþie, Guvernul întârzie nominalizarea membrilor comisiei, blocând în mod nejustificat aplicarea Decretului-lege nr. 126/1990.

Faþã de aceastã situaþie, vã rog, domnule prim-ministru Mugur Isãrescu sã precizaþi din ce motive comisia centralã menþionatã ºi-a încetat activitatea în anul 1992 ºi care este explicaþia faptului cã, în urma insistenþelor Bisericii greco-catolice, ministerele de specialitate nu-ºi desemneazã reprezentanþii pentru reactivarea Comisiei centrale, astfel încât prevederile unei legi, respectiv a art. 2 din Legea nr. 126/1990, sã poatã fi puse în practicã. Mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul senator NŽmeth Csaba. Interpelarea adresatã Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, interpelarea mea este adresatã Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi are ca obiect amplasarea de tãieri de produse principale în arboretele ce fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii nr. 1/2000. Citesc textul interpelãrii.

Legea nr. 1/2000 prevede posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate la diferiþi foºti deþinãtori de pãduri sau moºtenitorii acestora. Primarii localitãþilor Catalina, Turia, Ghelinþa, Sânzieni, Gojdula, Poiani, Târgu-Secuiesc din judeþul Covasna constatã cu pãrere de rãu cã terenurile cu vegetaþie forestierã, masã lemnoasã care urmeazã sã fie retrocedate persoanelor fizice ºi juridice îndreptãþite sunt exploatate în continuare.

Primarii precizeazã totodatã cã nu este vorba de doborâturi de vânt, ci de acþiunea de vânzãri pe picior. Ei solicitã modificarea art. 1 al proiectului de hotãrâre a Guvernului României cu privire la unele mãsuri, în scopul asigurãrii efectuãrii în continuitate a lucrãrilor de regim silvic prevãzute de amenajamente silvice în pãdurile ce urmeazã a fi restituite conform Legii nr. 1/2000, prin eliminarea textului ”inclusiv de recoltarea de masã lemnoasãÒ, cu textul propus: ”Recoltarea de masã lemnoasã sã se limiteze numai la tãieri de igienizare.Ò

În cazul în care proiectul de hotãrâreÉ art. 2 al acestuia, potrivit cãruia Regia Naþionalã a Pãdurilor alocã în contul viitorilor proprietari, din încasãrile realizate prin vânzarea lemnului, un procent egal cu rata rentabilitãþii realizate în anii 1999 ºi 2000 de cãtre direcþiile silvice în raza cãrora se aflã teritoriile respective, va fi adoptat în forma iniþialã, primarii ºi eu avem urmãtoarele întrebãri. 1. Ce garanþii existã cã aceste fonduri vor ajunge la viitorii proprietari?

2. De cine ºi cum vor fi urmãrite încasãrile realizate în urma licitaþiilor pentru exploatare?

3. Care este poziþia ministerului în ceea ce priveºte propunerea fãcutã ºi întrebãrile puse? Aceasta fiind întrebarea mea propriu-zisã.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Ioan Ardelean. Aveþi un minut.

## **Domnul Ioan Ardelean:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Haralambie Cotarcea**

**:**

ªi eu.

Nu sunteþi înscris, domnule Cotarcea. Nu, nu, nu sunteþi înscris la cuvânt! Nu vã supãraþi.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator Ardelean.

M-a uitat!

În primul rând, aº vrea sã-i mulþumesc domnului ministru pentru cã de fiecare datã când a fost interpelat a fost prezent aici. Este singurul ministru care rãspunde tuturor interpelãrilor Senatului.

Nu vreau sã dau citire întregului text, domnul ministru a rãspuns, a primit textul, îl rog sã-mi dea rãspunsul scris ºi sunt mulþumit.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Domnul senator Victor Fuior, interpelare adresatã primului-ministru.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Am primit rãspunsul ºi sunt mulþumit.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dumneavoastrã nici nu aþi formulat-o ºi aþi ºi primit rãspuns. Se pare cã sunteþi într-o relaþie cu totul ºi cu totul specialã cu domnul prim-ministru sau ºi cu altcineva.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Da.

Da. Este bine. Domnul senatorÉ sã vedem cui sã-i mai oferim cuvântul.

## **Domnul Haralambie Cotarcea:**

Cotarcea!

Deºi nu s-a înscrisÉ

Nu, dar m-a uitat Badea, cã ãsta-i uituc.

Mulþumesc. Domnului ministru Hajdœ G‡bor, în legãturã cu medicii stagiari ºi rezidenþi care nu ºi-au primit salariileÉ

Numai puþin, domnule Ardelean. Vã rog, aveþi cuvântul.

Gata, am spus.

Atâta tot?

Atâta tot. Am predat-o acolo.

Înseamnã cã s-a ºi rezolvat. Ce sã maiÉ

ªi un protest al investitorilor din Caraº-Severin pe care îl dauÉ

Împotriva ministrului sãnãtãþii. Mulþumim. Domnule ministru, am înþeles cã aþi prezentat rãspunsul ºi în scris. Dacã doriþi sã-l mai adãugaþi oral, vã ofer cuvântul. Vã rog sã ocupaþi loc. **Domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor Ñ** _ministru de Stat, ministrul Sãnãtãþii:_

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Am întocmit rãspunsuri în scris. I-am dat domnului senator Ioan Ardelean rãspuns în legãturã cu suportarea cheltuielilor de tratament medical pentru cetãþenii din Republica Moldova. Am arãtat în esenþã cã acele acorduri care au fost încheiate în 1994Ð1996 nu mai sunt în concordanþã cu prevederile Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate din 1997 ºi astfel noi avem în vedere unele modificãri legislative.

Aceastã Lege nr. 145/1997 a prevãzut în mod expres cã ”cetãþenii strãini care se aflã temporar în þarã sunt persoane exceptate de la asigurarea de sãnãtate obligatorieÒ. Pentru aceastã categorie, asigurarea de sãnãtate este facultativã. Aceºti cetãþeni, chiar din Republica Moldova, trebuie sã suporte, dacã nu au contract de asigurare de sãnãtate, trebuie sã suporte costul tratamentului medical.

Acesta este primul rãspuns.

În ceea ce priveºte rãspunsul la interpelarea formulatã de domnul senator Ion Solcanu, care, totodatã, este un rãspuns ºi la o interpelare formulatã în aceastã ºedinþã, am întocmit un rãspuns foarte amplu, de 3 pagini, din care aº vrea sã accentuez numai urmãtoarele.

Aceastã problemã a salarizãrii medicilor stagiari, rezidenþi ºi cercetãtori a fost reglementatã prin art. 92 din Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate din 1997 la care am fãcut referire mai înainte.

Aceastã lege a prevãzut, textual, urmãtoarele.

Activitatea de învãþãmânt ºi de cercetare din cadrul spitalelor cu secþii clinice care sunt finanþate prin sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate Ñ în principiu, finanþarea se face prin sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate Ñ poate beneficia aceastã activitate de o finanþare supli- mentarã direct de la bugetul de stat. Deci putea beneficia de o astfel de finanþare suplimentarã. Aºa am procedat în decursul anilor. Am finanþat noi ºi în cursul anului 1999, chiar ºi în cursul primelor 4 luni ale anului 2000.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnule ministru, ºi eu vã mulþumesc. Rugãmintea mea este sã înaintaþi ºi rãspuns scris colegilor senatori care au formulat aceste întrebãri. Am înþeles cã este mult mai larg. Dacã mai aveþiÉ

## **Domnul Haralambie Cotarcea**

**:**

ªi mie!

Nu. Dumneavoastrã nu aþi formulat întrebarea. De ce dumneavoastrã? Sunteþi doar curios sau cum?

## **Domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor:**

Dacã vã mulþumiþi cu rãspunsul dat domnului senator Ion Solcanu. Dacã nu, vã adresãm un rãspuns pe adresa dumneavoastrã. Bine. Foarte bine.

## **Domnul Haralambie Cotarcea**

**:**

Îl public!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Sigur cã ºi dumneavoastrã.

A! Pãi, înseamnã cã vreþi sã-i faceþi reclamã domnului ministru Hajdœ G‡bor. Pãi, de ce nu aþi spus aºa, cã atunci vã dãdea unul frumos, un rãspuns cu autograf!

Domnule ministru, vã mulþumesc. Mai sunt doi colegi senatori: domnul senator Creþu, domnul senator Caraman.

## **Domnul Ioan Creþu**

**:**

Noi asistãm.

Mulþumim pentru asistenþã. Mulþumim ºi celor din partea presei care au rezistat pânã la aceastã orã cu noi.

Declar închisã ºedinþa Senatului de azi. Mâine ne vedem la ºedinþã comunã.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,45._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 98/6.VII.2000 conþine 40 de pagini.**

Preþul 19.160 lei