Verestoy Attila

## **Domnul Verestoy Attila:**

Domnule preºedinte, onorat Senat, câþi suntem încã prezenþi ºi câþi vom mai fi ºi dupã alegeri, pentru cã pe undeva aici se joacã o mizã, aºa cum a menþionat colegul de la Partidul Naþional Liberal, de a capta ceva din electorat.

Nu ºtiu de ce au nevoie unele partide sã încerce sã facã acest lucru printr-o moþiune acum.

Din pãcate, în þara asta s-a creat o psihozã cã totul merge prost ºi aceasta va avea un recul, probabil, va avea un recul atunci când, eventual, s-ar putea sã se întâmple sã fie o schimbare de guvernare. Nu-i sigur nici acuma.

În momentul de faþã, noi trebuie sã constatãm urmãtorul lucru: toþi cei care au iniþiat aceastã moþiune, nu mã îndoiesc cã doresc ºi ei binele acestei þãri ºi nu mã îndoiesc cã, dincolo de angajamente pe care în comun le-am luat, au luat în serios dorinþa majoritãþii acestei þãri de a trece din proprietate de stat în proprietate privatã economia. În momentul de faþã, acest proces, din pãcate, este încã la început.

ªi dacã stopãm acest dram de demers în bine, atunci rãmâne tot acolo. Dupã opinia U.D.M.R.-ului, scopul privatizãrii, implicit al bunãstãrii pe care o dorim cu toþii, este crearea bunului contribuabil, pentru cã în momentul de faþã tot ce este în sectorul de stat este un prost contribuabil. Nu furnizeazã, ci mãnâncã din buget, ºi nu creeazã, ci consumã. Sigur cã într-un proces complex, aºa cum s-a desfãºurat în toate þãrile est-europene, existã multe erori. Nimeni nu a negat acest lucru. Pânã în Õ96 nu prea a existat, pentru cã nu am demarat procesul. O mare parte din economie în Õ96 am gãsit-o sub stãpânirea tuturor, deci a nimãnui. A trece sub stãpânirea unui stãpân-proprietar, responsabil, sigur cã a creat ºi anumite breºe, anumite cãrãri obscure sau ascunse prin care unii, probabil, au profitat de imperfecþiunile sistemului de trecere din proprietate de stat în proprietate privatã. Dar eu consider cã în orice stat care doreºte sã fie parte în Uniunea Europeanã, acest lucru este controlat de justiþie. ªi e treaba justiþiei sã caute cine sunt cei care sunt vinovaþi pentru cã au ajutat pe unii sã profite sau cine a profitat nemeritat în urma acestui demers de privatizare. Sigur, noi trebuie sã ne raportãm unde suntem ºi nu unde am dori sã fim. Noi trebuie sã avem ca scop unde dorim sã fim ca o întreprindere, o societate comercialã care se aflã în momentul de faþã într-un angrenaj economic destul de defavorabil sã poatã sã fie valorificat la potenþialul pe care îl are. În acest potenþial credem Ñ noi credem Ñ, dar rãmâne sã fim capabili sã convingem ºi pe alþii sã contribuie în mãsura în care noi evaluãm la a asigura ºi o infuzie în buget în urma privatizãrii. E greu de fãcut acest lucru ºi trebuie sã vã spun cã greºelile provin încã din 1990. Tot în acest Parlament am fost cu mulþi colegi, deci mã fac ºi eu vinovat Ñ cum ar trebui sã se facã vinovaþi mulþi din semnatarii acestei moþiuni Ñ cã nu am pregãtit un mediu economic prielnic pentru a valorifica la potenþialul pe care noi ºtim cã îl avem în momentul privatizãrii. Vedeþi, multe din privatizãrile astea merg anevoios pentru cã sunt înglobate cu datorii aceste societãþi pe care nu am reuºit sã le epurãm din timp. Societãþile astea au un excedent de, zicem noi, ”forþã de muncãÒ, eu spun ”ºomeri ascunºiÒ în interiorul acestora, întrucât nu am avut capacitatea de a avea un program coerent de reconversie a forþei de muncã, care este una din condiþiile pentru ca aceste societãþi sã fie atractive.