Vergil Chițac

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2017 pentru completarea art. 9 din Legea poliției locale nr. 155/2010 – procedură de urgență; – Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 35/2017 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 207/2016 privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern – procedură de urgență; – Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2016 privind unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2016 și pentru modificarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente și a Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente – procedură de urgență; – Legea privind precursorii de explozivi, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative – procedură de urgență; – Legea privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol); – Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar; – Legea pentru modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale și a Legii administrației publice locale nr. 215/2001; – Legea pentru modificarea și completarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România;

510 cuvinte

Discurs

## **Domnul Vergil Chițac:**

Domnule președinte, Distinși colegi,

Proiectele de exploatare a rezervelor de combustibili fosili din sectorul românesc al Mării Negre reprezintă pentru România o investiție strategică. Și cred că nu numai pentru România, pentru Europa în general. Este bine-cunoscut faptul că Uniunea Europeană importă o treime din petrolul pe care îl consumă și două treimi din gaz, iar referitor la gaz, o treime, adică jumătate, provine din Rusia. Prin urmare, cu această ocazie țara noastră își poate crește relevanța strategică europeană, devenind parte a soluției de diversificare a aprovizionării cu gaz a Europei, pentru a nu mai depinde de gazul rusesc.

Legea nr. 408, pe care astăzi vă îndemn să o votăm, denumită pe scurt Legea operațiunilor petroliere offshore, creează un cadru de reglementare complet și coerent, simultan benefic pentru investitori și statul român, care asigură condițiile necesare autorizării executării operațiunilor de pregătire a exploatărilor energetice în zona offshore.

Cred că trebuie să facem câteva detalii, mai multe decât a făcut reprezentantul Guvernului, pentru că nu toată lumea se pricepe în zona asta. Dar eu cred că este ușor de înțeles.

Sectorul proiectelor energetice în zona offshore trebuie reglementat diferit față de onshore, din diferite motive. Spre exemplu, dimensiunea investițiilor inițiale. Vă rog să vă aduceți aminte că în 2015 numai pentru cele șapte sonde de explorare pe care consorțiul OMV, respectiv ExxonMobil le-au făcut în perimetrul Neptun din Marea Neagră s-au cheltuit 1,5 miliarde de dolari. Practic, fiecare sondă la mare adâncime înseamnă între 200 și 250 de milioane de dolari. Dacă adăugăm la acest lucru cheltuielile ocazionate de pregătirea perimetrului pentru exploatare, tot ceea ce înseamnă sistemul de gazoducte, sistemul cu fibră optică de comunicare, respectiv platformele de exploatare – și tot din presă am văzut că deja s-a lansat licitația –, mai avem în cazul acesta specific încă un miliard de dolari. Avem deci dimensiunea foarte mare a investiției inițiale.

Durata de timp foarte mare, o altă caracteristică. Trec mai mult de 10 ani din momentul descoperirii până în momentul exploatării acestor combustibili fosili.

Și, nu în ultimul rând, provocările geologice și chiar științifice și tehnologice.

Nu e mai puțin adevărat că pentru exploatarea acestor resurse din Marea Neagră mai sunt necesare două condiții.

Prima o reprezintă modernizarea sistemului național românesc de transport al gazelor. Și trebuie să spunem că, fără construcția proiectului BRUA și a gazoductului ce leagă Tuzla de interconectorul de la Podișor, nu va exista niciun proiect românesc endogen de exploatare a combustibililor fosili din Marea Neagră. Deci Transgazul trebuie ajutat în direcția asta.

A doua condiție – și o să insist –, și nu mai puțin importantă, este securitatea operațiunilor de exploatare, care este responsabilitatea statului și fără de care un accident în condiții de exploatare a gazului sau a petrolului ar fi catastrofal nu numai pentru Marea Neagră, ci pentru toată coasta vestică a Mării Negre, având în vedere sensul de circulație a curenților în Marea Neagră.

În contextul ședinței