Stenogramă plen

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În conformitate cu art. 47 și alin. (1) al art. 50 din Regulamentul Senatului, vă adresăm rugămintea de a aproba modificări în componența următoarelor comisii:

– în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, înlocuirea domnului senator Marin Nicolae cu domnul senator Salan Viorel;

– în Comisia pentru transporturi și energie, înlocuirea domnului senator Marin Nicolae cu domnul senator Dan Manoliu.

Mulțumesc.

Dacă sunt și alte propuneri de acest tip? Vă rog. De la... Vicelider, da? Partidul Național Liberal, vă rog.

Grupul Partidului Național Liberal din Senatul României vă propune următoarele modificări la comisiile permanente: domnul senator Iancu Caracota îl înlocuiește pe domnul senator Mario Ovidiu Oprea în cadrul Comisiei pentru sănătate și domnul senator Mario Ovidiu Oprea o înlocuiește pe doamna senator Nicoleta Pauliuc în cadrul Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte asemenea modificări? Înțeleg că nu mai sunt.

Le

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative.

Se supun aprobării plenului Senatului, conform prevederilor art. 111 din Regulamentul Senatului, dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență, analizată în ședința Biroului permanent din 12 februarie 2018, a următoarelor inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea lit. b) a art. 453

din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (b613/4.12.2017). Dacă există inițiator prezent?

- Dacă nu este susținută, cunoașteți procedura. Mergem mai departe.

2. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (b614/5.12.2017).

- Domnul Breaz.

Domnule senator Breaz, vă rog. Microfonul 3.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Scopul urmărit de prezenta propunere legislativă este acela de a asigura o mai bună înțelegere a actului normativ de către destinatar prin faptul că instrumentul de motivare va face corp comun cu actul normativ, însoțindu-l în fondul activ și asigurând _a priori_ interpretarea oficială a actului juridic.

Prin intermediul prezentei propuneri legislative se dorește, în esență, evitarea, pe viitor, a denaturării adevăratei voințe a legiuitorului.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Și susținem procedura de urgență.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă

3. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură (b615/5.12.2017).

Dacă există inițiator prezent?

Nu.

Urmează procedura obișnuită.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 18 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate (b620/6.12.2017).

Domnul senator Cseke, inițiator. Vă rog.

## **Domnul Cseke Attila Zoltan:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Susținem necesitatea dezbaterii în procedură de urgență. Proiectul prevede prelungirea termenului de valabilitate a pașapoartelor simple electronice pentru persoanele cu vârsta de peste 25 de ani, de la 5 ani, cum este astăzi reglementat, la 10 ani.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Vot. Vă

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (b621/6.12.2017).

Dacă sunt inițiatori prezenți?

Nu sunt.

Merge în procedură obișnuită.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la data de 6 februarie 2018, a unei inițiative legislative.

Este vorba de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2017 pentru modificarea și completarea Legii apelor nr. 107/1996 (L446/13.11.2017).

Inițiativa legislativă se consideră adoptată prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 145 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmisă Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră decizională.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

1. Proiectul de hotărâre la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2017/825 pentru a majora pachetul financiar aferent Programului de sprijin pentru reforme structurale și pentru a adapta obiectivul general al acestuia – COM(2017) 825 final.

Îl invit pe reprezentantul Comisiei de afaceri europene, pentru prezentarea raportului.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Doamna senator, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Cu scuzele de rigoare pentru cei care au lucrat la toate aceste rapoarte, nu-i voi mai menționa, nici comisiile care au fost implicate sau ministerele care au participat la dezbatere, din respect pentru colegii care așteaptă legislația națională să intre pe ordinea de zi.

Voi menționa la fiecare dintre rapoarte ceea ce este esențial și decizia pe care am luat-o. În ceea ce privește regulamentul al cărui titlu tocmai a fost citit, fac o precizare scurtă: e vorba de crearea unui program de sprijin pentru reforme structurale – anul trecut în mai era în valoare de 140 de milioane de euro –, administrat de Comisia Europeană, pentru care statele trebuiau să se acrediteze, să depună proiecte pentru a folosi banii.

În câteva luni, toți banii au fost folosiți. Nu am reușit să ne lămurim dacă România este printre cele 20 de state care au depus patru sute și ceva de proiecte. Prin această modificare de regulament se sporește suma cu 80 de milioane și se adaugă ca obiectiv reforme structurale pentru aderarea la euro, pe lângă alte detalii.

Considerăm că respectă atât principiul subsidiarității, cât și pe cel al proporționalității, dar așteptăm de la Guvern răspunsul cu privire la utilizarea de către România a Programului de sprijin pentru reforme structurale. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului prezentat? Nu sunt intervenții. Vă

2. Proiectul de hotărâre la Propunerea de regulament al Consiliului privind înființarea Fondului Monetar European – COM(2017) 827 final.

O invit pe doamna senator Crețu Gabriela pentru prezentarea raportului.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cazul acestui... acestei propuneri de regulament atrag atenția asupra unui fapt: se transformă în organism permanent Fondul European de Stabilitate, care a fost creat pentru asigurarea stabilității financiare în timpul crizei economice.

La acest moment, noi, nefiind membri ai zonei euro, nu suntem parte la negocieri nici în Consiliu și nici în Parlamentul European, în acest moment. Trebuie avută în vedere participarea statelor care au semnat, prin tratat, aderarea la zona euro, dar care sunt în perioada de tranziție. Atât.

Încolo, nu avem observații. Considerăm că respectă atât principiul subsidiarității, cât și pe cel al proporționalității, pentru că îndeplinește obiective comune, cele de stabilitate financiară.

Mulțumesc, doamna senator. Intervenții? Domnul senator Titus Corlățean.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

N-avem noi timp să discutăm..., deși treaba asta ar fi trebuit discutată cu bune și cu mai puțin bune, doar legat de mecanismul de decizie. În perspectivă, ne va interesa, deocamdată nu. Apropo de tema guvernanței, propunerea prevede posibilitatea unui proces decizional mai rapid în anumite situații de urgență. Se propune să se mențină votul în unanimitate pentru toate deciziile majore cu impact financiar. Nu ne va interesa..., acum nu ne interesează, dar ne va interesa în perspectivă și cel puțin clauza asta e o clauză pozitivă.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă mai sunt alte intervenții? Înțeleg că nu mai sunt.

Vă

3. Proiectul de hotărâre la Propunerea modificată de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 privind măsuri de consolidare a cooperării administrative în domeniul taxei pe valoarea adăugată – COM(2017) 706 final.

O invit pe doamna senator Gabriela Crețu, Comisia pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului.

De asemenea, vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Doamna senator, vă rog.

Mulțumesc.

Această propunere face parte din pachetul care-și propune să combată fraudele cu TVA, multe dintre ele fiind legate de relațiile... de tranzacțiile transfrontaliere.

Ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu Ministerul Finanțelor, am decis să trimitem Comisiei Europene o opinie cu niște observații pe text, nu asupra principiului, iar din partea comisiei atragem atenția că nu suntem pregătiți

logistic, tehnic, ANAF-ul, de exemplu, sub aspectul sistemului de comunicare, calculatoare _et cetera_ în privința aplicării acestui regulament, care este extrem de util, dar e greu de aplicat.

Mulțumim.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții pe acest subiect? Înțeleg că nu sunt.

Vă supun aprobării.

4. Proiectul de hotărâre privind Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul – COM(2017) 647 final.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

O invit pe doamna senator Crețu Gabriela, Comisia pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această propunere de regulament face parte din pachetul mare cu transporturile și vizează includerea în domeniul de aplicare a tuturor serviciilor regulate de transport contra cost, în numele unui terț, prestate de un transportator nerezident. Mai face, de asemenea, clarificări și în alte aspecte ale legislației în vigoare la nivel european.

Atrag atenția că, ca urmare a consultării părților interesate, care a avut loc la Ministerul Transporturilor, am preluat o serie de propuneri, pentru a le trimite Comisiei Europene într-o opinie. La prima vedere, ele sunt pe dos, întrucât cei... românii care ar fi vizați de acest text sunt nerezidenți, adică înregistrați în alte țări. Dacă nu înțelegeți despre ce e vorba..., nici eu nu am înțeles la prima vedere de ce susținem ceea ce, aparent, ar fi împotriva intereselor noastre.

Propunem...

Da.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului de hotărâre? Nu sunt.

5. Proiectul de hotărâre la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), a Regulamentului (UE) nr. 1.094/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), a Regulamentului (UE) nr. 1.095/2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), a Regulamentului (UE) nr. 345/2013 privind fondurile europene cu capital de risc, a Regulamentului (UE) nr. 346/2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social, a Regulamentului (UE) nr. 600/2014 privind piețele instrumentelor financiare, a Regulamentului (UE) 2015/760 privind fondurile europene de investiții pe termen lung, a Regulamentului (UE) 2016/1.011 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și a Regulamentului (UE) 2017/1.129 privind prospectul care trebuie publicat în cazul unei oferte publice de valori mobiliare sau pentru admiterea valorilor mobiliare la tranzacționare pe o piață reglementată – COM(2017) 536 final.

Proiectul de hotărâre este publicat în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Doamna senator Crețu Gabriela, din partea Comisiei pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Fac întâi o precizare, din respect pentru cetățeni. Toate documentele despre care vorbim acum sunt regulamente sau directive. Adică fie se aplică și ne afectează direct, fie va trebui să le transpunem în această instituție în scurt timp. Din punctul acesta de vedere..., dar ele sunt încă în dezbatere și mai pot fi modificate atunci când felul în care ne-ar afecta nu este cel la care ne așteptăm. Despre asta este vorba.

Obiectivul prezentei propuneri – textul l-a citit domnul președinte – este de a adapta cadrul actual de reglementare a autorităților europene de supraveghere, pentru a le permite să-și asume responsabilități sporite.

Ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu autoritățile naționale de reglementare în domeniu, respectiv ASF, Banca Națională, Ministerul Finanțelor _et cetera,_ am decis să trimitem o opinie. Textul ei îl găsiți pe site, dar cu rezerva comisiei noastre că textul acestei opinii, preluată în mare parte de la ASF, e mai curând o apărare a propriului teritoriu, nu o eficientizare a controlului piețelor financiare.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, doamna senator.

Dacă sunt intervenții pe marginea proiectului de hotărâre? Nu avem intervenții.

În aceste condiții,

6. Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/33/UE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic – COM(2017) 653 final.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

O invit pe doamna senator Crețu Gabriela, Comisia pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna senator.

Directiva nr. 33/2009 s-a dovedit a avea limitele sale. Ca urmare, această propunere de modificare vizează mai ales practicile de achiziții publice, în sectorul public, legate de mijloacele de transport.

Ca urmare a analizei pe care am făcut-o, considerăm că respectă și principiul proporționalității, și pe cel al subsidiarității, dar rugăm colegii să se uite pe text – de la comisiile competente –, ca să nu mai citesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții? Nu avem intervenții.

Punctul 7 al secțiunii, Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale – COM(2017) 660 final.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

O invit pe doamna senator Crețu Gabriela pentru prezentarea raportului.

Vă rog, doamna senator.

Prezenta propunere de directivă face o modificare în textul directivei în curs, extinzând normele aplicabile conductelor de transport de gaze naturale care leagă două sau mai multe state membre și conductelor de transport al gazelor naturale înspre și dinspre țări terțe. Asta vizează toate marile proiecte de transport de gaz, de care unii dintre colegi se prezintă ca foarte interesați.

Vă rog.

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Titus Corlățean.

Ăsta e un subiect important, mai ales în relația cu statele asociate, care au semnate aceste acorduri de asociere politică și economică, mai ales că modul în care decurge proiectul de interconectare pe gaz cu Republica Moldova ne privește direct și mai ales că, din păcate, distribuția acolo, cu Moldovagaz privatizată în alți ani, cu o altă companie mai la est, are un anumit control. Așa că regulile astea, în principiu, ajută pentru operațiuni viitoare și constructive. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu avem alte intervenții.

Ca urmare,

Punctul 8, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 92/66/CEE a Consiliului de stabilire a măsurilor comunitare de combatere a maladiei de Newcastle – COM(2017) 742 final.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

O invit pe doamna senator Crețu Gabriela, Comisia pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului. Doamna senator, vă rog.

Această propunere de directivă are legătură cu Brexitul. Respectiv laboratorul de referință pentru testarea pseudopestei aviare, care este maladia Newcastle, este în Marea Britanie. El trebuie modificat, respectiv un alt laborator acreditat pe teritoriul Uniunii Europene, în vederea depistării și a analizelor pentru pseudopesta aviară.

Considerăm că această modificare este absolut necesară și urgentă, dat fiind timpul scurt până la ieșirea Marii Britanii din Uniune. Presupunem.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții? Nu avem.

În aceste condiții,

Punctul 9, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului în ceea ce privește sprijinul acordat reformelor structurale din statele membre – COM(2017) 826 final.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

O invit pe doamna senator Crețu Gabriela, Comisia pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Din greșeală, 826 a fost la acest punct. El este în pachet cu primul punct pe care l-am citit, 825, cel prin care se creează Programul de sprijin pentru reforme structurale, respectiv se suplimenta suma alocată.

Prin această modificare a Regulamentului nr. 1.303, care este regulamentul fondurilor structurale, se stabilește de

unde se iau banii respectivi, utilizarea rezervei de performanță pentru sprijinirea reformelor structurale, și se fac modificările care să asigure finanțarea Programului de sprijin pentru reforme structurale.

Cu aceeași rugăminte pentru Guvern: să utilizeze acești bani, care nu au nevoie de sumă de cofinanțare.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Dacă sunt intervenții? Nu avem.

Punctul 10, Proiectul de hotărâre referitoare la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 92/106/CEE privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre – COM(2017) 648 final.

Proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

O invit pe doamna senator Crețu Gabriela, Comisia pentru afaceri europene, pentru prezentarea raportului. Vă rog, doamna senator.

Mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere de directivă urmărește sporirea și mai mult a competitivității transportului combinat, în comparație cu transportul rutier simplu pe distanțe lungi.

În ceea ce privește subsidiaritatea și proporționalitatea, nu avem probleme și nu am regăsit nici în textul directivei.

În schimb, ca de obicei, analizând poziția României în raport cu utilizarea transportului combinat de mărfuri, suntem mult în urmă, ceea ce presupune eforturi sistematice pentru a utiliza această formă de transport pe distanțe lungi, nu doar pentru a ne adapta obligațiilor europene. E mult mai eficient.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Mulțumim.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă sunt intervenții? Nu avem intervenții.

Vă

Trecem la punctul 4, secțiunea I a ordinii de zi, și avem de discutat aprobarea transmiterii către Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a unor inițiative legislative.

În conformitate cu hotărârea Biroului permanent din 12 februarie 2018, pe baza avizului Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) lit. e) și art. 94 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Senatului, se transmit către Camera Deputaților, pentru a dezbate și adopta ca primă Cameră sesizată, următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/2016 privind înființarea mecanismelor prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (b541/6.11.2017).

Vă

Nu a funcționat sistemul?

Ba da.

93 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. Proiectul este transmis Camerei Deputaților.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2011 a educației naționale. (b529/31.10.2017).

Vă supun, de asemenea, votului transmiterea către Camera Deputaților.

Trecem la partea de inițiative legislative.

Punctul 1 al ordinii de zi are înscris Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (L408/30.10.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege.

Vă rog, microfonul 8.

## **Domnul Iulian Robert Tudorache** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Energiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de act normativ creează cadrul legal necesar pentru implementarea operațiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a petrolului și de abandonare, precum și a lucrărilor la sonde aferente operațiilor petroliere desfășurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore.

Proiectul de act normativ cuprinde definirea unor expresii și termeni necesari aplicării unitare și facile a dispozițiilor ce se doresc a se reglementa și totodată reglementează procedura aplicabilă autorizărilor lucrărilor, precum și lucrărilor la sonde. Lucrările se execută în baza actului de autorizare emis de Ministerul Energiei.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunem plenului adoptarea acestui proiect de lege așa cum a fost el susținut în Comisia de transporturi și energie și Comisia economică, industrii și servicii, conform raportului comun adoptat în acest sens, cu amendamentele admise și respinse ca atare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului secretar de stat Robert Tudorache, Ministerul Energiei.

Îi dau cuvântul domnului Cîțu Florin, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și energie, care au elaborat un raport comun.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în prezența reprezentanților Guvernului, membrii Comisiei economice, industrii și servicii și ai Comisiei pentru transporturi și energie au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1 la raportul comun. Amendamente respinse se regăsesc în anexa nr. 2.

A primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisiile pentru buget, finanțe, pentru administrație publică și pentru dezvoltare și strategie economică.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului spre dezbatere și adoptare raportul comun de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Trecem la dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Domnul senator Chițac.

Domnule senator, vă rog... Chițac. Microfonul central.

## **Domnul Vergil Chițac:**

Domnule președinte, Distinși colegi,

Proiectele de exploatare a rezervelor de combustibili fosili din sectorul românesc al Mării Negre reprezintă pentru România o investiție strategică. Și cred că nu numai pentru România, pentru Europa în general. Este bine-cunoscut faptul că Uniunea Europeană importă o treime din petrolul pe care îl consumă și două treimi din gaz, iar referitor la gaz, o treime, adică jumătate, provine din Rusia. Prin urmare, cu această ocazie țara noastră își poate crește relevanța strategică europeană, devenind parte a soluției de diversificare a aprovizionării cu gaz a Europei, pentru a nu mai depinde de gazul rusesc.

Legea nr. 408, pe care astăzi vă îndemn să o votăm, denumită pe scurt Legea operațiunilor petroliere offshore, creează un cadru de reglementare complet și coerent, simultan benefic pentru investitori și statul român, care asigură condițiile necesare autorizării executării operațiunilor de pregătire a exploatărilor energetice în zona offshore.

Cred că trebuie să facem câteva detalii, mai multe decât a făcut reprezentantul Guvernului, pentru că nu toată lumea se pricepe în zona asta. Dar eu cred că este ușor de înțeles.

Sectorul proiectelor energetice în zona offshore trebuie reglementat diferit față de onshore, din diferite motive. Spre exemplu, dimensiunea investițiilor inițiale. Vă rog să vă aduceți aminte că în 2015 numai pentru cele șapte sonde de explorare pe care consorțiul OMV, respectiv ExxonMobil le-au făcut în perimetrul Neptun din Marea Neagră s-au cheltuit 1,5 miliarde de dolari. Practic, fiecare sondă la mare adâncime înseamnă între 200 și 250 de milioane de dolari. Dacă adăugăm la acest lucru cheltuielile ocazionate de pregătirea perimetrului pentru exploatare, tot ceea ce înseamnă sistemul de gazoducte, sistemul cu fibră optică de comunicare, respectiv platformele de exploatare – și tot din presă am văzut că deja s-a lansat licitația –, mai avem în cazul acesta specific încă un miliard de dolari. Avem deci dimensiunea foarte mare a investiției inițiale.

Durata de timp foarte mare, o altă caracteristică. Trec mai mult de 10 ani din momentul descoperirii până în momentul exploatării acestor combustibili fosili.

Scuzați, scuzați, scuzați!

Păi..., dar nu putem să...

, nu putem să supunem la vot... Termin în 30 de secunde.

## Domnule senator,

Rugămintea – și la dumneavoastră, ceilalți colegi – este să intervenim cât mai pe scurt, ca să putem supune votului punctul 1...

Cred că era important...

...să discutăm și punctul 2.

...domnule președinte.

Vom prelungi, vom supune votului prelungirea programului de lucru.

Mulțumesc.

## Da, mulțumesc mult.

Deci spuneam că această lege a înființat – nu durează mai mult de un minut – o agenție competentă pentru reglementarea operațiunilor offshore, înființată târziu. Suntem, practic, cu trei ani în întârziere și, din păcate, nici în momentul acesta – și Ministerul Energiei trebuie să știe – legislația secundară necesară funcționării nu este bine pusă la punct. Or, din această perspectivă, ceea ce se întâmplă acum nu e tocmai în regulă.

Însă am propus colegilor de la Comisia de transporturi să avem o discuție și mâine se va întâmpla lucrul acesta, pentru că am o evaluare destul de detaliată pe acest subiect.

- Domnule președinte, am terminat.

- Vă mulțumesc pentru îngăduință.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Stimați colegi,

Vă supun aprobării prelungirea programului de lucru pentru dezbaterea punctelor 1 și 2, inițiative legislative, și apoi să intrăm în ordinea obișnuită, cu întrebări și interpelări.

- Vă

- Revenim la punctul 1, Legea privind operațiunile

- petroliere offshore.

- Dacă mai sunt intervenții?

- Nu mai avem intervenții.

- Avem amendamente respinse.

- Dacă se susține vreun amendament? Nu.

- În aceste condiții, raportul... Declar încheiate dezbaterile

- generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Cu 85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 16 abțineri, raportul a fost adoptat.

Se supune la vot proiectul de lege.

Pentru a fi adoptat, este necesar votul majorității senatorilor.

Cu 85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 17 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

La punctul 2, inițiative legislative, este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal (L508/4.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea proiectului de lege, domnul secretar de stat Attila György, Ministerul Finanțelor Publice.

Vă rog. ## **Domnul György Attila** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de act normativ propune modificarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, în scopul atingerii următoarelor obiective:

– eliminarea situațiilor ce restrâng drepturile practicienilor în insolvență;

– eliminarea apariției unor situații care ar putea determina înscrierea în cazierul fiscal în baza unor acte sau documente care nu sunt definitive;

– și simplificarea și eficientizarea sistemului de solicitare a cazierului fiscal în format electronic.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul de admitere al Comisiei de buget.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, pentru prezentarea raportului, domnul Arcaș Viorel.

## Domnule președinte,

Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și au hotărât, aproape în unanimitate, cu o singură abținere, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă sunt înscrieri la cuvânt pe marginea proiectului de lege?

Nu avem.

În aceste condiții, raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc pentru participare.

O scurtă pauză și vă reamintesc că la ora 18.15 avem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, care se transmite radio.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## **Domnul Cornel Popa:**

Bună seara, stimați colegi!

Începem sesiunea de întrebări, interpelări și răspunsuri, conform programului aprobat.

Ședința prezentă este condusă de subsemnatul, senator Cornel Popa, în calitate de vicepreședinte, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Gheorghe Baciu.

O rog să vină la microfon pe doamna Federovici Doina Elena și îl rog pe domnul Oprea Mario Ovidiu să se pregătească... Doamna Hărău, scuzați; după doamna Federovici.

## **Doamna Doina Elena Federovici**

**:**

Nu, nu, lăsați-o pe doamna. Eu am mai mult.

## Da?

Atunci, doamna Hărău, vă rog, poftiți la microfon. Înțeleg că doamna Federovici dorește mai târziu.

Mulțumesc și doamnei colege, mulțumesc și domnului președinte.

Motivul pentru care sunt astăzi în fața dumneavoastră și pentru care am conceput două intervenții, întrebare și interpelare, pe problemele Văii Jiului este acela că în Valea Jiului avem în acest moment probleme deosebite. La criza și la lipsa de speranță, la disperarea generată de promisiunile neonorate de actualul Guvern, se adaugă faptul că CFR refuză să pună la dispoziție Complexului Energetic Hunedoara vagoane pentru transportul cărbunelui la Mintia.

Oamenii aceștia, care de zeci de ani sunt amăgiți, vor trebui în cele din urmă să fie sprijiniți să iasă la liman, așa încât doamnei Olguța Vasilescu îi adresez o întrebare în legătură cu stadiul aplicării Legii nr. 192/2015, care are în vedere recalcularea pensiilor unei categorii importante de pensionari.

Potrivit art. 169 alin. (5) din această lege, recalcularea ar trebui să se efectueze în termen de 24 de luni – legea datând din 2015 –, calculat de la data de 1 ianuarie 2016, adică până în data de 31 decembrie 2017.

Este vorba de situația pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011 care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001. Aceștia beneficiază, conform prevederilor acestei legi, de o creștere a punctajelor anuale realizate pe grile de încadrare.

Dar a trecut și anul 2017 și nimic bun nu s-a întâmplat pentru acești oameni. Recalcularea nu s-a făcut, iar ei au trudit în subteranele minelor din Valea Jiului. Au făcut proteste de stradă în legătură cu acest lucru, s-au întâlnit cu ministrul dialogului social, cu un secretar de stat de la ministerul doamnei Olguța Vasilescu, căreia eu îi adresez întrebarea, au venit și la București și, ca de obicei în ultimii 20 de ani, nimic bun nu s-a întâmplat pentru ei.

Așa că, doamnă ministru, doresc să-mi spuneți o situație, să-mi comunicați care este stadiul de aplicare a acestei legi, respectiv a Legii nr. 192/2015, la nivelul județului Hunedoara și, separat, o situație la nivelul Văii Jiului.

Aș vrea pe scurt, ca să nu creăm discuții în rândul colegilor...

Scurt și nu o mai detaliez. Nu o mai detaliez. Rog secretariatul să le înainteze ca atare, așa cum le-am redactat și le-am depus.

Mă adresez domnului Teodorovici, deși știu – domnului ministru al finanțelor – că nu Domnia Sa este artizanul acestor măsuri, în legătură cu blocarea plăților în a doua parte a lunii septembrie 2017..., blocarea plăților spre prestatorii bugetari. Nu există cadru legal care să reglementeze blocarea plăților.

Lucrul acesta s-a făcut, așa încât, domnule ministru, vă rog să vă aplecați asupra acestei probleme și, ca să vă sprijin să faceți lucrul acesta... care nu este tocmai... nu este legal și nu este echitabil față de prestatori, vă rog să precizați nivelul plăților efectuate din buget în perioada 15–31 decembrie; vă rog să precizați volumul total al plăților bugetare programate, angajate sau ordonanțate pentru luna decembrie și câte din ele au fost onorate până în 31 decembrie și vă rog să precizați termenul legal..., temeiul legal, temeiul legal pentru blocarea plăților în luna decembrie pentru prestatori.

Este o problemă semnalată în cabinetul parlamentar la programul de audiențe.

Vă mulțumesc tuturor.

Sunt Eleonora Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara

Vă mulțumesc și eu.

Îl rog pe domnul senator Pănescu Doru Adrian să poftească la telefon și pe domnul Toma Cătălin Dumitru să se pregătească.

Bună seara!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Robert Stănescu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice.

Obiectul întrebării: „Recomandarea nr. 8/23 martie 2017 a Avocatului Poporului referitoare la încălcarea prevederilor constituționale privind dreptul la un nivel decent de trai, prevăzut de art. 47 din Constituția României”.

Stimate domnule președinte, având în vedere că:

1. legislația sistemului public de pensii se organizează și funcționează pe baza principiului contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite;

2. în sistemul public, dreptul de pensie este un drept individual, iar cuantumul pensiei este calculat în funcție de perioada de contribuție și de nivelul veniturilor realizate de fiecare persoană în timpul vieții active;

3. există o practică neunitară în ceea ce privește problematica formelor de retribuire obținute în acord global;

4. există Decizia nr. 19/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în interesul legii referitor la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat; 5. prin Decretul nr. 389/1972 s-a reglementat faptul că angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri, chiar dacă sumele obținute în acord global nu au constituit sporuri cu caracter permanent;

6. în temeiul dispozițiilor art. 59 din Constituția României și ale art. 13 lit. c), art. 21, art. 23 și art. 24 din Legea nr. 35/1997, Avocatul Poporului a formulat o recomandare Casei Naționale de Pensii în vederea inițierii demersurilor legale în scopul modificării dispozițiilor înscrise la anexa nr. 15 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate de Hotărârea Guvernului nr. 257/20 martie 2011, potrivit cărora nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sumele reprezentând acord global, și al recunoașterii drepturilor care se cuvin persoanelor care au realizat venituri în acord global, fără a mai fi necesară intervenția instanțelor de judecată,

Și eu vă mulțumesc.

Îl rog pe domnul senator Toma Cătălin Dumitru să se prezinte la microfon și pe domnul Goțiu să se pregătească, imediat după aceea.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Stimați colegi, am o întrebare adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, Ministerul Finanțelor.

Este vorba despre faptul că, din cauza noului mod de calcul, marca PSD, la alocarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale de către Ministerul Finanțelor, există o serie de comune în județul Vrancea care au primit zero lei. Mai mult, atunci când Consiliul Județean Vrancea a trebuit să echilibreze bugetele locale..., de fapt, ar trebui să echilibreze bugetele locale cu sume provenite din TVA și impozit pe venit, comuna Bălești, comună condusă de primarul liberal Alecu Victor, a primit cu aproape 40% mai puțin decât comunele aflate în aceeași situație, dar care au primari proveniți din rândul membrilor PSD.

În momentul de față, comuna Bălești mai are fonduri să funcționeze o lună.

Care sunt măsurile pe care le veți adopta pentru a ajuta acest UAT, această comună, Bălești, și în ce mod va fi

modificată, domnule ministru, legea, astfel încât să nu mai existe situații de acest gen?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Din partea mea, Toma Cătălin Dumitru, Circumscripția electorală nr. 41, județul Vrancea, PNL. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl rog pe domnul Goțiu să poftească la microfon și pe doamna senator Severica Rodica Covaciu să se pregătească.

Bună seara, domnule președinte de ședință! Stimate colege și stimați colegi,

Întrebarea din această seară este adresată Ministerului Culturii și Identității Naționale, domnului ministru George Ivașcu, și are ca obiect modul în care au fost avizate și cum au fost executate tăierile de arbori de la Sarmizegetusa Regia.

## Stimate domnule ministru,

Săptămâna trecută a fost făcută publică o filmare de către ONG-ul de mediu Agent Green care reclamă modul în care s-au efectuat tăierile de copaci din zona sitului arheologic Sarmizegetusa Regia, din județul Hunedoara. Potrivit activiștilor de mediu, copacii tăiați s-ar fi prăbușit peste zidurile cetății, iar situl arheologic ar fi fost afectat de folosirea utilajelor grele.

„Tăierile s-au făcut sub pretextul protejării sitului, dar s-au soldat cu distrugeri ale acestuia. Au urcat cu utilaje mari până pe acropola cetății și în zona sacră. Au răvășit adânc solul, deși știau că stratul arheologic se află la doar câțiva centimetri adâncime. Arborii doborâți peste fortificația cetății au afectat porțiuni din zidul antic. Au trecut cu TAF-ul peste plintele unui templu”, se arată în relatarea celor de la Agent Green.

Reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara, administratorul sitului, afirmă însă că vestigiile nu ar fi fost afectate de tăieri. Aceștia susțin că operațiunea de extragere a aproximativ 100 de fagi este necesară, deoarece specialiștii arată că arborii, fiind bătrâni și bolnavi, pun în pericol integritatea vestigiilor și siguranța cercetătorilor și a vizitatorilor.

În cadrul unor discuții informale pe care le-am purtat cu experți în domeniu, aceștia mi-au confirmat necesitatea intervenției.

Totuși, pentru a clarifica situația de la Sarmizegetusa Regia, care a generat o puternică emoție publică, pentru o corectă informare și pentru a putea monitoriza operațiunile din zonă, vă rog să oferiți răspuns la următoarele întrebări:

1. În baza cărui act s-a luat decizia tăierii arborilor? Vă solicit să-mi puneți la dispoziție și documentația care a stat la baza actului de tăiere, inclusiv avizul Ministerul Culturii, al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și/sau al Direcției Județene de Cultură Hunedoara, după caz, măsurile de natură arheologică luate pentru protejarea sitului.

Vă mulțumim tare mult pentru înțelegere.

O seară bună!

Vă mulțumim pentru înțelegere. O seară bună!

O rog pe doamna Covaciu Severica Rodica să poftească la microfon și pe domnul senator Pop Gheorghe să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale. Are ca obiect „Plăți APIA”.

În prima parte a acestui an, am primit numeroase sesizări cu privire la întârzierea plăților, subvențiilor, acordate fermierilor prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru ultimul an. Suntem la jumătatea lunii februarie, iar plățile nu s-au efectuat.

În acest context, vă rog să precizați:

1. Care este valoarea plăților care mai trebuie efectuate pentru ultimul an, raportat la data de 12 februarie 2018, la nivel de țară, defalcat pe fiecare categorie de subvenție solicitată, pe număr de fermieri, și care este termenul până la care se vor efectua plățile?

2. Care este cauza acestor întârzieri și cine răspunde pentru ele?

3. Care este valoarea plăților care mai trebuie efectuate pentru ultimul an, raportat la data de 12 februarie 2018, la nivelul județului Maramureș, defalcat pe fiecare categorie de subvenție solicitată, pe număr de fermieri?

4. Care este cauza întârzierilor la plata subvențiilor pentru fermierii maramureșeni și cine răspunde pentru ele?

5. Câți fermieri din Maramureș au solicitat subvenții pentru ultimul an, defalcat pe fiecare tip de subvenție în parte, și care este cuantumul bănesc aferent fiecărei categorii?

6. Câți fermieri din Maramureș au primit subvenții pentru ultimul an, defalcat pe fiecare tip de subvenție în parte, și care este cuantumul bănesc aferent fiecărei categorii?

Solicit răspuns în scris și oral.

Senator de Maramureș, Severica Rodica Covaciu.

Vă mulțumesc tare mult.

Îl rog pe domnul senator Pop Gheorghe să poftească la microfon și pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu să se pregătească.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea are ca obiect „Ajutor de urgență pentru o tânără – Ancuța Mihuț, din județul Sălaj” și este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Stimată doamnă ministru,

Vă supun atenției un caz cutremurător de luptă pentru viață, cel al doamnei Mihuț Andreea, în vârstă de 28 de ani, care de la 14 ani se luptă cu diverse afecțiuni grave. A fost diagnosticată cu insuficiență renală cronică în 2004, iar, ca diagnostice secundare: tumoare a traheii, bronhiilor și a pulmonului, anemie cronică prin carență de fier secundară unei pierderi de sânge, precum și alte forme de boală, pe care le anexez în scrisoarea medicală a pacientei.

Pacienta beneficia de tratamente la diverse clinici din țară, în cea mai lungă perioadă fiind internată la Spitalul Clinic de Nefrologie „Carol Davila” din București, unde, timp de câțiva ani, a beneficiat de tratamente gratuite.

Acum este nevoie să achite contravaloarea a două grame de Rituximab, care trebuie să fie administrate urgent, în martie 2018. În urma intervențiilor chirurgicale, s-a constatat că acest tratament a fost bun și a funcționat în cazul pacientei, iar alte tratamente administrate în ultima perioadă i-au agravat starea de sănătate, fiindu-i toxice pentru organism.

Având în vedere costurile mari ale tratamentului, 22 de mii de lei, pe care familia nu și le poate permite, și faptul că au o fetiță de vârstă preșcolară care are nevoie de ambii părinți, vă rog, doamnă ministru, să găsiți posibilitatea de a sprijini acest caz printr-un ajutor financiar de urgență.

Vă mulțumesc. Senator de Sălaj Gheorghe Pop. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Oprea Mario Ovidiu să poftească la microfon și pe doamna Federovici să se pregătească.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată ministrului finanțelor publice, domnului Eugen Orlando Teodorovici, obiectul întrebării reprezentându-l „Soarta ONG-urilor în urma modificărilor fiscale”.

## Domnule ministru,

Începutul de an a stat sub semnul îngrijorării în rândul ONG-urilor, în urma modificărilor Codului fiscal ce le privează de acum înainte de sumele de bani care proveneau din partea persoanelor fizice, acelea care direcționau 2% din impozitul pe venit, și din partea firmelor care, de asemenea, direcționau către diverse cauze, asociații, fundații și altele asemenea 20% din impozitul pe profit.

Conform noilor reglementări, persoanele fizice pot direcționa în continuare sumele respective de bani, dar numai după ce depun formularele personal, iar ONG-urile nu mai pot depune formularul 230 în numele contribuabililor decât cu procură notarială. Este evident că acest proces greoi va descuraja redirecționarea procentului din impozitul pe venit.

În cazul persoanelor juridice, pentru a mai beneficia de facilitatea de a-și deduce din impozit, firmele trebuie să aibă o cifră de afaceri de peste un milion de euro.

În fața acestei realități, sunt multe asociații și fundații care lucrează cu copii cu autism, cu copii abandonați, copii bolnavi de cancer, bătrâni singuri și alte categorii de persoane care nu primesc niciun ajutor din partea autorităților; toate acestea vor pune lacătul pe ușă.

Este regretabil că aceste categorii vulnerabile au fost prinse în vârtejul fiscal și se văd abandonate de singurul sprijin de care beneficiau până în prezent.

Ținând cont de toate aceste date și de iminenta închidere a multor ONG-uri care se finanțau aproape exclusiv din aceste sume din impozitul pe profit sau venit, vă rog să-mi comunicați dacă luați în calcul o revizuire a modalității de redirecționare a respectivelor sume și, dacă da, care este soluția ce va rezolva această problemă urgentă în primul rând pentru beneficiarii serviciilor prestate de ONG-uri.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Sunt Mario Ovidiu Oprea, senator al județului Dolj din partea Partidului Național Liberal.

Vă mulțumesc și eu. Doamna Federovici Doina Elena.

Se pregătește Stângă George Cătălin, domnul senator Stângă George Cătălin.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am rămas mai la final, deoarece am două întrebări și o interpelare, pe care îmi permiteți să le prezint.

Prima întrebare este adresată domnului Ștefan Radu Oprea, ministrul pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat.

Obiectul întrebării: „Continuarea Programului Start-up Nation în anul 2018”.

Stimate domnule ministru,

Noul program de guvernare al PSD prevede susținerea și în anul 2018 a antreprenorilor tineri prin intermediul Programului Start-up Nation, prin finanțare nerambursabilă cu 200 de mii de lei pentru fiecare start-up, fără a fi nevoie de partea de cofinanțare. Programul conține date exacte: 10.000 de start-up-uri finanțate anual, costuri zero pentru înființarea acestora, precum și accesarea programului online.

În acest context, întrebarea mea este punctuală: având în vedere interesul manifestat în anul 2017 de tinerii

antreprenori pentru Programul Start-up Nation, vă adresez rugămintea, stimate domnule ministru, de a-mi transmite care sunt calendarul sesiunilor de înregistrare și analiză a dosarelor, precum și suma alocată pentru acest program în anul 2018.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, Doina Elena Federovici, senator PSD de Botoșani.

Cea de a doua întrebare este adresată doamnei Sorina Pintea, ministrul sănătății.

Obiectul întrebării: „Măsuri pentru susținerea și extinderea producției de medicamente din România”.

- Stimată doamnă ministru,

Având în vedere că prin programul de guvernare ne-am asumat asigurarea pieței cu medicamente pentru fiecare afecțiune medicală și pentru fiecare pacient la momentul nevoii lui, consider că trebuie să promovăm măsuri pentru stimularea investițiilor în domeniul manufacturii de medicamente pe teritoriul țării noastre. În opinia mea, acesta este singurul mod prin care se pot asigura, pe de o parte, predictibilitatea pentru pacienți și producători, iar, pe de altă parte, un acces neîngrădit al populației la medicamentele de bază la un preț rezonabil și la o calitate ridicată.

Haideți, că sunteți mai mulți...

Îl rog pe domnul senator Stângă George Cătălin să se pregătească și pe domnul Mihail Radu Mihai să vină la microfon, după aceea. Da?

După domnul Stângă.

Bună seara, domnule președinte!

Întrebarea este adresată domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanțelor publice, și are ca obiect „Creditele fără dobândă alocate pentru tineri”.

Programul de guvernare al partidului pe care domnul ministru îl reprezintă prevede o măsură care susține acordarea de credite fără dobândă tinerilor pentru plata cursurilor, chiriei sau a unei părți din construcția unei locuințe, fără dovada unui venit și fără a se preciza perioada de acordare a împrumutului.

Conform propunerii prezentate în program, începând cu luna ianuarie 2018, băncile ar trebui să finanțeze credite fără dobândă, garantate în proporție de 80% de către stat, pentru tineri, până la împlinirea vârstei de 26 de ani, de maximum 40.000 de lei, pentru plata cursurilor, chiriei sau a unei părți din construcția unei locuințe.

Atât studenții, cât și ceilalți tineri vor trebui să îndeplinească doar o singură formalitate: aceea de a se prezenta la băncile care au contract cu statul... prin care statul va derula acest program și să prezinte contractul de chirie, de construcție a locuinței, respectiv facturile pentru cursurile sau pentru cărțile necesare.

Domnule ministru,

Vă solicit să-mi transmiteți stadiul și calendarul de implementare a acestei măsuri din programul de guvernare PSD–ALDE, care sunt unitățile bancare implicate în acest proiect și care este bugetul alocat anual pentru susținerea lui.

Solicit răspunsul în scris.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția nr. 18 Galați.

Cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să trec, scurt, la cea de-a doua întrebare.

Da, așa cum ați promis, a doua întrebare, foarte pe scurt, și reveniți pentru interpelare ulterior, da?

## Da. Vă mulțumesc mult.

Cea de-a doua întrebare este adresată doamnei Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul mediului.

Obiectul întrebării este „Situația depozitării deșeurilor din județul Galați”.

Sistemul de management integrat al deșeurilor a fost demarat în 2007 la Galați, însă, dincolo de discuții, de dezbateri, planuri, proiecte, nu s-a întâmplat nimic concret, autoritățile responsabile pentru rezolvarea problemei informându-ne că se încearcă deblocarea acesteia, cel puțin la nivel teoretic. Practic, rezultatele sunt inexistente.

În prezent, deșeurile care provin din municipiul Galați și din cinci localități limitrofe sunt depozitate la groapa de gunoi din municipiul Galați, Tirighina, iar cele provenite din restul localităților, adică 59 la număr, sunt transportate la depozitul din județul Brăila.

De curând, operatorul care administrează groapa de gunoi ecologică de la Brăila, DEDMI Muchea, a notificat primăriile din județul Galați că va primi gunoiul din aceste localități până la data de 28.02.2018, dată la care expiră acordul dintre societate și primăriile din județul Galați.

Cu toate acestea, în octombrie 2017, autoritățile județene declarau că deșeurile vor putea fi duse fără probleme la Brăila și primăriile nu vor rămâne cu deșeurile în curte.

Ne-ați promis pe scurt, domnule coleg.

## Acum închid.

## Doamnă ministru,

Vă solicit să îmi transmiteți dacă ministerul pe care îl coordonați cunoaște situația alarmantă în care se află județul Galați cu privire la aspectele semnalate anterior și, de asemenea, vă rog să-mi precizați care sunt măsurile pe care ministerul le are în vedere pentru soluționarea problemei.

Solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Senatului.

George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

Mulțumesc.

Data viitoare vă mulțumesc și mai profund, dacă veți fi mai concis.

Îl rog pe domnul Mihail Radu Mihai să poftească la microfon – și pe dumneavoastră v-aș fi rugat să stați mai aproape de microfon, să nu pierdem timpul – și pe doamna Federovici să revină la microfon, după aceea. Să se pregătească.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată Ministerului Fondurilor Europene, doamnei ministru Rovana Plumb.

Obiectul interpelării este „Interpretarea Ghidului solicitantului Diaspora Start-up”.

Stimată doamnă ministru,

Având în vedere derularea de către Ministerul Fondurilor Europene a Programului Operațional Capital Uman 2014–2020, respectiv a Programului Diaspora Start-up, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014–2020, vă rugăm să ne răspundeți la câteva întrebări care țin de condițiile de eligibilitate pentru potențialii beneficiari, condiții care barează drumul tocmai cetățenilor români corecți care trăiesc în străinătate.

Prima întrebare. Care este interpretarea corectă a formulării din Ghidul solicitantului Diaspora Start-up – condiții de eligibilitate pentru grupul-țintă al proiectelor, la pct. e), unde se menționează: „fac dovada domiciliului sau rezidenței în străinătate în ultimele 12 luni până la momentul înscrierii în grupul-țintă”? Cum trebuie înțeleasă de potențialii aplicanți perioada de 12 luni necesară pentru îndeplinirea condiției? Este vorba de ultimele 12 luni raportat la momentul înscrierii în proiect sau 12 luni de domiciliu sau rezidență, indiferent de perioada de ședere?

A doua întrebare. Referitor la reședința sau domiciliul pe care aplicanții trebuie să-l demonstreze – trebuie să demonstreze că „își au reședința sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, în regiunile mai puțin dezvoltate ale României, respectiv: Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est sau Sud Muntenia” –, ce se întâmplă cu persoanele care au domiciliul în străinătate și nu mai dețin niciun document de rezidență în România, având în vedere că, potrivit legislației, cetățeanul român care-și stabilește domiciliul în străinătate are obligația să predea actul de identitate care atestă existența domiciliului în România? Or, se poate crea o situație de discriminare a celor care respectă condițiile legale, deoarece aceștia își pierd automat dreptul de a deține o carte de identitate românească în momentul obținerii pașaportului CRDS.

Mai târziu, ca să nu nemulțumim pe nimeni, cât se poate.

O rog pe doamna Federovici Doina Elena să revină la microfon și pe doamna Covaciu Severica Rodica să se pregătească.

Mulțumesc din nou, domnule președinte de ședință. Interpelarea este adresată domnului Bogdan Gheorghe Trif, ministrul turismului.

Obiectul interpelării: „Cadrul legal pentru zona de agrement de la Stânca Ștefănești, județul Botoșani”.

## Distinse domnule ministru,

Prin prezenta, doresc să aduc în atenția Ministerului Turismului situația unei zone de agrement din nordul țării, unde, pe malurile lacului de acumulare de la Stânca Ștefănești, județul Botoșani, s-au format plaje naturale, transformând zona într-una de relaxare și pentru activități nautice atât pentru localnici, cât și pentru turiștii din județele învecinate și Republica Moldova.

La doar 71 de kilometri de municipiul Botoșani se află Stânca Ștefănești, unde se află cel mai mare lac de acumulare din România, întins pe o suprafață de 59 de kilometri pătrați. De fapt, vorbim de o mare în miniatură. Zona este de interes național și face parte din aria de protecție specială avifaunistică, cu specii de păsări, pești și animale asemănătoare celor din Delta Dunării, iar lacul se află pe zona de graniță dintre România și Republica Moldova, într-o zonă protejată.

Aici, în sezonul estival, plaja este foarte aglomerată și sunt instalate, bineînțeles, scene și terase, totodată fiind organizate tot felul de evenimente estivale.

În urma mai multor sesizări, prefectul județului Botoșani a dispus, în vara anului 2017, un control la această plajă de la Stânca Ștefănești, care a scos la iveală mai multe deficiențe.

În aceste condiții, în care autoritățile locale din județul Botoșani doresc să realizeze toate demersurile care se impun pentru ca această zonă de agrement să devină punct turistic de interes național, nu doar pentru localnici, și să asigure toate condițiile, conform legislației în vigoare, astfel încât operatorii economici să poată desfășura activități specifice destinate relaxării, vă adresez rugămintea, stimate domnule ministru, de a analiza posibilitatea includerii zonei de agrement de la Stânca Ștefănești, județul Botoșani, în circuitul turistic al României, precum și de a-mi transmite care sunt demersurile pe care autoritățile locale, dar și administratorul privat al terenului destinat activităților de agrement ar trebui să le întreprindă astfel încât întreaga zonă destinată relaxării și sportului nautic să nu fie un pericol pentru siguranța și sănătatea turiștilor.

Vă mulțumesc, stimată colegă.

O rog pe doamna senator Covaciu Severica Rodica să poftească pentru a doua intervenție și pe domnul Stângă George Cătălin să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Olguța Vasilescu.

În cursul anului precedent, în momentul elaborării noii Legi a salarizării și al adoptării trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat, ați dat asigurări ferme că salariile din România vor rămâne neschimbate. „Eu pot să garantez că niciun salariu din România nu va scădea în momentul în care vom schimba sistemul de contribuții”, spuneați în iulie 2017.

Astăzi, realitatea vă contrazice. Aproximativ 40% dintre salariații din sistemul public au, conform noii grile de salarizare, venituri reduse cu până la 40%. Cele mai afectate categorii sunt: grefierii, personalul auxiliar din sănătate (în special din spitalele de psihiatrie, TBC sau boli infecțioase) ori asistență socială, personalul nedidactic din învățământ (contabil, secretară), angajații din administrația publică centrală, polițiștii.

De aceea, vă întreb:

– Câți dintre salariații din sistemul public din România au, în luna ianuarie, salariile diminuate față de anul trecut – defalcat pentru fiecare categorie profesională în parte, cu procentele maxime pentru fiecare categorie –, ca urmare a aplicării noii Legi a salarizării (exemplu: 8.000 de polițiști – maximum 20%)?

– Cine este responsabil pentru faptul că, în momentul elaborării noii Legi a salarizării, calculele au fost greșite, diferențele dintre datele de atunci și cele de azi fiind foarte mari?

– Ce măsuri veți lua pentru categoriile profesionale afectate de noua lege?

Sunt senator de Maramureș Severica Rodica Covaciu. Solicit răspuns în scris. Mulțumesc.

Vă mulțumesc tare mult.

Îl rog pe domnul senator Stângă George Cătălin să poftească la microfon și pe domnul senator Baciu Gheorghe să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Domnule președinte, voi fi foarte scurt, așa cum v-am promis.

Interpelarea este adresată...

O să fim foarte bucuroși.

...este adresată domnului Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor, domnului Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, doamnei Rovana Plumb, ministrul fondurilor europene. Obiectul interpelării este „Posibilitatea consolidării și a modernizării falezei Dunării prin Programul Operațional Infrastructură Mare”.

Problemele malului Dunării, cu fiecare zi care trece, devin tot mai grave la Galați. În ultimii ani, au fost făcute nenumărate expertize tehnice și studii de fezabilitate, iar toate au ajuns la concluzia alarmantă că municipiul Galați alunecă, pur și simplu, în albia fluviului în mod accelerat.

Din anul 2000, când problemele au devenit evidente, s-au cheltuit peste 1,5 milioane de euro pe studii de fezabilitate și expertize, însă de atunci nu s-a realizat nicio lucrare de consolidare a versantului care să rezolve problema. În ciuda previziunilor pesimiste și a semnalelor alarmante, autoritățile continuă alocarea de fonduri pentru studii, și nu pentru realizarea consolidării, care este atât de necesară municipiului nostru.

## Domnilor miniștri,

Vă solicit să îmi comunicați dacă ministerele coordonate de dumneavoastră au cunoștință de situația în cauză și dacă au în vedere alocarea de fonduri pentru consolidarea și modernizarea falezei Dunării din municipiul Galați prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Solicit răspuns în scris, conform Regulamentului Senatului, subsemnatul, George Cătălin Stângă, senator al Partidului Național Liberal, Circumscripția electorală nr. 18 Galați.

## **Domnul Cornel Popa:**

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Îl rog pe domnul senator Gheorghe Baciu să poftească la microfon și pe domnul senator Mihail Radu Mihai să se pregătească, de asemenea, pentru următoarea intervenție.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Bună seara, stimați colegi!

Bună seara, domnule președinte!

Interpelarea mea de astăzi se adresează ministrului Anton Anton, Ministerul Economiei, și interpelarea are ca subiect „Exploatarea gazelor extrase din apele teritoriale românești ale Mării Negre”.

Excelența Voastră,

## Domnule ministru,

Cu ocazia dezbaterilor prilejuite de selectarea deținătorilor de portofolii în actualul Guvern, v-ați pronunțat ferm în privința importanței resurselor energetice pentru economia țării, exprimându-vă totodată îngrijorarea cu privire la lipsa tot mai acută a acestora.

Cu permisiunea dumneavoastră, vă solicit să reflectați la început de mandat asupra destinației uneia dintre cele mai importante surse pentru remedierea deficitului actual, posibil și viitor, din domeniul energetic al țării noastre.

Exploatarea gazelor din apele Mării Negre este în stadiul de a începe mai repede decât se prevedea până acum. Este cel mai mare proiect de infrastructură în curs de derulare din România, Comisia Europeană alocând bani special în acest scop. Gazele extrase vor merge însă direct în Austria, prin gazoductul BRUA, care va fi terminat în 2019.

Cu toate schimbările de guverne și de miniștri din ultimii 3-4 ani, proiectul continuă neabătut și urmările sale sunt previzibile: peste 10-15 ani, România va epuiza resursele terestre de gaz, iar noi nu vom putea beneficia de gazul extras și vom ajunge să-l importăm la prețuri care vor fi stabilite atunci. Mai nou, din surse guvernamentale maghiare, aflăm că au fost perfectate înțelegeri politice, dar se pare că și la nivel guvernamental, și pentru aprovizionarea cu gaze naturale, extrase din aceeași rezervă românească, a economiei Ungariei, care chiar a comentat că nu va mai depinde de gazele rusești și va lua din România.

Rezervele de gaze din Marea Neagră sunt de aproape 120 de miliarde de metri cubi. România consumă astăzi 12 miliarde de metri cubi, din care 10 miliarde producție Romgaz și Petrom. Asta ar avea o valoare de circa 40 de miliarde de euro, în funcție de prețul care va fi practicat la momentul exploatării gazului, și două treimi din datoria..., adică cam două treimi din datoria publică, de 64 de miliarde, a României.

Și noi vă mulțumim.

Îl rog pe domnul senator Mihail Radu Mihai să poftească la microfon.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea este adresată ministrului finanțelor publice, domnul Eugen Orlando Teodorovici, și are ca obiect faimosul „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”.

Stimate domnule ministru,

Ca urmare a discuțiilor din dezbaterea „Problemele de fiscalitate ale diasporei române” din data de 7 decembrie 2017 de la Senat, s-a observat necesitatea cartografierii problemelor întâlnite de către românii de pretutindeni și a schițării de demersuri pentru rezolvarea acestora.

Potrivit Ghidului privind rezidența fiscală a persoanelor fizice, persoana fizică rezidentă română cu domiciliul în România trebuie să completeze formularul „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”, aceasta înaintea deplasării în străinătate, cu informațiile cunoscute la data completării.

Vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri au fost luate pentru a simplifica acest chestionar? El este încă extrem de stufos și plin de întrebări irelevante chiar și în acest moment, după ce subiectul a fost atât de mult dezbătut și abordarea atât de mult criticată.

2. De ce nu este posibil ca acest faimos chestionar să fie depus după stabilirea în străinătate, atunci când cetățeanul român ajunge să aibă un nivel bun de claritate privind activitatea pe care o va desfășura în statul-gazdă?

3. Când se va crea posibilitatea de depunere electronică a formularului pentru toți contribuabilii?

4. Câte sancțiuni pentru nedepunerea acestui formular „foarte important” au fost înregistrate?

Solicit răspuns în scris. Mulțumesc. Senator de diaspora, Radu Mihail.

Vă mulțumesc tare mult.

Pentru stenograma ședinței, dați-mi voie să citesc numele colegilor senatori care au depus întrebări și interpelări la secretariatul de ședință.

Întrebări: Smarandache Miron Alexandru, Marciu Ovidiu Cristian Dan, Avram Nicolae, Lupu Victorel, Moga Nicolae, Botnariu Emanuel Gabriel, Toma Vasilică, Chisăliță Ioan Narcis, Mirea Siminica, Pîrvulescu Eugen, Cazan Mircea, Caracota Iancu, Șoptică Costel, Bulacu Romulus, Alexandrescu Vlad Tudor, Dircă George Edward, Dinică Silvia Monica, Fălcoi Nicu, Coliban Allen, Lungu Dan, Iriza Scarlat, Bădulescu Dorin Valeriu, Talpoș Ioan Iustin, Lungu Vasile Cristian.

Interpelări: Ilea Vasile, Arcan Emilia, Toma Vasilică, Cazan Mircea Vasile, Caracota Iancu, Nicoară Marius Petre, Pîrvulescu Eugen, Cristina Ioan, Bulacu Romulus, Alexandrescu Vlad Tudor, Wiener Adrian, Fălcoi Nicu, Dinică Silvia Monica, Coliban Allen, Ghica Cristian, Bădulescu Dorin Valeriu, Talpoș Ioan Iustin, Lungu Vasile Cristian.

Aceștia sunt colegii care au depus întrebările și interpelările la secretariatul de ședință.

Acestea fiind zise, declar închisă sesiunea de întrebări,

interpelări și răspunsuri de astăzi, luni, 12 februarie 2018. Vă mulțumesc.

Noapte bună!

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.10_ .

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084655]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 24/19.II.2018 conține 20 de pagini.**

Prețul: 50,00 lei