Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·24 aprilie 2003
procedural · respins
Victor Apostolache
Aprobarea programului de lucru
Discurs
## **Domnul Victor Apostolache:**
Întrucât o asemenea realizare cere, cum ne place tuturor sã afirmãm, efortul întregii naþiuni ºi cum aderarea nu poate fi decât rod al efortului comun al tuturor actorilor responsabili de soarta României, clasa politicã a urmat procedurile obiºnuite în astfel de situaþii Ñ s-au semnat acorduri, s-au fãcut declaraþii de-þi venea a crede cã deja suntem integraþi, cã o datã trecut acest tam-tam înceteazã disputele politicianiste ºi cã acþionãm ca adevãraþi europeni. Ba, mai mult, consensul iniþial arãta cã putem chiar sã cerem socotealã celor care au neglijat atâta timp sã declanºeze procedurile de aderare la Uniunea Europeanã. Dar, de douã luni de zile, câte au trecut de la forumul din februarie, orice om de bunã-credinþã observã cã nu sprijinul, ci subminarea obiectului strategic fundamental al aderãrii îl urmãresc unele forþe politice.
Un prim exemplu: am venit cu pachetul legislativ anticorupþie ºi ne-am trezit cu moþiune, care aratã cã lupta împotriva corupþie îi alarmeazã pe promotorii moþiunii.
Între declaraþie ºi acþiunea politicã, simptomul prãpastiei manifestat de astfel de forþe a fost prompt sesizat de Occidentul spre care tindem. Cei care urmãresc îndeaproape evoluþia României în aceastã perioadã ne dau, din când în când, câte un semnal care ar trebui sã ne dea de gândit sau mai bine zis, sã ne trezeascã la realitate.
Vã reþin atenþia cu încã un exemplu: în timp ce Guvernul încearcã sã punã în practicã foaia de parcurs stabilitã la Copenhaga, de a da semnalele potrivite pe care le aºteaptã Consiliul Europei, observãm cã opoziþia îºi scoate în prim-plan politicienii, ºi unii reprezentanþi ai societãþii civile, ignorând obiectivul fundamental, pe care l-am amintit, ºi se dedau, prin toate mijloacele, cu obstinaþie, la acþiuni contrare demersului Guvernului. De fapt, un exemplu l-am avut ºi la acest microfon.
Degeaba domnul Fischller, personalitate binecunoscutã nouã, atrage atenþia cã procesul de aderare este foarte dificil, cã el implicã eforturi imense ºi numeroase, cã sunt necesare restructurãri curajoase. Unii reprezentanþi ai clasei politice ºi persoane care se erijeazã în reprezentanþi ai societãþii civile, rãmân cantonaþi în ceea ce au fãcut întotdeauna, considerând cã tot rãul este spre binele lor, în sensul cã orice poticnire sau nerealizare a actualului Guvern îi poate aduce pe ei la conducerea þãrii, jubileazã ºi încurajeazã proteste sociale, îºi fac necontenitã propagandã electoralã. Uitã cã atunci când au condus, ºi-au dovedit capacitatea, prãbuºind indicatorii economici în prãpastia din care abia reuºim sã ieºim la suprafaþã. Aceºtia doresc, încã o datã, sã guverneze, sã conducã, pentru a-ºi etala neputinþa. Din nefericire, convinºi fiind cã aºa îºi pot dovedi ºi nevinovãþia sau, mai bine zis, neputinþa, ei cautã ºi gãsesc, încã, adepþi în alte zone.
Zilele trecute, comisarul european pentru extindere, Gunther Verheugen declara cã România va primi în urmãtorii trei ani cele mai mari fonduri nerambursabile pentru pregãtirea preaderãrii. Banii vor fi alocaþi României doar dacã, repet, doar dacã vor fi îndeplinite prevederile foii de parcurs, care a fost remisã þãrii noastre la Summit-ul de la Copenhaga. Este foarte clar cã totul depinde de noi, de noi toþi, nu numai de cei care guverneazã. Altfel spus, dorinþa majoritãþii populaþiei trebuie sprijinitã atât de putere, cât ºi de opoziþie. Aºa cere interesul naþional. Aºa cere populaþia, care aºteaptã de la noi mãsuri de redresare, nu de dezbinare, nu de contracarare a eforturilor direcþionate în acest timp istoric pentru integrarea în Uniunea Europeanã.