Stenogramă plen

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 14 aprilie 2003, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori, domnii secretari Ion Predescu, pe care îl invit la prezidiu, ºi Mihai Ungheanu.

Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot electronic, un numãr de 113 colegi, cvorumul de ºedinþã este de 71 parlamentari.

Programul de lucru deºi trebuia sã înceapã la ora 15,00, este deja ora 15,40, invit colegii senatori în salã, cei care nu au venit pânã la aceastã orã, lucrãri în plen pânã la ora 19,30.

Dacã cineva are o problemã, invit pe toatã lumea sã-ºi ocupe locurile.

Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuitã, respectiv probleme organizatorice, declaraþii politice, dezbaterea proiectelor de lege, întrebãri-interpelãri ºi rãspunsuri din partea reprezentanþilor Executivului.

Absenteazã motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 7 senatori, 3 colegi sunt membri ai Guvernului, deºi un domn ministru este prezent, domnul ministru Rãzvan Theodorescu, 3 colegi sunt plecaþi în delegaþie, un coleg este bolnav, domnul senator Ioan Belu. Sunt plecaþi în delegaþii domnii senatori Maria-Antoaneta Dobrescu, Nicolae Pãtru ºi Ion Solcanu.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi observaþii?

Dacã nu aveþi observaþii legate de programul de lucru, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestuia. Vã rog sã votaþi.

- Programul de lucru al zilei de astãzi a fost aprobat de

- plenul Senatului cu 87 de voturi pentru ºi o abþinere.

- Dacã la ordinea de zi sunt observaþii?

- Domnul senator Ungheanu, vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Pe ordinea de zi, ordinea de lucru a noastrã, existã un punct asupra cãruia vreau sã vã reþin atenþia, la punctul 4. Este vorba de un proiect de Lege privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului Cultural Român, 26 de articole, procedurã de urgenþã.

În legãturã cu acest proiect de lege, eu am fãcut în comisie, de douã ori, o observaþie ºi o constatare. Acest proiect de lege nu are foaia de influenþã financiarã pe care sã o prezinte orice iniþiativã legislativã, fie cã vine de la senatori, fie cã vine de la Guvern.

În mod normal, acest proiect nu trebuia sã intre pe ordinea de zi atât timp cât nu are un dosar complet, deci atât timp cât noi nu ºtim ce este cu aceastã influenþã financiarã, mai ales cã este vorba despre o iniþiativã foarte importantã, este vorba despre sume importante ºi de suprapuneri financiare.

Deci în aceastã situaþie, mai ales cã s-a discutat mult despre aceastã foaie de influenþã financiarã, de aceastã vizã financiarã, eu consider cã se încalcã regulamentul, procedura, ºi cã acest proiect de lege trebuie trimis înapoi în comisie pentru a se întoarce în plen cu fiºa financiarã, aºa cum cere legea.

Dacã în legãturã cu aceastã intervenþie sau la aceeaºi problemã doriþi sã interveniþi?

Vã rog, domnul senator Radu Alexandru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Este, într-adevãr, vorba de o iniþiativã legislativã de maximã importanþã. Este vorba de o iniþiativã legislativã care îºi asumã niºte rãspunderi cu totul ieºite din comun. Este o iniþiativã legislativã, anticipez, de care este nevoie, dar condiþia esenþialã ca aceastã iniþiativã legislativã sã fie viabilã este sã dispunã de fondurile corespunzãtoare amplorii proiectului.

În discuþiile care au avut loc în comisie, cele douã ministere reprezentate prin personalitãþi de vârf, respectiv Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi Ministerul Afacerilor Externe, ºi-au asumat deficienþa de a nu avea în materialul pus la dispoziþie ºi susþinerea financiarã la proiectul de care s-a vorbit.

Ni s-a promis cã îl vom primi, încã nu l-am primit, ºi atunci o discuþie de ordin general fãrã a vedea, realmente, sursele de finanþare este o discuþie neserioasã, este o discuþie care riscã sã arunce în derizoriu un proiect de maximã importanþã.

Ca atare, mã raliez cu toatã convingerea la propunerea domnului senator Ungheanu ºi vã rog sã aveþi bunãvoinþa sã votaþi pentru retrimitere, nu înseamnã mai mult decât o sãptãmânã, pentru ca, într-adevãr, sã putem veni în faþa dumneavoastrã, mã gândesc la comisie ºi, mai ales, iniþiatorii, cu un proiect de lege, într-adevãr, perfect articulat.

Vã mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã se pronunþe?

Domnul ministru, domnul senator Rãzvan Theodorescu este prezent ºi îi voi adresa rugãmintea dacã ne poate rãspunde în legãturã cu întrebãrile formulate.

Vã rog.

## **Domnul Rãzvan Theodorescu** _Ñ ministrul culturii ºi cultelor_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Este fãrã îndoialã, din partea celor doi colegi ai mei, o observaþie de formã care nu e lipsitã de interes.

La discuþiile în comisii nu am putut participa, am þinut sã fiu astãzi la discuþiile în plen. Repet, sunt observaþii pur formale. Ministerele noastre, Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi Ministerul Afacerilor Externe, pot sã punã la dispoziþie, la momentul potrivit, în momentul în care se va discuta art. 22, tot ceea ce distinºii mei colegi senatori cer.

Pot sã vã spun cã toatã bugetarea se va face pe programe. Pot sã vã spun cã acea parte din cota Ministerului Afacerilor de Externe care priveºte centrele culturale care urmeazã sã intre în acest institut sunt cunoscute prin fila de buget. Mi se pare un exerciþiu scolastic, pur scolastic, interesant, dacã vrem sã amânãm discutarea unei legi esenþiale, fiecare sãptãmânã conteazã aici, nu întâmplãtor Guvernul a cerut procedurã de urgenþã.

Sigur, dacã þinem seama de acest element formal la un proiect de lege care discutã despre o structurã cu totul nouã ºi esenþialã pentru bunul mers viitor al culturii româneºti, sigur, colegii mei senatori pot sã o retrimitã la comisie.

Mi se pare mie, însã, cã este o micã echilibristicã, care poate sã fie amuzantã, dar atâta tot. Ea nu este foarte serioasã.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, sã nu intrãm în fondul problemelor. În funcþie de decizia pe care o va lua plenul, sigur cã urmeazã fie sã mai discutãm asupra chestiunilor legate de acest proiect de lege, fie sã nu mai discutãm în ºedinþa de astãzi.

Vã rog, domnul senator Radu Feldman Alexandru.

## Domnule preºedinte,

Distinsul nostru coleg, domnul senator, domnul ministru, are dreptate.

Este o chestiune pur formalã. Este o chestiune pur formalã, reglementatã ºi reclamatã imperios de lege. Problema se pune cum ne situãm faþã de lege.

Dacã considerãm cã existã într-adevãr ”urgenþeÒ care ne dau dreptul sã încãlcãm legea ºi sã încãlcãm procedurile regulamentare, atunci putem trata cu uºurinþa pe care ne-o sugereazã domnul ministru ºi sã intrãm în discuþie.

Dacã considerãm cã, în primul rând noi, forul legislativ, suntem datori, mai presus de toate, sã respectãm toate aspectele prevãzute de lege, atunci suntem datori sã o retrimitem ºi sã aºteptãm în scris toate acele informaþii, toate acele date pe care, nu mã îndoiesc, domnul ministru, verbal, ni le poate prezenta. Aici nu este vorba de un dialog între noi, aici este vorba de niºte documente care trebuie sã se gãseascã toate în dosarul unei iniþiative legislative complete.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Domnul senator Constantinescu, vã rog, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi,

Stimate colege,

Este o situaþie asupra cãreia va trebui sã hotãrâm prin votul fiecãruia, dar este vorba de a hotãrî asupra unei legi existente. Noi am primit, fiecare, aceastã precizare, conform cãreia nici un proiect de lege nu poate fi depus fãrã fiºa financiarã, deci fãrã implicaþiile financiare respective.

Pânã la finalizarea discuþiilor din comisie nu a existat o problemã specialã. S-a fãcut aceastã referinþã, s-a fãcut aceastã cerinþã, s-a fãcut precizarea cã urmeazã sã aparã aceastã fiºã financiarã, s-au fãcut ºi precizãri privind fondurile de care va dispune institutul în acest an, în partea de an care urmeazã, care rãmâne, pentru activitatea de dupã înfiinþarea institutului, s-a fãcut o referinþã ºi la suma de care ar putea sã dispunã institutul începând cu anul viitor, deci nu am considerat cã este o problemã absolut specialã. Am considerat cã este doar o amânare pânã la apariþia fiºei respective, înainte de a intra în discuþie acest proiect de lege.

În momentul în care stimatul domnul ministru Theodorescu vine sã ne spunã cã este posibil sã discutãm acest proiect de lege fãrã aceastã chestiune formalã am început sã am niºte îndoieli. Înseamnã cã existã o anumitã incertitudine asupra finanþãrii acestui institut.

Îmi pare rãu, cred cã nu putem sã discutãm acest proiect de lege.

Sunt de acord cu distinºii vorbitori care s-au pronunþat aici înainte, este foarte important, nu o sã încep acum sã fac nici un fel de referire faþã de ceea ce voi spune la dezbaterile generale, dacã va fi nevoie de aceastã intervenþie, dar nu cred cã putem sã discutãm acum un proiect aºa de important fãrã aceste implicaþii financiare ºi sunt de acord sã fie retrimis, de fapt, nu va fi decât pentru o aºteptare de o sãptãmânã, la comisie, pânã apare aceastã fiºã financiarã.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule ministru.

## Stimate domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Cine a citit legea îºi dã seama foarte bine din ce este compus, din ce va fi compus noul Institut Cultural Român. Este compus din ”a)Ò plus ”b)Ò.

”a)Ò, Fundaþia Culturalã Românã, care îºi are bugetul sãu, care a fost votat de dumneavoastrã, toþi.

”b)Ò, sunt centrele culturale, care sunt acum la Ministerul Afacerilor Externe.

Domnule ministru, numai puþin, mã iertaþi.

V-aº ruga sã vã pronunþaþi, exclusiv, la problema de procedurã, pentru cã altfel declarãm deschise dezbaterile generale, ºi noi nu am aprobat ordinea de zi. Vã rog.

Aceste sume existã. În discuþia de la comisie s-a ridicat aceastã problemã a nevoii fiºei. Fiºa existã din însumarea ”a)Ò-lui cu ”b)Ò-ul.

Deci, dacã colegii mei au puþinã rãbdare, în momentul în care discutãm acest capitol, vor avea ºi...

Dacã nu se doreºte procedura de urgenþã, dacã se doreºte sã amânãm aceastã discuþie cât mai mult, este o problemã care nu mai este de procedurã, ci cu un cuprins politic, mã plec în faþa ei, dar nu pot sã fiu de acord.

Ca senator, evident, voi vota pentru ca acest lucru sã se discute acum.

Da, domnul senator Ungheanu.

## Domnilor,

Este o chestiune de procedurã ºi nu aº zice cã este vorba doar despre o chestiune formalã. Este vorba despre o lege care trebuie respectatã de orice fel de iniþiator.

Dacã, într-adevãr, era o procedurã de urgenþã, primul lucru care trebuia sã existe în dosarul trimis la Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã era aceastã fiºã financiarã.

Pe urmã, eu nu înþeleg. O comisie de culturã, orice altã comisie, trebuie sã aibã toate documentele care privesc iniþiativa legislativã în cauzã. Aici nu ne legãm de cuvinte. Este vorba de faptul cã s-a procedat greºit ºi s-a discutat fãrã fiºa economicã.

Deci nu este vorba de o joacã de cuvinte, este vorba de o chestiune serioasã ºi nu vrem sã creãm precedente. Eu mã aflu în regim de procedurã când spun asta ºi consider cã este absolut necesar, pentru a nu crea precedente în legãturã cu alte legi, sã meargã înapoi aceastã lege pe care, dacã era, într-adevãr, de urgenþã, iniþiatorii trebuiau sã o doteze, din capul locului, cu aceastã fiºã. Sã aºteptãm fiºa economicã ºi sã o discutãm, eventual, joi, dacã nu, luni.

Deci aici nu e vorba de joacã de cuvinte, de poziþii de ”daÒ sau ”nuÒ, ”de-a v-aþi ascunseleaÒ, ci este vorba de Regulamentul Senatului, de legi pe care trebuie sã le respectãm ºi sã nu facem excepþii atunci când nu este cazul.

Nu aº vrea sã mai revin în legãturã cu asta, cred cã sunt foarte limpede, trebuie sã respectãm legea, cei care fac legile trebuie sã respecte legea. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, haideþi, sã încheiem acest incident de procedurã care priveºte ordinea de zi. Am lãsat mai multe intervenþii, deºi regulamentul scrie clar cã o chestiune de procedura pe ordinea de zi se rezolvã printr-o singurã intervenþie din partea celui care o susþine ºi poate sã ia un singur coleg cuvântul împotriva excepþiilor ridicate. Aºa scrie în regulament.

Domnule ministru, deci chestiunea formalã ridicatã de cei doi colegi viza înscrierea în ordinea de zi a unui proiect de lege pentru care, la comisie, cel puþin, nu s-au fãcut discuþii. În mod cert, dacã nu se vor face la comisii, se vor face în plen la nesfârºit, aºa s-a mai întâmplat.

Bãnuiesc cã nu s-au fãcut discuþii pe fiºa financiarã, pentru cã altfel nu mai avea rost sã ridicaþi problema aici.

Noi nu modificãm procedura de urgenþã, pentru cã ea a fost aprobatã de plenul Senatului într-o ºedinþã anterioarã, în momentul în care Guvernul a solicitat dezbaterea în procedurã de urgenþã se solicita, doar, ca asupra acestui proiect sã se poarte discuþii în Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã privind întocmirea fiºei financiare.

Aþi ascultat argumentele prezentate de domnii senatori Mihai Ungheanu, Radu F. Alexandru ºi de domnul senator Eugen Marius Constantinescu, aþi ascultat contraargumentele domnului senator, ministrul Rãzvan Emil Theodorescu.

Dacã domnul ministru nu acceptã ca acest proiect de lege sã fie rediscutat în comisie, sunt nevoit sã

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu solicitarea venitã din partea domnului senator Mihai Ungheanu. Vã rog, sã votaþi.

Solicitarea este respinsã, întrucât a întrunit 47 de voturi pentru, 48 voturi împotrivã ºi 3 abþineri.

Stimaþi colegi,

Sã trecem la primul punct din ordinea de zi, ”Declaraþii politiceÒ.

Invit la cuvânt pe domnul senator Ghiorghi Prisãcaru. Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), vã reamintesc, are 38 de minute.

Sunt patru colegi înscriºi la ”Declaraþii politiceÒ.

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Doresc sã mã refer la câteva probleme care s-au aflat pe agenda recentei sesiuni de primãvarã a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei. Aºa cum subliniam într-o declaraþie anterioarã, mi se pare firesc sã informez colegii senatori ºi opinia publicã în legãturã cu participarea noastrã la reuniunile statutare ale unor organizaþii sau la diferite acþiuni externe care se înscriu nemijlocit în diplomaþia parlamentarã.

Din aceastã perspectivã aº începe cu sublinierea unui moment de satisfacþie pentru noi toþi, ºi anume primirea cu drepturi depline a Uniunii SerbiaÑMuntenegru în Consiliul Europei, care ridicã la 45 numãrul statelor membre ale acestui organism paneuropean. Folosim acest prilej pentru a adresa colegilor parlamentari sârbi ºi muntenegreni calde felicitãri ºi încrederea cã, în ciuda evenimentului tragic al asasinãrii premierului Djindjici, þara vecinã îºi va continua drumul pe calea transformãrilor democratice ºi fãuririi statului de drept, creând astfel condiþiile pentru integrarea deplinã în comunitatea internaþionalã ºi pentru aderarea, în perspectivã, la Uniunea Europeanã.

Avem nevoie la graniþa noastrã de sud-vest de un vecin stabil ºi democratic, cu care România sã dezvolte pe mai departe raporturi de strânsã prietenie ºi colaborare în toate domniile, inclusiv pe plan internaþional.

În egalã mãsurã, suntem îndreptãþiþi sã credem cã participarea Uniunii Serbia-Muntenegru la activitatea Consiliului Europei va avea o influenþã pozitivã ºi asupra statutului minoritãþii române din Voevodina ºi Valea Timocului, care sã se bucure de cadrul legal ºi garanþiile necesare în vederea pãstrãrii identitãþii sale etnice, culturale ºi religioase.

Oficialii sârbi ºi muntenegreni prezenþi la ceremonia primirii în Consiliul Europei, desfãºuratã la Palatul din Strasbourg, au subliniat cã acceptã îndeplinirea integralã a responsabilitãþilor care le revin prin aderarea la aceastã organizaþie, îndeosebi respectarea drepturilor omului ºi ale minoritãþilor.

Aºa cum sublinia preºedintele Parlamentului SerbiaMuntenegru, Dragoljub Micunovic, ”prin preluarea standardelor politice ale Europei democrate ºi promovarea valorilor democratice, sunt diminuate riscurile de blocare a reformei.Ò

Vã mulþumesc.

Aþi epuizat 12 minute din timpul alocat grupului. Invit la cuvânt reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Dumitru Pop.

Domnule preºedinte,

Onorat plen al Senatului României,

Voi prezenta dumneavoastrã protestul Asociaþiei românilor alungaþi din judeþele Covasna, Harghita ºi Mureº dupã evenimentele din decembrie 1989.

Asociaþia românilor alungaþi din judeþele Covasna, Harghita ºi Mureº dupã evenimentele din decembrie 1989 protesteazã cu motivatã luciditate naþionalã împotriva recentelor acþiuni politice dirijate de liderii U.D.M.R.-iºti, care aduc grave prejudicii la liniºtea îndureratului Ardeal ºi suveranitãþii naþionale.

Noi, zeci de români alungaþi dupã evenimentele din 1989 de pe pãmântul scump românesc, ne purtãm suferinþa asemenea strãmoºilor noºtri de a fi alungaþi din România în România.

Am trãit zilele întunecate ale rebeliunii antiromâneºti, dirijate fãrã milã de ceea ce astãzi se numeºte cu emfazã Uniunea Democratã a Maghiarilor din România.

Protestãm împotriva bilingvinismului ºi a inscripþionãrii bilingve a denumirilor de localitãþi, acþiuni ce menþin o stare de încordare în Transilvania.

Protestãm împotriva utilizãrii de ”Þinut SecuiescÒ, spaþiu sacru al vetrei de formare ºi continuitate a poporului român.

Protestãm împotriva politicii de separatism. Deºi minoritatea maghiarã sau secuiascã ºi-a constituit ºcoli separate, cadrele didactice, multe dintre ele, nu cunosc limba românã.

Protestãm împotriva tuturor însemnelor antiromâneºti de pe plãcuþe, care eternizeazã nume de cãlãi ai neamului, pânã la arborarea steagului unguresc ºi intonarea imnului de stat maghiar, cu subînþelesul cã aici suntem noi stãpâni, iar voi sunteþi niºte valahi ce meritaþi starea de ºerbie.

Protestãm în ceea ce priveºte ,,restitutio in integrumÒ în mod unilateral ºi tendenþios, iar bisericile româneºti arse, distruse averile acestora ºi alte bunuri, cine le mai poate restitui?

Protestãm împotriva politicilor celor care ne conduc, distrugându-ne þara, deoarece nu au luat poziþie tranºantã

faþã de elucubraþiile tezelor alimentate de Budapesta ºi transpuse cu fidelitate în politica înfãptuitorilor, de cãtre agentura hungarismului U.D.M.R.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Romeo Hanganu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

## **Domnul Romeo Octavian Hanganu:**

Domnule preºedinte, Stimate colege,

Stimaþi colegi.

Suntem într-un moment de maximã importanþã pentru economia româneascã. E vorba de privatizarea Societãþii Naþionale a Petrolului. ªtim bine cã este vorba de cea mai mare societate din þarã de care depinde, în mare parte, buna funcþionare ºi stabilitate a economiei naþionale ºi pânã la urmã ºi a societãþii româneºti.

PETROM realizeazã mai mult de 10 % din produsul intern brut al României ºi aduce bugetului de stat cea mai mare contribuþie; peste 40.000 de miliarde lei, aºa încât anumite date statistice, dar ºi semnale legate de activitatea PETROM nu pot decât sã ne îngrijoreze. Cifra de afaceri staþioneazã în ultimii ani în jurul valorii de circa 2.000.000.000 de dolari, iar profitul este în scãdere din 2001, când era circa 148.000.000 de dolari, la 100.000.000 dolari în 2002 ºi la un preliminat de 67Ñ70.000.000 de dolari în anul 2003.

Pierderile în relaþiile economice cu agenþi din þarã depãºesc 10.000 de miliarde lei, creanþele sunt în creºtere cu peste 12 %, ele ajungând la o valoare de 17.000 de miliarde lei, iar în ultima perioadã acþiunile PETROM sunt în scãdere. La acestea sunt încã o serie de alte fapte semnalate ºi de mass-media ºi nu numai de mass-media: presiuni politice, relaþii preferenþiale cu anumite rafinãrii private sau alte societãþi comerciale, lucruri dubioase legate de modul de achiziþionare de staþii de benzinã sau terenuri pentru staþii de benzinã de la particulari ºi aºa mai departe.

Toate acestea sunt suficiente motive care justificã solicitarea senatorilor opoziþiei de înfiinþare a unei comisii cu scopul cunoaºterii exacte a situaþiei PETROM ºi, repet, cu scopul cunoaºterii situaþiei de la PETROM ºi nu cu scopul anchetãrii privatizãrii, în acest moment de schimbare majorã a formei de proprietate. Pânã la urmã este o condiþie a transparenþei totale despre care vorbim, generoºi atunci când este vorba de privatizare în general ºi de care se uitã cu totul atunci când e vorba de cazuri punctuale, aºa încât este greu de înþeles amânarea formãrii acestei comisii, iar motive de genul celor cã ”o astfel de comisie ar dãuna liniºtii derulãrii procesuluiÒ nu pot fi decât puerile sau interesate.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Radu F. Alexandru, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Grupul are 10 minute.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Disperat cã autoritãþile sanitare au refuzat sã se implice în rezolvarea stãrii de sãnãtate a soþiei sale, Ion Apostol, un bãcãuan în vârstã de 75 de ani, a decis sã-ºi dea foc, nu înainte însã de a aºterne pe hârtie câteva cuvinte adresate ministrului sãnãtãþii Daniela Bartoº, în care criza din sistemul sanitar este reflectatã la scara unei drame personale. Cele patru file ale scrisorii cuprind încercãrile bãtrânului de a explica numeroasele demersuri fãcute pentru a-ºi interna soþia în spital, de fiecare datã lovindu-se de refuzul medicilor. Mai mult, bãrbatul a mai scris cã i-a fost refuzat dreptul la însoþitor pentru consoartã, pentru soþie, în condiþiile în care aceasta era bolnavã psihic ºi mai suferea ºi de alte maladii. Obosit sã mai lupte cu medici indiferenþi, pentru rezolvarea problemelor de sãnãtate ale soþiei sale, Ion Apostol a ales sã-ºi punã capãt zilelor într-un mod mai mult decât barbar. Astfel, la sfârºitul sãptãmânii trecute, ºi-a luat o cazma ºi o sticlã cu benzinã, dupã care a plecat îngândurat spre ieºirea din partea de est a oraºului. Aici ºi-a sãpat o groapã, s-a dezbrãcat, s-a stropit cu benzinã, dupã care ºi-a dat foc. În buzunarul sacoului, aºezat cu grijã pe creanga unui copac, poliþiºtii au descoperit o epistolã scrisã îngrijit, în care bãtrânul povesteºte cu lux de amãnunte viaþa amarã pe care a dus-o. Scrisoarea este adresatã Danielei Bartoº, ºeful cel mare al medicilor care au refuzat sã interneze soþia bolnavã. Numai cã, ironia sorþii, efortul bãtrânului care încerca sã-ºi facã auzitã deznãdejdea pentru ultima datã nu va ajunge nici de aceastã datã la destinatar, scrisoarea fiind încã anexatã dosarului ce se aflã la Poliþia Bacãu. Deznãdejdea în care se gãsea Apostol o dovedesc ultimele rânduri ale epistolei care spun, citez: ”Nu pot sã mai rezist. Toate sunt minciuni.Ò Pentru a nu da bãtãi de cap poliþiºtilor ºi a uºura cât se poate ancheta morþii sale, Apostol a lãsat un bileþel ºi pentru ºeful Poliþiei Municipiului Bacãu, comisarul ºef Nelu Niþã, prin care-l anunþa cã, citez: ”Nu mai trebuie cãutat un presupus criminal.Ò De altfel, legiºtii au stabilit cã moartea a fost cauzatã de flãcãri ºi cã nu mai prezintã alte semne de violenþã pe suprafaþa corpului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Stimaþi colegi,

Deºi nu este uzual acest lucru, sã acceptãm cã ceea ce ne-a transmis domnul senator Radu Alexandru este ºi corect, ºi sã pãstrãm un moment de reculegere.

Dumnezeu sã-l ierte pentru vina de a fi îmbãtrânit, ºi de a se fi îmbolnãvit în epoca de aur a guvernãrii P.S.D.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Ei, sã nu uitãm cã putea sã se îmbolnãveascã, ºi boala sã-i vinã din timp!

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru**

**:**

Cum puteþi politiza un asemenea eveniment tragic, domnule senator?!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

V-am citit scrisoarea lui!

## **Domnul Ghiorghi Prisãcaru**

**:**

Noi am rãspuns solicitãrii dumitale, dar nu în felul acesta sã veniþi ºi sã politizaþi un eveniment ... o tragedie!

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule senator!

V-am citit rândurile lui.

## Da. Vã mulþumesc.

Vedeþi cã între rânduri spune cã s-ar putea ca boala sã fi fost contactatã în urmã cu trei ani.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului U.D.M.R., domnul senator KereskŽnyi.

Haideþi, sã discutãm în Senat doar problemele noastre.

## **Domnul KereskŽnyi Alexandru:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat Senat,

Voi aborda o problemã binecunoscutã, a cãrei rezolvare însã se lasã aºteptatã de demult. Voi încerca sã vã schiþez acele situaþii critice, jalnice, uneori chiar umilitoare în care se zbat principalele instituþii de culturã din judeþul Satu Mare.

Muzeul Istoric Judeþean, o instituþie recunoscutã în þarã ºi peste hotare, a cãrei expoziþie arheologicã a fost cotatã recent ca cea mai bunã dintre cele similare din anul 2002, o instituþie care organizeazã anual 3-4 simpozioane ºtiinþifice internaþionale, trãieºte de la o zi la alta.

Situaþia renumitelor monumente istorice din judeþ este dezastruoasã. Cetatea medievalã din Ardud, Castelul renascentist din Medieºul Aurit, acest unicat de arhitecturã renascentistã, sau Castelul baroc de la Voineºti se aflã în pragul dãrâmãrii.

Situaþia monumentelor aflate în incinta municipiului Satu Mare este la fel de deplorabilã.

Una dintre cele mai vechi clãdiri a oraºului, o clãdire barocã construitã în secolul al XVII-lea, în care se aflã, actualmente, Muzeul de Artã, abia se mai þine în picioare.

Bugetul pentru anul 2003 va fi de 14 miliarde lei, iar aceºti bani abia dacã ajung pentru efectuarea investigaþiilor arheologice.

Filarmonica de stat ”Dinu LipattiÒ se caracterizeazã printr-un management de succes, însã numai datoritã încasãrilor în urma unor turnee din strãinãtate. Are un repertoriu care cuprinde ºi clasic ºi modern, în interpretarea unor soliºti de renume, sub bagheta unor dirijori din Franþa, Germania, Italia, Mexic, S.U.A. sau din Ungaria. Bugetul anual al acestei instituþii pentru anul 2003 este de numai 9 miliarde lei, deci un buget de austeritate, ºi fãrã alte venituri extrabugetare instituþia ar putea intra în faliment, de la o zi la alta.

Teatrul de Nord din Satu Mare, cu cele douã secþii ale sale, în ultimii ani, are un repertoriu destul de mediocru. Slãbirea treptatã a calitãþii producþiei teatrale dã de gândit criticilor locali ºi din toatã þara, dezamãgind, totodatã, spectatorii iubitori de artã. ªi aceastã instituþie are un buget incredibil de sãrac Ñ 11,5 miliarde de lei pentru aceastã stagiune. Însã, în situaþia cea mai sinistrã se aflã Biblioteca Judeþeanã Satu Mare. Situaþia acesteia se caracterizeazã prin perpetuarea unei agonii între mãrinimoase donaþii, promise cu gura mare, ºi ajutoare de principiu, repede uitate, ºi pericolul desfiinþãrii practice, foarte rapide. În ultimele luni s-a hotãrât mutarea instituþiei în clãdirea unui orfelinat evacuat, unde nu ar încãpea nici mãcar cãrþile. O altã ofertã Ñ la fel de serioasã Ñ, mutarea în clãdirea Muzeului de Artã, ai cãrui pereþi, ºi fãrã rafturi de cãrþi, se clatinã continuu ca ºi cetãþeanul turmentat al lui Caragiale, parcã întrebându-i pe mai marii judeþului: ”Domnilor, eu cu cine votez?!Ò

## Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Victor Apostolache, Grupul parlamentar P.S.D. Grupul mai are la dispoziþie 26 de minute.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Stimaþi colegi,

În ultima mea intervenþie de la acest microfon semnalam faptul cã multe dintre neajunsurile de azi ale þãrii sunt provocate de jocuri ºi de acþiuni politicianiste, cã multe dintre legile adoptate nu au fost suficient fundamentate, ºi astãzi întreaga populaþie suferã din cauza aceasta. Din pãcate, asistãm acum la continuarea aceloraºi manifestãri care de astã datã pot pune în pericol integrarea României în Uniunea Europeanã.

Dupã cum bine ºtiþi, la Copenhaga, s-a luat decizia politicã prin care România urmeazã sã fie admisã în Uniunea Europeanã la începutul anului 2007. La demersul preºedintelui Ion Iliescu a rãspuns imediat clasa politicã din România, care înþelege sã sprijine întru totul aceastã oportunitate istoricã, aºa cum cere interesul naþional.

## Numai puþin, domnule senator.

Invit pe toþi participanþii la ºedinþa Senatului sã-ºi ocupe locurile.

Ne iertaþi cã vã deranjãm din discuþii, vã invit sã vã ocupaþi locurile.

Cred cã va trebui sã vã propun o pauzã.

Mã iertaþi, domnule secretar de stat ºi distinsã doamnã, cã ne-am permis sã vã deranjãm.

Aveþi cuvântul, în continuare, domnule senator.

## **Domnul Victor Apostolache:**

Întrucât o asemenea realizare cere, cum ne place tuturor sã afirmãm, efortul întregii naþiuni ºi cum aderarea nu poate fi decât rod al efortului comun al tuturor actorilor responsabili de soarta României, clasa politicã a urmat procedurile obiºnuite în astfel de situaþii Ñ s-au semnat acorduri, s-au fãcut declaraþii de-þi venea a crede cã deja suntem integraþi, cã o datã trecut acest tam-tam înceteazã disputele politicianiste ºi cã acþionãm ca adevãraþi europeni. Ba, mai mult, consensul iniþial arãta cã putem chiar sã cerem socotealã celor care au neglijat atâta timp sã declanºeze procedurile de aderare la Uniunea Europeanã. Dar, de douã luni de zile, câte au trecut de la forumul din februarie, orice om de bunã-credinþã observã cã nu sprijinul, ci subminarea obiectului strategic fundamental al aderãrii îl urmãresc unele forþe politice.

Un prim exemplu: am venit cu pachetul legislativ anticorupþie ºi ne-am trezit cu moþiune, care aratã cã lupta împotriva corupþie îi alarmeazã pe promotorii moþiunii.

Între declaraþie ºi acþiunea politicã, simptomul prãpastiei manifestat de astfel de forþe a fost prompt sesizat de Occidentul spre care tindem. Cei care urmãresc îndeaproape evoluþia României în aceastã perioadã ne dau, din când în când, câte un semnal care ar trebui sã ne dea de gândit sau mai bine zis, sã ne trezeascã la realitate.

Vã reþin atenþia cu încã un exemplu: în timp ce Guvernul încearcã sã punã în practicã foaia de parcurs stabilitã la Copenhaga, de a da semnalele potrivite pe care le aºteaptã Consiliul Europei, observãm cã opoziþia îºi scoate în prim-plan politicienii, ºi unii reprezentanþi ai societãþii civile, ignorând obiectivul fundamental, pe care l-am amintit, ºi se dedau, prin toate mijloacele, cu obstinaþie, la acþiuni contrare demersului Guvernului. De fapt, un exemplu l-am avut ºi la acest microfon.

Degeaba domnul Fischller, personalitate binecunoscutã nouã, atrage atenþia cã procesul de aderare este foarte dificil, cã el implicã eforturi imense ºi numeroase, cã sunt necesare restructurãri curajoase. Unii reprezentanþi ai clasei politice ºi persoane care se erijeazã în reprezentanþi ai societãþii civile, rãmân cantonaþi în ceea ce au fãcut întotdeauna, considerând cã tot rãul este spre binele lor, în sensul cã orice poticnire sau nerealizare a actualului Guvern îi poate aduce pe ei la conducerea þãrii, jubileazã ºi încurajeazã proteste sociale, îºi fac necontenitã propagandã electoralã. Uitã cã atunci când au condus, ºi-au dovedit capacitatea, prãbuºind indicatorii economici în prãpastia din care abia reuºim sã ieºim la suprafaþã. Aceºtia doresc, încã o datã, sã guverneze, sã conducã, pentru a-ºi etala neputinþa. Din nefericire, convinºi fiind cã aºa îºi pot dovedi ºi nevinovãþia sau, mai bine zis, neputinþa, ei cautã ºi gãsesc, încã, adepþi în alte zone.

Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Dumitru Codreanu, ºi sperãm cã, de data aceasta, colegii din Grupul P.R.M., cel puþin, îl vor asculta.

## **Domnul Dumitru Codreanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã o iarnã care se pare cã nu se mai terminã, primãvara, ºi aºa destul de târzie, este doritã de toþi cei care lucreazã pãmântul þãrii. Spun cã este doritã întrucât orice început de nou ciclu agricol este o bucurie aparte, o bucurie a unei noi speranþe de viaþã, o bucurie de nou ºi, de ce nu, o bucurie de a ne trãi viaþa pe mai departe.

Numai cã în condiþiile climatice din ultimii ani s-a cam pierdut logica celor 4 anotimpuri caracteristice meleagurilor noastre, întrucât, de cele mai multe ori, primãvara ºi toamna nu prea îºi mai fac simþite prezenþa ca anotimpuri de sine stãtãtoare, ci din iarnã se trece direct la varã, ºi din aceasta, direct la iarnã. ªi acest fapt îl face pe agricultorul român ca nu întotdeauna sã-ºi termine sau sã înceapã lucrãrile agricole la timp ºi în conformitate cu cerinþele tehnologice ale fiecãrei culturi.

În toamna anului 2002, semãnatul culturilor s-a fãcut pe suprafeþe mai mici faþã de ceilalþi ani, cauzele fiind multiple, dar mai ales ploile din toamnã ºi lipsa mijloacelor mecanice ºi financiare. În plus, a urmat ºi o iarnã grea în majoritatea regiunilor þãrii, cu temperaturi destul de scãzute, ºi care au dus la pierderea culturilor de rapiþã, orz ºi orzoaicã de toamnã în proporþii mari ºi cu ceva pierderi mai mici la cultura de grâu.

În asemenea condiþii, se pare cã în aceastã primãvarã vom avea ºi suntem, de altfel, într-o campanie cu foc continuu, avându-se în vedere suprafeþele ce trebuie semãnate prin întoarcerea culturilor calamitate, dar ºi a celor arate sau nearate din toamnã.

Dupã statisticile Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, care, de cele mai multe ori, nu sunt conforme cu realitatea, din cele peste 9,2 milioane hectare teren arabil, pe care-l are România, au fost semãnate, în toamna anului 2002, 2,6 milioane hectare, din care 2,1 milioane hectare cu grâu ºi secarã, restul fiind

orzoaicã ºi rapiþã de toamnã, rãmânând deci pentru semãnatul culturilor de primãvarã aproximativ 6 milioane hectare, din care în toamnã s-au arat, tot statistic, numai 3,8 milioane hectare, restul rãmânând sã se are în aceastã primãvarã, lucru care a ºi început pe ici pe colo, dar cu un ritm lent, avându-se în vedere timpul destul de înaintat. Greul campaniei de primãvarã de-abia începe, întrucât pe lângã arãturile sus-amintite de pe cele 2,5 milioane hectare, pentru care sunt necesare aproximativ 13-15 zile lucrãtoare cu tehnica pe care o avem în dotare, trebuie pregãtite ºi aproximativ 15 milioane de hectare de teren cu un ritm normal de lucru, pentru care sunt necesare alte 25 de zile. Mai trebuie aplicate îngrãºãminte, în cantitate de 2,1 milioane tone, pe care agricultorii, de cele mai multe ori, nu au cu ce le cumpãra, ierbicidul, care are un preþ exorbitant, ºi, nu în ultimul rând, sãmânþa.

Mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Teodor Mircea Iustian.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, De 7 zile, în faþa Senatului...

Vã adresez rugãmintea sã-l ascultãm pe domnul senator, stimaþi colegi.

Domnule chestor Badea, vã rog sã luaþi mãsuri.

De 7 zile, în faþa Senatului, se aflã cetãþeanul Crãciun Mihai. Domnul Crãciun Mihai este un fost miner disponibilizat, din Vulcan, în 1997. Domnul Crãciun Mihai nu cere de muncã, pentru cã el munceºte. El ºi-a cumpãrat un hectar de teren agricol ºi creºte animale. ªi-a amenajat construcþii pentru creºterea animalelor, creºte câteva zeci de animale pe care vrea sã le vândã. Din pãcate, el s-a adresat autoritãþilor locale, apoi a încercat sã se adreseze Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi administraþiei publice locale. De nicãieri nu a primit nici un rãspuns. Nu i se elibereazã, pur ºi simplu, un banal certificat de producãtor, pentru a putea supravieþui el ºi cei 3 copii ai sãi.

De 7 zile, domnul Crãciun Mihai este în faþa Senatului în greva foamei. Oare el va fi viitoarea victimã?

Invit la tribunã pe domnul senator Pusk‡s Zolt‡n.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Vã reþin atenþia cu o problemã care nu de mult, încã, era în faþa distinsului Senat. Discutam, propuneam, acceptam, aprobam ºi iatã cã, între timp, autoritãþile au început sã ºi aplice Ordonanþa Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi de Televiziune. ªi ce se întâmplã? Au apãrut facturile la energie electricã. Bineînþeles, aceste facturi, conform Ordinului nr. 5/2003 al ministrului industriei ºi resurselor, cuprind ºi un avans de 33% din consumul lunii urmãtoare. Nu ºtiu de ce trebuie plãtit în avans pentru energia electricã care încã nu a fost furnizatã. Nu este un serviciu prestat, va fi, eventual, prestat, dar apar ºi acele sume care trebuie plãtite pentru Radio ºi Televiziune. Nu este nici o problemã, pentru cã am discutat îndelung în Senat textul, am ºi aprobat, într-un fel, dar cei care aplicã nu þin seama de ceea ce a fost aprobat, de fapt, în Senat. Este încã la Camera Deputaþilor, darÉ careÉ a ºi apãrut în hotãrârile de Guvern care pun în aplicare aceastã ordonanþã a Guvernului, ºi astfel apare: consum energie electricã, 0; taxã radio, atâta; taxã TV, atâta. ªi ”dacã nu plãtiþi, tãiem curentulÒ ºi racordarea la reþeaua de curent electric costã 15 milioane lei chiar dacã abonatul n-a fost vinovat.

Aºa au venit oamenii la biroul meu senatorial ºi au spus: ”Domnule senator, nu consumãm energie electricã pentru cã este o casã pe care o folosim numai vara, când suntem în comuna sau satul respectiv ºi lucrãm în agriculturã, iarna avem consum 0, dar plãtim ºi taxã radio ºi taxã TV. Plãtim ºi acasã unde locuim, la bloc. Vine ºi acolo factura tot cu consum de energie electricã, atâta, plus taxa TV plus taxã radio.Ò Una la mânã.

Vin persoanele, care, pe baza unor legi speciale, aºa cum am votat noi aici în Senat, dar aºa cum este ºi în hotãrârea Guvernului, care sunt scutiþi, având în vedere cã beneficiazã de aceastã scutire pe baza unei legi speciale, ºi spun: ”Noi nu trebuie sã plãtim pentru cã aºa scrie în hotãrârea de Guvern.Ò ”Nu-i nimica. Dacã nu plãtiþi, tãiem curentul.Ò Dupã aceea, racordarea costã 15 milioane lei, dar dacã aveþi dreptate, mergeþi la Radio, mergeþi la Televiziune, cereþi banii înapoi, pentru cã noi îi virãm Radioului ºi TeleviziuniiÒ. Oamenii sunt puºi pe drumuri, sunt într-o situaþie disperatã, nu mai ºtiu ce sã facã, având în vedere cã cei de la ”ElectricaÒ sunt foarte fermi pe poziþie, ”tãiemÒ, ”tãiem, tãiem ºi atunci vã descurcaþi voi dupã cum vreþiÒ.

Mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Mihai Ungheanu.

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi.

Problema pe care o pun acum este a opoziþiei ºi a cenzurii. Un coleg, mai înainte, se plângea cã Senatul nu a avut rãspunderea ”cazului SovataÒ. Aº vrea sã reamintesc celor care vor, într-adevãr, sã-ºi aducã aminte cã aici s-au opus vehement acestei privatizãri un senator

P.S.D. Ñ Adrian Pãunescu, Grupul parlamentar al P.R.M., în frunte cu preºedintele Comisiei pentru privatizare, Carol Dina, ºi cã a existat ºi o Comisie ”SovataÒ, în care membrii P.S.D. s-au declarat de acord cu privatizarea, ceilalþi semnând un raport separat împotriva privatizãrii.

Deci nu suntem o apã ºi un pãmânt, opoziþia existã ºi ea îºi spune cuvântul, fãrã sã asculte de P.S.D., cum trebuie sã se acþioneze, pentru cã sfatul pe care l-am primit la moþiunea de cenzurã, ce avem de fãcut ºi ce numãrãtoare avem de fãcut, nu este cel mai înalt sfat.

ªi acum, permiteþi-mi sã dau citire aici unei scrisori în legãturã cu modul în care trãieºte astãzi presa, în care trãieºte astãzi media. Aºadar, P.R.M. a afirmat, de mai multe ori, cã existã un sistem de cenzurã sau de confiscare a mijloacelor audiovizuale, ºi acum vã dau citire la o scrisoare venitã din partea unei agenþii de monitorizare.

”Vã supunem atenþiei situaþia urmãtoare, pe care organizaþiile semnatare ale acestei scrisori o considerã a fi una de crizã în mass-media româneascã. Vã rugãm sã luaþi poziþie, în sensul sprijinirii libertãþii de exprimare a presei.

Vineri, 5 aprilie, trei jurnaliºti de la ”Europa-FMÒ, cu atribuþii de conducere în departamentul de ºtiri, ºi-au prezentat demisiile în semn de protest împotriva presiunilor exercitate asupra corpului editorial pentru a manipula politic programele de informaþii. Ei reclamã faptul cã li s-a impus sã elimine din programele de ºtiri informaþii apreciate de conducerea administrativã a Radioului ca fiind incomode pentru puterea politicã. Evenimentul survine într-un context care îi amplificã gravitatea. Rapoarte periodice ale Agenþiei de monitorizare a presei au semnalat cã, în 2002, patru posturi de televiziune: ”România-1Ò, ”Pro-TVÒ, ”Antena 1Ò ºi ”Prima TVÒ, posturi care au audienþa cea mai mare, distorsioneazã ºtirile din vârful de audienþã, programele de searã, în favoarea Guvernului.

## Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Acatrinei. Vã rog, aveþi cuvântul, domnul senator.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat.

În ochii populaþiei imaginea actualului Guvern este aceea a unui corupt. Asemenea rãspundere, în legãturã cu pachetul de acte normative referitor la corupþie, de a ocoli Parlamentul, nu a fãcut decât sã întãreascã aceastã convingere. Corupþia afecteazã înalþii demnitari, funcþionarii publici ºi administratorii de companii. Ea este favorizatã nu numai de criza social-economicã, ci ºi de scãderea autoritãþii organelor abilitate ale statului, neadaptarea legislaþiei la actualele condiþii, precum ºi de lipsa unor instrumente eficiente de control. Trebuie sã recunoaºtem cã actele de corupþie capãtã caracter de generalitate ºi se instituþionalizeazã, penetrând toate structurile economice, sociale, politice ºi juridice. În majoritatea sectoarelor de activitate se înregistreazã cazuri evidente de încãlcare a dispoziþiilor legale, acte de abuz ºi corupþie, precum ºi o totalã lipsã de neglijenþã în administrarea patrimoniului de stat. Încã se mai practicã

intenþionat o conducere proastã, astfel încât societãþile sã fie duse la faliment ºi, ulterior, sã intre pe mâna foºtilor directori sau a acoliþilor acestora.

Înfiinþarea de activitãþi private de cãtre persoane din conducerea unitãþilor de stat, direct sau prin intermediari, a avut ca punct de plecare materiile prime, dotarea tehnologicã ºi forþa de muncã de la acestea. Respectivii directori nu au urmãrit decât acumularea rapidã de capital, prin sfidarea ºi încãlcarea tuturor normelor legale în vigoare. Încheierea de contracte între societãþi comerciale a fost ºi este condiþionatã de avantaje materiale ºi financiare, precum ºi de diverse comisioane. În acest context nu au lipsit nici actele de trafic de influenþã comise de persoane interesate în rezolvarea în propria favoare sau a apropiaþilor lor a unor probleme. Evident, sunt acte de evaziune fiscalã, transferuri ilegale de capital, precum ºi falsul în documente legate de producþie.

De asemenea, este de remarcat proliferarea grupurilor de interese, care nu au în vedere interesele generale ale economiei naþionale, ci doar propria îmbogãþire pe cãi ilegale. Ceea ce s-a întâmplat în domeniul privatizãrii pe durata a 13 ani de tranziþie este rezultatul acþiunii în interes propriu a celor care au deþinut puterea. Majoritatea infracþiunilor economice referitoare la procesul de privatizare, de evaluare ºi vânzare a unor active au fost însoþite de acte de corupþie comise, de cele mai multe ori, de persoane cu funcþii de conducere ºi atribuþii de control.

ªi noi vã mulþumim, domnule senator.

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Practic, toþi colegii care s-au înscris pentru declaraþii politice le-au prezentat în plenul Senatului.

Putem trece la punctul urmãtor din ordinea de zi. Mai avem 50 de minute pentru dezbateri legislative. Douã chestiuni organizatorice. Vã rog sã îmi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã cã, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, întrucât la secretarul general al Senatului au fost depuse o serie de acte normative, aveþi posibilitatea sã vã exercitaþi dreptul prevãzut de Constituþie, în sensul de a sesiza Curtea Constituþionalã dacã apreciaþi cã anumite prevederi sau legea în ansamblu este neconstituþionalã. Aceste legi sunt urmãtoarele:

Ñ Legea pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinþarea Companiei Naþionale de Investiþii ”C.N.I.Ò Ñ S.A.

Ñ Legea pentru înfiinþarea comunelor ªerbãuþi, prin reorganizarea comunei Calafindeºti, judeþul Suceava. Ñ Legea pentru înfiinþarea comunei Vlãdeni, prin reorganizarea comunei Dãrmãneºti, judeþul Dâmboviþa.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 181/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 136/2002 privind stabilirea unor mãsuri pentru asigurarea sediilor Parchetului Naþional Anticorupþie ºi instanþelor judecãtoreºti care îºi desfãºoarã activitatea în Palatul de Justiþie din Municipiul Bucureºti.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/2002 pentru modificarea Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiþii imobiliare.

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/2002 pentru modificarea denumirii ºi clasificãrii mãrfurilor din Tariful vamal de import al României ºi a taxelor vamale aferente acestora.

Prezenta notã se aduce la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþa în plen din 14 aprilie 2003.

La punctul 3 în ordinea de zi se impune sã constituim douã comisii de mediere.

O primã comisie pentru a soluþiona textele în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 2/2003 privind abilitarea inspectoratelor teritoriale de regim silvic ºi cinegetic pentru concesionarea, în numele statului, a terenurilor forestiere proprietate publicã a statului, aferente activelor vândute de Regia Naþionalã a Pãdurilor.

Domnii senatori Victor Apostolache, Vasile Mocanu ºi doamna senator Elena Sporea.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M. douã propuneri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Ioan Aurel Rus.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere, vã rog.

Domnul senator Aurel Panã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

## **Domnul Mircea Teodor Iustian**

**:**

Domnul senator Flutur.

Domnul senator Flutur.

Vã consult dacã aveþi observaþii? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, Senatul aprobã atât constituirea comisiei, cât ºi componenþa nominalã enunþatã anterior.

O a doua comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind

aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2003 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/1998 privind înfiinþarea unor instituþii publice în subordinea Ministerului Transporturilor.

Grupul P.S.D., 3 propuneri.

Domnii senatori Novolan Traian, Seche Ion, Dinu Marin.

Mulþumesc.

Grupul P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Bîciu Constantin ºi Nedelcu Mircea.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Grupul P.N.L., o propunere. P.N.L., o propunere!

**Domnul Mircea Teodor Iustian**

**:**

Domnul senator Sârbulescu.

Domnul senator Sârbulescu. Grupul U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete ªtefan.

Mulþumesc.

Aveþi observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 78 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, Senatul aprobã atât constituirea, cât ºi componenþa nominalã a celei de-a doua comisii de mediere.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în dezbatere, dacã avem reprezentantul Executivului, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/2003 privind mãsuri în domeniul disciplinei financiar-valutare a agenþilor economici.

Este prezent reprezentantul Executivului?

Nu.

Este prezent sau nu?

Nu.

Nu era nici un amendament. Este prezent reprezentantul ministerului sau nu?

Nu!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu este! Foarte bine! **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Uite cum ajutã Guvernul!

susþine acest proiect, întrucât el este întemeiat ºi ca mod de dezbatere ºi analizã în comisie, ºi ca fundamentare. Mulþumesc.

Nu, nu am respectat eu ordinea de zi, am zis sã începem cu legea cea mai uºoarã, care nu are nici un amendament.

Prima lege înscrisã în ordinea de zi, cea care a declanºat dispute la începutul ºedinþei.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului Cultural Român.

Îl invit pe domnul ministru, invit reprezentanþii comisiei noastre sesizate în fond, Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

Domnule ministru, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. Aveþi cuvântul, vã rog.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Acest proiect de lege, pe care aveþi bunãvoinþa a-l lua în discuþie, a fost deja mediatizat, este de fapt o iniþiativã care vrea sã creeze o nouã instituþie, care nu se va confunda cu Ministerul Culturii ºi Cultelor sau cu alte instituþii culturale care sunt pe orbita Ministerului Afacerilor Externe.

Este, de fapt, o convergenþã de acþiuni într-o formulã nouã, care aduce aminte de unele iniþiative româneºti interbelice ºi de unele instituþii interbelice care au funcþionat foarte bine.

Este o propunere mult, îndelung discutatã, discutatã cu reprezentanþi ai uniunilor de creaþie, cu reprezentanþi ai altor zone culturale. Pregãtim acest proiect de câteva luni.

Nu este un secret pentru nimeni cã o iniþiativã importantã, aici, a avut-o preºedintele României, Ion Iliescu, ºi cã aceastã propunere a fost discutatã în cinci forumuri regionale ºi în Forumul Naþional al Culturii, care a avut loc anul trecut.

Dacã-mi permiteþi, o singurã observaþie de detaliu, domnule preºedinte Ñ, apropo de discuþiile fireºti, de la începutul ºedinþei Ñ, pânã la întâlnirea noastrã viitoare, fiºa aceea financiarã, economicã va fi prezentatã Domniilor voastre.

Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Îl rog pe domnul senator Zanc sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã a luat în dezbatere acest proiect de lege ºi Ñ aºa cum a arãtat ºi domnul ministru în prezentarea pe care a fãcut-o Ñ, þinând seama de cadrul larg în care a fost elaborat proiectul, ca ºi de avizul ministerelor implicate ºi, respectiv, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, pe baza discuþiilor, comisia a hotãrât sã admitã ºi, respectiv, prezintã raport de admitere a proiectului de lege, cu câteva amendamente ºi cu rugãmintea de a

## Da, vã mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale. Vã rog sã exprimaþi punctul de vedere al grupurilor parlamentare, având în vedere procedura de dezbatere a acestui proiect de lege, respectiv, procedura de urgenþã.

Dacã din partea Grupului P.S.D. doreºte sã ia cuvântul cineva?

Grupul P.R.M.?

Grupul P.N.L.? Da, vã rog, domnul senator Radu Alexandru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Încep prin a vã exprima convingerea, în numele grupului, cã este vorba de o iniþiativã legislativã de maximã importanþã. Este vorba de naºterea unui institut de care România, ºi subliniez România, nu cultura româneascã, ci România avea nevoie mai mult ca oricând, pentru cã, avem convingerea, cultura româneascã este produsul cel mai competitiv, este produsul cu care putem sã ieºim în orice confruntare, fãrã nici un fel de complex, ba, din contrã, cu convingerea cã patrimoniul cultural universal are a se îmbogãþi cu aportul a tot ce înseamnã cultura ºi spiritualitatea româneascã.

Vrem sã vã spunem cã acest institut apare târziu, acest institut apare într-un moment în care þãrile vecine, fostele þãri socialiste, sunt deja prezente, importante ºi semnificative în marile centre culturale ale lumii.

Legat strict de conþinutul proiectului pe care îl avem în dezbatere, l-am perceput ºi l-am aºteptat ca un minister de externe al culturii româneºti, ca un institut care sã aibã, prin excelenþã, domeniu de activitate strãinãtatea; ca un institut care, prin toate acþiunile, sã promoveze cultura româneascã ºi oamenii de culturã.

Aºa cum este prezentat, avem sentimentul cã în puncte numeroase se suprapune peste activitatea Ministerului Culturii ºi Cultelor.

Dacã ar fi sã folosim o formulare, poate excesiv de maliþioasã, am putea spune cã avem un Minister al culturii al preºedintelui þãrii, oricare ar fi el, ceea ce nu ni se pare foarte important.

În momentul de faþã, în România funcþioneazã de 12 ani, cu rezultate demne de toate recunoºtinþele noastre, Fundaþia Culturalã Românã.

Institutul Cultural Român, pe care îl discutãm astãzi, ar fi trebuit sã preia, prin excelenþã, sã lãrgeascã, sã susþinã, sã amplifice domeniul în care Fundaþia Culturalã Românã deja are performanþele pe care le-am spus.

Nu putem avea decât un singur vot, un vot în sprijinul, în favoarea acestei iniþiative legislative, cu speranþa cã, într-adevãr, fondurile care îi vor fi alocate, fondurile de care va dispune, va permite institutului ºi centrelor culturale româneºti sã desfãºoare acea activitate care sã însemne puncte de reper, puncte de referinþã ale României în viaþa internaþionalã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Consult colegii din Grupul P.D. sau Grupul P.R.M. dacã doresc sã ia cuvântul? Nefiind intervenþii, declar închise dezbaterile generale...

**Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Am spus cã vorbesc ºi eu.

Am întrebat Grupul P.R.M. dacã doreºte! Vã rog. Vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Este vorba despre o importantã iniþiativã, doritã de mult, de multã vreme, care sã asigure gestionarea unei imagini externe ºi interne a României, în condiþii mai bine asigurate decât pânã acum ºi într-un mod mai centralizat. Când zic centralizat mã refer la un lucru pozitiv, pentru cã vreau sã remarc cã, de foarte multe ori, ministerele, departamentele sau instituþiile care fac imaginea României sunt discordante ºi, uneori, nu sunt convergente.

Am primit, atât eu, cât ºi colegii mei din P.R.M., în comisie, acest proiect ca pe un proiect bine intenþionat ºi binevenit, comisia a lucrat atent pe el, toþi membrii comisiei ºi-au adus contribuþia, nu fãrã rezerve, unele foarte importante.

În situaþia de faþã el se aflã în faþa dumneavoastrã, dar printr-un vot care a infirmat o regulã a noastrã ºi o lege. Noi, ca grup, suntem într-o situaþie imposibilã, pentru cã am formulat rezerva inexistenþei fiºei economice în comisia de lucru. O aºteptam, vãd cã se introduce în plen ºi nu vãd ce reacþie putem avea noi faþã de acest proiect pe care voiam sã îl susþinem, decât una de rezervã, pentru cã încãlcarea regulilor, legilor ºi procedurilor parlamentare nu se cuvine sã fie practicatã.

Deci urgenþa maximã se putea exprima tocmai prin prezentarea acestei fiºe, pentru cã, repet, este vorba de o acþiune de amploare, acest institut naþional, acest Institut Cultural Naþional de gestiune a imaginii are sarcini extraordinare. El nu se suprapune, uneori, numai pe activitatea Ministerului Culturii ºi Cultelor, ci ºi pe a Ministerului Informaþiilor Publice.

Discuþiile au avut loc în comisie, veþi vedea câte intervenþii au avut ºi de bun augur, cred eu, Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, însã, în aceastã situaþie grupul nostru parlamentar anunþã o rezervã care se va exprima, finalmente, printr-un vot de abþinere.

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Mark— BŽla, Grupul parlamentar U.D.M.R..

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Grupul U.D.M.R., prin domnul senator KereskŽnyi Alexandru, a fãcut propuneri de modificare la acest proiect care vizeazã o idee extrem de importantã, în ceea

ce priveºte viitoarea funcþionare a Institutului Cultural Român, ºi anume: atunci când vorbim despre promovarea culturii din România nu trebuie sã ne referim numai la cultura de limbã românã Ñ dacã-mi permiteþi aceastã expresie Ñ ci de valorile culturale create de toate comunitãþile din România, mã refer ºi la comunitãþile minoritare.

Propunerile fãcute de Grupul U.D.M.R., într-o reformulare, dar care totuºi conþine aceastã idee, au fost acceptate de cãtre comisie, ºi Grupul U.D.M.R. va sprijini acest proiect de lege, sperând cã Institutul Cultural Român va funcþiona conform acelui principiu la care m-am referit. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã declar închise dezbaterile generale. Îl consult pe domnul ministru dacã este de acord cu amendamentele existente în anexa nr. 1?

Da, sunt de acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cu toate? Mulþumesc.

Domnule preºedinte, dacã-mi îngãduiþi...

Aveam un amendament de formulare la articolul...

Dacã n-a fost în comisie...

Îmi cer scuze, atâta timp cât amendamentul n-a fost respins, conform regulamentului, nu poate fi ridicat în plen...

E vorba de un amendament de formulare. N-aþi întrebat, nu vã supãraþi...

Nu am cum sã întreb împotriva regulamentului. Deci vã rog sã observaþi cã raportul Comisiei pentru culturã... îmi cer scuze, domnule senator Iorgovan, nu are decât o singurã anexã cu amendamente admise. Nu existã nici un amendament respins.

## Domnule preºedinte,

Potrivit regulamentului, amendamentele de formulare nu se prezintã la comisie, ci se prezintã în plen. Îmi pare rãu, dar citiþi dumneavoastrã regulamentul. Înainte de a supune la vot lista amendamentelor care sunt înscrise, care sunt de fond, se întreabã dacã sunt amendamente de formulare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu, s-a modificat regulamentul în urmã cu trei ani. Îmi cer scuze. Deci plenul Senatului... Nu, vã rog frumos sã nu facem altã disputã. Plenul Senatului cu 84 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 26 de abþineri a adoptat proiectul de Lege privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului Cultural Român, deºi la începutul ºedinþei se pãrea cã disputele vor fi serioase.

Felicitãri comisiei, felicitãri domnului ministru.

Nu, dispute serioase la amendamente, la cine ºtie ce... Dacã existã o problemã care n-a fost rezolvatã pânã în acest moment, sigur cã ea poate fi rezolvatã, dar numai în cadrul comisiei, nu în plen. Se poate rezolva la Camera Deputaþilor.

Vã propun, stimaþi colegi, sã luãm proiectul de Lege pentru care este prezentã reprezentanta Ministerului Finanþelor Publice, care n-are nici un fel de amendamente.

Vã invit, vã rog.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/2003 privind mãsuri în domeniul disciplinei financiar-valutare a agenþilor economici.

Comisia sesizatã în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Aveþi cuvântul, doamna ministru.

Vã rog, invit un coleg din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Da, vã mulþumesc, doamna secretar de stat. O invit pe doamna senator Maria Ciocan sã prezinte punctul de vedere al comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat. În cadrul dezbaterilor, la care a participat ºi reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice, comisia a examinat proiectul ºi a hotãrât, cu majoritate de voturi, sã întocmeascã raport favorabil cu amendamente. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza prevederilor articolului 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma transmisã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele prezentate în anexã. Menþionãm cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu articolul 74 alin. (2) din Constituþie. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Sunteþi de acord cu amendamentele din comisie?

Suntem de acord.

De acord.

Dacã doriþi sã interveniþi la dezbateri generale? Nefiind intervenþii...

Doresc eu, domnule preºedinte.

## **Doamna Maria Manolescu** _Ñ_ s _ecretar de stat_

_în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Da, vã mulþumesc.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 34/2003 au fost abrogate dispoziþiile Ordonanþei Guvernului nr. 18/1994 privind unele mãsuri pentru întãrirea disciplinei financiare a agenþilor economici, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 12/1995. Abrogarea dispoziþiilor Ordonanþei Guvernului nr. 18/1994 s-a impus întrucât mecanismul de repatriere, în termenele stabilite de aceasta, a sumelor în valutã aferente exporturilor de mãrfuri, executãrilor de lucrãri ºi prestãrilor de servicii în strãinãtate instituit de acest act normativ s-a dovedit a fi un mecanism rigid, în special în ceea ce priveºte termenele stabilite pentru repatriere, ºi totodatã venea în dezacord cu Acordul de asociere pe care România l-a semnat cu Uniunea Europeanã. Comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor a întocmit raport de susþinere, în forma prezentatã de Guvern, iar comisia de specialitate a Senatului a formulat unele amendamente cu care Ministerul Finanþelor Publice este de acord ºi propune adoptarea actului normativ în forma respectivã.

Vã mulþumesc.

Doriþi sã interveniþi? Vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

În baza abrogãrii în întregime a Ordonanþei nr. 18/1994 se înlãturã ºi singurul text legal care obligã la repatrierea valutei. Singurul text legal ar rãmâne cel din Ordonanþa nr. 34/2003, care nu obligã, ci stimuleazã repatrierea valutei prin bonificarea pânã la 50% a dobânzii aferente creditelor în valutã pentru export. Propunem sã fie restituit raportul la comisie, pentru a gãsi cadrul legal sau a întocmi amendamente prin care sã se asigure obligativitatea repatrierii valutei din activitatea de export. În situaþia în care nu se va restitui acest raport comisiei, Grupul parlamentar P.R.M. va vota împotriva acestei ordonanþe.

Vã mulþumesc.

## Da ºi eu vã mulþumesc.

Precizarea este cã toatã aceastã prezentare a amendamentelor în legãturã cu abrogarea Ordonanþei nr. 18/1994 aþi fãcut-o în nume propriu ºi nu în numele comisiei, chiar dacã nu aþi vorbit de la pupitrul rezervat senatorilor. Deci punctul de vedere al comisiei este raport favorabil. Este cel care l-aþi prezentat iniþial.

Da, vã mulþumesc.

Dacã mai sunt ºi alte intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi în legãturã cu cele trei amendamente.

Doamna secretar de stat sunteþi de acord cu ele?

Da.

Cu toate?

Da, da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Deci raportul comisiei sesizate în fond, raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci este favorabil, cu trei amendamente. Doamna senator Ciocan a prezentat un punct de vedere diametral opus, fiind împotriva raportului respectiv, solicitând respingerea. Eu

Domnule preºedinte, procedurã, dacã-mi permiteþi.

În timpul votului, vã rog sã recitiþi regulamentul, nu se vorbeºte.

Trebuie sã rezolv o chestiune.

Plenul putea decide numai dacã dumneavoastrã, conform regulamentului, supuneaþi la vot retrimiterea pentru analizã la comisie a textului legii.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog, dacã-mi spuneþi textul din regulament, solicit plenului sã revinã la vot. Vã rog.

Stimaþi colegi, existã iniþiator la proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de consilier juridic? Da?

N-avem iniþiator? Numai sunt sau de ce?

Dacã sunt parlamentari din Parlamentul trecut, potrivit Constituþiei, proiectul de lege îºi urmeazã cursul, ºi-l invit pe domnul preºedinte Aristide Roibu la pupitru, pentru cã noi rezolvãm aceastã lege în mod operativ. Ea, de altfel a ºi fost rezolvatã.

Vã rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Nu respectaþi ordinea de zi.

La solicitarea domnului senator Badea, vã rog sã acceptaþi sã luãm cu prioritate proiectul de lege înscris la punctul 8. Vã rog, cine este pentru? Vã mulþumesc.

Cu 70 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi 5 abþineri propunerea a fost aprobatã.

Deci vom lua în dezbatere proiectul de Lege privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier juridic. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte.

Numai puþin. O sã vã dau cuvântul, dar nu în timpul votului. Aºa scrie la regulament ºi l-aþi votat.

Cu 76 de voturi pentru, 25 voturi împotrivã ºi 10 abþineri, plenul Senatului aprobã atât cele trei amendamente, cât ºi raportul comisiei sesizate în fond.

Care este problema de procedurã, pentru cã între votul raportului ºi votul legii de ansamblu nu existã nimic? Vã rog.

Am venit înainte de vot, nu m-aþi observat, îmi pare rãu. Îmi cer scuze cã n-am fost mai insistent, dar colega noastrã, doamna senator Ciocan, a fãcut propunerea ca sã fie retrimis la comisie ºi cred cã trebuia supus votului ºi aceastã propunere.

Nu, vã rog sã studiaþi regulamentul ºi sã observaþi cã 11 senatori, prin vot, au dat un raport favorabil ºi deci sigur cã dumneavoastrã aveaþi posibilitatea sã votaþi împotriva raportului ºi sã-l retrimiteþi la comisie, sã respingem legea, nu ºtiu ce sã facem. Ce decide plenul...

În ºedinþele din 25Ð27 martie ºi 8 aprilie 2003, Comisia juridicã, de numiri, imunitãþi ºi validãri a luat în dezbatere proiectul de lege ºi raportul subcomisiei constituite în acest scop ºi a hotãrât în unanimitate raport de admitere cu amendamentele cuprinse în anexã, care face parte integrantã din prezentul raport. În cursul dezbaterilor s-a constatat cã forma proiectului de lege adoptat de Camera Deputaþilor este o reglementare aproape identicã cu Legea privind organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat, atât din punct de vedere al structurii, cât ºi al conþinutului reglementãrii: obiect de activitate, condiþiile de primire, compatibilitãþi, incompatibilitãþi, regim disciplinar ºi deontologic, organizare judeþeanã ºi organizare la nivel naþional. În urma analizãrii tuturor aspectelor, Comisia juridicã, de numiri, imunitãþi ºi validãri a reþinut urmãtoarele: ca activitate este vorba de unul ºi acelaºi obiect specific: consultanþã, asistenþã ºi reprezentare judiciarã pentru avocaþi, iar pentru consilieri juridici ºi avizare ºi contrasemnare. Nu este de admis ca una ºi aceeaºi activitate specificã, chiar pe forme diferite de realizare, sã aibã douã legi de reglementare paralele, respectiv Legea privind organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat ºi Legea privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier juridic. Activitatea consilierilor juridici se desfãºoarã în sfera autoritãþilor publice, organelor de stat, autoritãþilor administraþiei publice centrale ºi locale, a instanþelor publice ºi de interes public ºi a altor persoane juridice de drept public, precum ºi în sfera persoanelor juridice de drept privat. Ca atare, ea nu priveºte activitatea juridicã sau judiciarã a persoanelor fizice. Consilierii juridici pot fi numiþi prin decizie sau angajaþi prin contract de muncã. Aceasta determinã ºi statutul profesional, drepturile ºi obligaþiile, rãspunderea juridicã, inclusiv cea disciplinarã. Asocierea consilierilor juridici se poate face pe criterii diferite de cele privind avocaþii, deoarece ei aparþin, potrivit specificului activitãþii, unitãþii la care sunt numiþi sau angajaþi, unor sectoare diferite. Din aceste motive, asocierea lor profesionalã este posibilã pe criteriul activitãþii sau pe criteriul teritorial judeþean, ºi legea nu poate reglementa în întregime modul de asociere profesionalã, ºi de aceea lasã libertatea celor interesaþi de a se asocia profesional prin ceea ce-i uneºte sau teritorial, pe raza judeþului.

Da, aþi prezentat practic toate principiile, pentru cã legea a fost restructuratã în Comisia juridicã, de numiri, imunitãþi ºi validãri.

Dacã reprezentantul Guvernului prezintã punctul de vedere...

## **Domnul Teodor Bobiº** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege supus examinãrii ºi aprobãrii dumneavoastrã are la bazã o iniþiativã legislativã parlamentarã a 17 membri ai...

Nu sunteþi de acord cu forma din Senat?

Având în vedere cã de la data adoptãrii acestei forme de cãtre Camera Deputaþilor din anul 2000, Legea profesiei de avocat a suferit la rândul ei o serie de modificãri, iar comisia de specialitate a Senatului a þinut seama ºi de aceste modificãri, adaptând proiectul în forma aprobatã de Camera Deputaþilor, în momentul de faþã noi susþinem forma propusã de comisia dumneavoastrã de specialitate.

Da, vã mulþumesc.

Cu precizarea cã este vorba despre o lege organicã, îmi spune domnul senator Predescu, ºi nu de o lege ordinarã, aºa cum a fost adoptatã de Camerã, pentru cã priveºte statutul profesiei de consilier juridic. Constat cã ea este susþinutã de toate grupurile parlamentare, deci înþeleg cã nu se impun discuþii speciale ºi specioase, totuºi, vã rog, domnul senator Pusk‡s.

Sigur cã susþinem prezentul proiect de lege, însã, din pãcate, de la Ministerul Justiþiei nu vãd pe nimeni. Dar pun douã întrebãri pe care neapãrat...

Au fost constant prezenþi la dezbaterile în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Da, mulþumesc. Eu nu fac parte din Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Reprezentatul U.D.M.R. a fost prezent, vã garantez.

Asta este altã problemã, eu vorbesc în nume personal.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Daþi-mi voie sã prezint cele douã întrebãri pe care le am în legãturã cu textul formulat de comisie.

La art. 9, ”Este nedemn de a fi consilier juridic acela care a fost condamnat definitiv pentru sãvârºirea unei infracþiuni de naturã a aduce atingere profesiei de consilier juridicÒ.

Este o lege specialã, altã lege nu prevede care sunt acelea, de aceea eu aº propune sã trecem acolo aceleaºi infracþiuni ca la avocat, pentru cã toatã legea este în acest sens construitã, ca avocatura, deoarece nu specificã nici o altã lege care sunt aceste infracþiuni, ºi atunci nu avem la ce ne referi.

Vã mulþumesc, domnule senator. Am înþeles, a fost limpede. A doua întrebare.

A doua întrebare. Aici ar fi trebuit sã fie prezent Ministerul Justiþiei.

La art.12 Ñ condiþiile de efectuare a stagiului Ñ trebuie reglementat, fiindcã profesia de avocat este o profesie liberã. Aici, fiind vorba de diferite firme ºi instituþii, ar trebui ca prin norme metodologice sã reglementãm cum se va desfãºura stagiatura.

Nu mai existã Minister al Justiþiei? Nu-i mai vedeþi rostul?!

Cum?

Vã rog, domnule senator.

Asta trebuie reglementat într-un fel, altfel va fi greu sã respecþi legea pentru stagiaturã. Atât.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Domnul senator Predescu doreºte sã vã dea rãspuns în numele Ministerului Justiþiei, ca fost ministru al justiþiei.

, iar dupã aceea, domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus, dacã va aprecia necesar.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

La prima întrebare, doresc sã vã precizez cã art.9 alin.1 lit.a) este preluat întocmai din Legea avocaturii, aºa cum s-a aplicat în acea lege ºi de cei care o profeseazã...

Domnul senator Pusk‡s doreºte sã o modificãm pe aceea.

Vã mulþumesc, domnule senator.

ªi, potrivit textului constituþional, art.72, ”Statutele speciale au caracter de lege organicãÒ, deci vã rog sã fie votatã ca atare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator. ªi daþi-mi voie, totodatã, sã vã mulþumesc Ñ deoarece foarte mulþi colegi nu ºtiu Ñ pentru modul în care v-aþi implicat în rezolvarea sutelor de amendamente la aceastã lege. Aþi fãcut parte din echipa care a lucrat foarte mult la lege. Mai sunt ºi alþi colegi.

Stimaþi colegi, dacã nu mai sunt alte intervenþii, noi am încercat sã dãm o lege cât de cât bunã. Sigur cã ea va crea nemulþumiri, cel puþin în ceea ce-i priveºte pe jurisconsulþi, dar nici nu se putea copia dupã Legea avocatului o lege pentru jurisconsulþi.

O datã cu aceste amendamente, în conformitate cu regulamentul, plenul Senatului a aprobat ºi raportul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã propun sã luãm în dezbatere cele douã proiecte de lege pe care sigur cã le vom discuta împreunã: proiectul Legii spitalelor ºi, o propunere legislativã, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2001.

Reprezentantul Guvernului, aveþi cuvântul pentru a prezenta expunerea de motive.

## **Domnul Ion Predescu:**

...se va aplica întocmai ºi de cãtre consilierii juridici. Prin urmare, nu existã dificultate în a înþelege ºi a aplica textul de sub lit.a) art. 9 alin. 1.

A doua problemã. Dupã cum constataþi, art.12 trimite la Legea avocaturii, care are reglementare completã atât prin lege, cât ºi prin statutul profesiei în privinþa stagiului. Fãrã stagiu, debutanþii, consilierii juridici, nu puteau fi lãsaþi, ei trebuind sã aibã ºi avocat îndrumãtor ºi condiþiile exercitãrii stagiului, obligaþiile stagiale ale îndrumãtorului ºi ale unitãþii în cadrul cãreia îºi exercitã profesia de consilier juridic debutant.

Cât priveºte caracterul legii, domnule preºedinte, aº sublinia cã este lege organicã, subscriu, ºi aceasta datoritã prevederilor art. 3, care îl defineºte pe consilierul juridic numit ca funcþionar, potrivit gradelor ºi categoriei, dezvoltã legea ºi reglementeazã compatibilitãþile ºi incompatibilitãþile, dobândirea calitãþii, regimul juridic disciplinar, deontologic, cum arãtam. Adicã legea are prevederi ºi de statut special.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Procedurã!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu vreþi sã-l ascultaþi pe reprezentantul Guvernului? Vã rog, aveþi cuvântul. Da.

Aveþi cuvântul. Respectãm ordinea de zi.

Nu, respectãm ordinea de zi, dar pentru a face lucrarea cum trebuie, propun sã prelungim programul legislativ cu 30 de minute.

Dacã va fi cazul, da, cum sã nu?!

Cât va fi nevoie.

Cât va fi nevoie, pentru cã Legea spitalelor este foarte importantã, dar ea a fost tratatã în mod foarte serios în comisii. ªtiþi câte discuþii s-au purtat. Vã daþi seama cã în momentul în care vom intra în plen sã discutãm pe anumite amendamente riscãm sã facem rãu. Dacã este cazul, dacã nu se va termina la ora 18 fãrã un minut, voi supune votului.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat. Succint, prezentaþi expunerea de motive. Aveþi cuvântul.

Este vorba de iniþiator, domnule preºedinte, mã scuzaþi. Este o iniþiativã comunã: Camera Deputaþilor ºi Senatul. Reprezentantul iniþiatorilor este prezent, domnul deputat Burnei. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei este participant activ la toate discuþiile acestei iniþiative. Legea a trecut de Camera Deputaþilor ºi ne-a fost prezentatã nouã. Amendamentele s-au discutat împreunã ºi în prezenþa iniþiatorilor, care au fost de acord, tocmai pentru a pregãti medierea ca un act de formalitate, dacã vreþi, ºi înaintarea spre promulgare.

Vã mulþumesc.

Îl rog pe reprezentantul Guvernului, aºa cum am spus la început, sã prezinte punctul de vedere pentru cã ne gãsim în prezenþa a douã proiecte de lege: un proiect de lege ºi o propunere legislativã.

Îmi permiteþi sã intervin?

Trebuie sã le luãm împreunã.

Voiam sã explic faptul cã au apãrut în aceastã formulã ºi în aceastã situaþie o serie întreagã de amendamente fãcute de Camera Deputaþilor la Legea nr. 146/1999, Legea spitalelor. Am preluat în Legea spitalelor, care a trecut de Camera Deputaþilor, tot ceea ce am considerat cã este valoros în modificarea fãcutã de Camera Deputaþilor. Pentru asta are raport de respingere, pentru simplul fapt cã cele 6 sau 7 elemente au fost preluate în aceastã lege nouã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Pentru a treia oarã îl invit pe reprezentantul Executivului sã prezinte punctul de vedere.

## **Domnul George Pavelescu** Ñ _secretar de stat_

_în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate doamne,

Stimaþi domni senatori,

La 30 august 2001 a fost aprobatã Ordonanþa Guvernului nr. 68/2001 pentru modificarea Legii nr. 146/1999 privind organizarea, funcþionarea ºi finanþarea spitalelor, având, în principal, rolul de a regle-

menta structura organizatoricã a spitalelor, modul cum se încadreazã funcþiile de conducere, constituirea consiliului de administraþie, instituirea contractului de management ca administrator al spitalului, responsabilizarea conducerii managementului economico-financiar ºi de calitate a activitãþii medicale a unitãþilor spitaliceºti ºi alte aspecte privind finanþarea spitalelor, aceastã propunere legislativã urmând a fi dezbãtutã în cele douã Camere ale Parlamentului.

Ulterior, a fost prezentat un alt proiect de lege, de cãtre o parte dintre deputaþi ºi senatori, cu care au fost sesizate Camerele Parlamentului, cât ºi un proiect de lege având drept iniþiator Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei.

Comisia Senatului, apreciind cã toate prevederile din proiectele actelor normative pot fi luate în discuþie ºi soluþionate, în funcþie de propunerile fiecãrei pãrþi, a prezentat un proiect pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2001, nemaifiind de actualitate, întrucât aspectele prevãzute în articolele din aceastã ordonanþã au fost preluate în mare parte în proiectul de Lege a spitalelor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat Pavelescu. Îl invit pe domnul deputat sã-ºi expunã punctul de vedere, având în vedere cele douã proiecte de lege care se gãsesc pe ordinea de zi, ca sã ºtim, în final, cum facem dezbateri generale ºi cum votãm.

## **Domnul Ion Burnei** _Ñ deputat_ **:**

În evoluþia procesului de reformã sanitarã în România se produce o schimbare semnificativã o datã cu introducerea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate. Implementarea asigurãrilor sociale de sãnãtate nu s-a fãcut uniform Ñ pe parcursul celor 3 ani de la apariþia legii Ñ în toate sectoarele asistenþei medicale.

Dacã s-au produs modificãri profunde ºi benefice în modul de acordare ºi rambursare a serviciilor medicale din asistenþa medicalã primarã ºi asistenþa medicalã de specialitate ambulatorie, trebuie recunoscut faptul cã în asistenþa spitaliceascã nu s-au produs schimbãri esenþiale. Aceasta se datoreazã în primul rând lipsei unei legislaþii coerente ºi eficiente în acest domeniu, actuala Lege de organizare, funcþionare ºi finanþare a spitalelor fiind practic inoperantã.

Spitalul a rãmas în continuare centrul de greutate al asistenþei medicale, dar modul de organizare ºi funcþionare nu a fost adaptat cerinþelor actuale impuse de nevoile de servicii medicale ale populaþiei ºi mai ales în finanþarea din Fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate.

Prezentul proiect de lege defineºte clar atribuþiile spitalului în ceea ce priveºte acordarea asistenþei medicale, incluzând ºi serviciile de asistenþã primarã, de recuperare în caz de graviditate, maternitate ºi nou-nãscuþi, precum ºi rolul metodologic al spitalului în supravegherea stãrii de sãnãtate în teritoriu.

Pentru eficientizarea activitãþii ºi o corectã finanþare în funcþie de specificul spitalului, s-au stabilit forme de spitalizare continuã sau discontinuã, ca ºi împãrþirea pe categorii, în funcþie de perioada de spitalizare: de urgenþã, de acuþi ºi de cronici. În ceea ce priveºte necesitatea acordãrii de servicii medicale de calitate ºi la standardele recunoscute, spitalele trebuie supuse procesului de acreditare. Acest proces este efectuat de Comisia Naþionalã de Acreditare a Spitalelor, care, în noua viziune, este o instituþie autonomã, sub controlul Parlamentului.

Vã mulþumesc, domnule deputat, pentru prezentarea fãcutã.

Îl consult pe domnul senator Oprescu dacã, suplimentar, doreºte sã ne spunã câteva cuvinte despre cele douã proiecte de lege.

Da, domnule preºedinte, vã mulþumesc.

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi din partea Comisiei pentru administraþie publicã ºi amenajarea teritoriului, prezentul act normativ are ca obiect reglementarea organizãrii, funcþionãrii ºi finanþãrii spitalelor, urmãrindu-se adaptarea la cerinþele actuale impuse de nevoile serviciilor medicale ale populaþiei.

Mai pe scurt, este o lege cerutã de sistem. Legea nr. 146/1999 nu a funcþionat niciodatã. Spiritul legii este acela al unui spital public, ancorat în realitatea în care trãim astãzi, pentru a putea ca acest spital public sã acorde tratamentul concetãþenilor noºtri, ºi încearcã sã facã în aºa fel încât profesionalismul ºi calitatea actului medical sã fie îmbinate armonios.

Stabileºte o ierarhizare clarã a spitalelor Ñ ºi aici nu vreau sã vã spun decât cã în prezent avem 52 de spitale cu titlu de spital judeþean Ñ ºi defineºte implicarea comunitãþii locale conform Ordonanþei Guvernului nr. 70/2002, aceea prin care clãdirile spitalelor sunt trecute în jurisdicþia autoritãþii locale.

Face vorbire de Comisia Naþionalã pentru Acreditare, stabileºte gradul de reprezentare în aceastã comisie, o comisie independentã, aºa cum este în toate þãrile de largã respiraþie democraticã, þãrile U.E., acolo unde vrem sã ajungem ºi noi. De altfel, existã ºi avizul Comisiei pentru integrare europeanã ºi realizeazã, astfel, un organism autonom.

Este un moment de referinþã al reformei când dumneavoastrã veþi discuta ºi, sper din tot sufletul, veþi vota aceastã Lege a spitalelor. Este întocmitã de comun acord cu toate celelalte partide parlamentare, astfel încât azi în faþa dumneavoastrã, prezentãm un punct de vedere comun.

Da. Mulþumesc, domnule senator, domnule profesor, domnule doctor. O singurã precizare aº vrea sã o faceþi în Senat. Prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 68/2001 au fost preluate în proiectul legii sau avute în vedere în totalitate? Pentru cã noi, azi, prin a doua lege pe care o adoptãm, vom respinge ordonanþa ºi sã nu rãmânã situaþii neclare.

Au fost preluate reglementãrile date de ordonanþã, în aºa fel încât sã nu ne trezim într-o situaþie dificilã de a nu putea sã o aplicãm.

Mulþumesc. Reprezentantul Executivului?

Au fost preluate ºi, mai mult, dezvoltã sursele de finanþare a spitalelor. Totul a fost preluat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Aºa cum aþi auzit din partea colegilor, practic, toate grupurile parlamentare susþin acest proiect de lege, care este extrem de important în cadrul reformei din sãnãtate.

Stimaþi colegi, vã rog sã fiþi atenþi la vot. Este adevãrat cã ne gãsim în prezenþa unei legi ordinare. În primul rând, voi supune votului dumneavoastrã iniþiativa legislativã care vine din partea colegilor parlamentari. În momentul în care o veþi adopta, cea de-a doua lege vizeazã aprobarea ordonanþei ºi vom face referire directã.

Punctul urmãtor din ordinea de zi, dar strict legat de ce am discutat anterior, era proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2001 pentru modificarea Legii nr. 146/1999 privind organizarea, funcþionarea ºi finanþarea spitalelor.

Vã rog sã observaþi cã raportul este negativ, motiv pentru care existã douã amendamente în anexa nr. 1 la raport. Raportul este susþinut de comisie ºi agreat de reprezentantul Executivului.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra amendamentelor ºi asupra raportului. Vã rog sã votaþi.

Amendamentele ºi raportul aprobate de plen cu 98 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi o abþinere.

Precizez caracterul legii, de lege ordinarã, ºi o

Cer scuze domnului senator Badea, dar nu pot sã solicit plenului prelungirea programului, ci, dimpotrivã, vã dau o pauzã de 3 minute.

Vã rog, cei care rãmânem în continuare, la ultimul punct din ordinea de zi, ...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, ºi mulþumesc colegilor pentru faptul cã în momentul acesta repun un adevãr în drepturile lui istorice. Mulþumesc respectuos.

Felicitãri, stimaþi colegi care aþi muncit la aceastã lege extrem de importantã.

PAUZÃ

DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Stimaþi colegi,

Vã invit sã vã ocupaþi locurile.

Vã rog sã intrãm în ultima parte a ordinii de zi: întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

Stimaþi colegi,

Vã reamintesc timpii alocaþi grupurilor parlamentare. Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 14 minute; Grupul P.R.M., 8 minute; Grupul P.N.L., 3 minute, Grupul U.D.M.R., 3 minute; Grupul P.D., 3 minute; independenþi, 3 minute.

Invit la cuvânt reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Ioan Aurel Rus.

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Nu este în salã. A primit rãspunsul scris.

Domnul senator Dumitru Codreanu.

Numai puþin, vã rog. Deci la interpelarea formulatã de domnul senator Ioan Aurel Rus, reprezentantul Ministerului Justiþiei prezintã rãspuns scris. Vã rog sã luaþi act.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul senator Dumitru Codreanu. Vã rog!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am douã întrebãri, conform regulamentului.

Prima întrebare este adresatã domnului ministru Nicolae Tãnãsescu, prin care îl rog sã precizeze unde sunt direcþionaþi banii încasaþi de cãtre A.D.S., bani ce în anii din urmã erau evidenþiaþi în bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor la capitolul ”VenituriÒ, în Fondul de dezvoltare a agriculturii.

Solicit acest rãspuns, întrucât în bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, pentru anul 2003, acest Fond de dezvoltare a agriculturii a dispãrut, cu toate cã sursele care îl constituiau mai sunt ºi acum: vânzãrile de active ale I.A.S.urilor, redevenþe, concesionãri ºi altele.

Mulþumesc.

A doua întrebare este adresatã domnului ministru al agriculturii, Ilie Sârbu.

Având în vedere situaþia acestei primãveri destul de târzii, când, la aceastã datã, trebuia terminat semãnatul culturilor din epoca I, când de arãturile rãmase de executat nici nu trebuia sã mai vorbim la aceastã orã ºi cã trebuie executate pregãtirile de teren pentru 15 milioane

de hectare Ñ fertilizare, erbicizare, semãnat Ñ ºi cum dotarea tehnicã a agriculturii este sub orice criticã, doresc, domnule ministru, sã relataþi ce strategii intenþionaþi sã aplicaþi în derularea campaniei de primãvarã din acest an, în aºa fel încât toate suprafeþele programate sã fie semãnate în epoca optimã pentru fiecare culturã, dacã baza materialã Ñ motorinã, sãmânþã, dotare tehnicã, îngrãºãminte, erbicide Ñ este asiguratã la nivel naþional, în vederea derulãrii unei campanii agricole rapide ºi eficiente.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

La prima întrebare, adresatã Ministerului Finanþelor Publice, se solicitã amânare din partea ministerului.

Este prezent, din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnul secretar de stat Ovidiu Ionescu.

Vã rog, dacã doriþi sã oferiþi rãspuns pe loc domnului senator Codreanu, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, vãd cã domnul...

Nu, nu...! Vã rog! Vã rog frumos! Vã rog sã vã ocupaþi locul. Aþi prezentat întrebarea, reprezentantul Executivului va prezenta rãspunsul din partea ministerului.

Imediat... Staþi cã mai avem întrebãri pentru dumneavoastrã.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Stimaþi colegi, bãnuiesc cã vreþi sã formulaþi întrebãrile ºi, mai ales, sã primiþi ºi rãspuns. Vã rog!

Se pregãteºte domnul senator Eugen Marius Constantinescu, care are o întrebare, tot în domeniul agriculturii.

Da?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Întrebarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Recent, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a anunþat cã nu mai finanþeazã subvenþiile pentru achiziþii de maºini ºi utilaje agricole de cãtre producãtorii privaþi.

În altã ordine de idei, România are cele mai mari preþuri din lume la carne, iar de Paºti acestea vor creºte ºi mai mult, ºtiut fiind starea jalnicã a agriculturii româneºti, atât în sectorul vegetal, cât ºi în zootehnie.

Îl întreb pe domnul prim-ministru Adrian Nãstase: ce se ascunde în spatele acestei crize ce tinde sã se accentueze ºi ce mãsuri va lua cu ministerul respectiv pentru a evita colapsul?

Solicit rãspuns scris ºi oral.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu, aveþi cuvântul.

Întrebarea mea este adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Domnule ministru,

În numele celor peste 106.000 de gospodari din judeþul Buzãu, care deþin mai bine de 174.000 de hectare de teren pe care îl lucreazã individual, vã rog sã precizaþi ce sprijin acordaþi acestor gospodãrii. Dacã existã forme de sprijin, cum pot ajunge gospodarii cu gospodãrii individuale la acest sprijin?

Repet, locuitorii judeþului Buzãu aºteaptã cu interes rãspunsul dumneavoastrã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

O invit la tribunã pe doamna senator Maria Ciocan. Aveþi cuvântul pentru a prezenta interpelarea referitoare la agriculturã, pentru ca domnul secretar de stat Ionescu sã vã poatã oferi rãspunsul. Aveþi cuvântul.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Ilie Sârbu.

## Domnule ministru,

În localitatea Lãpuºul Românesc, judeþul Maramureº, apar probleme sociale deosebit de grave între credincioºii ortodocºi ºi greco-catolici, cu privire la modul de împãrþire a terenurilor agricole ºi a pãdurilor, proprietatea bisericii, ºi chiar cu privire la modul de împãrþire a bisericilor.

Pentru a cunoaºte în detaliu situaþia fac o scurtã prezentare, pe care o anexez la prezenta interpelare împreunã cu Procesul-verbal din 16.02.2003 ºi Sentinþa civilã 1.043 din 20.12.2002.

Vã rog, domnule ministru, sã binevoiþi a analiza cu obiectivitate datele prezentate în cele trei anexe la prezenta interpelare ºi a face dreptate credincioºilor de religie ortodoxã din localitatea Lãpuºul Românesc, judeþul Maramureº, adicã repartizarea averii bisericeºti, a pãdurilor ºi terenurilor agricole în raport direct proporþional cu numãrul de credincioºi.

De asemenea, cele douã biserici, locaºuri de rugãciune pentru ortodocºi, sã fie atribuite ortodocºilor, ºi nu greco-catolicilor.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul secretar de stat Ionescu sã prezinte colegilor rãspuns oral.

Vã rog!

## **Domnul Ovidiu Ionescu** _Ñ secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Primul rãspuns este pentru domnul senator Gheorghe Acatrinei.

La întrebarea dumneavoastrã, înregistratã la Senat în data de 10.03.2003, adresatã primului-ministru Adrian Nãstase, vã comunicãm urmãtoarele:

Actualmente, parcul tehnic agricol cuprinde peste 169.000 de tractoare, 25.000 de combine de recoltat cereale ºi peste 125.000 de pluguri, peste 75.000 de grape cu disc, 62.000 de semãnãtori ºi multe alte maºini ºi utilaje agricole.

Aceastã dotare, în care se gãseºte un numãr important de utilaje de mare productivitate din import, asigurã realizarea lucrãrilor agricole mecanizate, evident, printr-o organizare corespunzãtoare a programelor campaniilor agricole.

În anii 2001 Ñ 2002, parcul tehnic agricol a crescut cu peste 8.000 de tractoare, 320 combine de recoltat cereale, 6.410 semãnãtori pentru culturi pãioase ºi prãºitoare, 4.800 instalaþii de irigat, precum ºi multe alte maºini, utilaje ºi echipamente pentru producþia agricolã vegetalã ºi zootehnicã.

Aceastã creºtere a fost posibilã datoritã faptului cã Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a subvenþionat, în proporþie de 55%, respectiv 70%, achiziþionarea de tehnicã agricolã, utilizând resurse financiare atât din Fondul de dezvoltare a agriculturii româneºti, cât ºi din buget.

Volumul total al subvenþiilor acordate producãtorilor agricoli pentru achiziþionarea de tehnicã agricolã, în perioada 2001Ñ2002, a însumat 2.869,5 miliarde lei, sume de care a beneficiat ºi industria româneascã de profil.

Ca urmare a desfiinþãrii Fondului ”Dezvoltarea agriculturii româneºtiÒ, în acest an, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi-a prevãzut în buget suma de 629,9 miliarde lei destinatã subvenþionãrii achiziþionãrii tractoarelor ºi maºinilor agricole aprobate în anul 2002 ºi care vor fi livrate producãtorilor agricoli în anul 2003.

Da, vã mulþumesc. Vã rog sã înaintaþi rãspunsul la interpelare domnului senator.

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns.

Da. Sunt mulþumit.

Da, vã mulþumesc, domnule senator. Un alt rãspuns, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Rãspunsul prezentat de domnul secretar este rãspunsul la interpelarea mea pe care am trimis-o scrisã, ºi nu la întrebare, dar vreau sã afirm în plenul Senatului, stimate domnule preºedinte, cã ne lipseºte prezenþa ministrului agriculturii în plenul Senatului, care, probabil, faþã de stimatele noastre colege, doamna ministru Daniela Bartoº, doamna ministru Ecaterina Andronescu ºi doamna ministru Hildegard Puwak, care se prezintã totdeauna la aceste interpelãri, domnul ministru Ilie Sârbu face acele excursii frumoase prin þarã, unde vede cum se dezvoltã agricultura noastrã, în schimb nu vine sã ne dea rãspunsul concret la ceea ce punem noi întrebãri.

Toatã stima pentru distinsul domn secretar, sunt unul dintre prietenii Domniei sale, domnul secretar de stat este specializat în pãduri, nu are nimic cu irigaþiile, poate se irigã ºi pãdurile, nu ºtiu, dar nu cred...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru domnul senator Dumitru Codreanu.

La interpelarea dumneavoastrã, înregistratã la Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul cu nr. 1.839 din 10 aprilie a.c., ministerul nostru cã comunicã urmãtoarele:

În Programul de guvernare pentru irigaþii se preconizeazã sã se realizeze 1,5 milioane hectare. În conformitate cu prevederile Programului de guvernare, Societatea Naþionalã ”Îmbunãtãþiri FunciareÒ urma sã punã în funcþiune, pânã la data de 31.03.2003, suprafaþa de 1.500.000 hectare, cu respectarea condiþiilor de asigurare a echipamentului de udare de cãtre beneficiari ºi de refacere a liniilor electrice de cãtre S.C. ”ElectricaÒ Ñ S.A.

Datoritã faptului cã o suprafaþã de aproximativ 190.000 hectare nu are asiguratã condiþiile de alimentare cu energie electricã ºi nici beneficiarii de pe aceste suprafeþe nu au cumpãrat echipament de udare, Societatea Naþionalã ”Îmbunãtãþiri FunciareÒ Ñ S.A. a pregãtit, pânã la 31.03.2002, un numãr de 1.846 staþii de pompare, ce pot sã asigure alimentarea cu apã a unei suprafeþe de 1.310.908 hectare. Reþeaua interioarã de irigaþii a fost finalizatã pe o suprafaþã de 870.000 de hectare, pânã la data de 10.03.2002.

Dacã raportarea din anul 2002 a unor suprafeþe de 1,2 milioane hectare pregãtite pentru a funcþiona este realã, da, suprafaþa totalã ce a fost pregãtitã pentru a funcþiona în anul 2002 a fost de 1.227.045 hectare. Sunt reale reparaþiile fãcute cu ocazia predãrii sistemului cu staþii la Asociaþia utilizatorilor de apã pentru irigaþii. ªi ce vor face acele A.U.A.I.-uri, care au semnat de preluarea staþiilor defecte, în condiþiile în care S.N.I.F.-ul nu se va putea þine de cuvânt pentru a le repara.

Vã mulþumesc. Vã rog sã înaintaþi rãspunsul la interpelare în scris.

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns.

Domnul senator, deja aþi ridicat încã douã probleme... I-aþi fãcut un rãu domnului secretar de stat...

Domnule preºedinte,

Eu am gãsit la dumneavoastrã...

ªi l-aþi lãudat pe domnul ministru...

Eu am gãsit la dumneavoastrã totdeauna înþelegere, faþã de domnul preºedinte Nicolae Vãcãroiu...

Problema cu irigaþiile pentru România este o problemã deosebitã, avându-se în vedere cã în anul 2002 s-au dat cãtre aceste Asociaþii ale utilizatorilor de apã sisteme de irigaþii cu tot cu staþii, s-au fãcut procese-verbale de predare-primire, în schimb staþiile nu funcþioneazã. Dacã dumneavoastrã ziceþi cã e ceva anormal, e corect. Nu funcþioneazã pentru cã au fost trecute pe procesul-verbal ca reparate, în bugetul Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor s-a prevãzut o anumitã sumã, iar Garda Financiarã nu le mai dã aprobare ca sã foloseascã banii. Despre asta era vorba.

Domnul senator, dumneavoastrã mai vreþi câteva detalii. Bun.

Îl invit pe domnul secretar de stat Ovidiu Ionescu, cel pe care dumneavoastrã afirmaþi cãÉ sau despre care afirmaþi cã vã este prieten, sã vã dea detaliat datele pe care le solicitaþi.

Vã rog, aveþi rãspunul la dumneavoastrã.

Detaliile sunt în materialul pe care l-am scris în primul rãspuns, dar mai existã un alt rãspuns la întrebarea domnului senator Dumitru Codreanu. Iatã rãspunsul. Din suprafaþa totalã de 23,8 milioane ha, 14,8 milioane ha reprezintã teren agricol, 63,2% din suprafaþa þãrii, din care 9,3 milioane hectare teren arabil, 3,4 milioane hectare pãºuni, 1,5 milioane hectare fâneþe, 0,3 milioane hectare vii ºi 0,3 milioane hectare livezi.

Exploataþiile agricole, în numãr de 14.639, ocupã 21% din suprafaþa agricolã a þãrii, din care 12.918 exploataþii comerciale ºi 1.721 exploataþii familiale.

Din cele 12.918 exploataþii comerciale, 8.329 aparþin sectorului vegetal ºi au o mãrime medie de 371 hectare. Valoarea estimativã a pierderilor la culturile calamitate este de 2.600 miliarde lei.

Sunt toate detaliile pe care o sã le înmânez domnului senator.

Vã rog sã le înaintaþi domnului senator, pentru a le putea folosi în circumscripþia electoralã.

Mai aveþi de oferit rãspunsuri?

Domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Da, vã rog.

Referitor la întrebarea dumneavoastrã înregistratã la Senat în data de 07.04.2003, vã facem cunoscut urmãtoarele:

Pentru înfiinþarea culturilor agricole din aceastã primãvarã, producãtorii agricoli care lucreazã terenul individual beneficiazã de prevederile urmãtoarelor acte normative:

Hotãrârea Guvernului nr. 109 din 2003, publicatã în Monitorul Oficial nr. 88 din 12.02.2003 pentru sprijinirea producãtorilor agricoli în vederea achiziþionãrii de motorinã, în anul 2003, cu finanþare de la bugetul de stat.

Hotãrârea Guvernului nr. 1.588 privind stabilirea speciilor ºi ajutorul financiar pentru producþia internã de seminþe, certificate oficial, destinate pentru însãmânþare în campaniile agricole de primãvarã ºi toamnã.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 158/2002 prin care se acordã gratuit îngrãºãminte chimice producãtorilor agricoli care au în proprietate teren arabil în extravilan în suprafaþã totalã de pânã la 2,5 hectare ºi îl exploateazã direct.

În condiþiile în care producãtorii agricoli sunt organizaþi conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 166/2002, se aprobã beneficiile pe care le prevede Hotãrârea de Guvern nr. 187 ºi avansul de 30% din valoarea producþiei marfã valorificatã în acest an la culturile prevãzute în hotãrâre.

Îl consult pe domnul senator Constantinescu dacã este mulþumit de rãspuns.

Domnule preºedinte,

Mulþumesc pentru întrebare. Precizez cã întrebarea mea se referea exclusiv la ajutorul pe care îl pot primi din partea ministerului, a Guvernului, respectiv deþinãtorii de teren agricol care lucreazã individual, deci nu cei care fac parte din asociaþii sau care ºi-au unit terenul în exploataþiile agricole.

În al doilea rând, am dorit sã ºtim ºi am cerut aceste lãmuriri în numele celor peste 106.000 de gospodari din aceastã categorie din judeþul Buzãu, care sunt formele concrete prin care pot sã ajungã la sprijinul despre care dumneavoastrã aþi vorbit citând niºte ordonanþe ºi alte reglementãri legaleÉ ºi aº adãuga...

Staþi puþin, acum, nu reluaþi interpelarea...

Nu. Aº adãuga un foarte scurt fragment. Dacã ºtie domnul ministru cã la ora actualã nu existã rezerve de sãmânþã tratatã, calibratã, pentru înfiinþarea culturilor din aceastã primãvarã.

Vã rog. ªi bãnuiesc cã niºte mãsuri se iau... ªi ce mãsuri se iau pentru a rezolva situaþia...

Domnul senator, subvenþia este acordatã pentru sãmânþã, ºi sãmânþa existã în depozite pentru aceastã primãvarã. Dacã vreþi, pentru data viitoare, vã aduc tabelul nominal cu locurile în care se gãsesc...

Îi daþi adresa ºi o sã se ducã producãtorul...

Absolut...

Cu rugãmintea, domnule ministru, sã precizaþi expres, nu unde se gãseºte în depozite fãrã acces, acolo unde oamenii au acces. Pentru cã vã spun eu, astãzi, am discutat aceastã problemã la judeþul Buzãu ºi nu existã seminþe tratate, calibrate pentru înfiinþarea recoltelor din aceastã primãvarã.

Nu existã în judeþul Buzãu, dar, sigur, existã în celelalte judeþe ºi o sã vã pun la dispoziþie o listã a adreselor cu zonele în care se gãseºte sãmânþã certificatã...

Nu vã supãraþi. Ce sã facã Petre Andrei din Niculeºti, care are 200.000 pensie ºi vrea sã-ºi înfiinþeze o solã de floarea soarelui? Unde sã se ducã? La Constanþa sau la Timiºoara ca sã-ºi cumpere sãmânþa?!

Vã rog, aveþi cuvântul.

Pentru mãsurile luate se pot adresa Direcþiilor generale agricole, pentru a afla toate informaþiile referitoare la aceste aspecte. Pentru îngrãºãmintele chimice se pot adresa primãriilor... ªi soluþia pentru a dispãrea aceste probleme... nu vãd altã soluþie, pentru cã noi nu avem în buget bani prevãzuþi ca sã aducem seminþele celor care nu le au, soluþia este asocierea acestor producãtori pentru a putea sã procure aceste seminþe.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mai este o interpelare a doamnei senator Maria Ciocan.

Da, vã rog.

Potrivit Legii nr. 1/2000 modificatã ºi completatã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 102/2001, reconstituirea dreptului de proprietate, punere în posesie ºi eliberarea titlurilor de proprietate în cazurile terenurilor forestiere se face de cãtre comisiile locale, respectiv comisiile judeþene de aplicare a Legii fondului funciar, în baza cererilor depuse de foºtii proprietari sau moºtenitorii acestora ºi actelor doveditoare: acte de proprietate, carte funciarã, cadastru, evidenþa amenajamentelor silvice ºi pastorale, precum ºi alte înscrisuri cu data certã din perioada respectivã.

Prin urmare, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nu are nici o competenþã privind stabilirea dreptului de proprietate ºi nici dreptul de a da dispoziþii comisiilor de aplicare a Legii fondului funciar.

Potrivit legii, punerea în posesie a persoanelor fizice ºi juridice, îndreptãþite sã primeascã în proprietate terenuri forestiere, se face dupã validarea documentelor de cãtre comisia judeþeanã de aplicare a Legii fondului funciar.

În aceastã situaþie, ocoalele silvice procedeazã la punerea la dispoziþia comisiilor locale a suprafeþelor de pãdure revendicate de foºtii proprietari, numai dupã validarea acestora de cãtre comisia judeþeanã.

Trecerea efectivã a terenurilor validate în proprietate privatã se face prin punerea în posesie de cãtre comisia localã de aplicare a Legii fondului funciar. Mãsurile stabilite de comisia localã pot fi contestate la comisia judeþeanã, care este abilitatã sã soluþioneze contestaþiile. Împotriva hotãrârilor comisiei judeþene se poate face plângere la instanþa de judecatã competentã.

Având în vedere cele de mai sus, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor nu poate dispune alte mãsuri decât cele stabilite de legile în vigoare.

Da, vã rog, doamna senator Maria Ciocan.

## Domnule secretar de stat,

Eu am vorbit în interpelarea mea despre modul de repartizare a terenurilor agricole ºi a pãdurilor care sunt proprietatea bisericii. Am dorit sã ne daþi o explicaþie asupra modului de împãrþire a terenurilor agricole ºi a pãdurilor în funcþie de numãrul de credincioºi existenþi în localitatea respectivã. Se ºtie clar cã aceºti credincioºi...

Numai puþin, doamna senator...

Din 48...

Doamna senator, vã rog frumos...

Dumneavoastrã aþi formulat o întrebare, puteþi sã fiþi mulþumitã sau nu de rãspuns...

Nu sunt mulþumitã. Nu sunt absolut deloc... Eu nu m-am referit la persoane fizice...

Dar vã rog sã nu adãugaþi la criteriile din lege ...

Eu am dat acolo date... Vã rog sã-mi daþi voie sã mã explic...

N-am cum sã vã dau voie. Existã o lege care trebuie sã fie pusã în aplicare.

Dumneavoastrã puteþi sã cereþi Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor sã punã în aplicare legea, dar ca dumneavoastrã sã cereþi alte criterii decât cele din lege, într-o interpelare sã întrebaþi de ce nu face aºa, nu este corect, nu vã supãraþi.

Vã rog!

Eu vroiam sã aud din rãspunsul dat de domnul secretar de stat, în situaþia de faþã, în funcþie de materialul pe care l-am prezentat ºi anexele acestuia, sã ne dea o soluþie, sã dea o indicaþie cu privire la averea bisericilor, nu a terþe persoane fizice, pentru cã acolo existã douã grupãri: gruparea credincioºilor ortodocºi ºi greco-catolicilor.

Am înþeles cã trebuie sã stea la bazã o serie de acte pentru a li se da titlul de proprietate ºi a fi puºi în posesie, printre care ºi extrasul cãrþii funciare, dar acel extras al cãrþii funciare este pe adresa greco-catolicilor, dar cine sunt acei ortodocºi acum? O mânã de greco-catolici sau mai bine zis, greco-catolicii din 1948, când s-a trecut de la cultul greco-catolic la ortodocºi, iar averea ºi extrasul cãrþii funciare a rãmas pe gruparea credincioºilor grecocatolici. Eu nu m-am referit la terþe persoane fizice, ci la aceste douã grupãri.

Este oare corect ca un numãr de 145 de credincioºi greco-catolici sã beneficieze de toatã averea bisericii, conform extrasului cãrþii funciare ºi o altã grupare formatã din 3.600 ºi ceva de credincioºi ortodocºi sã nu aibã nimic, pentru cã acel extras al cãrþii funciare nu s-a strãmutat sau nu s-a trecut în funcþie de cultul la care au trecut credincioºii respectivi.

Acest lucru v-am rugat sã mi-l explicaþi.

Acest lucru nu þine de competenþa Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, ar fi trebuit sã vã rãspundã deschis domnul secretar de stat.

Dar în rãspuns se precizeazã foarte exact a cui competenþã este legatã de punerea în posesie.

Sunt comisii care stabilesc acest lucru foarte bine în condiþiile în care sunt lucruri care nu pot fi rezolvate la nivelul comisiilor comunale sau judeþene, numai în instanþele judecãtoreºti pot rezolva acest lucru, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor neavând competenþã.

Mai aveþi vreun rãspuns, domnule secretar de stat?

Nu mai am. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc mult.

Vã rog sã se ia act cã domnul secretar de stat Costache Ivanov a prezentat rãspunsul scris doamnei senator Maria Ciocan, bãnuiesc cã tot în legãturã cu aceastã chestiune. Rugãmintea este ca rãspunsurile sã fie prezentate oral atâta timp cât întrebãrile se formuleazã oral, pentru cã trebuie sã existe o egalitate de tratament între cel care pune întrebarea ºi cel care primeºte rãspunsul.

Dacã mai sunt colegi care trebuie sã formuleze întrebãri?

Domnul senator Gheorghe Bunduc.

Interpelare.

Interpelare.

Vã rog, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea are ca subiect soarta fostei Companii Române de Pescuit Oceanic Tulcea.

Este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi domnului preºedinte A.P.A.P.S. Ovidiu Muºetescu.

Întreprinderea mai sus amintitã a cunoscut o perioadã de prosperitate economicã înainte de 1989, când a obþinut producþii record la peºte oceanic pescuit ºi congelat, la fãinã ºi ulei de peºte.

În acea perioadã, unitatea avea 47 de nave de pescuit, 12 nave de transport de tip ”PolarÒ, douã tancuri petroliere ºi avea peste 10.000 de salariaþi.

Dupã 1991, marea majoritate a navelor din dotare au fost casate ºi apoi valorificate ca fier vechi sau pur ºi simplu au fost abandonate prin diferite porturi strãine.

Incapacitatea sau reaua-credinþã a societãþilor mixte, înfiinþate de întreprinderi cu parteneri din Cipru, Nigeria, Anglia sau de aiurea, pentru a gestiona societatea, precum ºi jaful ºi hoþiile de tot felul la care s-au dedat echipele manageriale, au împins încet, dar sigur, întreprinderea la faliment.

În prezent, întreprinderea mai are doar trei nave de pescuit, celelalte au fost toate vândute ca fier vechi. Întreprinderea a fost evaluatã, în prezent, la 300 de miliarde lei.

Lichidatorul este o firmã din Buzãu, ai cãrei reprezentanþi credem cã în viaþa lor nu au vãzut cum aratã un vapor.

Aceºtia s-au îmbogãþit peste noapte, fãrã sã facã mare lucru, în timp ce proprii salariaþi, dupã 20-30 de ani de muncã, s-au trezit abandonaþi în stradã, fãrã nici un fel de protecþie socialã.

Vã rugãm sã ne precizaþi ce mãsuri vor fi luate cu salariaþii Companiei Române de Pescuit Oceanic pentru a se evita astfel o nouã explozie socialã în zonã. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc. Cine doriþi sã vã ofere rãspuns?

A.P.A.P.S.-ul.

Se solicitã amânare din partea A.P.A.P.S.-ului într-o ºedinþã viitoare.

Vã mulþumesc.

Mai est vreun coleg?

Domnul senator Gheorghe Zlãvog, vã rog, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Octav Cozmâncã.

”Domnule ministru,

Cetãþenii comunei Schitu Greci, judeþul Olt, sesizeazã unele abuzuri comise de primarul localitãþii, Corneliu Ionescu, pe care vi le supunem atenþiei.

1. Izlazurile din cele patru sate componente ale comunei, respectiv Lisa, Greci, Schitu ºi Catane, au fost desfiinþate în mod abuziv de cãtre primar ºi date în folosinþã, prin dispoziþie verbalã, unor cetãþeni din comunã, care au înfiinþat pe aceste terenuri culturi agricole.

Menþionãm cã cetãþenii respectivi nici nu au cerut ºi nici nu erau îndreptãþiþi de a fi puºi în posesie cu teren arabil, conform Legii nr. 18/1991 ºi Legii nr. 1/2000.

Vã mulþumesc.

Din partea Ministerului Administraþiei Publice se solicitã amânare. În ºedinþa urmãtoare, va fi prezentat rãspunsul domnului senator Gheorghe Zlãvog.

Doamna senator Maria Cioocan, mai aveþi o întrebare, vã rog sã o formulaþi.

Întrebarea mea este adresatã doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Prin Ordinul nr. 266/3.299 din februarie 2003, al Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii s-au aprobat noile norme metodologice privind acordarea facilitãþilor de transport pe cale feratã pentru elevi ºi studenþi, cursuri de zi, din învãþãmântul de stat.

La articolul 1 alineatul 1 se spune cã ”Beneficiazã de reduceri studenþii din învãþãmântul superior de stat, cursuri de zi.Ò

Vã rugãm sã ne spuneþi de ce studenþilor tot din învãþãmântul superior de stat ºi tot cursuri de zi, dar cu platã, li s-au anulat acest drept, luându-li-se foile de parcurs de care au beneficiat pânã acum.

Sã fie oare o interpretare greºitã a normelor menþionate mai sus la nivel de facultate, ºi dacã nu, conform cãrui articol sau motiv s-a luat aceastã mãsurã, având în vedere cã tocmai pãrinþii acestor studenþi fac eforturi uriaºe pentru a plãti taxele care sunt chiar mai mari decât la facultãþile particulare, dar cãrora li s-a promis recent cã li se va acorda aceastã reducere.

Solicit rãspuns scris ºi oral. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Este prezent domnul secretar de stat Radu Damian. Îl rog sã ofere rãspuns, doamnei senator.

## **Domnul Radu Damian** _Ñ secretar de stat_

## _în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Stimate domnule preºedinte,

## Stimatã doamnã senator,

Urmare a întrebãrii formulate de dumneavoastrã, rãspunsul este urmãtorul.

Studenþii din învãþãmântul superior de stat, cursuri de zi cu taxã beneficiazã în continuare de facilitãþile pe mijloacele de transport.

Foile de drum au fost retrase pentru a fi înlocuite cu legitimaþii de transport.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a eliberat legitimaþii de transport ºi pentru aceºti studenþi, din instituþiile de învãþãmânt superior de stat cu taxã, la cursuri de zi. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Invit la tribuna Senatului pe domnul secretar de stat George Pavelescu, pentru a oferi rãspuns domnului senator Corneliu Bichineþ, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Aplicarea Strategiei naþionale privind reforma în spitalele din þarã a fost aprobatã printr-un plan de mãsuri, în ºedinþa Guvernului din 21, aºa cum a fost dat ºi publicitãþii, în aceastã acþiune fiind implicat Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Colegiul Medicilor din România, consiliile judeþene, prefecturile, pentru a întreprinde niºte mãsuri unitare în aplicarea acestei strategii de reformã, dar, mai ales, pentru a pune în practicã prevederile Ordonanþei nr. 70/2002, prin trecerea în administraþia publicã a consiliilor judeþene sau locale a unitãþilor spitaliceºti cu paturi.

În demararea acestui proces de restructurare s-au avut în vedere ºi unele recomandãri ale experþilor Bãncii Mondiale privind optimizarea numãrului de spitale, a numãrului de paturi de spital ºi a numãrului de personal,

pornindu-se de la o medie a României de 7,2Ñ7,4, cu cifre mai mari în centrele universitare, astfel încât media optimã, pentru a putea sã ne încadrãm în fondurile destinate sãnãtãþii, sã ajungã la 5,5 Ñ 5 în perspectivã.

Evaluarea spitalelor s-a fãcut de comisii constituite din specialiºti în management sanitar, cadre didactice universitare ºi demnitari din Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, pe baza unor liste cu criterii de performanþã, aproximativ 40, ºi, dacã-mi permiteþi, când terminãm vã pun la dispoziþie o asemenea listã cu criterii care s-au avut în vedere la evaluarea fiecãrui spital.

Totodatã, s-a pornit de la necesarul de specialiºti prevãzut în organigramele spitalelor, de la performanþa economicã a acestora, dar mai ales de la calitatea actului medical prestat într-o unitate sanitarã.

La nivelul judeþului Vaslui, la o populaþie totalã de 474.438 de persoane, sunt în funcþiune 9 spitale, toate fãrã autorizaþie sanitarã de funcþionare.

Toate funcþioneazã cu o autorizaþie provizorie, cu clauze.

Probabil cã vor avea dificultãþi mari în momentul în care Comisia naþionalã pentru acreditarea spitalelor va intra în funcþiune.

Este vorba de o secþie de chirurgie, domnule preºedinte, care a fost înfiinþatã la rugãmintea domnului senator, cu 15 paturi, înfiinþatã anul trecut. S-a gãsit înþelegere la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, în organigrama spitalului, prin ordinul ministrului, s-a înfiinþat aceastã secþie cu 15 paturi, cu chirurg, chirurgie generalã, dar spitalul nu are ATEI-ist. Neavând specialist în anestezie Ñ terapie intensivã, este interzis sã efectueze operaþii care presupun anestezie totalã sau localã.

## ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog, sã existe o echivalenþã totuºi între întrebare ºi rãspuns, chiar ºi ca întindere, pentru cã altfel se creeazã o anumitã distorsiune între cele douã pãrþi.

Vã rog, domnule senator, dacã sunteþi mulþumit?

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Domnule secretar de stat, eu am ascultat cu atenþie rãspunsul formulat la interpelarea mea, un rãspuns bine ,,aranjatÒ în paginã, însã aº fi vrut sã transmit celor de la Spitalul din Negreºti Ñ pentru cã de asta am fãcut interpelarea, nu sã mã aud eu vorbind aici Ñ cã secþia de chirurgie va fi menþinutã. Înþeleg din ceea ce spuneþi dumneavoastrã cã se va reînfiinþa dupã ce va fi desfiinþatã. Noi ceream stimatei doamne ministru, pe care o respect, de altfel, sã încerce sã ocoleascã judeþul Vaslui acum, în perioada asta de reformã. Mi-ar fi fãcut un serviciu major. Dar, iatã, a ajuns reforma ºi în spitalele Vasluiului, ºi eu vreau sã fiu foarte cinstit cu dumneavoastrã, vã respect, este o derutã majorã în lumea medicalã din judeþul nostru ºi mi-au cerut, de la directorul Direcþiei sanitare judeþene pânã la directorii spitalelor din judeþ, sã vã transmit acest mesaj, ºi asta ºi fac.

Pãi, staþi puþin. Deruta este la bolnavi sau la ºefi? Directorul direcþiei sanitare... directorul spitalului...? Cã am înþeles cã nu sunt doctori acolo.

Nu. Sunt doctori, ºi foarte buni. Despre cei internaþi în spital nu vreau sã pomenesc astãzi aici, pentru cã nu vreau sã terminãm ºedinþa într-un mod trist.

Deci revin cu rugãmintea de a medita: nu desfiinþaþi, ca sã înfiinþaþi. Asta este o rugãminte. Vã mulþumesc.

## **Domnul George Pavelescu:**

Vroiam sã vã spun, domnule senator, cã spitalul din Negreºti, la 115 paturi...

## **Domnul Corneliu Bichineþ**

**:**

Din localitatea aceea sunt eu.

Poftiþi?

Ea va deveni celebrã, în viitor.

Nu vã supãraþi... La 115 paturi... Deci rãmân 45 de paturi de medicinã internã, obstetricã, neonanologie, pentru naºteri precipitate, pediatrie, rãmân secþia de pneumologie ºi un ambulatoriu cu 11 cabinete. Dar vreau sã vã informez cã anul trecut a încheiat cu 3.786.000.000 lei datorii, servicii medicale neacoperite. Deci nu are adresabilitate la un nivel care sã suporte un act medical de calitate. Îi punem în pericol viaþa cetãþeanului. Dumneavoastrã, la 45 de kilometri, aveþi Spitalul Judeþean Vaslui, cu 974 de paturi ºi s-au mai bãgat 40 de paturi...

Suntem mulþumiþi de rãspuns, domnule secretar de stat.

Deci noi nu avem nimic împotrivã. În momentul în care aveþi specialistul de ATEI îºi poate desfãºura activitatea secþia de chirurgie generalã fãrã probleme.

Existã ºi un interes al bolnavilor, cã nu se opereazã la orice spital ºi la orice...oriunde... cineva. Sunt multe cauze.

Vã mulþumesc. Îi mulþumesc ºi domnului senator Bichineþ.

Îl rog pe domnul Claudiu Seucan sã prezinte rãspunsul la interpelarea formulatã de domnul senator Mircea Nedelcu.

**Domnul Claudiu Seucan** _Ñ secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La interpelarea prezentatã de domnul senator Mircea Nedelcu, vã rãspundem urmãtoarele:

Vã aducem la cunoºtinþã cã în portofoliul Autoritãþii pentru Privatizare existã doar S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A. Hunedoara.

Referitor la relaþia comercialã dintre beneficiarul ºi furnizorul de energie electricã, în scopul reducerii gradului de îndatorare al S.C. ”SiderurgicaÒ S.A. faþã de S.C. ”ElectricaÒ Ñ S.A. Banat, societatea beneficiazã de prevederile Hotãrârii de Guvern nr. 1.327/2002, precum ºi de cele ale Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2003, art. 10. În baza acestei ordonanþe, A.P.A.P.S. a semnat în 19.03.2003 convenþia prin care se reglementeazã plata energiei electrice consumate de ”SiderurgicaÒ în luna decembrie 2002.

Cât priveºte al doilea punct al solicitãrii domnului senator, vã informãm cã vânzarea acþiunilor deþinute de S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A. Hunedoara la filialele sale s-a efectuat în conformitate cu legislaþia în vigoare, având la bazã Hotãrârea de Guvern nr. 1.324/2000, care prevede, la art. 1, cã Fondul Proprietãþii de Stat va implementa strategia de restructurare prin constituirea de filiale sub formã de societãþi comerciale pe acþiuni, cu participaþie majoritarã a S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A., societatea-mamã, proces urmat de vânzarea acþiunilor deþinute de acestea la noile societãþi comerciale constituite ºi de vânzarea de active.

Licitaþiile cu strigare prin care au fost vândute acþiunile deþinute de S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A. la filialele sale desfãºurate în baza unei reglementãri stricte, s-au soldat pânã în prezent cu privatizarea a 5 din cele 8 filiale oferite.

Acþiunea de vânzare a filialelor va fi continuatã pânã la vânzarea tuturor acþiunilor deþinute de cãtre S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A.

Da, vã mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator dacã este mulþumit de rãspuns?

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Este exact rãspunsul pe care îl aºteptam. ªtiam cã nimic nu este neclar la S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A., totul este aºa cum este prezentat aici. De altfel nu ºtiu de ce mai facem noi interpelãri ºi mai punem întrebãri.

Eu vreau sã spun cã suspiciunile acestea... Este singurul lucru care mã deranjeazã, faptul cã se pomeneºte despre niºte suspiciuni. Nu sunt suspiciuni ale mele personale. Sunt pur ºi simplu reflectate în întreaga mass-media judeþului Hunedoara ºi vreau sã vã spun pe scurt. Eu nu am fãcut interpelarea aceasta cãtre A.P.A.P.S.. Am adresat-o domnului prim-ministru tocmai pentru cã ºtiam cã A.P.A.P.S. nu are decât ”SiderurgicaÒ, societatea-mamã, în portofoliu, iar nu degeaba am întrebat despre relaþia dintre privatizarea S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A. ºi privatizarea S.C. ”ElectricaÒ Ñ S.A. Banat, pentru cã se ºtie foarte bine S.C. ”ElectricaÒ Ñ S.A. Banat are în componenþã judeþele Caraº-Severin ºi Hunedoara, judeþe cu mari greutãþi în ceea ce priveºte economia. ªtiþi cã acolo este NINVEST Deva, CNH Petroºani, ”SiderurgicaÒ Hunedoara, care au cele mai mari datorii cãtre ”ElectricaÒ. Or, cine va cumpãra ”ElectricaÒ va lua ºi aceste societãþi pe gratis, practic.

Într-adevãr, ºtiu foarte bine, la douã zile dupã ce am adresat aceastã interpelare, A.P.A.P.S. a semnat, în 19.03.2003, convenþia prin care se reglementeazã plata energiei electrice consumate de ”SiderurgicaÒ în luna decembrie 2002. Ne întrebãm ce se va întâmpla cu acele datorii, de circa 1.800 miliarde lei, de care fãcea pomenire domnul Muºetescu. ªi nu degeaba am spus cã una era poziþia domnului Muºetescu anul trecut ºi alta este în anul acesta, pentru cã acum un an dânsul spunea cã privatizarea la S.C. ”SiderurgicaÒ Ñ S.A. este o provocare. Dupã ”SidexÒ Galaþi este cea mai mare provocare, ºi intenþia Guvernului este ca siderurgia sã rãmânã la Hunedoara.

Vã mulþumesc. Vã rog sã nu reluaþi interpelarea.

Aº putea sã vorbesc foarte mult. De aceea nici nu am vrut, vã spun sincer, sã mai insist...

Este corect ca rãspunsul sã fie întotdeauna transmis, mai ales dacã este vorba despre o ºedinþã publicã...

Ce pot sã vã spun? Este un rãspuns standard ºi nu am ce sã-l mai comentez.

Este un punct de vedere. Vã mulþumesc.

Mulþumesc domnului secretar de stat.

Îl invit pe domnul senator Acatrinei sã prezinte ultima interpelare.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Gãurile din bugetul de stat, asigurãrile sociale de stat ºi al asigurãrilor de sãnãtate se adâncesc pe zi ce trece. Deºi legea prevede obligaþia plãþii cu prioritate a datoriilor cãtre bugetul de stat, agenþii economici continuã sã-ºi batã joc de aceasta. Nici organele abilitate ale statului nu-ºi prea bat capul cu recuperarea banilor. Nu se pun în aplicare mãsurile de executare silitã, iar nici un conducãtor al companiilor de stat sau regiilor autonome nu a fost sancþionat, cum prevede legea, cu 300.000.000 lei, pentru neexecutarea la scadenþã a obligaþiilor contractuale.

Pe de altã parte, de la buget se suportã sume enorme pentru plãþi compensatorii ale disponibilizaþilor, scoaterea din faliment a regiilor de termoficare sau pentru îngheþarea datoriilor Regiei Naþionale a Huilei.

Toþi aceºtia sunt bani publici, iar lipsa de intransigenþã se reflectã vrând-nevrând ºi în starea catastrofalã a sãnãtãþii, spre exemplu, sau a sistemului de pensii.

În aceste circumstanþe, cerem premierului Adrian Nãstase sã intervinã ºi sã dispunã la ministere mãsuri de aplicare a actelor normative de profil, altfel blocajul financiar, care este în floare, se va accentua ºi mai mult. Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc. Rãspunsul îl veþi primi într-o ºedinþã viitoare. Am înþeles cã domnul secretar de stat Claudiu Seucan, din partea A.P.A.P.S.-ului, a prezentat un rãspuns scris domnului senator Nicolae Iorga, deci rãspuns ce nu a fost prezentat în salã, întrucât domnul senator lipsea.

Dacã mai sunt alte intervenþii? Nu mai sunt.

Vã mulþumesc mult ºi vã doresc ”searã bunãÒ!

Mâine ne vedem în comisii. Declar închisã ºedinþa Senatului.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 44/24.IV.2003 conþine 32 de pagini.**

Preþul 39.552 lei