Vintil„ Matei

## **Domnul Vintil„ Matei:**

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi, Stima˛i invita˛i,

La concuren˛„ cu Festivalul de Film de la Vene˛ia, la Sl„tioara a avut loc Festivalul interna˛ional de film la sate Eco-Etno-Folk Film, Sl„tioara, V‚lcea — 2003.

îUn popor care nu are trecut“ — scria un istoric rom‚n — înu are viitor“.

Multe popoare ale lumii, ajunse la o anumit„ satura˛ie a civiliza˛iei de comun, sunt Ón c„utare de sine. Œn ciuda agita˛iei mediatice privind globalismul, comunitarismul, multe popoare Ó∫i caut„ propriul trecut, tradi˛iile etnofolclorice ∫i, dac„ nu le g„sesc, le inventeaz„, s„ fie ele Ónsele.

S„ urm„m cu demnitate tot ce e valoros ∫i peren Ón civiliza˛ia lumii! Dar, dac„ uit„m trecutul, dac„ vom c„dea prad„ Óndemnurilor mascate Óntru denigrarea codrului ∫i izvorului, c‚ntecului ∫i dansului autohton, portului, credin˛ei str„mo∫e∫ti ∫i limbii noastre sfinte, vom fi pentru totdeauna pierdu˛i, precum Atlantida.

Iat„ de ce, Funda˛ia Na˛ional„ pentru Civiliza˛ie Rural„ îNi∫te fi„rani“, prin Academia de Arte Tradi˛ionale, a organizat, pentru al cincilea an consecutiv, un festival de filme dedicate p„str„rii identit„˛ii, numit îEco-Etno-Folk Film“, care ne va ajuta pe to˛i s„ ne cunoa∫tem mai bine.

Acum exact trei sferturi de veac, Ón chiar anul Reformei agrare din 1921, ce venea s„ pecetluiasc„ notabile c‚∫tiguri ale Rom‚niei Mari ∫i aducerea majorit„˛ii cov‚r∫itoare a rom‚nilor, care erau ˛„rani, la recunoa∫terea unei fire∫ti demnit„˛i sociale, istoricul nostru na˛ional, Nicolae Iorga, publica un studiu cu titlul programatic: îIstoria ˛„rii prin cei mici“. Aceast„ istorie a umili˛ilor ∫i anonimilor Rom‚niei a creat, cu cea mai mare parte a ei, bog„˛ia material„ ∫i spiritual„ a acestei ˛„ri, locul ˛„r„nimii Ón civiliza˛ia noastr„ fiind Óntotdeauna esen˛ial, iar zestrea lor cov‚r∫itoare.

™tim bine c„ ar fi de neg‚ndit cultura Rom‚niei moderne f„r„ genera˛iile de preo˛i ∫i Ónv„˛„tori lumina˛i, ie∫i˛i din neamuri de plugari, c„ g‚ndurile cele mai Óndr„zne˛e ale artei moderne ar fi fost de neconceput f„r„ fiul unor ˛„rani din Gorj, c„ baladele ∫i doinele apar˛in‚nd unui ethos rural inconfundabil, c„ at‚tea opere fundamentale ale culturii noastre na˛ionale vin din aceea∫i marc„ regal„, care este vatra satului rom‚nesc.

Privind Ón jurul nostru ∫i scrut‚nd societatea rom‚neasc„ de ast„zi, g„sim Ónc„, Ón spa˛iul ˛„r„nesc, un izvor uria∫ pentru posibila prosperitate a ˛„rii de m‚ine.

Œnfrunt‚nd provoc„rile cu demnitate ∫i Ón˛elepciune, ˛„ranul rom‚n r„m‚ne fier ∫i Ón complexele sale contamin„ri cu civiliza˛ia urban„, un reper social, economic ∫i moral.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 Con∫tien˛i de acest fapt, membrii Funda˛iei Na˛ionale pentru Civiliza˛ia Rural„ îNi∫te fi„rani“ doresc s„ contribuie, dup„ puteri, la prop„∫irea civiliza˛iei ˛„r„ne∫ti de pe meridianul rom‚nesc, o civiliza˛ie din care fiecare dintre noi descindem, Óntr-un fel sau altul.