Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·18 septembrie 2003
Senatul · MO 107/2003 · 2003-09-18
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru.
Declara˛ii politice rostite de domnii senatori: Vintil„ Matei, Ioan Aurel Rus, Aurel Pan„, Nicolae-Vlad Popa, Constantin Toma, Gheorghe Buzatu, Ion Solcanu, Carol Dina
Constituirea comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog ∫i chimist, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului biochimi∫tilor, biologilor ∫i chimi∫tilor din sistemul sanitar
Constituirea comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere ∫i perioadelor de odihn„ ale conduc„torilor vehiculelor care efectueaz„ transporturi rutiere na˛ionale
· procedural
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
7 discursuri
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## Stima˛i colegi,
Permite˛i-mi s„ deschid ∫edin˛a plenului Senatului din data de 8 septembrie 2003. Pre∫edin˛ia ∫edin˛ei o asigur„ senatorul Dan-Mircea Popescu, vicepre∫edinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ∫i Paul P„curaru, secretari.
Din totalul de 140 de senatori, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a, electronic, 123 de senatori, 9 senatori fiind absen˛i motiva˛i.
Permite˛i-mi s„ v„ supun aten˛iei dumneavoastr„ ordinea de zi. Dac„ sunt comentarii sau observa˛ii cu privire la ordinea de zi? Nu sunt.
Supun, de asemenea, observa˛iilor dumneavoastr„ programul de lucru. Dac„ sunt comentarii cu privire la programul de lucru al zilei de ast„zi? Œn˛eleg c„ nu sunt.
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru.
V„ mul˛umesc.
La primul punct al ordinii de zi avem declara˛ii politice. V„ reamintesc minutajul: 38 de minute pentru Grupul parlamentar P.S.D., 22 de minute pentru Grupul parlamentar P.R.M., 10 minute pentru Grupul parlamentar P.D., 10 minute pentru Grupul parlamentar P.N.L. ∫i 9 minute pentru Grupul parlamentar U.D.M.R.
Primul vorbitor, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Ón lipsa domnului senator Ion Solcanu ∫i a domnului senator Adrian P„unescu, este domnul senator Matei Vintil„.
Pofti˛i, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Vintil„ Matei:**
## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor colegi, Stima˛i invita˛i,
La concuren˛„ cu Festivalul de Film de la Vene˛ia, la Sl„tioara a avut loc Festivalul interna˛ional de film la sate Eco-Etno-Folk Film, Sl„tioara, V‚lcea — 2003.
îUn popor care nu are trecut“ — scria un istoric rom‚n — înu are viitor“.
Multe popoare ale lumii, ajunse la o anumit„ satura˛ie a civiliza˛iei de comun, sunt Ón c„utare de sine. Œn ciuda agita˛iei mediatice privind globalismul, comunitarismul, multe popoare Ó∫i caut„ propriul trecut, tradi˛iile etnofolclorice ∫i, dac„ nu le g„sesc, le inventeaz„, s„ fie ele Ónsele.
S„ urm„m cu demnitate tot ce e valoros ∫i peren Ón civiliza˛ia lumii! Dar, dac„ uit„m trecutul, dac„ vom c„dea prad„ Óndemnurilor mascate Óntru denigrarea codrului ∫i izvorului, c‚ntecului ∫i dansului autohton, portului, credin˛ei str„mo∫e∫ti ∫i limbii noastre sfinte, vom fi pentru totdeauna pierdu˛i, precum Atlantida.
Iat„ de ce, Funda˛ia Na˛ional„ pentru Civiliza˛ie Rural„ îNi∫te fi„rani“, prin Academia de Arte Tradi˛ionale, a organizat, pentru al cincilea an consecutiv, un festival de filme dedicate p„str„rii identit„˛ii, numit îEco-Etno-Folk Film“, care ne va ajuta pe to˛i s„ ne cunoa∫tem mai bine.
Acum exact trei sferturi de veac, Ón chiar anul Reformei agrare din 1921, ce venea s„ pecetluiasc„ notabile c‚∫tiguri ale Rom‚niei Mari ∫i aducerea majorit„˛ii cov‚r∫itoare a rom‚nilor, care erau ˛„rani, la recunoa∫terea unei fire∫ti demnit„˛i sociale, istoricul nostru na˛ional, Nicolae Iorga, publica un studiu cu titlul programatic: îIstoria ˛„rii prin cei mici“. Aceast„ istorie a umili˛ilor ∫i anonimilor Rom‚niei a creat, cu cea mai mare parte a ei, bog„˛ia material„ ∫i spiritual„ a acestei ˛„ri, locul ˛„r„nimii Ón civiliza˛ia noastr„ fiind Óntotdeauna esen˛ial, iar zestrea lor cov‚r∫itoare.
™tim bine c„ ar fi de neg‚ndit cultura Rom‚niei moderne f„r„ genera˛iile de preo˛i ∫i Ónv„˛„tori lumina˛i, ie∫i˛i din neamuri de plugari, c„ g‚ndurile cele mai Óndr„zne˛e ale artei moderne ar fi fost de neconceput f„r„ fiul unor ˛„rani din Gorj, c„ baladele ∫i doinele apar˛in‚nd unui ethos rural inconfundabil, c„ at‚tea opere fundamentale ale culturii noastre na˛ionale vin din aceea∫i marc„ regal„, care este vatra satului rom‚nesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator.
Œl invit la tribun„, din partea Grupului P.R.M., pe domnul senator Ioan Aurel Rus.
Ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Ioan Aurel Rus:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Titlul declara˛iei politice de ast„zi — îO nou„ amenin˛are pe cerul Rom‚niei“.
Œntrunit s‚mb„t„, 6 septembrie 2003, la T‚rgu-Mure∫, Comitetul de Ini˛iativ„ al Consiliului Na˛ional al Secuilor a decis elaborarea unui proiect de lege privind Statutul fi„rii Secuilor, care s„ cuprind„ principiile autonomiei secuilor ∫i institu˛ii proprii Ón cadrul statului rom‚n.
Iat„ c„, dup„ ce s„rb„toarea na˛ional„ de la 1 Decembrie a fost Óndoliat„ la Miercurea Ciuc de banderole negre, acum popa Tökés vrea autonomie ∫i amenin˛„ Parlamentul Rom‚niei c„, dac„ ideile sale vor e∫ua, se va adresa Consiliului Europei.
Articolul 1 din Constitu˛ia Rom‚niei nu are valoare pentru acest Comitet de ini˛iativ„. ™i atunci m„ g‚ndesc:
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 de ce mai avem noi legile?... ™i Legea nr. 51/29 iulie 1991 privind siguran˛a na˛ional„.
Œn art. 3 al acestei legi se stipuleaz„ c„ — citez: îConstituie amenin˛„ri la adresa siguran˛ei na˛ionale a Rom‚niei urm„toarele:
a) planurile ∫i ac˛iunile ce vizeaz„ suprimarea sau ∫tirbirea suveranit„˛ii, unit„˛ii, independen˛ei ∫i indivizibilit„˛ii statului rom‚n.“ Am Óncheiat citatul.
Cred c„ a sosit momentul ca at‚t procurorul general, c‚t ∫i Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii s„ ia atitudine.
A fost v‚ndut„ la pia˛„ limba rom‚n„, Ón administra˛ia public„ local„ ∫i justi˛ie.
Ce facem acum cu teritoriul ˛„rii? Protocolul P.S.D.U.D.M.R. ce mai trebuie s„ Ónf„ptuiasc„?
Nu-i destul c„ la T‚rgu-Mure∫ elevii rom‚ni au fost sco∫i din liceu, c„ la Universitatea îBabe∫-Bolyai“ din Cluj-Napoca se duc lupte grele pentru facult„˛i Ón limba maghiar„?
Acum trebuie s„ ced„m ∫i teritorii?
P‚n„ unde? P‚n„ c‚nd?
De la aceast„ tribun„, un distins domn senator, mai lunile trecute, spunea: îUnui lucru f„r„ cale, cale d‚nd/ Multe lucruri f„r„ cale vor urma“.
™i iat„, Óntr-adev„r, c‚t adev„r este Ón aceast„ maxim„. C‚te drumuri de∫arte ∫i f„r„ de Ón˛eles Ó∫i caut„ acum rezolvarea!
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, invit la tribun„ pe domnul senator Aurel Pan„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Declara˛ia noastr„ politic„ de ast„zi vizeaz„ situa˛ia din agricultura rom‚neasc„, de fapt, confirmarea falimentului politicii agricole a actualei puteri.
Bilan˛ul preliminar al celui de-al treilea an agricol sub guvernarea P.S.D. este de-a dreptul catastrofal, rezultat al unei politici aventuriste, iresponsabile, a cabinetelor Adrian N„stase, cu v‚rful s„u de lance care este ministrul agriculturii, Ilie S‚rbu, ru∫inos arhitect al falimentului, reflect„ haosul generalizat din agricultur„, cu repercusiuni dramatice Ón Óntreaga via˛„ social„ ∫i, Ón primul r‚nd, Ón sc„derea drastic„ a nivelului de trai ∫i a st„rii de s„n„tate a popula˛iei.
Œn temeiul r„spunderilor ce Ói revin Ón calitate de for˛„ politic„ a opozi˛iei democratice, Partidul Democrat a atras Ón repetate r‚nduri aten˛ia asupra lipsei de realism ∫i profesionalism a politicii agrare cuprinse Ón Programul de guvernare al cabinetelor conduse de Adrian N„stase, insist‚nd deopotriv„ asupra consecin˛elor pe care le va avea falimentarea premeditat„ a agriculturii rom‚ne∫ti, prin ignorarea ∫i dispre˛uirea total„ a gospod„riilor agricole familiale ∫i sprijinirea exclusiv„ a marilor latifundiari, Ón calitatea lor de clientel„ politic„ a P.S.D.
Din p„cate, aceste avertismente realiste, responsabile au fost sistematic ignorate, iar urm„rile unei asemenea
atitudini superficiale ∫i arogante se v„d ast„zi ∫i vor continua s„ se manifeste ∫i Ón viitor.
Principalele cauze care au condus la acest bilan˛ agricol de-a dreptul catastrofal le enum„r, f„r„ s„ mai intru Ón detalii.
1. Eliminarea creditelor pentru agricultur„ cu dob‚nd„ subven˛ionat„, care a trimis agricultura Ón circuitul bancar de finan˛are, limit‚nd aproape c„tre zero accesul agen˛ilor economici la credite, accentu‚nd blocajul economic al acestora.
· other
1 discurs
<chair narration>
#187422. Sprijin incoerent pentru valorificarea produc˛iei agricole, o m„sur„ arbitrar„ prin care au fost create mari distorsiuni Ón valorificarea produc˛iei autohtone, facilit‚ndu-se accesul produselor importate pe pia˛a rom‚neasc„.
Singura explica˛ie a acestei atitudini poate fi doar jocul de interese clientelar-politicianiste care stimuleaz„ integratorul Ón defavoarea produc„torului.
Cum explica˛i, domnilor, faptul c„ ast„zi gr‚ul din import scutit de tax„ vamal„ este mult mai scump dec‚t dac„ ar fi fost importat cu tax„ vamal„ direct de c„tre agen˛ii economici?
· other
1 discurs
<chair narration>
#193113. Eliminarea creditelor avantajoase destinate constituirii stocurilor pentru perioada de iarn„.
· other
1 discurs
<chair narration>
#194094. O politic„ vamal„, un domeniu total str„in preocup„rilor Guvernului ∫i
· other · respins
295 de discursuri
Grupul Partidului Democrat mai are 38 de secunde. Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Partidului Na˛ional Liberal, domnul senator Nicolae Vlad-Popa.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
At‚t raportul de ˛ar„, c‚t ∫i forurile europene au atras aten˛ia Rom‚niei Ón leg„tur„ cu necesitatea unei reforme reale Ón justi˛ie, semnal‚nd totodat„ cazuri de presiune exercitat„ asupra magistra˛ilor de c„tre politicieni.
De asemenea, acelea∫i foruri au denun˛at amestecul Executivului Ón activitatea puterii judec„tore∫ti prin declan∫area de c„tre Parchetul General a recursurilor Ón anulare.
Ca urmare, Guvernul N„stase a reac˛ionat Ón stilul cunoscut, adic„ pompieristic ∫i neconstitu˛ional, prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 58/2003 pentru modificarea Codului de procedur„ penal„, care va provoca o criz„ de anvergur„ Ón justi˛ia rom‚neasc„.
Invoc‚nd necesitatea unei interpret„ri ∫i aplic„ri unitare a legii, Guvernul a g„sit o solu˛ie absurd„. Toate recursurile vor fi judecate de o singur„ instan˛„, Curtea Suprem„ de Justi˛ie.
Asist„m la o nou„ viziune asupra ideii de dreptate care, Ón concep˛ia aceluia∫i Guvern, trebuie controlat„ ∫i centralizat„. Aceasta nu se poate realiza dec‚t cu ajutorul Cur˛ii Supreme, Ón cadrul c„reia judec„torii nu sunt inamovibili Ón adev„ratul sens al cuv‚ntului, av‚nd doar un mandat limitat Ón timp ∫i, din p„cate, controlat politic.
Ne confrunt„m din nou cu aceea∫i indiferen˛„ a guvernan˛ilor fa˛„ de cet„˛ean care, prin aceast„ ordonan˛„, va fi obligat s„ cheltuiasc„ sume foarte mari pentru transport ∫i plata avoca˛ilor, acestea put‚nd dep„∫i valoarea procesului.
Totodat„, prin aceste cheltuieli este limitat, evident, accesul liber al cet„˛eanului la justi˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 Consecin˛a acestei situa˛ii va fi lipsa de Óncredere fa˛„ de activitatea judec„torilor de la Cur˛ile de apel din ˛ar„, ceea ce va reprezenta un vot de blam nejustificat asupra profesionalismului acestora.
NeÓncrederea manifestat„ de Guvern fa˛„ de judec„torii din ˛ar„ se va transfera Ón mod inevitabil c„tre cet„˛eni, deci c„tre justi˛iabili, amplific‚nd astfel ideea de corup˛ie ∫i nedreptate.
Pe de alt„ parte, abrogarea institu˛iei recursului Ón anulare Ói va determina pe cet„˛enii leza˛i Ón interesele lor s„-∫i caute dreptatea doar la Strasbourg.
Amintesc faptul c„ un num„r de peste 23.000 de memorii vor fi aruncate la co∫ul de gunoi ca urmare a prevederilor acestei ordonan˛e.
De aceea, consider c„ pentru etapa actual„ ar fi fost oportun„ transferarea activit„˛ii declan∫„rii recursului extraordinar sau recursului Ón anulare de la Procuratura General„ la Curtea Suprem„ de Justi˛ie.
O solu˛ie constructiv„, pe care o propun pentru a diminua ∫ocul unei asemenea m„suri, are Ón vedere abilitarea Cur˛ii Supreme de Justi˛ie de a judeca recursurile Ón procesele cu o valoare mai mare de un miliard de lei, iar Ón ceea ce prive∫te recursurile Ón anulare, am‚narea abrog„rii acestei institu˛ii, p‚n„ la verificarea ∫i rezolvarea celor 23.000 de memorii adresate Parchetului General contra unor sentin˛e ilegale.
Subliniez totodat„, c„ de prevederile amintitei ordonan˛e vor fi afecta˛i moral ∫i material cei peste opt mii de avoca˛i din provincie, pe care-i reprezint Ón calitate de membru al conducerii Uniunii Avoca˛ilor din Rom‚nia. Ace∫tia nu vor mai putea s„-∫i urm„reasc„ procesele p‚n„ la final, fiind, practic, Ón imposibilitatea de a se deplasa, pentru fiecare recurs Ónregistrat, la Bucure∫ti.
Œn egal„ m„sur„, vor fi leza˛i prin Ordonan˛a nr. 58 ∫i acei avoca˛i tineri care neav‚nd vechimea de peste opt ani Ón domeniu, a∫a cum cere legea, nu vor avea dreptul legal de a pleda la Curtea Suprem„ ∫i, ca urmare, activitatea profesional„ a acestora va fi limitat„.
Iat„ de ce, Ón finalul declara˛iei mele, sunt dator s„ atrag aten˛ia c„ dac„ vom continua Ón acest mod, Ón cur‚nd vom avea un judec„tor unic, de˛in„tor al drept„˛ii absolute, profesor universitar doctor prim-ministru ∫i pre∫edinte Adrian N„stase.
V„ mul˛umesc.
Grupul parlamentar P.N.L. mai are cinci minute. Œn continuare, invit reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Constantin Toma.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i invita˛i, Declara˛ia mea politic„ se va referi la...
Din sal„
#30879Telefoanele din partea dumneavoastr„!
Sunt de la opozi˛ie, din partea dreapt„, s„ ∫ti˛i. V„ rog s„ m„ l„sa˛i ∫i pe mine s„ vorbesc.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
## **Domnul Constantin Toma:**
V„ mul˛umesc.
Declara˛ia mea politic„ se va referi la situa˛ia militarilor no∫tri din Golf, situa˛ie de care am luat cuno∫tin˛„ Ón urma deplas„rii Ón teatrul de opera˛iuni din Irak ∫i Kuweit Ón cadrul vizitei de lucru conduse de domnul ministru al ap„r„rii na˛ionale, Ioan Mircea Pa∫cu.
La temperaturi Óntre 50 — 60[o] C la umbr„, Óntre 11 — 16 dup„ amiaz„, furtuni frecvente de nisip, dormit Ón cort ∫i amenin˛„ri frecvente cu moartea, Ón orice misiune militarii rom‚ni demonstreaz„, ca ∫i Ón alte multe ocazii, c„ sunt profesioni∫ti, impresion‚nd pe to˛i cei cu care vin Ón contact prin disciplin„, curaj, munc„ eficient„, colegialitate ∫i, mai ales, prin demnitatea cu care ap„r„ culorile patriei.
La Doha, Basra, Nasiriya sau Al Hillal cei 900 militari rom‚ni condu∫i cu superprofesionalism de generalul Cornel Paraniac, ∫eful Comandamentului 2 Opera˛ional Œntrunit îMare∫al Alexandru Averescu“, Buz„u, scriu istoria modern„ a Rom‚niei.
Œn toate Ónt‚lnirile oficiale pe care le-am avut Ón Kuweit ∫i Irak cu conducerile armatelor american„, italian„, polonez„ ∫i kuweitian„ s-a remarcat faptul c„ rom‚nii s-au adaptat cel mai u∫or Ón acest iad care este Irakul ∫i, f„r„ nici o excep˛ie, to˛i au exprimat invidia trupelor lor fa˛„ de prezen˛a celui dint‚i ministru Ón cadrul teatrului de opera˛iuni din Irak, din cadrul for˛ei multina˛ionale de 34 de state.
Domnul ministru Ioan Mircea Pa∫cu a reu∫it Ón cele trei zile de deplasare Ón Golf s„ ridice efectiv moralul trupelor noastre, dar s„ ∫i ob˛in„ informa˛ii directe care s„ conduc„ la Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„.
Œntre altele, s-a constatat c„ la 18 militari din 900 li s-au desprins t„lpile bocancilor, c„ un militar rom‚n poate vorbi acas„, pe banii armatei, 90 de secunde pe lun„, c„ foarte multe garnituri de cauciuc de la tehnica din dotare pur ∫i simplu se topesc, c„ Ónainte de pornirea motoarelor apa de r„cire are deja 80[o] C.
Care ar fi Óntrebarea? Poate o armat„ s„ fie peste nivelul economiei ˛„rii sale? Œn Irak, Rom‚nia este Ón competi˛ie nu numai militar„, dar ∫i economic„.
Rom‚nia este singura ˛ar„ s„rac„ plecat„ Ón Irak cu tehnica proprie din dotare ∫i cu toate acestea, datorit„ profesionalismului militarilor prezen˛i ∫i a celor care-i conduc — ministrul Pa∫cu ∫i excep˛ionalii s„i generali — armata rom‚n„ este cel pu˛in cu dou„ clase peste economia noastr„.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat mai dispune de 25 de minute.
Œl invit Ón continuare la tribun„ pe domnul senator Gheorghe Buzatu, din partea Grupului parlamentar P.R.M. Ave˛i cuv‚ntul, domnule vicepre∫edinte!
## **Domnul Gheorghe Buzatu:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Nu este nevoie de mult„ filozofie ∫i nici de o cascad„ de argumente ∫i contraargumente, de demonstra˛ii ∫i documente pentru a dovedi c„ o ˛ar„ care Ó∫i neglijeaz„ b„tr‚nii ar mai putea avea ∫i mari preten˛ii la viitor.
Se cunoa∫te prea bine dictonul potrivit c„ruia îacolo unde ne lipsesc b„tr‚nii, ei ar trebui cump„ra˛i.“ Nu ∫tim s„ facem asta ∫i pace! Dimpotriv„, ne vin semnale c„ ne Óntrecem s„ aplic„m un îregim special“ marilor spirite ale neamului. Cum? Pur ∫i simplu trec‚ndu-i la index ori invent‚ndu-le probleme, Óntocmai ca pe vremea holocaustului anticultural stalinist de la confluen˛a anilor ’40 — ’50.
Cazul recent fabricat al ilustrului Nicolae Paulescu — este adev„rat, Ón str„in„tate, dar cu ecouri, discrimin„ri ∫i nuan˛e aiuritoare la noi, la Bucure∫ti —, acest caz ne readuce Ón aten˛ie pe acela, Ón integralitate absurd, al lui Wagner, care nu ar mai trebui, vezi Doamne, audiat, pe motivul c„ ar fi fost preferatul lui Adolf Hitler!
Dup„ al˛ii, se ∫tie prea bine, nici Shakespeare nu-∫i mai afl„ rostul dintr-un unghi de vedere, iar viitorul lui, ca dramaturg, ar fi periclitat!
™i toate astea de ce?
Intervine undeva un neica Nimeni, ca pe vremea lui Stalin, ∫i reclam„ cum c„ soarta proletariatului ar fi Ón pericol ∫i autorit„˛ile se gr„besc, la New York, la Paris sau la Bucure∫ti, s„ demoleze busturi ori, mai grav, s„ cenzureze spirite.
Este adev„rat c„ Stalin, genialul de la Kremlin, nu discuta cu Papa de la Roma, acesta nedispun‚nd de vreo divizie, dar el, Stalin, a nimicit armate de mo∫ieri ∫i burghezi, de fasci∫ti ∫i intelectuali, a∫a, de-a valma!
Nu este nici o deosebire, revin, nici una, cu ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi. C‚nd îtrio-ul de platin„“, Ól numesc eu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco, este anchetat pentru apartenen˛„ fascist„, tot astfel dup„ cum, Ón urm„ cu dou„ decenii, mai fusese investigat Ónsu∫i... Mihai Eminescu(?!)... ca s„ nu mai vorbesc de
inconfundabilul Nicolae Iorga, care, pe vremea studiilor noastre universitare, ne era ascuns prin biblioteci, din dispozi˛ia unor kominterni∫ti prip„∫i˛i pe la Bucure∫ti, pe motiv c„ ilustrul istoric ar fi avut un trecut pe jum„tate ori integral fascist ori fascizant!
Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare mai dispune de 11 minute.
Œl invit la tribun„ pe reprezentantul Partidului Social Democrat, domnul pre∫edinte Ion Solcanu. Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte!
Ion Solcanu
#42245## **Domnul Ion Solcanu:**
Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Declara˛ia pe care o fac este Ón numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, pe care Ól reprezint, cu scopul de a omagia aniversarea a 25 de ani de pontificat ai Papei Ioan Paul al II-lea, unul dintre cele mai lungi ∫i mai fructuoase pontificate din istorie ∫i, Ón mod sigur, cel mai important din secolul care abia a trecut.
Autorit„˛ile religioase ∫i civile din Rom‚nia au acordat o mare aten˛ie acestui eveniment important. La r‚ndul nostru, noi, senatorii Partidului Social Democrat, aducem un omagiu personalit„˛ii excep˛ionale a Sanctit„˛ii sale, primul pap„ din Est, un om providen˛ial, care a marcat esen˛ial epoca Ón care tr„im.
Totodat„, permite˛i-mi s„ v„ re˛in aten˛ia, amintindu-v„ c„, Ón cinstea acestei anivers„ri, a 25 de ani de pontificat ai actualului suveran pontif, s„pt„m‚na trecut„ s-a desf„∫urat la Bucure∫ti, la Ateneul Rom‚n, proasp„t restaurat, un eveniment major pentru rela˛iile dintre ortodoc∫i ∫i catolici, evenimentul intitulat: îO punte Óntre Orient ∫i Occident, c„ile pontificatului Papei Paul Ioan Paul al II-lea“.
Subliniez Ón mod deosebit alocu˛iunea domnului Ion Iliescu, prin care pre∫edintele Rom‚niei a Ónt„rit trei adev„ruri esen˛iale, pe care le voi reproduce par˛ial Ón continuare.
Œn primul r‚nd, a subliniat curajul Sanctit„˛ii sale de a Ónfrunta o lume prost r‚nduit„, Ón care majoritatea cov‚r∫itoare e cufundat„ Ón mizerie ∫i disperare.
Œn al doilea r‚nd, ac˛iunea Sanctit„˛ii sale, care a f„cut din cre∫tinism o cale esen˛ial„ de izb„vire a speciei
noastre, cre∫tinismul deschis spre dialogul cu toate celelalte religii ale planetei, ∫i, Ónainte de toate, ecumenic„.
Œn fine, contribu˛ia esen˛ial„ a suveranului pontif Ón conlucrarea celor dou„ Biserici — ortodox„ ∫i catolic„ — spre reg„sirea f„ga∫ului direct al dezvolt„rii spirituale ∫i al cursului istoriei rom‚nilor spre Europa.
Œn cadrul manifest„rii amintite, ce a avut loc la Ateneul Rom‚n, numeroase alte personalit„˛i religioase din bisericile romano-catolic„, greco-catolic„ ∫i ortodox„, personalit„˛i civile at‚t rom‚ne, c‚t ∫i italiene, culturale ∫i din lumea sportului au adus un omagiu Papei Ioan Paul al II-lea.
V„ mul˛umesc.
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat mai dispune de 19 minute.
Œn continuare, invit la tribun„ pe reprezentantul Partidului Rom‚nia Mare, domnul senator Carol Dina. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
## **Domnul Carol Dina:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Dosarul pre˛urilor practicate pe pia˛a intern„ a cimentului a fost scos Ón sf‚r∫it din sertar. Trei mari companii de profil care au primit de la fostul Fond al Propriet„˛ii de Stat cele mai importante fabrici de ciment sunt acuzate c„ practic„ pre˛uri Ónalte pe pia˛a rom‚neasc„ ∫i extrem de sc„zute pe cele externe.
Potrivit informa˛iilor furnizate de c„tre Guvern, îLafarge Romcim“, îHolcim Rom‚nia“ ∫i îHaidelberg Cement“ v‚nd consumatorilor rom‚ni ciment cu 80 dolari tona ∫i Ól export„ cu pre˛uri de dumping de numai 24 dolari tona. Mai mult, firmele respective sunt acuzate c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 ar lucra Ón cartel, coordon‚ndu-∫i at‚t politicile de pre˛, c‚t ∫i gradul de folosire a capacit„˛ilor, viciind climatul concuren˛ial.
La r‚ndul lor, constructorii reclam„ ∫i ei Ón˛elegerea tacit„ a produc„torilor.
E drept c„ astfel de acuza˛ii s-au mai f„cut auzite, dar nu s-a Ónt‚mplat nimic.
Œnc„ din anul 1998 pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor, avertizase public, chiar ∫i Ón Senat, c„ v‚nzarea rapid„ ∫i subevaluat„ a marelui holding îRomcim“ va conduce la instituirea monopolului str„inilor asupra acestui produs strategic. Explica˛ia demar„rii unei anchete pe pia˛a cimentului de c„tre Guvern, de∫i cu mare Ónt‚rziere, este c‚t se poate de explicabil„. A ajuns cu˛itul la os.
Dup„ cum se ∫tie, Agen˛ia Na˛ional„ a Locuin˛ei este implicat„ Óntr-un pompos program de construc˛ie a caselor ieftine, un program mult mediatizat la ini˛iere, dar ale c„rui efecte Ónc„ nu se v„d.
Prin aplicarea prevederilor legale ∫i demontarea monopolului cimentului ∫i aducerea pre˛ului m„car la nivelul celui practicat Ón Polonia, de 50 dolari tona, s-ar putea s„ se mai Óndrepte c‚te ceva Ón domeniul construc˛iilor din Rom‚nia, Ón general, ∫i al caselor ieftine, Ón special. Nici constructorii rom‚ni nu vor s„ cedeze Ón aceast„ b„t„lie, amenin˛‚nd c„, dac„ situa˛ia nu se va ameliora, vor recurge la importuri masive din ˛„rile vecine, care practic„ pre˛uri mult mai mici, de exemplu, Ón Ungaria, unde cimentul cost„ 60 dolari tona, Ón Polonia, 50 dolari tona sau Ón Cehia, 55 dolari tona. O variant„ de nedorit, pentru c„, dac„ va fi pus„ Ón practic„, deficitul comercial, care a dep„∫it deja 2,5 miliarde euro, ar urma s„ se inflameze ∫i mai mult.
Mul˛umesc, domnule senator.
Stima˛i colegi,
Am Óncheiat primul punct al ordinii de zi.
Punctul 2 din ordinea de zi, constituirea comisiilor de mediere pentru dou„ proiecte de lege.
Constituirea comisiei de mediere pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii privind exercitarea profesiunii de biochimist, biolog ∫i chimist, Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Ordinului biochimi∫tilor, biologilor ∫i chimi∫tilor din sistemul sanitar.
Comisia de mediere va fi format„ din ∫apte senatori: trei reprezentan˛i ai Partidului Social Democrat, doi reprezentan˛i ai Grupului parlamentar P.R.M., un reprezentant al Partidului Democrat ∫i un reprezentant al Partidului Na˛ional Liberal.
Trei propuneri din partea Grupului P.S.D., v„ rog.
Domnii senatori Pop Ioan de Popa, Ion Iliescu ∫i Popescu Lauren˛iu-Mircea.
Mul˛umesc. Dou„ propuneri din partea Grupului P.R.M.
Domnii senatori Ion C‚rciumaru ∫i Constantin G„ucan.
V„ mul˛umesc.
O propunere din partea Partidului Democrat.
Domnul senator Ion Vela.
Mul˛umesc.
Din partea Partidului Na˛ional Liberal, v„ rog.
Domnul senator Corin Penciuc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Sunt obseva˛ii sau comentarii Ón privin˛a propunerilor f„cute?
Œn˛eleg c„ nu sunt.
V„
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
V„ mul˛umesc.
Constituirea celei de a doua comisii de mediere — cea pentru solu˛ionarea textelor Ón divergen˛„ la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere ∫i perioadelor de odihn„ ale conduc„torilor vehiculelor care efectueaz„ transporturi rutiere na˛ionale.
De asemenea, comisia de mediere este format„ din ∫apte senatori: trei propuneri din partea P.S.D., dou„ din partea P.R.M., c‚te una din partea P.N.L. ∫i U.D.M.R. Trei propuneri din partea Grupului P.S.D., v„ rog.
Domnii senatori Seche Ioan, Dinu Marin ∫i Pan„ Viorel Marian.
Mul˛umesc.
Dou„ propuneri din partea Grupului P.R.M.
Domnii senatori Constantin BÓciu ∫i Mircea Nedelcu.
Mul˛umesc.
O propunere din partea Partidului Na˛ional Liberal, v„ rog.
Domnul senator Dan Constantinescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003
Mul˛umesc. O propunere din partea Grupului U.D.M.R.
Domnul senator Pete ™tefan.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc.
Dac„ sunt observa˛ii sau comentarii Ón leg„tur„ cu componen˛a comisiei de mediere? Nu sunt.
V„
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
Œl rog pe domnul senator Paul P„curaru s„ fac„ prezen˛a.
Din sal„
#59789S„ mai vot„m o dat„!
Am votat de dou„ ori!
## **Domnul Nicolae Paul Anton P„curaru:**
|Acatrinei Gheorghe<br>Alexa Constantin<br>Alexandru Ionel|prezent<br>prezent<br>absent| |---|---| |Apostolache Victor<br>Athanasiu Alexandru|prezent<br>absent| |Badea Dumitru<br>Balcan Viorel|prezent<br>prezent| |B„dulescu Doru-Laurian<br>B„lan Angela Mihaela|prezent<br>prezent„| |B„l„l„u Constantin|absent| |Bela∫cu Aron|prezent| |Belu Ioan<br>Bichine˛ Corneliu|absent<br>prezent| |Bindea Liviu-Doru|prezent| |BÓciu Constantin|absent| |Br„di∫teanu ™erban Alexandru<br>Bucur Dionisie|absent<br>prezent| |Bunduc Gheorghe|prezent| |Buzatu Gheorghe|prezent| |C‚rciumaru Ion|prezent| |Ciocan Maria|prezent„| |Cioc‚rlie Alin Theodor|absent| |Codreanu Dumitru|prezent| |Constantinescu Dan|absent| |Constantinescu Eugen Marius|prezent| |Cozm‚nc„ Octav|absent| |Cr„ciun Avram|absent| |Cristolovean Ioan|absent| |Dina Carol|prezent| |Dinescu Valentin|prezent| |Dinu Marin|absent| |Dobrescu Maria Antoaneta|prezent„| |Dumitrescu Viorel|absent| |Du˛„ Vasile|absent|
|Eckstein-Kovács Péter|absent| |---|---| |Fabini Hermann Armeniu<br>F„ni˛„ Tri˛„<br>Feldman Radu Alexandru|prezent<br>absent<br>absent| |Filipa∫ Avram|absent| |Filipescu Cornel<br>Florescu Eugeniu Constantin|absent<br>prezent| |Flutur Gheorghe|prezent| |Frunda György<br>G„ucan Constantin<br>Gogoi Ion<br>Guga Ioan|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent|
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Acum este cvorum!
|Hanganu Romeo Octavian|prezent| |---|---| |H‚r∫u Ion<br>Hoha Gheorghe|absent<br>prezent| |Honcescu Ion|prezent| |Horga Vasile<br>Hri˛cu Florin|prezent<br>absent| |Ila∫cu Ilie|prezent| |Iliescu Ion|prezent| |Ionescu-Quintus Mircea|absent| |Iorga Nicolae Marian|absent| |Iorgovan Antonie|absent| |Iustian Mircea Teodor|prezent| |Kereskenyi Alexandru|prezent| |Leca Aureliu|absent| |Lupoi Mihail|prezent| |Maghiar Teodor|absent| |Marcu Ion|absent| |Marinescu Simona Ana Maria|absent„| |Markó Béla|absent|
Cred c„ ne putem desf„∫ura lucr„rile, cvorumul fiind asigurat.
Domnul senator Cr„ciun prezent Radu F. Alexandru prezent
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Pofti˛i, domnule secretar! V„ mul˛umesc.
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
Punctul 3 pe ordinea de zi — proiectul de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructurarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„ (RICOP).
Rog reprezentan˛ii Guvernului s„ pofteasc„ la pupitru. Din partea Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, doamna vicepre∫edinte ™elaru Rodica.
V„ rog, cine sus˛ine din partea Guvernului?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 ## **Domnul Teodor Bobi∫ —** _secretar de stat Ón Departamentul pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Uniunea European„ a lansat Ón anul 1999 un program Ón valoare de 100 milioane euro, numit programul RICOP, program de restructurare industrial„ ∫i reconversie profesional„, Ón vederea sprijinirii procesului de restructurare Ón Rom‚nia ∫i atenuarea efectelor sale la nivel social.
Sprijinul Uniunii Europene acordat Guvernului Rom‚niei prin acest program este condi˛ionat Óns„ de Óndeplinirea unor condi˛ii determinate Ón special prin demonstrarea unui angajament clar din partea Guvernului Rom‚niei Ón ceea ce prive∫te restructurarea marilor Óntreprinderi de stat care Ónregistreaz„ pierderi majore ∫i orientarea c„tre o dezvoltare economic„ alternativ„.
Œn anul 2002, la cererea Unit„˛ii de management a Programului RICOP din cadrul Ministerului Finan˛elor Publice, s-a Ónaintat Comisiei Europene o cerere de extindere a perioadei pentru efectuarea pl„˛ilor prin acest program cu 11 luni, respectiv p‚n„ la data de 30 noiembrie 2004.
Men˛ion„m c„, Ón conformitate cu addendumul semnat Ón anul 2001, termenul de finalizare a pl„˛ilor pentru programul RICOP s-a prelungit cu Ónc„ 12 luni, p‚n„ la 31 decembrie 2003.
Œn acest sens, vi se prezint„ ast„zi proiectul Legii de aprobare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 pentru ratificarea acestui addendum, cu rug„mintea de a Ól aproba Ón forma trimis„ de Guvern ∫i recomandat„ de comisia dumneavoastr„ de specialitate.
## V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei sesizate Ón fond, v„ rog.
Da, mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a analizat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t adoptarea Ón forma trimis„ de Guvern.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
V„ consult la dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ intervin„? Dac„ sunt Óntreb„ri sau comentarii cu privire la proiectul pe care-l discut„m. Œn˛eleg c„ nu sunt.
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
La punctul 4 pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea Ón domeniul protec˛iei minorit„˛ilor na˛ionale, semnat la Belgrad la 4 decembrie 2002.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Niculescu.
Din partea Comisiei pentru drepturile omului ∫i minorit„˛i, domnul pre∫edinte Hanganu.
Domnule secretar de stat, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Cristian Niculescu —** _secretar de stat Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn perioada de dup„ 1990, Ón Rom‚nia a fost adoptat un ansamblu de acte normative ∫i au fost create structuri institu˛ionale adecvate, urm„rindu-se crearea condi˛iilor necesare pentru conservarea ∫i dezvoltarea identit„˛ii etnice, lingvistice, religioase ∫i culturale a persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale.
Cu toate acestea, cadrul legislativ privind drepturile persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale este susceptibil de a fi Ómbun„t„˛it, inclusiv prin Óncheierea unor acorduri bilaterale Ón domeniu, cum este Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul federal al Republicii Federale Iugoslavia privind cooperarea Ón domeniul protec˛iei minorit„˛ilor na˛ionale.
Existen˛a unei substan˛iale minorit„˛i rom‚ne∫ti vlahe — estim„rile neoficiale privind num„rul vlahilor din Republica Federal„ Iugoslavia se cifreaz„ la sute de mii de locuitori Ón Valea Timocului, dar ∫i Ón celelalte regiuni ale Serbiei r„s„ritene, Ón sudul Dun„rii, ∫i anume Ón Valea Moraviei, malul Dun„rii ∫i Homolia —, c‚t ∫i lipsa unor prevederi consistente Ón cadrul juridic bilateral au f„cut necesar„ Óncheierea unui acord mai detaliat.
Œn aceste condi˛ii, prin Óncheierea acordului s-a urm„rit aplicarea reglement„rilor Ón domeniul protec˛iei minorit„˛ilor na˛ionale ∫i implementarea unui mecanism de monitorizare a progreselor Ónregistrate, de care s„ beneficieze, Ón primul r‚nd, popula˛ia de rom‚ni vlahi men˛ionat„.
Prevederile acordului sunt compatibile cu acquis-ul comunitar.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei de specialitate, domnul pre∫edinte Hanganu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia pentru drepturile omului ∫i minorit„˛i, sesizat„ pentru dezbaterea ∫i Óntocmirea raportului la proiectul de lege men˛ionat, a hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, Óntocmirea unui raport pozitiv, f„r„ amendamente.
Exist„, de asemenea, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.
Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dac„ sunt observa˛ii, comentarii, la dezbateri generale? Œntreb„ri cu privire la proiectul de lege? Nu sunt.
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
La punctul 5 de pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Islamice Iran privind promovarea ∫i protejarea reciproc„ a investi˛iilor, semnat la Teheran la 26 ianuarie 2003.
Din partea Guvernului, v„ rog s„ v„ prezenta˛i. Din partea Comisiei economice, domnul pre∫edinte B„dulescu.
## **Doamna Daniela Gheorghe —** _secretar de stat Ón_
_Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Sunt Daniela Gheorghe, secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice.
Din sal„
#69032Bine a˛i venit!
Bine v-am g„sit!
V„ rog s„ prezenta˛i ra˛iunile acestui proiect de lege, din partea Guvernului. Pofti˛i!
Acordul dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Islamice Iran privind promovarea ∫i protejarea reciproc„ a investi˛iilor a fost semnat la Teheran Ón 26 ianuarie anul curent. Prin semnarea acestui acord, s-a creat cadrul juridic bilateral pentru Óncurajarea realiz„rii de investi˛ii de c„tre persoanele fizice ∫i juridice din fiecare stat pe teritoriul celuilalt stat, ceea ce va crea ∫i men˛ine condi˛ii favorabile, juste ∫i echitabile pentru investi˛iile unei p„r˛i contractante pe teritoriul statului celeilalte p„r˛i contractante ∫i va duce la intensificarea cooper„rii economice Ón avantajul reciproc al ambelor state.
Acordul semnat cuprinde clauze uzuale incluse Ón proiectul de acord-cadru aprobat de Guvern, precum ∫i Ón alte acorduri similare Óncheiate de Rom‚nia Ón ultima perioad„ ∫i corespunde practicii interna˛ionale Ón acest domeniu.
Totodat„, la definitivarea acordului au fost avute Ón vedere ∫i evolu˛iile intervenite Ón domeniul legislativ ∫i economic.
Comisia de specialitate a Senatului a Óntocmit raportul de adoptare, iar Ministerul Finan˛elor Publice propune ∫i sus˛ine adoptarea actului normativ Ón forma rezultat„ din raport.
## V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei sesizate Ón fond, Comisia economic„, domnul pre∫edinte Doru-Laurian B„dulescu. Ave˛i cuv‚ntul!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, a∫ dori s„ men˛ionez ∫i eu c„ acordul cuprinde clauze uzuale incluse Ón proiectul de acordcadru aprobat de Guvern, precum ∫i Ón alte acorduri similare Óncheiate de Rom‚nia Ón ultima perioad„ ∫i corespunde practicii interna˛ionale Ón domeniu.
Exist„ avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru politic„ extern„.
Œn consecin˛„, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege f„r„ amendamente.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi, la dezbateri generale dac„ sunt interven˛ii, Óntreb„ri?
Domnul senator Nicolae Paul Anton P„curaru.
Domnule pre∫edinte, a∫ dori, profit‚nd de prezen˛a doamnei secretar de stat — sigur, n-are nimeni nimic Ómpotriva unui acord care este practic Ón rutina acordurilor interna˛ionale — a∫ vrea s„ Óntreb care este nivelul schimburilor comerciale pe care Rom‚nia le are cu Iranul, 2002 — dac„ vre˛i — sau 2000 — 2002, ∫i care este nivelul investi˛iilor rom‚ne∫ti Ón Iran ∫i iraniene Ón Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Dac„ sunt alte Óntreb„ri sau comentarii? Nu sunt. Doamna secretar de stat, v„ rog s„ r„spunde˛i!
Œmi cer mii de scuze, dar nu am venit preg„tit„ cu absolut nici o cifr„ ∫i nu le ∫tiu pe dinafar„.
Da, este o situa˛ie inedit„.
Este prima oar„ c‚nd particip. M„ scuza˛i!
Data viitoare c‚nd veni˛i Ón mijlocul nostru s„ ave˛i ∫i acest r„spuns, dac„ domnul senator Nicolae Paul Anton P„curaru este de acord.
Din sal„
#72353Ce s„ fac„?!
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Dac„ nu sunt alte interven˛ii,
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
Mul˛umesc.
Punctul 6 pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru aderarea Rom‚niei la Acordul privind Ónfiin˛area Organiza˛iei Interna˛ionale pentru Dreptul Dezvolt„rii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 (IDLO), adoptat la Roma, la 5 februarie 1988, a∫a cum a fost modificat la 1 iulie 2002.
Din partea Guvernului, doamna secretar de stat. Din partea Comisiei economice, domnul pre∫edinte B„dulescu.
Pofti˛i, din partea Guvernului, s„ prezenta˛i ra˛iunile acestui proiect de lege.
## **Doamna Cristina Tarcea —** _secretar de stat Ón_
## _Ministerul Justi˛iei_ **:**
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Organiza˛ia Interna˛ional„ pentru Dreptul Dezvolt„rii este o organiza˛iei nonguvernamental„, care a fost creat„ Ón scopul acord„rii asisten˛ei juri∫tilor din statele Ón curs de dezvoltare, ∫i este o organiza˛ie care se bucur„ de un sprijin ∫i o recunoa∫tere interna˛ional„ din partea unor organisme interna˛ionale de prestigiu cum ar fi: ONU, NATO, FMI, Uniunea European„.
Din aceast„ organiza˛ie fac parte state precum Austria, Fran˛a, Olanda, Norvegia, Statele Unite ale Americii, Australia ∫i aderarea la acest acord este oportun„ Ón vederea dob‚ndirii de c„tre ˛ara noastr„ a calit„˛ii de membru Ón cadrul Uniunii Europene.
Prin urmare, v„ rug„m s„ fi˛i de acord cu proiectul de lege ∫i s„-l adopta˛i Ón forma propus„ de Guvern.
V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.
Œl rog pe pre∫edintele Comisiei economice s„ prezinte raportul.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ vrea s„ subliniez numai faptul c„ aceast„ calitate de membru al Organiza˛iei Interna˛ionale pentru Dreptul Dezvolt„rii nu implic„ achitarea unei cotiza˛ii anuale ∫i, de asemenea, a∫ vrea s„ subliniez faptul c„ unul dintre cele mai importante obiective ale acestei organiza˛ii interna˛ionale Ól constituie implementarea programului Ini˛iativa pentru dezvoltarea juridic„ a ˛„rilor din sud-estul Europei Ón 2003, Ón trei ˛„ri din zon„, inclusiv Rom‚nia.
Acest program vizeaz„ lupta Ómpotriva corup˛iei, realizarea unei reforme juridice reale Ón ˛„rile respective, promovarea rela˛iilor economice, a comer˛ului ∫i a investi˛iilor ∫i dezvoltarea Ón procesul de integrare european„ a unor programe regionale pentru solu˛ionarea pa∫nic„ a controverselor pe baza normelor de drept.
A∫ dori s„ mai men˛ionez faptul c„ exist„ avizul Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru politic„ extern„ a Senatului ∫i de aceea propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege f„r„ amendamente.
V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale, stima˛i colegi, dac„ sunt interven˛ii?
O Óntrebare din partea domnului senator Nicolae Paul Anton P„curaru.
Nu voi repeta ∫i la urm„toarele acte normative. Este singura dat„ c‚nd doresc...
Sigur c„ apartenen˛a Rom‚niei la Organiza˛ia Interna˛ional„ pentru Dreptul Dezvolt„rii este un lucru benefic ∫i sigur c„ actul normativ va trebui s„ fie votat.
Ceea ce voiam s„ v„ Óntreb, doamna secretar de stat, este c‚t a beneficiat p‚n„ acum Rom‚nia din cursurile de formare ∫i de preg„tire organizate de aceast„ asocia˛ie pentru c„... Deci c‚t a beneficiat Rom‚nia sau ce num„r de oameni sau de speciali∫ti din Rom‚nia au participat la cursurile organizate de aceast„ funda˛ie ∫i care sunt criteriile de selec˛ie pe care dumneavoastr„, ca minister, le ave˛i Ón vedere atunci c‚nd trimite˛i personal pentru specializare la diversele cursuri ale funda˛iei? V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt alte interven˛ii? Constat c„ nu sunt. Doamna secretar de stat, dac„ pute˛i s„ r„spunde˛i la Óntrebarea domnului senator P„curaru.
Am Ón˛eles c„ Óntrebarea vizeaz„ beneficiile pe care magistra˛ii...
Œmi pare r„u c„ nu sunt Ón posesia num„rului de persoane. Eventual, vi-l pot trimite dumneavoastr„ personal, dar demersurile Ón vederea ader„rii la acest acord au Ónceput cu 3 ani Ón urm„; prin urmare, m„car pentru cunoa∫terea dispozi˛iilor acordului, sigur, speciali∫ti din cadrul Ministerului Justi˛iei ∫i din cadrul sistemului judiciar au avut diferite schimburi de experien˛„, diferite seminarii.
Criteriile de selec˛ie, sigur, nu sunt deloc aleatorii ∫i nu sunt Ónt‚mpl„toare. Se are Ón vedere tematica manifest„rii respective ∫i, sigur, se aleg speciali∫ti Ón func˛ie de problematica abordat„, Ón a∫a fel Ónc‚t speciali∫tii care beneficiaz„ de training s„ fie ∫i formatorii viitoarelor genera˛ii de persoane care urmeaz„ a beneficia.
De asemenea, mul˛umesc doamnei consilier Roxana P„un. Fac men˛iunea c„ exist„ o asocia˛ie din care doamna face parte, care cuprinde 25 de membri fondatori.
V„ mul˛umesc Ónc„ o dat„.
Dac„ sunte˛i mul˛umit de r„spuns?
Din sal„
#77537Da, foarte mul˛umit.
V„ rog, dac„ ave˛i alte informa˛ii relevante, v„ rog s„ ne spune˛i la microfon.
## **Doamna Roxana P„un —** _consilier Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Deci, pentru c„ tangen˛ial s-a abordat acest subiect, vreau s„ v„ spun — pentru c„, Ónt‚mpl„tor, fac parte din ace∫ti membri fondatori —, sunt 25 de membri fondatori ai acestei asocia˛ii, care, de altfel, au f„cut ∫i demersurile necesare pe l‚ng„ Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada Rom‚niei din Italia, pentru semnarea acestui acord ∫i ratificarea de c„tre Rom‚nia a acestei particip„ri.
De fapt, este o asocia˛ie care preg„te∫te juri∫ti din Rom‚nia, ∫i nu numai, din Europa de Est mai este ∫i Bulgaria beneficiara acestei asocia˛ii. Œn rest, ce pot s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 v„ spun, din Rom‚nia, Ón general, fondatori sunt 25 de membri, iar acum num„rul participan˛ilor la aceste cursuri s-a m„rit ∫i este Ón continu„ cre∫tere.
V„ mul˛umesc. V„ dorim succes.
V„ mul˛umim. Domeniile sunt nu numai dreptul interna˛ional, ci ∫i dreptul afacerilor, investi˛iilor, deci ∫i pe profil economic, dar ∫i juridic.
V„ mul˛umesc.
Este o dovad„, o prob„ a coeren˛ei ∫i unit„˛ii cu care func˛ioneaz„ Guvernul Rom‚niei.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, Ón˛eleg c„ nu mai sunt alte interven˛ii. De aceea, permite˛i-mi s„
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
V„ mul˛umesc.
Punctul 7 de pe ordinea de zi: proiectul Legii privind producerea ∫i valorificarea legumelor, florilor ∫i plantelor ornamentale de ser„.
Rog colegii de la Guvern s„ vin„ la pupitru.
De asemenea, pre∫edintele Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„.
Rog sus˛inerea proiectului din partea reprezentan˛ilor Guvernului. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Adam Cr„ciunescu —** _secretar de stat Ón_
_Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**
M„ numesc Adam Cr„ciunescu, secretar de stat cu probleme de p„duri la Ministerul Agriculturii, Apelor, P„durilor ∫i Mediului.
Pofti˛i, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Referitor la proiectul Legii privind producerea ∫i valorificarea legumelor, florilor ∫i plantelor ornamentale de ser„, Programul guvernamental de dezvoltare durabil„ a sectorului de sere pentru anul 2001-2004 este orientat pentru cre∫terea produc˛iei de legume timpurii ∫i extratimpurii, Ón concordan˛„ cu tendin˛ele interne ∫i externe, satisfacerea nevoilor consumatorilor ∫i asigurarea protec˛iei mediului.
Œn ultimii ani, produc˛ia de legume de ser„ a sc„zut de la 180.000 de tone pe an Ón anul 1989, la 56.900 tone pe an Ón 2002, iar la flori, de la 188.000 de fire la 32.309 fire.
Cheltuielile cu energia termic„, care reprezint„ factorul determinant Ón realiz„rile produc˛iei de ser„, reprezint„
peste 65% din costul produselor de ser„, care se ridic„ la un volum mediu de cheltuieli de 1,5 miliarde lei pe hectar. Consumul de energie termic„ pe hectarul de ser„ se situeaz„ Óntre 900 gigacalorii la hectar — la 4.000, Ón func˛ie de specia cultivat„ ∫i ciclul de produc˛ie.
Cea mai mare parte a serelor din Rom‚nia fiind racordat„ la societatea îTermoelectrica“, Ón perioada 1990 — 2000 nu a primit Ón mod constant c„ldura solicitat„ Ón vederea respect„rii tehnologiilor de cultur„ ∫i, astfel, s-au Ónregistrat pierderi considerabile la produc˛ia de ser„ ∫i chiar scoaterea din func˛iune a unor suprafe˛e importante.
Segmente importante din pia˛a intern„ la legume extratimpurii, flori ∫i plante ornamentale sunt ocupate de produse din import, de o calitate, Ón unele cazuri, inferioar„. Œn aceste condi˛ii, pentru men˛inerea sectorului de sere Ón Rom‚nia se impune a fi luate o serie de m„suri de natur„ tehnic„ ∫i economic„, cu prec„dere pentru cre∫terea suprafe˛elor de sere calde, introducerea de tehnologii moderne, cre∫terea randamentelor la hectar, sprijin financiar, crearea instrumentelor ∫i mecanismelor tehnologice de reglementare a legumelor, florilor ∫i plantelor ornamentale de ser„.
Av‚nd Ón vedere toate aceste obiective, s-a ini˛iat prezentul proiect de lege, care corespunde procesului de armonizare a acquis-ului comunitar privind organizarea comun„ de pia˛„ Ón sectorul de legume ∫i flori proaspete.
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Sunt 13 amendamente formulate de c„tre comisie. Dac„ sunte˛i de acord cu ele?
Ne-am Ónsu∫it amendamentele comisiei ∫i v„ adres„m rug„mintea s„ acorda˛i votul proiectului de lege Ón forma prezentat„.
V„ mul˛umesc.
Œl rog pe pre∫edintele Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, domnul senator Nicolae P„tru, s„ prezinte raportul comisiei.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia noastr„ a fost sesizat„ cu acest proiect de lege. Proiectul are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 2 iulie 2003. Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate Óntocmirea raportului de admitere, cu amendamentele cuprinse Ón anex„, care face parte integrant„ din prezentul raport.
Fa˛„ de cele prezentate, propunem plenului Senatului adoptarea raportului la proiectul de Lege privind producerea legumelor, florilor ∫i plantelor ornamentale de ser„.
Mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, sunt interven˛ii Ón cadrul dezbaterilor generale cu privire la proiectul de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 lege? Œn˛eleg c„ nu sunt. Œn aceste condi˛ii,
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
V„ mul˛umesc.
La punctul 8 de pe ordinea de zi, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 43 din 2003 privind alocarea unor sume din bugetul Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului pe anul 2003. V„ rog.
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ Ómi permite˛i s„ prezint pe domnul director Gheorghe Predil„, care cunoa∫te mai bine problema.
V„ rog, pe scurt, ra˛iunile acestui proiect.
## **Domnul Gheorghe Predil„** _— director Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Œn fond, aceast„ sum„ constituie desp„gubiri pentru firma îAgropower“. Istoria ei Óncepe Ón anul 2000, c‚nd aceast„ firm„ a c‚∫tigat, la Comisia de la Agen˛ia Domeniilor Statului, licita˛ia. Ea a apucat s„ pl„teasc„ valoarea ac˛iunilor, a fost contestat„, c„ la licita˛ie au participat trei firme, de Asocia˛ia agricol„ îAlfa“ -Piele∫ti, a c‚∫tigat Ón instan˛„ contesta˛ia, pe baza hot„r‚rii instan˛ei a pl„tit ea acum suma care se cuvenea, ∫i mai mare dec‚t S.C. îAgropower“. S.C. îAgropower“ a f„cut recurs la apel, la apel i-a dat c‚∫tig de cauz„ Asocia˛iei agricole îAlfa“ – Piele∫ti, dup„ aceea, la Curtea Suprem„ de Justi˛ie a fost decizia final„ ∫i atunci noi, Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, am fost nevoi˛i s„ desp„gubim firma îAgropower“. √sta este motivul pentru care s-a emis acest act normativ.
## V„ mul˛umesc.
Domnul pre∫edinte P„tru, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.
Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond pentru dezbatere ∫i adoptare cu acest proiect de lege. Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci. Comisia a dezb„tut acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 2 septembrie 2003. Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t Óntocmirea raportului favorabil Ón forma prezentat„ de Guvern.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi, la dezbateri generale? Pofti˛i, domnul senator Lupoi!
Domnule pre∫edinte, cazul privatiz„rii din Dolj, de la Segarcea, a f„cut deliciul presei locale ∫i al presei centrale cu ceva timp Ón urm„, dar ce va face deliciul celor ce ne ascult„ Ón acest moment este expunerea de motive semnat„ de domnul premier Adrian N„stase. Probabil c„ trebuie s„-∫i revizuiasc„ staff-ul, pentru c„ e o chestiune foarte umoristic„ aici.
îContractul a fost reziliat de c„tre Agen˛ia Domeniilor Statului pentru neplata la termen a redeven˛ei datorate de S.C. «Agropower», se spune Óntr-un alineat. ™i Ón urm„torul, îAgen˛ia Domeniilor Statului a reziliat acest contract f„r„ s„ aib„ o situa˛ie clar„ la nivelul redeven˛ei datorate de c„tre S.C. «Agropower»“.
Deci, aici este vorba de o m‚n„rie, toat„ aceast„ privatizare, s-a uitat s„ se spun„ c„ a luat un investitor str„in la S.C. îAgropower“.
Eu am rug„mintea, Ón numele Grupului parlamentar al P.R.M., ca acest proiect de lege s„ fie returnat la comisie pentru o documentare suplimentar„, fiindc„ sunt multe lucruri de spus. Nu vreau s„ fac o declara˛ie politic„ aici, dar comisia cred c„ s-a luat numai dup„ documentele prezentate de Guvern, ne˛in‚nd cont de situa˛ia real„. Œn fond, nu avem noi, ca cet„˛eni, nici o vin„ c„ cineva de la Agen˛ia Domeniilor Statului habar nu are cu ce se ocup„ ∫i ce redeven˛e i se cuvin.
Ca atare, cred c„ dac„ este vorba despre o desp„gubire, ea trebuie pl„tit„ de cei vinova˛i, ∫i nu din bugetul statului.
V„ mul˛umesc.
Cerem, deci, returnarea la comisie.
Am Ón˛eles. V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt alte interven˛ii din partea altor grupuri? Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.
Domnule pre∫edinte, a∫ avea o Óntrebare: dac„ pentru gre∫elile acestea de procedur„ care au fost sanc˛ionate de instan˛„ a r„spuns cineva patrimonial.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Aurel Pan„, am Ón˛eles?
Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Dac„ citim atent expunerea de motive ∫i textul articolului unic al ordonan˛ei, o s„ vedem c„ este plin de ambiguit„˛i. Dac„ Ón leg„tur„ cu o prim„ parte de sum„, c„ci trebuie — s„ zicem noi — restituit„ contravaloarea ac˛iunilor... ∫i c„ s-a f„cut dreptate, Ónt‚mpl„tor cunosc cazul, ∫tiu ce s-a Ónt‚mplat Ón anul 2000. Œntr-adev„r, Asocia˛ia agricol„ îAlfa“ — Piele∫ti era c‚∫tig„toarea de drept ∫i, Ón urma unei interven˛iei nepermise, ca s„ d„m exemplu c„ sprijinim investitorii str„ini, s-a influen˛at rezultatul licita˛iei.
A∫a cum a ar„tat ∫i colegul Lupoi, a f„cut deliciul presei, sunt casete Óntregi la Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ cu ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón acea perioad„ Ón leg„tur„ cu privatizarea acestui fost I.A.S. de la Segarcea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 Dac„ Ón prima parte suntem de acord ∫i este corect — este corect c„, pe baza sumei pe care o avanseaz„ pentru contravaloarea ac˛iunilor Asocia˛iei agricole îAlfa“ - Piele∫ti, se poate pl„ti, se poate restitui S.C. îAgropower“ contravaloarea —, nu Ón˛eleg partea a doua, cu daune pe care le c‚∫tig„ Ón justi˛ie ∫i nu ∫tiu dac„ Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului a fost, cumva, reprezentat.
La fel, Ón expunerea de motive se vorbe∫te despre faptul c„ S.C. îAgropower“ — ∫i era clar de la Ónceput pentru cine a cunoscut bine cazul — era clar c„ nu va pl„ti nici un fel de redeven˛„, de∫i firma nu este pedepsit„ pentru faptul c„ nu pl„te∫te redeven˛„, Ón schimb, Ói d„m vreo 23 de miliarde, a∫a cum se spune Ón expunerea de motive, reprezent‚nd daune Ón procesul respectiv.
Dac„ se face, pe de o parte, repara˛ia moral„ ∫i normal„, zic eu, prin repunerea Asocia˛iei agricole îAlfa“ — Piele∫ti Ón pozi˛ia de c‚∫tig„toare real„, este un lucru bun ∫i pe care Ól salut„m, plusul trebuie s„ ni-l justifice Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, de ce trebuie bugetul statului s„ vin„ suplimentar ∫i dac„ interesele Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului au fost ap„rate ∫i de cine Ón procesul pentru plat„ de daune Ón favoarea S.C. îAgropower“, care v„d c„ nu a fost deloc penalizat„ pentru c„ nu a pl„tit nici m„car un leu redeven˛„ dup„ exploatarea suprafe˛elor de la fostul I.A.S.-Segarcea.
V„ mul˛umesc. Pofti˛i, doamna senator Elena Sporea!
## Domnule pre∫edinte,
## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
f n s„ Ói mul˛umesc colegului Aurel Pan„, care a relatat exact ceea ce s-a Ónt‚mplat cu aceast„ privatizare controversat„, o privatizare care s-a f„cut Ómpotriva Caietului de sarcini, o privatizare care s-a f„cut la comand„.
A∫ vrea s„ Ói spun colegului Aurel Pan„ c„ societatea îAgropower“ a pl„tit toat„ suma, la momentul respectiv, deci ∫i-a achitat Óntreaga contravaloare prin care a c‚∫tigat aceast„ licita˛ie ∫i aceast„ desp„gubire care Ói revine face referire la infla˛ie ∫i bineÓn˛eles c„ i se cuvine s„ Ó∫i primeasc„ suma pe care a pl„tit-o integral, plus daunele pe care le-a suferit din cauza infla˛iei.
Dar, repet, redeven˛a nu a pl„tit-o niciodat„ ∫i pentru acest lucru a ∫i fost sanc˛ionat„, probabil c„ nici nu a dorit s„ Ó∫i pl„teasc„ redeven˛a ∫i v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i acest proiect spre aprobare, pentru c„, Ón clipa de fa˛„, se face o dreptate ∫i cel care trebuia s„ fie c‚∫tig„torul de drept al licita˛iei a intrat Ón drepturi.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Am Ón˛eles c„ domnul senator Apostolache... sau nu mai dori˛i?!
## **Domnul Victor Apostolache**
**:**
Nu.
Nu, v„ mul˛umesc. Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?
Nu.
Rog reprezentan˛ii Guvernului s„ r„spund„ la Óntreb„rile formulate ∫i la aser˛iunile f„cute aici.
## Domnule pre∫edinte,
Subliniez, privatizarea s-a f„cut Ón anul 2000. Instan˛a a stabilit exact cine era c‚∫tig„torul de drept. Din p„cate, la vremea respectiv„ s-au Óncasat sumele de la am‚ndoi concuren˛ii.
Din sal„
#92398Cine r„spunde?
## **Domnul Gheorghe Predil„:**
P„i, s„ r„spund„ cei care le-au luat Ón 2000!
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Cine era administrator?
## **Domnul Gheorghe Predil„:**
## S„ r„spund„!
A fost formulat„ o Óntrebare: dac„ am fost reprezenta˛i Ón instan˛„. Am fost, dar av‚nd Ón vedere c„ atunci s-a f„cut o nedreptate ∫i c„ îAgropower“ ∫i-a achitat integral valoarea ac˛iunilor ∫i pentru c„ procesele au durat at‚t de mult, iar noi nu puteam s„ restituim, cu de la noi putere, aceast„ sum„, sigur, cu infla˛ia, cu penalit„˛ile ea a crescut. Œn momentul c‚nd sentin˛a este definitiv„ noi vom fi obliga˛i s„ restituim ace∫ti bani, r„m‚n‚nd ca cei vinova˛i... De altfel, directorul Candet nu mai este ∫i vom recupera diferen˛a de sum„ de la cei care trebuie s„ desp„gubeasc„ ministerul.
V„ mul˛umesc.
## **Doamna Elena Sporea**
**:**
Nu Candet a privatizat aceast„ societate.
A decedat?
Nu, nu, nu, dar a avut o problem„ care a fost Ón neregul„ acum. Deci noi nu facem altceva dec‚t s„ restituim S.C. îAgropower“ suma care a fost Óncasat„ la vremea aceea. Noi nu am avut nici o vin„ Ón acest proces.
Da, v„ mul˛umesc.
Ave˛i comentarii? V„ rog, domnul senator Pan„.
Cu tot respectul, Ónc„ o dat„ subliniez c„ prima parte este real„ ∫i este corect ∫i, a∫a cum se prevede ∫i cum se arat„ Ón expunerea de motive, s-a f„cut aceast„ dreptate, sunt cu totul de acord, am fost Ónc„ de atunci, cei care suntem ∫i ne cunoa∫tem, ∫tim care au fost pozi˛iile noastre vizavi de aceast„ fraud„ Ón favoarea lui îAgropower“, dar este problema...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003
Din sal„
#94196Cine a fost?
## Ministrul Mure∫an a fost.
...problema este c„ valoarea ac˛iunilor este de 12 miliarde, sum„ care, actualizat„, urc„ la 20 de miliarde. Nimeni nu are nimic de comentat, mai ales c„ ∫i îAlfa“ Piele∫ti a pl„tit mult mai mult dec‚t... deci se acoper„, este corect, ace∫tia au fost bani deja Óncasa˛i de bugetul statului ∫i nu face dec‚t s„ Ói returneze. Nu este nici o problem„ ∫i nu este nici o afacere la mijloc.
Problema pe care eu am ridicat-o ∫i am spus-o este legat„ de partea a doua a sumei, de 23 miliarde lei, sum„ reactualizat„, spune daune, îdaune solicitate“. Pentru ce daune, c‚nd el nu a pl„tit nici m„car un leu redeven˛„ la A.D.S.?! Pentru ce daune?! C„ a pierdut Ón instan˛„ drept ∫i cinstit, c„ trebuia s„ piard„ Ónc„ de la Ónceput, de c‚nd s-a deschis plicul?!
Da, v„ mul˛umesc.
Domnul senator Lupoi ∫i dup„ aceea dumneavoastr„.
Revin cu rug„mintea s„ supune˛i votului retrimiterea la comisie, pentru c„ exact asta este problema...
Am re˛inut, domnule senator. Dac„ vre˛i s„ preciza˛i care ar fi obiectivele raportului suplimentar eventual.
Rug„mintea noastr„ este ca m‚ine, poim‚ine, s„pt„m‚na viitoare Ói d„m drumul, A.D.S.-ul s„ vin„ cu documenta˛ie am„nun˛it„.
Mul˛umesc.
Am re˛inut, domnule senator, v„ mul˛umesc. Doamna senator Sporea mai are o completare, dup„ care rog reprezentan˛ii Guvernului s„ r„spund„.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Aceast„ sum„ nu este stabilit„ de A.D.S. sau de Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului, aceast„ sum„ a fost stabilit„ Ón urma unor procese Ón instan˛„ ∫i noi trebuie s„ respect„m acest lucru. Deci nimeni nu a stabilit arbitrar suma, ci instan˛a de judecat„. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Rog reprezentan˛ii Guvernului s„ r„spund„ la aceste chestiuni ∫i Ón leg„tur„ cu cererea de retrimitere la comisie.
Domnule pre∫edinte,
Œn primul r‚nd, comisia a dat vot favorabil, inclusiv domnul senator Codreanu. Dac„ o retrimitem la comisie, de ce o retrimitem, dac„ comisia a constatat c„ hot„r‚rea judec„toreasc„ nu poate fi negociat„ de noi nici ca termene, nici ca valoare?!
Obiectivele raportului suplimentar eventual ar fi c„ trebuie blocat„ acea sum„ din aceste daune, nu ∫tiu pentru ce nici eu, datorate ca redeven˛„, adic„ noi ne gr„bim s„ Ói d„m banii Ónapoi lui ∫i el se va gr„bi c‚ndva, niciodat„, s„ ne dea nou„ redeven˛a!
Mul˛umesc.
Domnul senator Dumitru Codreanu, ave˛i cuv‚ntul!
## Domnule pre∫edinte,
Ca membru al Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ am rug„mintea la dumneavoastr„ ∫i la colegii no∫tri, av‚nd Ón vedere c„ este vorba despre o sum„ de aproximativ 43 de miliarde pe care Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului trebuie s„ o dea acestei societ„˛i, 43 de miliarde care, la ora actual„, pentru agricultura rom‚neasc„ ar Ónsemna mult sau pu˛in, poate, pentru unii, acest proiect s„ revin„ la comisie, s„ vin„ A.D.S.-ul cu toat„ documenta˛ia referitoare la returnarea acestei sume ∫i s„ vedem despre ce este vorba.
Noi, Ón principiu, a∫a este, colegii din P.S.D. au fost de acord ∫i am fost de acord ∫i noi, cei de la Partidul Rom‚nia Mare, cu acest proiect de lege, dar Ón expunerea de motive a domnului prim-ministru nu s-a precizat Ón am„nun˛ime despre ce este vorba Ón acest proiect de lege.
## Da, v„ mul˛umesc.
Rog pre∫edintele comisiei s„ se pronun˛e asupra acestor chestiuni ∫i cu privire la retrimiterea c„tre comisie.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
™i eu apreciez c„ este nevoie s„ retrimitem la comisie acest proiect de lege, pentru c„ am impresia c„ ne-au fost prezentate trunchiat elementele. Vom cere s„ audiem ambele p„r˛i, inclusiv A.D.S.-ul, pentru a ne documenta mai profund.
V„ mul˛umesc.
Da, v„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte,
A.D.S.-ul ∫i-a prezentat expunerea, directorul A.D.S.ului a prezentat Ón fa˛a d‚n∫ilor.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## Am Ón˛eles.
Œl rog pe domnul senator Iorgovan... am Ón˛eles c„ dore∫te s„ intervin„. V„ rog lini∫te Ón sal„, nu angaja˛i discu˛ii cu membrii...
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Eu m-am ferit s„ iau cuv‚ntul, pentru c„ cunosc cazul acesta at‚t de bine cum cunosc foarte pu˛ine alte cazuri. S-a f„cut dreptate Ón instan˛„, dar s-a f„cut dreptate Ón instan˛„ pentru c„, da˛i-mi voie s„ spun... Ón sf‚r∫it, îAfla“ Piele∫ti a avut parte de o ap„rare de profesioni∫ti.
Nu am fost eu!
™i aici sunt dou„ aspecte ∫i am impresia c„ nu au fost foarte bine explicate. Una este modul Ón care s-a f„cut privatizarea ∫i Ón aceast„ privatizare s-au s„v‚r∫it fapte de natur„ penal„, pentru c„ altfel nu c‚∫tiga acest investitor str„in, ∫i alta este obliga˛ia care revine statului rom‚n, prin autorit„˛ile sale fa˛„ de un investitor str„in care, cum-necum, a dat ni∫te bani Ón Rom‚nia.
Din sal„
#99612A dat ∫i comisioane?!
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
A dat ∫i comisioane ∫i se ∫tie acest lucru. Numai pu˛in! Pentru a∫a-zisele comisioane pe care le-au dat func˛ionari din conducerea lui îAgropower“ va fi un dosar penal ∫i se va ajunge... unde se va ajunge, dar nu r„spunde, din punct de vedere penal nu poate fi sanc˛ionat„ persoana juridic„. Deci persoana juridic„ care se cheam„ societatea comercial„, ea a suferit o pagub„ ∫i atunci noi ce facem?! A∫tept„m — c„ a∫a am Ón˛eles eu — s„ vedem care va fi solu˛ia Ón procesele penale, ca s„ se Óndrepte Ómpotriva celor care...
## **Domnul Mihail Lupoi**
**:**
Pentru redeven˛e nu este nici un proces!
## Domnule pre∫edinte,
V„d c„ domnul Lupoi o ˛ine pe limbajul Domniei sale, eu cred c„ ar fi bine nu s„ trimitem la comisie, s„ l„s„m pe s„pt„m‚na viitoare s„ se vin„ cu preciz„ri suplimentare Ón leg„tur„ cu redeven˛a ∫i cu toate aspectele de acest gen.
Deci din punctul meu de vedere nu este nevoie de o retrimitere la comisie, dar dac„ se solicit„ at‚t de mult aceste clarific„ri nu v„d de ce, p‚n„ la urm„, nu le-am aduce.
Da, v„ mul˛umesc, domnule senator. Œl rog pe domnul senator Apostolache, pentru o ultim„ interven˛ie la acest subiect.
## Domnule pre∫edinte,
Eu cred c„ nu are rost s„ retrimitem comisiei dac„ vedem votul — ∫i l-a∫ ruga pe pre∫edintele comisiei s„ spun„ cum a votat comisia — pentru c„ nu are rost, a∫a, vom trimite oricare lege la comisie pentru c„ un domn senator vine acum ∫i ridic„ probleme, Ón loc s„ le fi ridicat la comisia respectiv„ Ón momentul Ón care legea a fost Ón dezbatere.
Sunt surprins, pentru c„ se admite cu at‚ta u∫urin˛„ de c„tre pre∫edintele comisiei acest verdict, at‚ta timp c‚t noi am dezb„tut acest proiect de lege, este clar c„
trebuie s„ o trecem, pentru c„ penalit„˛ile, Ón condi˛iile Ón care se va t„r„g„na procesul sau firma respectiv„ va cere Ón continuare desp„gubiri, se vor m„ri ∫i tot statul va pl„ti o diferen˛„ mai mare. Deci nu are rost s„ retrimitem la comisie.
V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi...
Din sal„
#101808Mai sunt lu„ri de cuv‚nt!
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie, domnule senator, tran∫„m prin vot, este foarte simplu, s-au formulat dou„ opinii: o cerere formulat„ de c„tre domnul senator Lupoi de retrimitere c„tre comisie, iar cealalt„ opinie este s„ mergem ∫i s„ vot„m Ón mod normal acest proiect de lege.
V„
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
Œn aceste condi˛ii
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
La punctul 9 de pe ordinea de zi, proiectul Legii plantelor medicinale ∫i aromatice. V„ rog, din partea Guvernului, sus˛inerea pentru proiectul de lege.
Sunt Adam Cr„ciunescu, secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului.
Plantele medicinale ∫i aromatice se bucur„ de o veche tradi˛ie Ón Rom‚nia. Aceasta se explic„ mai ales prin faptul c„ Ón mediul natural favorabil al Rom‚niei, cu cele mai variate forme de relief ∫i clim„, s-a dezvoltat o form„ remarcabil„, care s-a dovedit a fi util„ Ón scopuri medicinale. Œn flora spontan„ a Rom‚niei vegeteaz„ peste 300.000 de specii recunoscute cu ac˛iune fitoterapeutic„, din care s-au determinat propriet„˛i fitoterapeutice la 800 de specii, iar pentru 370 de specii s-au recunoscut propriet„˛ile farmacodinamice. Aceste Ónsu∫iri au determinat luarea Ón cultur„ a unor specii mult solicitate pe pia˛a intern„ ∫i extern„. Urmare a apari˛iei pe pia˛„ a multor produse cu propriet„˛i miraculoase pentru s„n„tatea omului, multe din acestea fiind importate, este imperios necesar de a dezvolta sectorul plantelor medicinale ∫i aromatice Ón Rom‚nia. Plantele medicinale ∫i aromatice sunt utilizate pe filiera de comercializare, pe de o parte, pentru industria medicamentelor, produselor cosmetice, dar ∫i pentru industria alimentar„. Trebuie ca activitatea de producere, prelucrare ∫i procesare a plantelor medicinale ∫i aromatice din Rom‚nia s„ se dezvolte, Ón sensul de a ocupa un segment de pia˛„ c‚t mai mare. Œn Uniunea European„, politica de promovare ∫i informare asupra produselor se realizeaz„ prin mai multe reglement„ri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003
V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. V„ rog s„ v„ pronun˛a˛i Ón leg„tur„ cu cele dou„ amendamente formulate de c„tre comisie.
Ne-am Ónsu∫it amendamentele ∫i v„ adres„m rug„mintea s„ aproba˛i votul pentru aceast„ lege.
## V„ mul˛umesc.
Œl rog pe domnul pre∫edinte P„tru s„ prezinte raportul comisiei.
Comisia noastr„ a fost sesizat„ Ón fond pentru dezbaterea ∫i Óntocmirea raportului la acest proiect de lege. Proiectul are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i al Comisiei pentru s„n„tate, ecologie, tineret ∫i sport. Comisia noastr„ a dezb„tut acest proiect de lege Ón ∫edin˛a din 2 septembrie a.c. Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t Ón unanimitate Óntocmirea raportului favorabil, cu amendamentele cuprinse Ón anex„, care face parte integrant„ din prezentul raport. Fa˛„ de cele prezentate, propun plenului adoptarea prezentului raport.
Mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Stima˛i colegi, la dezbateri generale dac„ exist„ interven˛ii, Óntreb„ri, comentarii. Œn˛eleg c„ nu sunt.
Pofti˛i, domnul senator Aurel Pan„, ave˛i cuv‚ntul!
Nu am dec‚t o singur„ rug„minte c„tre reprezentan˛ii Guvernului: s„ nu mai vin„ cu referin˛e la ceea ce este reglementat Ón Uniunea European„, pentru c„, dup„ cum ne spun ∫i colegii de la Consiliul Legislativ, cele dou„ regulamente, reglement„ri invocate Ón expunerea de motive, nr. 2702/1999 ∫i nr. 2826/2000 ale Consiliului European au un caracter mult prea general ∫i sunt numai de informare ∫i de promovare a produselor respective pe pia˛„ ∫i nicidecum c„, vezi Doamne, ar fi o lege, un acquis comunitar la care suntem obliga˛i s„ ne armoniz„m. Nu mai putem noi s„ mirosim busuiocul sau m„rarul ∫i p„trunjelul pe care le puneam Ón bucatele noastre, c„ nu aveam aceast„ lege! Deci s„ nu se mai fac„ referin˛e inutile, numai a∫a, de dragul de a arunca praf Ón ochi c„, vezi Doamne, ne armoniz„m cu legisla˛ia european„.
## V„ mul˛umesc.
Exist„ Ónc„ o dorin˛„ de luare de cuv‚nt. Doamna senator Sporea, ave˛i cuv‚ntul!
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Acest proiect de lege este foarte important pentru Rom‚nia, Óntruc‚t am aflat ∫i din expunerea de motive c„ dispunem de un poten˛ial imens. Acest poten˛ial trebuie
valorificat. Acest poten˛ial trebuia s„ aib„ o lege prin care s„ se stabileasc„ tot ceea ce este necesar Ón vederea comercializ„rii ∫i a acelor care culeg aceste plante ∫i a∫ vrea s„ v„ spun c„ am convingerea c„ prin aceast„ lege se vor crea suficient de multe locuri de munc„ ∫i vor exista foarte mul˛i cet„˛eni ai Rom‚niei care vor avea un venit asigurat prin practicarea acestei Óndeletniciri ∫i prin culegerea acestor plante medicinale.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, neexist‚nd alte cereri de lu„ri de cuv‚nt,
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
™i v„ rog, Ón continuare, s„ vota˛i textul proiectului Ón ansamblu.
V„ rog s„ vota˛i.
Proiect de lege adoptat cu 81 de voturi pentru, 19 voturi Ómpotriv„ ∫i 6 ab˛ineri.
V„ mul˛umesc.
La punctul 10 de pe ordinea de zi avem proiectul Legii pentru modificarea alin. 1 al art. 2 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemniza˛ii ∫i sporuri invalizilor, veteranilor ∫i v„duvelor de r„zboi. Este o propunere legislativ„ venit„ din partea doamnei deputat Smaranda Dobrescu, pre∫edinta Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ din Camera Deputa˛ilor.
V„ rog s„ sus˛ine˛i ra˛iunile acestui proiect de lege.
## **Doamna Smaranda Dobrescu —** _deputat_ **:**
V„ mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori, Stima˛i colegi,
Aceast„ propunere legislativ„ s-a conturat din necesitatea Ómbun„t„˛irii Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemniza˛ii ∫i sporuri invalizilor, veteranilor ∫i v„duvelor de r„zboi. Prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 215/2000 s-a introdus un spor pentru primul an de participare la r„zboi ∫i un spor de 3.000 de lei, Ón prezent 4.100 lei, pentru fiecare lun„ de participare la r„zboi care a dep„∫it un an de zile. Aceste drepturi b„ne∫ti sunt indexabile. Av‚nd Óns„ Ón vedere greut„˛ile majore cu care se confrunt„ veteranii de r„zboi ∫i irelevan˛a, practic, a cuantumurilor acestor sporuri acordate Ón anul 2000, care Ón momentul de fa˛„ ajung la 4.100 de lei, am considerat c„ se impune ca o prioritate majorarea suplimentar„ a sporului ce se acord„ pentru fiecare lun„ de participare la r„zboi ce dep„∫e∫te un an calendaristic. Astfel, se va face, dac„ nu o repara˛ie substan˛ial„, c„ci nu putem vorbi de repara˛ii niciodat„ suficiente Ón acest domeniu, m„car o recunoa∫tere a riscurilor ∫i suferin˛elor suplimentare Óndurate de ace∫ti lupt„tori.
Œn acest scop, am propus majorarea acestui spor de la 3.000 lei la suma de 15.000 lei, dar prin amendamentele admise Ón plenul Camerei Deputa˛ilor acest cuantum a ajuns s„ fie de 30.000 de lei pentru fiecare lun„ suplimentar„ unui an de participare la r„zboi. Aceast„ variant„ cu 30.000 lei a ajuns Ón fa˛a Domniilor
V„ mul˛umesc. Rog reprezentanta Guvernului...
Guvernul sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative legislative cu men˛iunea c„ sumele vor fi prev„zute Ón bugetul pentru anul 2004.
V„ mul˛umesc.
Rog pe doamna vicepre∫edinte a Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, doamna senator ™elaru, s„ prezinte raportul comisiei de specialitate.
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Sesizat„ Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a hot„r‚t s„ Óntocmeasc„ un raport favorabil, Ón forma trimis„ de Camera Deputa˛ilor.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?
Domnul senator Bichine˛, ave˛i cuv‚ntul!
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Nimeni n-a f„cut-o, o fac eu, m„ bucur„ revenirea dumneavoastr„ Ón for˛„, domnule ministru al muncii Ón alt„ perioad„, ∫i sper s„ avem o colaborare bun„ de pe pozi˛ia pe care o ave˛i. Iat„, sta˛i acuma pe scaunul domnului pre∫edinte V„c„roiu.
Ne face˛i o poezie?
Nu, sunt Ón proz„ ast„zi, domnule senator, a˛i Óncercat dumneavoastr„ o poezie, dar a ie∫it a∫a ∫i a∫a.
Vreau s„ revin. La Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a Senatului vin, s„pt„m‚n„ de s„pt„m‚n„, cu duiumul proiecte de lege. Mi-am f„cut bunul obicei, ca secretar al comisiei, s„ le studiez pe toate. ™i, cu eforturi majore, am putut s„ Ómi dau seama c„ unele se Óncadreaz„ Ón categoria foarte bune ∫i nu trec niciodat„ pentru c„ ele vin de la opozi˛ie, altele sunt doar bune ∫i dac„ au coautor de la P.S.D., uneori, trec, altele sunt de-a dreptul buni∫oare. Astea trec Óntotdeauna. Proiectul de ast„zi intr„ Ón categoria proiectelor bune ∫i Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare Ól va sus˛ine. Iat„, Ón sal„ sunt trei fo∫ti mini∫tri ai muncii: dumneavoastr„, doamna Smaranda Dobrescu ∫i colega Simona Marinescu, Óns„ am senza˛ia c„ pe timpul c‚t mini∫trii sunt Ón func˛ie nu prea sunt vizita˛i de inspira˛ie.
Cum sunt da˛i afar„, cum le vin ideile. Chestiunea este c„ i-a∫ sugera domnului Adrian N„stase, primul-ministru al Guvernului, pe care eu Ól respect, ca din c‚nd Ón c‚nd s„-∫i mai dea mini∫trii afar„, pentru ca treburile s„ mearg„ mai bine. Doamn„, eu v„ felicit pentru ideea dumneavoastr„. 15.000 de lei pe lun„, 30.000 de lei pe lun„ e o sum„ mic„, dar necesar„ pentru v„duvele de r„zboi, pentru veterani ∫i invalizi.
Numai bine!
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt alte interven˛ii? Œn˛eleg c„ nu sunt. Œn aceste condi˛ii, stima˛i colegi, v„
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
V„ mul˛umesc.
Œn˛eleg c„ se dore∫te o list„? Nu.
Ultimul proiect de lege de pe ordinea de zi, la punctul 11, Lege pentru folosirea limbii rom‚ne Ón locuri, rela˛ii ∫i institu˛ii publice, propunere legislativ„. Este vorba de reexaminare. Rog reprezentantul Guvernului ∫i ini˛iatorul s„ vin„ la pupitru. De asemenea, reprezentantul Comisiei pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, domnul vicepre∫edinte Grigore Zanc.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul pentru sus˛inerea proiectului, pe scurt, ini˛iatorul Ónt‚i, apoi reprezentantul Guvernului. Œn m„sura Ón care reu∫i˛i, domnule senator.
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
O s„ v„ rog s„ m„ ierta˛i c„ sunt nevoit s„ vorbesc aproape cu gura Ónchis„. Inima Ómi este oricum deschis„. E vorba de o afec˛iune stomatologic„ ∫i nimic mai mult.
Nu am multe de spus Ón privin˛a acestui proiect de lege care are un destin deja lung, peste patru ani. El a fost votat de c„tre dumneavoastr„ cu o larg„ majoritate, de asemenea, ∫i de colegii de la Camer„, cu o ∫i mai larg„ majoritate — 220 de voturi pentru, 20 de voturi Ómpotriv„. Pre∫edintele ˛„rii, domnul Ion Iliescu, s-a exprimat categoric favorabil acestui proiect, Ón 23 octombrie, lucru reprodus de Óntreaga pres„, ba, a∫ putea spune, vehement favorabil, pentru c„ temperamentul Domniei sale... chiar a f„cut ni∫te apostrof„ri c„tre pres„, Óndemn‚ndu-i s„ citeasc„ cu aten˛ie proiectul, Ón care nu exist„ bazaconiile care i se atribuiau. Ulterior, b„nuiesc, e o simpl„ b„nuial„, Ón urma unor lobby-uri intense, unor presiuni exercitate asupra Cotrocenilor, pre∫edintele a consim˛it s„ retrimit„ legea c„tre Parlament, cu sugestia de a fi Ómbl‚nzite amenzile. Comisia pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a dat o solu˛ie, cred eu, Ón˛eleapt„, acestei sugestii, cu amendamentul de a fi reduse la jum„tate, la care a∫ propune plenului Óns„ s„ se aduge ∫i nuan˛a c„liciilor, s„ spun a∫a, de a se ˛ine cont Ón valoarea acestor amenzi de indicele infla˛iei, pentru c„ altminteri risc„m ca, peste un an, o amend„ s„ fie de 3 euro sau 4 euro. Œn aceste condi˛ii, v„ rog, stima˛i colegi, s„ merge˛i pe m‚na Comisiei pentru cultur„, culte, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i s„ vota˛i amendamentul care a avut acolo majoritate.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003
## V„ mul˛umesc.
Rog pe domnul secretar de stat s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.
## **Domnul Ion Antonescu** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
Guvernul este de acord cu amendamentele propuse de Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ din Senat.
## V„ mul˛umesc.
Œl rog pe domnul vicepre∫edinte Grigore Zanc s„ prezinte raportul comisiei de specialitate.
## **Domnul Grigore Zanc:**
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia a luat Ón dezbatere recomandarea pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Ion Iliescu, de a se renun˛a, nu de a se atenua amenzile, respectiv sanc˛iunile. Discu˛iile au fost, dup„ cum rezult„ ∫i din raport ∫i din procesul-verbal al ∫edin˛ei, sigur, controversate. La insisten˛ele domnului senator Pruteanu, ini˛iatorul, s-a ajuns la un vot de 4 la 4, cu Ónclinarea balan˛ei Ón favoarea propunerii Domniei sale, fiindc„ pre∫edintele de ∫edin˛„, domnul Adrian P„unescu, era pentru Ónjum„t„˛irea sanc˛iunilor.
Repet, sugestia pre∫edintelui nu a fost de Ónjum„t„˛ire sau de ameliorare, atenuare, ci de renun˛are la sanc˛iuni, pentru c„, o dat„, este nevoie de un Óntreg corp care s„ aplice ∫i s„ sanc˛ioneze, iar ceilal˛i membri ai comisiei, care am votat Ómpotriv„, am considerat c„ amendamentul propus de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ∫i anume acela ca sanc˛iunile Ón cazul legii Ón discu˛ie s„ fie aplicate, operate, dup„ legea protec˛iei consumatorului ∫i legea publicit„˛ii.
Œn consecin˛„, v„ propun, Ón numele celor care au votat Ómpotriv„, ca acest amendament al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„-l avem Ón vedere.
...∫i, respectiv, s„ d„m curs recomand„rii pre∫edintelui, care a analizat legea ∫i din acest punct de vedere a considerat c„ nu trebuie s„ con˛in„ sanc˛iuni Ón bani ∫i aplicarea de c„tre instructori speciali.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte!
V„ rog.
## **Domnul George Mihail Pruteanu:**
Suntem pu∫i Ón fa˛a situa˛iei bizare Ón care Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ nu-∫i sus˛ine propriul raport.
Este o situa˛ie stranie!
Da. Da. Numai o clip„, v„ rog.
Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a elaborat un raport dar nu-l sus˛ine? Nu este de acord cu propunerile...
Domnule senator...
## **Domnul Grigore Zanc:**
Acesta este raportul.
## **Domnul Szabó Károly Ferenc:**
**:**
V„ face r„u dac„ vorbi˛i a∫a tare, domnule senator. Eu v„ aud ∫i dac„ vorbi˛i Óncet.
Absolut, da. V„ rog. Nu v„ Ónfierb‚nta˛i acum, ci la dezbateri generale. Deschid dezbaterile generale. Procedur„. Pofti˛i, domnul senator Lupoi, cu procedur„.
Din c‚te ∫tiu eu, din partea comisiei, cel care prezideaz„ pe scaunul cu pricina trebuie s„ prezinte raportul comisiei, nu al unei p„r˛i a comisiei, lucru care nu s-a Ónt‚mplat. Deocamdat„, s„ prezent„m raportul comisiei ∫i pe urm„ vedem ce facem.
Da. Am o Óntrebare, domnule pre∫edinte. Aici, Ón dosarul pe care Ól am eu ∫i colegii, sunt dou„ rapoarte. Este vorba de un raport ini˛ial al comisiei, care a luat Ón dezbatere sugestia pre∫edintelui ∫i a fost de acord cu ea.
Corect.
Ce s-a Ónt‚mplat cu raportul ini˛ial? A fost supus votului plenului sau nu?
Nu. Deci Ón raportul ini˛ial am dat curs recomand„rii pre∫edintelui, cu vot majoritar. Œn plen, ini˛iatorul a intervenit din nou ∫i a solicitat s„ se retrimit„, s„ se reanalizeze, pentru c„ trebuie... ∫i o lege f„r„ sanc˛iuni... a∫a ∫i pe dincolo...
™i plenul a aprobat retrimiterea pentru raport suplimentar.
## **Domnul Grigore Zanc:**
™i plenul a aprobat retrimiterea. Acesta este al doilea raport pe care l-am prezentat, Ón sensul c„, Ón comisie, s-a adoptat propunerea ca amenzile s„ fie Ónjum„t„˛ite, resping‚ndu-se cu acest num„r de voturi — 4 la 4 — amendamentul propus de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i, Ón aceste condi˛ii, deci eu, ca unul care am votat Ómpotriva acestor sanc˛iuni, am men˛ionat c„ Ón ce m„ prive∫te consider c„ este Óndrept„˛it„ renun˛area la sanc˛iuni speciale — Ónjum„t„˛ite sau nu — ∫i adoptarea punctului de vedere
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 propus de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
## **Domnul Dumitru Petru Pop**
**:**
Dar nu pe scaunul acela!
Sta˛i, nu v„ agita˛i! Stima˛i colegi, stimate domnule vicepre∫edinte, constat Ón acest moment c„ suntem Ón prezen˛a a dou„ rapoarte ale comisiei: un raport ini˛ial ∫i unul suplimentar.
Corect.
Solu˛iile se bat cap Ón cap.
## **Domnul Grigore Zanc:**
Corect.
**Din sal„**
**:** Nu. nu!
Cum nu? V„ rog s„ citi˛i cele dou„ rapoarte.
## **Domnul George Mihail Pruteanu:**
Ultimul este cel care conteaz„.
f ne˛i cont de ultimul cuv‚nt al comisiei!
Dorea cineva procedur„. Domnul senator Dinescu, procedur„.
Primul a fost respins de plen.
## **Domnul Valentin Dinescu:**
Domnule pre∫edinte, haide˛i s„ nu amestec„m planurile. Domnul Zanc, cu tot respectul de rigoare, s„ vorbeasc„ aici ca vicepre∫edinte al comisiei, iar dac„ are puncte de vedere altele dec‚t cele Ónsu∫ite Ón raport, s„ treac„ la un alt pupitru.
Da. V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale mai sunt lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Constantinescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Lucrurile cred c„ sunt suficient de clare.
Dup„ o opinie.
Noi trebuie s„ dezbatem ∫i s„ adopt„m un raport. Este vorba, de fapt, de raportul raportul suplimentar. Raportul prim pe care Ól avem — nr. 498/17 decembrie — are ca amendament ni∫te sanc˛iuni la nivelul celor propuse ini˛ial Ón proiectul de lege.
Raportul suplimentar Óntocmit — Ón urma dezbaterilor care sunt intense ∫i destul de Óndelungate Ón comisie — a ajuns la concluzia c„ putem, Ón parte, s„ accept„m solicitarea pre∫edintelui, Ón sensul de a reduce cuantumul amenzilor, dar o lege f„r„ mijloace de sanc˛iune nu este o lege, ci este — ∫tiu eu? — un text literar, o recomandare de care cineva poate s„ ia, eventual, cuno∫tin˛„, dar nu putem s„ o numim lege.
Ca atare, comisia a stabilit acest amendament. Am votat acest amendament ∫i supunem dezbaterii ∫i adopt„rii plenului Senatului raportul suplimentar, cu nivelul sanc˛iunilor stabilit Ón comisie.
Rog pe to˛i colegii s„ Ón˛eleag„ exact despre ce este vorba. Este nevoie s„ fie o lege, nu un text de recomandare. Numai Ón condi˛iile Ón care o lege are sanc˛iuni poate fi socotit„ ca atare.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Am re˛inut.
Domnule senator Mihai Ungheanu, ave˛i cuv‚ntul!
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, vorbesc Ón sensul celor petrecute Ón comisie. Nu am Ón˛eles procedura vicepre∫edintelui comisiei. Nu Ón˛eleg de ce Ón loc s„ mearg„ la microfonul de l‚ng„ prezidiu a vorbit de pe scaunul comisiei, pentru c„ raportul este foarte clar, nu a fost citit ∫i se creeaz„ o situa˛ie nou„. Deci comisia a hot„r‚t ceva, iar Senatul este dezinformat printr-o asemenea atitudine. Punctul de vedere personal al domnului senator Zanc este punctul de vedere personal ∫i eu cred c„ este necesar s„ facem ceea ce spune comisia ∫i s„ mergem mai departe.
Recomandarea domnului pre∫edinte Iliescu este o recomandare, chiar dac„ ea nu este numit„ a∫a, comisia poate delibera ∫i poate hot„rÓ ∫i altceva dec‚t con˛ine textul venit de la Cotroceni. Vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ l-am discutat cu reprezentan˛ii de acolo, au c„zut de acord cu noi p‚n„ la urm„, ∫i c„ Ónjum„t„˛irea de care vorbim este, de fapt, cu sume simbolice.
O lege f„r„ nici un fel de sanc˛iune, f„r„ nici un fel de amend„ este o lege ineficient„ ∫i ridicol„. Deci ceea ce am f„cut acolo, Ón comisie, a fost un lucru absolut necesar ∫i nu Ón˛eleg de ce nu se respect„ tipicul de lucru.
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
A fost trimis„ spre discu˛ie cu aceast„ recomandare.
## **Domnul Mihai Ungheanu:**
Deci... nu ∫tiu de ce.
Domnule senator, am re˛inut ce a˛i spus ∫i este clar.
## Domnule pre∫edinte,
Trebuie s„ intr„m Ón nomal. Trebuie s„ fie citit clar aici raportul, a∫a cum nu s-a citit, adic„ Ón mod corect. ™i dup„ aia putem discuta, dar s-a ∫i discutat deja.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003
## Da. V„ mul˛umesc.
Domnul senator Puskás, dup„ care urmeaz„ domnul senator Buzatu ∫i domnul senator Solcanu.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Puskás!
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu intru Ón fondul problemei, dar nu Ón˛eleg un singur lucru, tocmai fiindc„ este vorba de folosirea limbii rom‚ne. Œn concep˛ia mea, un raport suplimentar se adaug„ la ceva existent, la primul raport, a∫a cum a spus ∫i domnul pre∫edinte. Suplimentar, Ón limba rom‚n„, acest lucru Ónseamn„! Ad„ug„m ceva la ceva existent. Nu s-a f„cut un adaos la ceva existent, ci s-a anulat — dup„ cum citesc aici — primul raport ∫i s-a venit cu alt raport. Cel pu˛in acest lucru trebuia men˛ionat Ón raportul suplimentar; c„ acele prevederi care au fost votate cu 6 voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ se anuleaz„ ∫i se supune un alt raport plenului Senatului, fapt pentru care eu doresc s„ v„ spun ∫i s„ v„ supun aten˛iei dumneavoastr„ retrimiterea la comisie, ca s„ examineze folosirea limbii rom‚ne ∫i Ón acest sens.
Cum am spus ∫i data trecut„, la prima discu˛ie, este un proiect pentru care ini˛iatorul trebuie felicitat ∫i eu, dac„ a∫ putea, l-a∫ vota cu ambele m‚ini. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator. Œl rog pe domnul senator Ion Solcanu s„ ia cuv‚ntul.
Ion Solcanu
#126064Domnule pre∫edinte, trebuie s„ Óncep prin a recunoa∫te c„ distinsul meu coleg Grigore Zanc a Ónc„lcat procedura, Ón sensul c„ dumnealui trebuia s„ parcurg„ raportul. Œn rest, fire∫te, opiniile personale pot fi expuse de la microfonul de al„turi ∫i cel de la pupitru. Deci aceasta ar fi o problem„ procedural„ la care subscriu Ón totalitate.
Pe fond Óns„, eu, din p„cate, m„ deta∫ez aici de colegul meu, profesorul Buzatu, consider‚nd c„ este o lege proast„. S„ pun amend„ cuiva c„ scrie îfast food“ ∫i nu a scris dedesubt ce Ónseamn„! S„ pl„tesc amend„ c„ scrie îBistro“! Nu are rost!
Noi, dac„ intr„m Ón Uniunea European„ Óncep‚nd din 2007...
V„ mul˛umesc.
Din sal„
#1267542017!
## V„ mul˛umesc.
Domnul senator Buzatu, ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
Eu nu mai Ón˛eleg nimic. La Ónceputul acestei legislaturi proiectul de lege a fost Ón aten˛ia noastr„ ∫i au trecut 2 — iat„, aproape 3 ani — ∫i mai nimic nu s-a mi∫cat dec‚t la un raport original dezb„tut aici ∫i votat. S„ nu uit„m un lucru, c„ unul dintre aceia care s-au opus acestui proiect atunci cred c„ a avut un discurs de circa 45 de minute, Ón acele discu˛ii. Lipse∫te ast„zi, dar probabil c„ dac„ se retrimite la comisie — dumneavoastr„ ve˛i hot„rÓ, majoritatea — va reveni data viitoare.
Acum avem Ón dezbatere raportul suplimentar care este cel definitiv, Ón forma sa care exprim„ ultimele discu˛ii. ™i aici, un paragraf spune clar:
îDe asemenea, s-a mai supus la vot propunerea ini˛iatorului — domnul senator George Pruteanu — de a se men˛ine actualele sanc˛iuni, dar cu un cuantum al amenzilor redus la jum„tate.“ Propunerea Ón comisie — ∫i noi asta dezbatem acum — a fost adoptat„ cu 4 voturi pentru, 3 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere. Deci situa˛ia este aceea∫i ca la proiectul care a fost la Comisia pentru agricultur„. S-a hot„r‚t acolo tot a∫a, cu majoritate.
Pe de alt„ parte, este situa˛ia urm„toare. Avem aici un filolog ∫i Ónt‚mpl„tor un filolog eminent. Ce este straniu c„ vine cu un proiect de lege care prive∫te domeniul s„u, care nu este unul oarecare, ci limba rom‚n„. Nu este nimic b„nuitor, nu atenteaz„ la nimic, limba rom‚n„ nu este nici extremist„, nici fascist„, nici nazist„, cum discutam mai devreme. Ce este aceasta? Este limba rom‚n„, este suverana noastr„. Este limba oficial„ a statului rom‚n. Dumneavoastr„ a˛i votat Constitu˛ia recent, avem art. 1, avem celelalte articole. Cred c„ acest proiect nu se bate cap Ón cap cu dispozi˛iile recent adoptate.
Ion Solcanu
#128617Care e problema dac„ vine str„inul ∫i intr„ Óntr-un fast food... pentru c„ pricepe mai u∫or? E interesul negustorului s„-∫i atrag„ clientul Óntr-un termen civilizat ∫i acceptabil Ón Europa.
Acesta este punctul meu de vedere ∫i cred c„ amendamentul admis de comisie, nu la limit„, îla limit„“ este un termen Ónc„ dulce, pentru c„ sunt 4 voturi pentru, 3 Ómpotriv„, o ab˛inere... deci nu exist„ o majoritate îpentru“. Dar aceasta e cu totul altceva ∫i, p‚n„ la urm„, plenul Senatului va decide aici dac„ adopt„m amendamentul ∫i raportul comisiei sau Ól respingem, pentru c„ aceasta este democra˛ia pentru care am f„cut revolu˛ia Ón Rom‚nia.
## V„ mul˛umesc.
Domnul senator Pan„, v„ rog — suntem presa˛i oarecum de timp — s„ concentra˛i luarea de cuv‚nt.
## Da, concentrez tirul, domnule pre∫edinte.
Este un exemplu clar de îalba-neagra“, pe care pre∫edintele Ion Iliescu, dup„ ce ne batjocore∫te Guvernul cu ordonan˛e, vine ∫i pre∫edintele Ion Iliescu cu jocul îde-a alba-neagra“, s„ ne dea nou„ lec˛ii. De asemenea, îalba-neagra“ v„d c„ se continu„ ∫i cu rolul p„storului cel bun, care trebuie s„ readuc„ spre staul oi˛ele r„t„cite, este jucat ∫i la nivelul grupului parlamentar, pentru c„ domnul Iliescu n-a vrut s„ supere nici pe cei care au fost Ómpotriva legii — ∫i era clar c„ un astfel de proiect de lege nu trebuia adoptat — ∫i nici pe cei care sunt pentru.
Vot‚ndu-se o lege f„r„ un con˛inut real ∫i care nu vine cu ni∫te pedepse pentru cei care o Óncalc„, nu-∫i mai are rostul o astfel de lege. Œn consecin˛„, noi ne men˛inem punctul de vedere pe care l-am exprimat Ónc„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 de la dezbaterea general„ a proiectului de lege. Este o lege absolut inutil„ ∫i este o pierdere de timp ∫i tot ceea ce s-a f„cut ast„zi, ∫i eu cred c„ returnarea la comisie pentru a face un raport prin care s„ resping„ Ón totalitate acest proiect de lege este solu˛ia cea mai bun„.
V„ mul˛umesc.
Œl rog pe domnul vicepre∫edinte Zanc s„ ia cuv‚ntul ∫i tran∫„m prin vot, pentru c„ alt„ solu˛ie nu avem.
Am s„ v„ rog ∫i eu, domnule pre∫edinte...
V„ rog.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Am prezentat raportul succint, tocmai pentru c„ lucrurile se cuno∫teau. ™i mi-am exprimat Ón continuare, din motive de timp, punctul de vedere. Separ‚nd lucrurile, vreau s„ reamintesc, raportul anterior nu a fost respins, ci s-a trimis pentru rediscutare ∫i a ap„rut raportul de ast„zi.
Cu privire la vot, s-a men˛ionat Ón ce condi˛ii a fost votat amendamentul respectiv, insisten˛a ini˛iatorului. Ceea ce ˛in s„ repun Ón discu˛ie ∫i Ón aten˛ia dumneavoastr„ este sus˛inerea amendamentului pe care, cu 4 la 4, l-a respins comisia. Deci, Ón calitate de senator, de ast„ dat„, propun acest amendament pe care l-a f„cut Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, ∫i anume ca sanc˛iunile, Ón cazul Legii limbii rom‚ne, s„ fie aplicate Ón spiritul Legii protec˛iei consumatorului ∫i a publicit„˛ii.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Mihai Ungheanu**
**:**
Procedur„, domnule pre∫edinte!
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Procedur„, dup„ care rog ini˛iatorul s„ ia cuv‚ntul ∫i v„ rog s„
Vot · Amânat
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
™tim foarte bine c„ amendamentele nu se fac Ón plen, trebuie f„cute Ón comisie ∫i nu se poate concepe o situa˛ie ca asta, s„ accept„m un amendament f„cut Ón sal„.
Dar este amendament respins, pe care l-am sus˛inut Ón comisie, domnule...
E Ón raport? Nu e Ón raport.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Domnule vicepre∫edinte, aici, trebuie s„ recunosc, are dreptate domnul senator Ungheanu. Nu exist„ Ón anexa la raport amendamente respinse. Acesta este raportul comisiei. Deci nu putem lua Ón considerare ceea ce a˛i spus. Asta este.
Rog ini˛iatorul, pentru ultimul cuv‚nt, ∫i
Vot · Amânat
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
P‚n„ la urm„ Ómi dau seama c„ votul la aceast„ lege, Ón aceast„ sear„, va fi un vot de con∫tiin˛„, un vot de coloan„ vertebral„ a fiec„ruia.
Œi amintesc liderului nostru de grup, al P.S.D., domnul Solcanu — care a f„cut aici o incorect„, necolegial„ tentativ„ de caricaturizare a legii — c„ nu e vorba de a interzice s„ se spun„ îfast food“ sau îbistro“, ci de cerin˛a elementar„, de demnitate primordial„, de a dubla miile, pot s„ spun, de inscrip˛ii Ón limbi necunoscute. Eu m„ ciocnesc zilnic Ón ziare de reclame din care unii termeni Ómi sunt necunoscu˛i, de∫i vorbesc engleza de nota... — eu ∫tiu? — o not„ bun„. Este o impolite˛e fa˛„ de cet„˛eanul rom‚n, este chiar o arogan˛„ a marilor companii ∫i este o form„ de imperialism lingvistic — subliniez, strict lingvistic — aceast„ globalizare a limbajului, iar aceast„ lege nu propune dec‚t dublarea inscrip˛iilor, a textelor de natur„ public„ ∫i publicitar„, nu Ónlocuirea lor, nu alungarea lor. Deci, îfast food“ va r„m‚ne la fel de mare, dar va trebui explicat printr-un termen apropiat, printr-un termen echivalent, pentru c„, Ón multe cazuri, nu exist„ traducere.
îFud rapid“.
V„ rog?
Nu interveni˛i!
V„ rog s„ finaliza˛i luarea de cuv‚nt.
Nu am Ón˛eles ce a spus colegul.
A∫adar, stima˛i colegi, v„ reamintesc c„ a˛i votat o dat„ favorabil — votul, dac„ ˛in bine minte, a fost cam 60 de voturi pentru, 30 Ómpotriv„ — ∫i a∫tept acum de la candoarea din dumneavoastr„, de la sinceritatea din dumneavoastr„, de la onestitatea dumneavoastr„ de fond un vot favorabil.
V„ mul˛umesc anticipat.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Œnchei aici discu˛iile cu privire la acest proiect.
S-au formulat urm„toarele chestiuni. Exist„ dou„ propuneri, venite din partea domnului senator Pan„ ∫i din partea domnului senator Puskás, de retrimitere la comisie. Sunt obligat...
Nu exist„ argument.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
...s„
Vot · Amânat
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
Domnule pre∫edinte, dar cu ce argument trimitere la comisie? Pe ce motiv?
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
V„ rog s„-mi permite˛i. Au fost sus˛inerile colegilor no∫tri din partea celor dou„ grupuri parlamentare.
Vot · Respins
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
Œn aceste condi˛ii,
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
Am avut o propunere.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Raportul comisiei a fost respins, raportul suplimentar.
Œn aceste condi˛ii,
Vot · approved
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 45/2003 privind ratificarea Addendumului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„, semnat la Bucure∫ti, la 20 martie 2003, la Memorandumul de finan˛are referitor la Programul pentru restructu- rarea Óntreprinderilor ∫i reconversie profesional„
Œn˛eleg c„ se cere o list„. Œn aceste condi˛ii, v„ mul˛umesc, am Óncheiat acest punct al ordinii de zi.
Trecem la urm„torul punct al ordinii de zi: Œntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri din partea Guvernului.
Permite˛i-mi s„ declar deschis„ dezbaterea cu privire la ultimul punct de pe ordinea de zi.
Œl invit pe domnul senator Dumitru Codreanu, din partea Grupului Partidului Rom‚nia Mare, s„-∫i formuleze Óntrebarea.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator!
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Ilie S‚rbu.
Domnule ministru,
V„ rog s„-mi preciza˛i c‚te fonduri a˛i primit de la Comunitatea European„ ∫i Ón ce domenii de activit„˛i din agricultur„ au fost direc˛ionate.
La aceast„ dat„, se cunoa∫te c„ Rom‚nia a primit de la Comunitatea European„ aproximativ 1,5 miliarde euro. C‚˛i din ace∫tia au fost direc˛iona˛i pentru agricultur„?
Domnule pre∫edinte, cu permisiunea dumneavoastr„ ∫i conform regulamentului, v„ rog s„-mi da˛i voie s„ mai pun o Óntrebare.
V„ rog.
Am dreptul la dou„ Óntreb„ri.
A doua Óntrebare este adresat„ domnului ministru Alexandru Athanasiu, ministrul educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului.
## Domnule ministru,
La Boto∫ani, Colegiul Na˛ional îA.T. Laurian“ a Ómplinit 145 de ani de activitate, fiind printre cele mai vechi din ˛ar„. Œn urm„ cu aproape un deceniu au Ónceput lucr„rile de extindere, prin construirea unei cl„diri de aceea∫i dimensiune. Constructorii au pus ∫i acoperi∫ul, dar de 5 ani nu se mai lucreaz„, din lips„ de bani. Prim„ria local„ nu are resurse pentru a finaliza asemenea lucr„ri.
Dac„ tot s-au luat credite ∫i se reabiliteaz„ at‚tea ∫coli, de ce nu se g„sesc bani ∫i pentru finalizarea construc˛iei Óncepute recent? Ori se a∫teapt„ ca ea s„ aib„ soarta blocurilor ∫i a altor edificii abandonate, existente chiar ∫i Ón Bucure∫ti?
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la tribun„ pe domnul senator Ionel Alexandru, pentru a formula Óntrebarea.
Domnule pre∫edinte, a∫ avea o rug„minte. Dac„ vre˛i s„ ruga˛i auditoriul s„ fac„ lini∫te. Nu pot s„-mi formulez Óntrebarea.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ ne permite˛i s„ ne desf„∫ur„m lucr„rile.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Ionel Alexandru!
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea se adreseaz„ domnului ministru Miron Mitrea ∫i este formulat„ Ón felul urm„tor.
Domnule ministru,
Rom‚nia se confrunt„ cu grave probleme de ∫omaj ∫i s„r„cie, iar dumneavoastr„ prin m„surile luate la C„ile Ferate Rom‚ne dori˛i s„ produce˛i o restructurare de 19.000 locuri de munc„, agrav‚nd astfel situa˛ia social„ Ón ˛ar„.
De aceea, v„ solicit s„-mi r„spunde˛i care sunt cauzele acestor disponibiliz„ri masive la C.F.R. ∫i dac„ nu ave˛i alte solu˛ii Ón afara arunc„rii Ón ∫omaj a oamenilor muncii?
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## V„ mul˛umesc.
Œl rog pe domnul senator Aron Bela∫cu s„ formuleze Óntreb„rile.
Eu am interpelare.
Œn aceste condi˛ii, domnul senator Ilie Ila∫cu, dac„ este Ón sal„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea este pentru domnul ministru Ioan Rus. Domnule ministru,
Doresc s„ v„ adresez o Óntrebare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 Cum v„ explica˛i c„ Prim„ria municipiului Bac„u nu respect„ prevederile legii Ón vigoare, respectiv ale Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989?
Œn spe˛„, la cererile la notificare nr. 1919 ∫i 218 din 18.06.2001, depuse Ón baza art. 21 din Legea nr. 10/2001, se prime∫te r„spuns Ón data de 9.05.2002, termenul fiind, mai mult, dep„∫it fa˛„ de prevederile art. 23 alin. 1 din aceast„ lege.
Cum este posibil ca la cererea respectiv„, Ón dispozi˛ia nr. 1166/9.05.2002, emis„ de Prim„ria Bac„u, s„ fie cuprins„ o motivare fals„, cum c„ terenul este ocupat de construc˛ii ∫i c„ nu se poate restitui Ón natur„?
Expertiza tehnic„ Óntocmit„ de la biroul autorizat de expertize judiciare, tehnice ∫i contabile arat„ c„ suprafa˛a solicitat„ este liber„ ∫i neafectat„ de lucr„rile de sistematizare.
Œn Óncheiere, doresc s„ v„ Óntreb ce m„suri preconiza˛i s„ lua˛i Ómpotriva reprezentan˛ilor administra˛iei publice din Bac„u, care nu respect„ legile Ón vigoare sau ignor„ actele valabile?
A∫tept r„spuns Ón scris.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Corneliu Bichine˛ pentru a-∫i formula Óntrebarea.
## Domnule pre∫edinte,
Am o Óntrebare adresat„ domnului prim-ministru. Ave˛i puterea s„ trimite˛i un control sever ∫i cinstit la Consiliul Local Negre∫ti — Vaslui?
Dac„ da, e bine. O s„ descoperi˛i o localitate unde oamenii tr„iesc f„r„ a avea serviciu, deci f„r„ bani, tr„iesc iarn„ de iarn„ f„r„ c„ldur„, iar vara f„r„ ap„. Este Óns„ din bel∫ug aer. Mult, mult aer.
™i, dac„ Ómi permite˛i, mai am o interpelare c„tre domnul ministru al agriculturii, Ilie S‚rbu, s„ nu mai revin.
V„ rog.
## Domnule ministru,
Probabil, sunte˛i informat c„ ∫i Ón Moldova, ca ∫i Ón alte zone geografice ale ˛„rii, reforma agrar„ demarat„ dup„ 1990 a dat gre∫. fi„ranii, vreau s„ spun, aceia care Ónc„ nu au murit, tot a∫teapt„, o dat„ cu schimbarea guvernelor, o Ómbun„t„˛ire a politicii agrare a Rom‚niei.
A∫teapt„ bie˛ii de ei, Óns„, se pare, Ón zadar.
Anul acesta soarta ˛„ranilor rom‚ni, a celor din Moldova Ón mod special, s-a Ónr„ut„˛it cumplit. Cauza major„, seceta. Ei bine, ce m„suri inten˛iona˛i s„ lua˛i pentru ameliorarea concret„ a vie˛ii s„tenilor ∫i cum Ón˛elege˛i s„ revigora˛i agricultura rom‚neasc„?
™i c‚teva Óntreb„ri pentru serile lini∫tite ale domnului ministru.
Iubi˛i ˛„ranii? Dar pe Dumnezeu? Nu v„ teme˛i de m‚nia lor?
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Paul Anton P„curaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului secretar general al Guvernului, domnul ™erban Mih„ilescu.
Cu siguran˛„, domnule ministru, imaginea Rom‚niei Ón lume este o problem„ care preocup„ pe toat„ lumea, deoarece ea are efecte directe ∫i Ón plan economic, ∫i Ón plan social, ∫i Ón plan politic.
Este ∫tiut faptul c„ Guvernul Adrian N„stase a constituit, Ón baza unei ordonan˛e de urgen˛„, devenit„ ulterior lege, Fondul pentru imaginea extern„, care se afl„ Ón gestiunea Secretariatului General al Guvernului ∫i care se constituie dintr-o tax„ de 1% din Óncas„rile exportatorilor rom‚ni, acest fond fiind utilizat de Guvern, a∫a cum spuneam, pentru diverse manifest„ri de imagine consacrate Rom‚niei.
Ceea ce doresc s„ v„ Óntreb este: care sunt criteriile de eligibilitate pentru proiectele care sunt finan˛ate din acest fond ∫i ce sum„ a fost prev„zut„ pentru anul 2003, cum se face monitorizarea ∫i evaluarea proiectelor acceptate ∫i de c„tre cine?
Œn fine, care sunt proiectele ∫i sumele cheltuite Ón 2003 ∫i cum se face evaluarea impactului, cu alte cuvinte care este efectul final al acestor cheltuieli pentru imaginea Rom‚niei?
Œntrebarea mea vine din faptul c„, nu cu mult timp Ón urm„, ambasadorul Uniunii Europene Ón Rom‚nia, domnul Jonathan Sheele, a f„cut urm„toarea afirma˛ie: îŒn str„in„tate, marca Rom‚niei este necunoscut„. Cet„˛enii Europei nu ∫tiu nimic despre Rom‚nia, Ón afara faptului c„ este plin„ de c‚ini vagabonzi, c„ are probleme grave de mediu ∫i c„ furnizeaz„ imigran˛i ilegali.“
Faptul c„ Rom‚nia are o imagine at‚t de nefavorabil„, cu siguran˛„, se r„sfr‚nge ∫i Ón ceea ce prive∫te investi˛iile str„ine, Rom‚nia fiind ˛ara din grupul ˛„rilor foste comuniste care este cunoscut„ cu cel mai sc„zut nivel al investi˛iilor str„ine ∫i per total, ∫i pe cap de locuitor.
A∫tept r„spunsul dumneavoastr„, domnule ministru.
## V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Nicolae P„tru, din partea Grupului Partidului Rom‚nia Mare, pentru a-∫i formula interpelarea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru al economiei ∫i comer˛ului, Dan Ioan Popescu.
Anun˛ata scumpire a energiei electrice cu 17,5%, aruncat„ Ón c‚rca secetei, este una din dovezile c„ administra˛ia unui sector vital al economiei na˛ionale, sistemul hidroenergetic, a Ónc„put pe m‚inile unor neaveni˛i.
Justificarea lipsei de performan˛„ pe seama vremii, dintotdeauna schimb„toare, poate ascunde uneori, cu anumite complica˛ii, lucruri grave care afecteaz„ via˛a social-economic„ din Rom‚nia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 Ne referim aici la urm„toarele aspecte:
Planificarea speculativ„ a produc˛iei pe 2003, pornind de la premise nerealiste, angajarea de contracte pe pia˛a reglementat„, inclusiv la export, imposibil de onorat, f„r„ a afecta pia˛a intern„.
Angajarea unor cheltuieli pentru dot„ri de lux, autoturisme de ultim„ genera˛ie, sedii cu superfinisaje ∫i dot„ri gen s„li videoconferin˛„, deturn‚nd astfel surse necesare procesului de produc˛ie.
A∫a-zisa restructurare a sectorului care, dup„ calculele noastre, a m„rit num„rul personalului directorilor at‚t Ón teritoriu, c‚t ∫i Ón structura central„, devenind, paradoxal, o adev„rat„ armat„.
Printre altele, achizi˛ia oneroas„ a unor unit„˛i de proiectare clientelare, S.C. I.S.P.H. Bucure∫ti ∫i S.C. I.S.C.E. Bucure∫ti, care s-au privatizat cu ocazia restructur„rii CONEL, au fost achizi˛ionate de directori din cadrul îHidroelectrica“, campanie mediatic„ pentru falsificarea realit„˛ii ∫i sus˛inerea unei strategii str„ine de eficien˛„, eficacitate ∫i, mai ales, de siguran˛a sistemului energetic.
Solicit„m domnului ministru s„ ne precizeze care este suportul tehnic al calculului major„rii anun˛ate ∫i care sunt pre˛urile cu care au fost achizi˛ionate unit„˛ile de proiectare S.C. I.S.P.H. ∫i S.C. I.S.C.E. Bucure∫ti.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œn˛eleg c„ dori˛i r„spunsul Ón scris Ón cel mai scurt timp.
Œl invit la microfon pe domnul senator Aron Bela∫cu, pentru a-∫i formula interpelarea.
Interpelarea mea este adresat„ Ministerului Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului, domnului ministru Alexandru Athanasiu, ∫i respectiv Ministerului S„n„t„˛ii, domnului ministru Mircea Beuran.
Domnilor mini∫tri,
La nivelul jude˛ului Sibiu func˛ioneaz„ 468 de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, din care doar 17 dispun de cabinete medicale.
Œn mediul rural func˛ioneaz„ 299 unit„˛i ∫colare, respectiv 141 gr„dini˛e, 66 ∫coli primare, 90 ∫coli gimnaziale, dou„ licee.
Practic, la o popula˛ie ∫colar„ de 78.625 copii, sunt aronda˛i 17 medici generali∫ti ∫i 19 medici stomatologi.
Conform Ordinului ministerului s„n„t„˛ii nr. 653/2002, un medic trebuie s„ asigure asisten˛a de specialitate pentru 2.000, maximum 2.500 elevi.
Œn jude˛ul nostru se dep„∫e∫te cu mult acest barem normativ, un medic generalist deservind peste 3.700 de elevi.
Trist ∫i revolt„tor, Ón acela∫i timp, este faptul c„, Ón mediul rural, nici o ∫coal„ ∫i nici o gr„dini˛„ nu dispun de cabinet medical.
Dac„ aici se Ómboln„ve∫te un copil, Ón cadrul unit„˛ii de Ónv„˛„m‚nt, nimeni nu ∫tie unde s„-l trimit„. La dispensarul comunal, dac„ exist„ ∫i acela, la medicul de familie sau la un specialist?
Œn condi˛iile Ón care guvernan˛ii no∫tri vorbesc tot mai mult despre drepturile ∫i protec˛ia copilului, se impune ca autorit„˛ile centrale ∫i locale s„ se implice Ón regim de urgen˛„ Ón rezolvarea acestei probleme.
Este inadmisibil ca cele dou„ ministere, al educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului, ∫i cel al s„n„t„˛ii, s„ nu fie Ón stare sau chiar s„ refuze perfectarea unui protocol pentru rezolvarea unei situa˛ii absolut alarmante care poate genera oric‚nd adev„rate drame. Exist„ p‚rghii suficiente Ón aceste direc˛ii. Se pare, Óns„, c„ nu exist„ voin˛„ politic„, manifest‚ndu-se dezinteres total.
Cele 17 cabinete medicale sunt repartizate astfel: 12 la Sibiu, la Liceele îGh.Laz„r“, îAndrei ™aguna“, îOnisifor Ghibu“, îCarol I“ — Economic, Industrie Alimentar„ îIndependen˛a“, Construc˛ii de Ma∫ini, Textil, respectiv la ™colile nr. 9 ∫i 17 ∫i la c„minele studen˛e∫ti.
Œn Media∫, dou„ cabinete, la ™coala Na˛ional„ de Gaz ∫i la Liceul î™tefan Ludwig Roth“ ∫i c‚te un cabinet la Liceele din ora∫ele Avrig, Agnita ∫i Cisn„die.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul senator Nicolae Paul Anton P„curaru, pentru a-∫i formula interpelarea.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interpelarea mea este adresat„ domnului ministru Alexandru Athanasiu, Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ón calitatea Domniei sale de ministru care monitorizeaz„ proiectele îLeonardo da Vinci“.
Este cunoscut faptul c„, aproape, Ón ultima lun„, Ón Rom‚nia a fost un scandal permanent Ón ceea ce prive∫te accesarea de c„tre familia doamnei ministru Puwak a fondurilor comunitare.
Sigur c„, pe de o parte, problema de fond este legat„ de faptul c„ nu este uzual ca familia unui ministru s„ acceseze fondurile comunitare, cred c„ nic„ieri Ón Europa nu se Ónt‚lne∫te o astfel de situa˛ie, dar Óndeosebi faptul c„ doamna ministru a min˛it public, practic, atunci c‚nd a afirmat c„ aceast„ accesare s-a f„cut atunci c‚nd d‚nsa era deputat Ón opozi˛ie, ∫i nu c‚nd era ministru.
Punctul cel mai sensibil al situa˛iei este faptul c„, din declara˛iile publice, primele f„cute imediat dup„ Ónceperea scandalului, doamna ministru a declarat c„ aceste fonduri au fost accesate c‚nd era, deci, deputat de opozi˛ie, presa dovedind ulterior adev„rul, ∫i BBC-ul, ∫i alte institu˛ii de pres„ c„, de fapt, ele au fost accesate dup„ instalarea Domniei sale ca ministru, deci Ón cursul anului 2001.
Noi am fost Ón situa˛ia de a cere demisia doamnei ministru, pozi˛ie pe care ne-o p„str„m ∫i Ón momentul de fa˛„.
Interpelarea mea la adresa domnului ministru Athanasiu vizeaz„ Óns„ un lucru c‚t se poate de exact, cerem ca domnul ministru s„ pun„ la dispozi˛ie raportul final privind implementarea proiectelor aprobate prin Programul îLeonardo da Vinci“ pentru bugetul pe anul 2000 ∫i urm„toarele, pentru societ„˛ile comerciale Ón care fiul ∫i so˛ul doamnei ministru Hildegard Puwak sunt ac˛ionari: 2000 MGH Super S.R.L., 2000 MGM Consult
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 Invest S.R.L., 2001 Geroconstruct S.R.L., P & D International S.R.L.
Solicit„m acest raport final deoarece, Ón mod obligatoriu, Ón ciuda lipsei de transparen˛„ de care avem parte, el trebuie s„ cuprind„ modul Ón care au fost cheltuite, Ón care au fost consumate fondurile comunitare. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Exist„ alte dou„ cereri de Óntreb„ri, formulate de doamna senator Petre Maria, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.
O rog s„ vin„ la microfon.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului Mircea Beuran, ministru al s„n„t„˛ii, ∫i sun„ astfel:
Domnule ministru, care crede˛i c„ ar trebui s„ fie atitudinea dumneavoastr„, ca doctor ∫i ca demnitar de rang Ónalt, Ón leg„tur„ cu acuza˛ia de plagiat formulat„ de colegii dumneavoastr„ medici ∫i de presa scris„?
Cum explica˛i, de asemenea, faptul c„, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, sunt implicate Ón acest scandal nume sonore ale vie˛ii publice ∫i medicale care au p„r„sit de cur‚nd acela∫i portofoliu ministerial?
A∫ dori s„ primesc r„spunsul at‚t scris, c‚t ∫i oral, p‚n„ data de 22 septembrie 2003.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi.
V„ mul˛umesc.
Pentru ultima Óntrebare Ól rog pe domnul senator Gheorghe Buzatu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Eu am primit de la Ia∫i un dosar Óntreg cuprinz‚nd mai multe sesiz„ri, o list„ cu semnatarii unui protest, schi˛ele unui loc central din Ia∫i ∫i Ón esen˛„ voi exprima ceea ce constituie subiectul acestor interven˛ii, adres‚ndu-m„, bineÓn˛eles, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.
Œn centrul ora∫ului Ia∫i, Ón centrul istoric, este o suprafa˛„, chiar l‚ng„ prefectur„, care, Ón propor˛ie variabil„ acum, apar˛ine ∫i statului, ∫i prim„riei. Este vorba de o suprafa˛„ de 1353 m[2] , dar, din hot„r‚rile Consiliului local nr. 353 ∫i 355/30 din iunie 2003, reiese c„ s-a atribuit o suprafa˛„ de 2651 m[2] Societ„˛ii îMoldova“ S.A. pentru construirea unei parc„ri subterane cu trei niveluri ∫i a unui magazin universal cu cinci niveluri.
Interven˛ia cet„˛enilor — am aici memoriul lor cu semn„turile adunate — are Ón vedere, Ón afar„ de situa˛ia c„ lucrurile sunt ilegale, faptul c„ s-a l„rgit suprafa˛a pe care o atribuie prim„ria. Este vorba de amenin˛area pe care o constituie pentru blocurile turn din jur noile construc˛ii — garaj ∫i un magazin universal cu 5 etaje. Am aici ∫i documente care privesc faptul c„ Prefectura din Ia∫i, spre cinstea ei, acum c‚teva luni, a respins aceast„ cerere, aceast„ hot„r‚re a Consiliului local, dar nu definitiv.
C‚t timp se a∫teapt„? ™i c‚t timp cet„˛enii sunt plimba˛i pe drumuri? Ace∫tia sunt Óntr-o stare de nelini∫te. Un bloc este deja — cineva s-a dus, Ón var„, ∫i a v„zut
— este cr„pat, Ón caz de un nou cutremur, este bloc care are bulin„ ro∫ie. Nu se poate a∫a ceva!
Œn afar„ de asta, se petrece un fel de Ómpropriet„rire ilegal„ a unei societ„˛i particulare.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc.
Œl invit la microfon pe domnul secretar de stat Adam Cr„ciunescu, pentru a r„spunde Óntreb„rii formulate de domnul senator Corneliu Bichine˛.
Din sal„
#154541Domnule pre∫edinte, domnul senator Bichine˛ nu e Ón sal„.
Œn aceste condi˛ii, r„spunsul va fi trimis Ón scris domnului senator Corneliu Bichine˛. Œl rog pe domnul senator Dumitru Codreanu s„ prezinte interpelarea c„tre Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului ∫i pe domnul secretar de stat s„ r„spund„ apoi imediat.
Da, mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,
Av‚nd Ón vedere stadiul avansat al negocierilor la Capitolul 7— îAgricultur„“ ∫i Óndeosebi implementarea acquis-ului veterinar ∫i fitosanitar Ón perspectivele ader„rii la Comunitatea European„, v„ rog s„-mi preciza˛i urm„toarele:
1. De ce medicii veterinari concesionari din aproape toate jude˛ele ˛„rii nu ∫i-au primit drepturile b„ne∫ti conferite de aplicarea Normelor sanitar-veterinare, conform contractelor de concesiune, Ónc„ din luna aprilie 2003? Numai Inspectoratul sanitar-veterinar Boto∫ani este dator acestor medici concesionari cu 9 miliarde lei. Oare ace∫ti speciali∫ti nu au ∫i ei familiile lor pe care s„ le Óntre˛in„? Sau poate nu au executat, dup„ p„rerea dumneavoastr„, aceste lucr„ri?!
2. De ce, domnule ministru, nu se respect„ legile Ón vigoare, respectiv Legea nr. 60/1974, Ón ceea ce prive∫te avizul de c„tre colegii medicilor veterinari, parteneri, de altfel, ai ministerului, a oric„rei reglement„ri Ón domeniul sanitar-veterinar? Ori considera˛i c„ speciali∫tii Ón domeniu din cadrul Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului sunt mai presus dec‚t colegii lor practicieni din teritoriu?
3. Circula˛ia medicamentelor veterinare se face, Ón majoritatea jude˛elor, haotic, cet„˛enii put‚nd cump„ra medicamente pentru animale de la oricine ∫i de oriunde, nerespect‚ndu-se Ón acest sens Ordinul nr. 101 emis de cur‚nd. Considera˛i c„ Inspectoratul Sanitar Veterinar nu trebuie s„ concentreze mai Óndeaproape distribuirea medicamentelor din sistemul sanitar-veterinar?
Referitor la activitatea fitosanitar„ din ˛ar„, considera˛i c„ este normal, domnule ministru, ca, prin reducerea personalului din aceste inspectorate jude˛ene de protec˛ie a plantelor, desfiin˛area acelor centre locale de combatere a bolilor ∫i d„un„torilor plantelor, neurm„rirea atent„ ∫i neavizarea celor interesa˛i — produc„tori agricoli, posesori de livezi, p„duri ∫i a∫a mai departe — aproape Ón Óntreaga ˛ar„ s„ avem un atac masiv de omizi ∫i al˛i d„un„tori foliali care numai Ón jude˛ul Boto∫ani au
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 desfoliat aproximativ 70% din pomii fructiferi ∫i copacii din p„duri? Oare considera˛i c„ aceste activit„˛i le pot face autorit„˛ile jude˛ene, c„rora nu s-a reu∫it, p‚n„ la aceast„ dat„, s„ li se dea Ón subordine bisericile? C„ celelalte institu˛ii le sunt subordonate lor — Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, drumuri, protec˛ia plantelor, a mediului ∫i a∫a mai departe.
V„ mul˛umesc.
Œl rog pe domnul secretar de stat Cr„ciunescu s„ r„spund„ interpel„rii.
Domnule pre∫edinte, referitor la Óntrebarea adresat„ de domnul senator Dumitru Codreanu, vreau s„ men˛ionez c„ d‚nsul a primit r„spunsul ∫i, ca atare, cu acordul d‚nsului, o s„ punct„m numai c‚teva din r„spunsuri, pentru c„ documentul este foarte amplu, are 6 pagini, nu putem s„-l citim, acum.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Domnul senator Codreanu este de acord?
## **Domnul Dumitru Codreanu**
**:**
Da, domnule pre∫edinte, am primit r„spunsul. V„ mul˛umesc. O s„ fie transmis celor interesa˛i.
V„ mul˛umesc.
Referitor la plata restan˛elor, vreau s„ v„ informez c„, din cele 615,5 miliarde care trebuiau achitate, s-au achitat la zi 524 miliarde cu destina˛iile care au fost prev„zute Ón buget. Este adev„rat c„ a fost o Ónt‚rziere, dar ∫ti˛i cu to˛ii c„ am avut anumite ac˛iuni ca priorit„˛i. Nimeni nu a b„nuit c„ o s„ fie o secet„ ∫i un Ónghe˛ de aceast„ dimensiune, mai ales Ónghe˛ul de iarna trecut„ ∫i din prim„var„, ∫i a trebuit s„ intervenim ∫i s„ desp„gubim ni∫te oameni. Acum, la rectificare s-au dat banii ∫i Ói vom achita. Deja se deconteaz„, Ón fiecare zi, anumite tran∫e pentru toate datoriile pe care le mai avem.
Œn leg„tur„ cu activitatea Colegiului Medicilor Veterinari, eu vreau s„ v„ informez c„ nu cunoa∫tem cazuri, Ón mod deosebit, c‚nd Colegiul Medicilor Veterinari nu a fost consultat ∫i solicitat s„ participe la toate ac˛iunile Óntreprinse pe linie sanitar-veterinar„. De altfel, vreau s„ v„ informez c„ domnul deputat Attila Kelemen este vicepre∫edinte al Colegiului Medicilor Veterinari ∫i d‚nsul particip„ la toate actele normative,
fiind Ón Comisia pentru agricultur„. Deci noi ne Ónt‚lnim cu to˛i medicii din colegiu Ónainte de a prezenta Ón discu˛iile comisiilor de specialitate toate actele sanitarveterinare. Dac„ d‚nsul are, punctual, o anume sesizare de f„cut, noi am dori s„ o ∫tim, s„ lu„m m„suri Ón leg„tur„ cu cei care, la vremea respectiv„, nu i-au convocat sau nu i-au invitat la asemenea discu˛ii.
Œn leg„tur„ cu circula˛ia produselor de uz veterinar, ea nu poate s„ se desf„∫oare dec‚t Ón baza Legii nr. 60/1974 ∫i a ordinelor care au fost elaborate de ministru deoarece aici, dup„ c‚te ∫ti˛i, Ón fiecare farmacie exist„ obligativitatea Óncadr„rii unui medic veterinar care este responsabil de primirea ∫i de eliberarea medicamentelor. Sigur c„ noi am sanc˛ionat asemenea fapte, cum sunt cele pe care d‚nsul le-a men˛ionat aici, dar nu sunt f„cute cu acordul nici unui medic veterinar. Sunt anumi˛i cet„˛eni care Óncearc„ s„-∫i completeze veniturile, v‚nz‚nd ca medicamente alte produse. Vrem s„ v„ spunem c„ am controlat 1590 de farmacii ∫i 352 de depozite ∫i au fost amenda˛i cei care nu au fost Ón regul„ cu amenzi care au dep„∫it 10-15-20 milioane. Nu putem accepta s„ ne juc„m cu produsele fitofarmaceutice, pentru c„ ∫tim care sunt consecin˛ele asupra animalelor, dar ∫i ale popula˛iei.
V„ mul˛umesc. V„ rog, domnule senator Codreanu.
Domnule pre∫edinte, ˛in s„ v„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ c„ Ómi da˛i posibilitatea s„ m„ refer la ceea ce am Óntrebat eu. Cele prezentate de domnul secretar de stat mi se pare c„ sunt corecte, mi se pare, spun, c„ sunt corecte, Óntruc‚t Domnia sa sus˛ine c„ nu au fost fonduri ini˛iale, ci s-au mutat dintr-o parte Ón alta — ∫i ∫tiu lucrul acesta — s-au luat, ∫tiu eu, de la subven˛ii din trimestrul IV ∫i s-au acoperit Ónghe˛urile ∫i a∫a mai departe.
Dar, domnule secretar de stat, trebuie s„ avem Ón vedere c„ acei oameni care lucreaz„ cu animalele, de ce s„ nu spunem, sunt medici veterinari, au ∫i ei necazurile lor ∫i le trebuie banii respectivi, le trebuie fondurile pentru a putea p‚n„ la urm„ — ∫i, v„ spun, f„cea˛i referire la transferul acesta sau cump„rarea medicamentelor — asta fac medicii veterinari de la mine din jude˛.
Este un trafic de frontier„ cu medicamente aduse din Ucraina ∫i aduse din partea cealalt„, din Moldova, de nu ∫tim cum s„ le Ómp„r˛im, chiar dac„ inspectorul-∫ef de acolo Ó∫i face datoria, ∫i medicii veterinari, Ón general, ∫i nu numai cu asta, v-am Óntrebat ∫i de protec˛ia
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 fitosanitar„, produsele fitosanitare apar tot din partea cealalt„.
Dumneavoastr„ sus˛inea˛i la combaterea acestei omizi care, v„ spun, Ón jude˛ul Boto∫ani ∫i nu numai acolo a f„cut ravagii ∫i face ravagii, sus˛ine˛i c„ a˛i ajutat aliniamentele, deci drumurile na˛ionale, drumurile jude˛ene ∫i a∫a mai departe, ca specialist v„ spun c„ asta este o îfrec˛ie la un picior de lemn“, scuzat„-mi fie expresia, av‚nd Ón vedere c„ asta migreaz„ imediat, au plecat de pe dudul de pe marginea drumului, ∫i v„ rog s„ m„ crede˛i, se atac„ nucul care are at‚ta iod Ón el ∫i nu se poate consuma, deci atac de nuc.
Trebuie g„sit, domnule ministru, ∫i dumneavoastr„ ave˛i oameni competen˛i la minister, ∫i noi, din Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ punem capul la contribu˛ie s„ ini˛iem un proiect de lege prin care to˛i proprietarii de pomi, de p„duri s„ fie cointeresa˛i material ∫i obliga˛i s„ fac„ aceste tratamente. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## V„ mul˛umesc.
Dac„ mai sunt de formulat r„spunsuri din partea Guvernului, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Cu permisiunea dumneavoastr„, a∫ vrea s„ punctez referitor la interven˛ia ultim„ a domnului senator.
V„ rog, foarte pe scurt.
Scurt.
Noi vom introduce un sistem de monitorizare foarte atent„ a circula˛iei medicamentului la frontiere, pentru c„ oric‚t am fi noi de vigilen˛i... dar vom crea un sistem ca acestea s„ nu mai poat„ fi folosite Ón re˛eaua sanitarveterinar„.
La fel, ∫tim ce a fost, pentru anul viitor suntem preg„ti˛i s„ preÓnt‚mpin„m un asemenea fenomen cum a fost atacul din aceast„ perioad„, chiar dac„ a fost pe o perioad„ foarte scurt„.
V„ mul˛umesc.
Œn˛eleg c„ nu mai sunt senatorii care au formulat Óntreb„rile ∫i interpel„rile. De aceea, rog reprezentan˛ii Guvernului s„ r„spund„ Ón scris, acesta este regulamentul ∫i ne conform„m lui.
Dac„, totu∫i, exist„ cineva din partea Guvernului care dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Da, pofti˛i! V„ rog s„ v„ prezenta˛i ∫i s„ formula˛i r„spunsul din partea ministerului.
**Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota—** _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
R„spunsul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului referitor la interpelarea domnului senator Ionel Alexandru este urm„torul:
Referitor la aceast„ Óntrebare, sistemul de transport feroviar din Rom‚nia se afl„ Óntr-un profund proces de restructurare impus at‚t de schimb„rile de pe pia˛a intern„ de transport, c‚t ∫i de cele de pe plan european. Volumele de transport de m„rfuri ∫i c„l„tori pe calea ferat„ din Rom‚nia reprezint„ Ón prezent circa 27% din volumele realizate Ón 1990. Pierderea dramatic„ de pia˛„ produs„ Óntr-o perioad„ scurt„ de timp a pus mari probleme sistemului de transport feroviar, conceput s„ realizeze volume mult mai mari de transport.
Œn acest context, costurile sistemului de transport feroviar nu au mai putut fi acoperite cu venituri, calea ferat„ devenind o structur„ supradimensionat„ at‚t Ón ceea ce prive∫te activele de˛inute, c‚t ∫i prin num„rul de salaria˛i. Fenomenul sc„derii pie˛elor de transport feroviar s-a manifestat Ón toat„ Europa cu indici de descre∫tere anual mai mici ∫i implicit cu efecte sociale mai u∫or de contracarat.
Av‚nd Ón vedere caracterul social al transporturilor feroviare de c„l„tori Ón toat„ Europa, precum ∫i angajamentele privind modernizarea infrastructurii feroviare, Guvernul asigur„, prin transferul de la bugetul de stat, sus˛inerea financiar„ a sistemului de transport feroviar. Œn acela∫i timp, anual se stabilesc obiectivele de reducere a cheltuielilor ∫i de cre∫tere a veniturilor Ón vederea asigur„rii eficien˛ei transporturilor feroviare.
Astfel, s-a redus parcul de vagoane ∫i locomotive Ón exploatare, s-a redus num„rul de triaje deschise traficului, s-au redus consumurile specifice de motorin„ Ón trac˛iunea diesel, s-au anulat trenuri cu grad foarte redus de utilizare.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Ionel Alexandru este mul˛umit sau ave˛i un comentariu? Pofti˛i!
Un scurt comentariu. Constat c„ ministerul a g„sit cea mai facil„ variant„, aceea de a folosi solu˛ia arunc„rii Ón ∫omaj a lucr„torilor. Mai erau ∫i alte variante, printre care ∫i recalificarea lor, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón ˛„rile
- civilizate. Mi se pare un num„r prea mare, 19.000 de muncitori arunca˛i Ón ∫omaj. Œi rog s„ se mai g‚ndeasc„ ∫i la alte solu˛ii, Ón special la recalificarea acestora. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**
Mul˛umesc.
Œn final, vreau s„ v„ anun˛ c„ domnul secretar de stat Iulian Iancu, de la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului — pentru domnul senator Nicolae P„tru, domnul secretar de stat Radu Damian pentru domnul senator Aron Bela∫cu, domnul secretar de stat Gheorghe Pavelescu, tot pentru domnul senator Aron Bela∫cu, domnul secretar de stat Cr„ciunescu pentru domnul domnul senator Corneliu Bichine˛ ∫i pentru domnul senator Dumitru Codreanu vor depune Ón scris r„spunsurile la Óntreb„rile ∫i interpel„rile formulate.
Cu aceasta, Ónchei ∫edin˛a de ast„zi a Senatului. V„ mul˛umesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#171214Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 107/18.IX.2003 con˛ine 32 de pagini.**
Pre˛ul 39.552 lei
Privind Ón jurul nostru ∫i scrut‚nd societatea rom‚neasc„ de ast„zi, g„sim Ónc„, Ón spa˛iul ˛„r„nesc, un izvor uria∫ pentru posibila prosperitate a ˛„rii de m‚ine.
Œnfrunt‚nd provoc„rile cu demnitate ∫i Ón˛elepciune, ˛„ranul rom‚n r„m‚ne fier ∫i Ón complexele sale contamin„ri cu civiliza˛ia urban„, un reper social, economic ∫i moral.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 Con∫tien˛i de acest fapt, membrii Funda˛iei Na˛ionale pentru Civiliza˛ia Rural„ îNi∫te fi„rani“ doresc s„ contribuie, dup„ puteri, la prop„∫irea civiliza˛iei ˛„r„ne∫ti de pe meridianul rom‚nesc, o civiliza˛ie din care fiecare dintre noi descindem, Óntr-un fel sau altul.
Œn perioada 2 — 7 septembrie 2003, a avut loc Festivalul interna˛ional la Sl„tioara, V‚lcea, Ón Rom‚nia.
Reprezentan˛ii din cinci continente ai documentarului cinematografic inspirat de universul civiliza˛iei rurale s-au Ónt‚lnit din nou, la Sl„tioara, un sat de sub mun˛ii Olteniei, nu numai pentru a concura Ón fa˛a prestigiosului juriu interna˛ional, motiva˛i de originalul trofeu îPoteca∫ul de bronz“ — e adev„rat, nu era îLeul de aur“ —, ci ∫i pentru a pleda Ón favoarea ap„r„rii identit„˛ii de spirit ∫i na˛ionale, Óntr-o vreme c‚nd t„v„lugul uniformatizator al globaliz„rii cu orice pre˛ impune aceasta ∫i cu at‚t mai mult cu c‚t marile ˛„ri, ele, Ón primul r‚nd, se ambi˛ioneaz„ s„ fac„ s„ renasc„ spiritul lor de sentimente ∫i idealuri, acea pecete de spiritualitate rural„ care Óntemeiaz„ eternitatea.
La aceast„ a cincea edi˛ie a festivalului s-au reunit cinea∫ti din peste cinci continente, din 41 de ˛„ri ale lumii, cu peste 200 de filme, dublul num„rului participan˛ilor la prima edi˛ie, ∫i, astfel, ne putem m‚ndri c„ admirabili cinea∫ti de pe toate meridianele globului ∫i-au dat m‚na Ón Rom‚nia, unde eresurile mai sunt Ónc„ vii ∫i unde ideea de identitate r„m‚ne Ónc„ legat„ de pecetea care Óntemeiaz„, cum ziceam, eternitatea.
Acest festival ∫i aceast„ a cincea edi˛ie a lui pot — sper eu — justifica voca˛ia progresist„ ∫i superior moral„ a procesului de rena∫tere a civiliza˛iei rurale, oferind argumente cuceritoare conlucr„rii armonioase a tuturor identit„˛ilor na˛ionale la construirea unui destin mai bun al lumii, Ón mileniul al treilea.
Œn ultimele decenii s-au schimbat multe Ón lumea satului, nu toate Ón bine. Ora∫ul a p„truns cu barda Ón sat. Ast„zi, locul de unde am plecat to˛i trebuie p„strat, defri∫at, arat ∫i reÓns„m‚n˛at, pentru a fi redat celor care l-au creat ∫i celor care, din p„cate, nu l-au cunoscut.
Acesta este unul dintre argumentele Festivalului de film de la Sl„tioara: p„strarea a tot ceea ce Ónseamn„ ∫i sper s„ se eternizeze, civiliza˛ia rural„, con∫tiin˛a originii noastre.
Spuneam — ∫i sus˛in cu argumente — c„ festivalul este interna˛ional, bucur‚ndu-se de participarea cinea∫tilor din Europa p‚n„ Ón America de Sud, din Africa p‚n„ Ón fiara Soarelui R„sare — Japonia.
Un rol important la aceast„ numeroas„ participare l-au avut ∫i sec˛iile culturale ale ambasadelor acreditate la Bucure∫ti. Astfel, s„pt„m‚na trecut„, la Sl„tioara, pe l‚ng„ ata∫a˛ii culturali, surpriza pl„cut„ a constituit-o ∫i participarea mai multor ambasadori. Dar cel mai mult ne-a bucurat participarea cona˛ionalilor no∫tri care locuiesc Ón ˛„rile vecine Rom‚niei.
Dac„ Ón 2001 c‚∫tig„torul premiului cel mare era din Statele Unite ale Americii, Ón 2002 era din Peru, iar anul acesta din Turcia, au fost ∫i multe premii speciale, care au mers at‚t Ón ˛ar„, c‚t ∫i Ón foarte multe ˛„ri participante.
Prin interna˛ionalizarea acestei manifest„ri nu avem preten˛ia s„ concur„m cu Festivalul de la Vene˛ia, ci vrem s„ fie un strig„t de durere ce nu mai trebuie s„ r„m‚n„ Ón„bu∫it, venind s„ atrag„ luarea aminte asupra dramei des˛„r„niz„rii ∫i a pierderii identit„˛ii na˛ionale de spirit, Óntr-o lume supus„ agresiv globaliz„rii.
Milit‚nd pentru rena∫terea civiliza˛iei rurale, Funda˛ia Na˛ional„ pentru Civiliza˛ie Rural„ îNi∫te fi„rani“ v„ cheam„ ast„zi s„ r„m‚ne˛i solidari cu izvoarele, cu vatra ∫i credin˛a pe care s-au Óntemeiat ∫i se vor Óntemeia Óntotdeauna ∫i verticalitatea noastr„ Ón istorie, ∫i contribu˛ia original„, hot„r‚toare, Ón numele armoniei, Ón progresul social, moral ∫i cultural al umanit„˛ii.
Valorific‚nd experien˛a acumulat„ de la crearea sa ∫i p‚n„ Ón prezent ∫i ˛in‚nd seama de audien˛a activit„˛ilor desf„∫urate Ón r‚ndul celor interesa˛i ∫i preocupa˛i de destinul satului rom‚nesc, Funda˛ia îNi∫te fi„rani“ Ó∫i canalizeaz„ activitatea Ón urm„toarele direc˛ii:
— Organizarea Festivalului îEco-Etno-Folk Film“, la fiecare Ónceput de septembrie, la Casa de Cultur„ fi„r„neasc„ din Sl„tioara.
— Acordarea de burse studen˛e∫ti pentru 50 de tineri cu rezultate foarte bune la admiterea Ón universit„˛i de stat din Rom‚nia, proveni˛i din mediul rural, fii de ˛„rani, cu situa˛ii familiale deosebite.
— Programul îS„n„tatea ˛„ranului“ valorific„, Ón acest scop, experien˛a dob‚ndit„ la Dispensarul—sta˛ie-pilot de la Sl„tioara, ca un prim moment Ón conturarea unui model de institu˛ie de s„n„tate, ce urmeaz„ a fi apoi generalizat, cu sprijinul institu˛iilor de profil. Deja au avut loc trei edi˛ii, cu participare din mai mult de jum„tate din jude˛ele ˛„rii.
— Cercet„rile sociologice, sub egida Institutului Na˛ional de Cercetare pentru Civiliza˛ia Rural„, editarea cercet„rilor Ón studii competente, realizate Ón anii 2000, 2001, 2002 ∫i 2003, precum ∫i punerea la dispozi˛ia organismelor abilitate cu solu˛ionarea problemelor diverse ale mediului rural a constat„rilor ∫i concluziilor rezultate din aceast„ cercetare.
— Editarea revistei îRena∫terea civiliza˛iei rom‚ne∫ti“.
— Acordarea premiilor Funda˛iei îNi∫te fi„rani“ la sf‚r∫itul fiec„rui an.
A∫ Óncheia spun‚nd c„ nu vom avea viitor dac„ nu ˛inem cont de trecut.
V„ mul˛umesc.
Dac„ pentru forma˛iunea politic„ ce nu-i organizat„ ca partid lumini˛a de la cap„tul tunelului nu i-a folosit la realizarea pa∫ilor m„run˛i, prin sloganul electoral al P.D.S.R.-ului s-a realizat!
îMai aproape de U.D.M.R., Ómpreun„ cu ei“. V„ mul˛umesc.
Ar fi, totu∫i, de remarcat c„ îRomtelecom“-ul taxeaz„ dorul de ˛ar„ cu 10 dolari pentru 90 de secunde, Ón timp ce, de exemplu, Compania na˛ional„ italian„ de telefonie, cu aceia∫i bani — 10 dolari —, permite unui militar italian s„ vorbeasc„ 15 minute.
Este nevoie ca armata noastr„ s„ fie Ón Irak? Categoric, pentru cel pu˛in dou„ motive:
1. Armata, prin ac˛iunile militarilor s„i prezen˛i Ón Irak, Afganistan, Angola, Bosnia-Her˛egovina sau Kosovo, a devenit deja portdrapelul imaginii s„n„toase a Rom‚niei Ón afar„.
2. Œn ˛„rile din Est care sunt deja membre NATO, investi˛iile str„ine s-au dublat dup„ primul an. Armata rom‚n„, ca participant„ la ac˛iunile NATO, poate fi un
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 catalizator pentru dezvoltarea economic„ durabil„ a Rom‚niei, dac„ vom ∫ti ca politicieni ∫i oameni de afaceri s„ folosim aceast„ oportunitate.
Œn Óncheiere, doresc s„ fac un apel oamenilor de afaceri din ˛ara noastr„ de a participa la t‚rgul îRebuild Irak“ organizat Ón Kuweit Ón perioada 19 — 23 ianuarie 2004, care este cea mai mare expozi˛ie organizat„ cu prilejul celui mai mare proiect de reconstruc˛ie a Irakului, ce va mobiliza investi˛ii de peste 100 de miliarde de dolari Ón urm„torii cinci ani.
Cu imaginea excep˛ional„ creat„ Ón zon„ de armata rom‚n„, sunt convins c„ ∫i economia rom‚neasc„ are o mare ∫ans„ de a fi al„turi de marile economii ale lumi la reconstruc˛ia Irakului, care st„ pe cea de-a doua rezerv„ mondial„ de petrol.
V„ mul˛umesc.
Cine? El, cel ucis de fasci∫ti! Da, chiar el, Nicolae Iorga, un exemplu absolut — prin via˛„, oper„ ∫i destin — al istoricului militant, din toate timpurile ∫i peste toate excep˛iile. Un prototip pe care singur l-a creionat Ón discursul de recep˛ie la Academia Rom‚n„ din 1911 atunci c‚nd a precizat: îUn istoric e un b„tr‚n prin excelen˛„ al na˛iei sale. Dac„ nu Ól Óntreab„ al˛ii, el e dator s„ vorbeasc„“.
Am spus toate acestea pentru a afla un fel de introducere la ceea ce s-a inventat mai zilele trecute: este vorba de cazul academicianului Dan Berindei. Profesorul, istoric de forma˛ie ∫i de voca˛ie, autorul unei opere prestigioase pe care colegii rom‚ni ∫i str„ini se preg„tesc s„ o omagieze Ón preajma celor 80 de ani de via˛„ ai savantului, un obi∫nuit al congreselor mondiale de istorie din ultimele patru decenii, un cercet„tor des„v‚r∫it, f„uritor el Ónsu∫i de istorie ∫i de istorici, se sustrage prin for˛a lucrurilor tuturor clasific„rilor ∫i calific„rilor neghioabe.
Profesorul a fost ales Ón 1991 membru al Academiei Rom‚ne, iar titlul atribuit, care onoreaz„ Academia Rom‚n„, iar nu viceversa, el Ól de˛ine la modul absolut. Ca purt„tor al Ónaltului titlu, Profesorul nu poate fi Óncadrat politice∫te ∫i nici nu poate fi trimis la niscaiva cursuri de reciclare despre comunism ori despre holocaust, a∫a cum i se sugereaz„.
El este coordonatorul general al unei opere monumentale, îIstoria Rom‚nilor“ (Ón opt volume deocamdat„, zece, Ón final), care poate avea (∫i are!) erori ∫tiin˛ifice majore, dar nu este b‚ntuit„ nici de fascism, nici de legionarism, nici de antisemitism ∫i alte asemenea î-isme“ care se aplic„, precum eticheta numelor unor personalit„˛i, probabil pentru a prepara reintrarea noastr„ Ón barbarie.
Nu consider Ónt‚mpl„tor asaltul la adresa profesorului Dan Berindei. Este c‚t se poate de clar c„ dispozi˛ia vine de undeva din afara clanului istoricilor, iar, dac„ ast„zi a fost/este... planificat academicianul, m‚inepoim‚ine va urma un alt istoric, literat, critic literar ∫i a∫a mai departe.
La urma urmelor, — nu-i a∫a?! — tr„im Óntr-o ˛ar„ Ón care — observa, cu justificare, George C„linescu la 1941 — a devenit o îtradi˛ie“ sacrificarea istoricilor (∫i ce istorici!) Miron Costin ∫i stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga ∫i Gheorghe I. Br„tianu, pentru a nu vorbi de al˛ii cu care c‚ndva ni s-au populat Ónchisorile: Ion Ni˛„, Constantin C. Giurescu, Vasile Netea ∫i al˛ii, ∫i al˛ii.
Asta de c‚nd impostori notorii, unii de calibru cosmic, cum a fost Mihai Roller, erau introdu∫i ∫i coco˛a˛i Ón academie, ∫i, de care, culmea, nimeni nu-∫i mai aduce aminte Ón aceste zile de nemaisf‚r∫it„ sf‚nt„ tranzi˛ie.
Se a∫teapt„, mai mult ca sigur, inven˛ia mileniului: aparatul care s„ indice precis, cu acul, prezen˛a/absen˛a î-ismelor“ de pe un individ, prieten ori du∫man, deopotriv„.
Dar c‚te nu ar fi de spus?! Este posibil s„ propun a se clama, Óntocmai ca Ón plin ev al proletcultului îJos m‚inile de pe...“, Óns„ nu-mi Óng„dui, pur ∫i simplu pentru c„ orice atacuri imunde Ómpotriva spiritelor care ne reprezint„, de fel Ónt‚mpl„toare aceste atacuri, constituie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 — Ómi face pl„cere s„ cred c„ ele vor fi c‚ndva penalizate — crime de lezna˛iune! Ele nu aduc atingere unei persoane anume, profesorul Dan Berindei, ci violenteaz„, dup„ cum a observat Nicolae Iorga, mai mult dec‚t bunul-sim˛, violenteaz„ umanitatea Óns„∫i!
Iat„ o situa˛ie de care Senatul Rom‚niei trebuie s„ fie Ón∫tiin˛at ∫i la care nu poate s„ r„m‚n„ insensibil.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
A sosit momentul s„ Ónchei, dar nu f„r„ a v„ propune s„ nu uit„m! S„ nu uit„m c„ valoarea ∫i semnifica˛ia unor impreca˛ii actuale — fascist, nazist, antisemit, extremist, terorist etc., etc. — este identic„ cu aceea a lozincilor de trist„ amintire de odinioar„: na˛ionalist, devia˛ionist, exploatator, reac˛ionar, men∫evic ∫i a∫a mai departe, ∫i a∫a mai departe.
Cum constat„m, lumea s-a schimbat, dar nu ∫i sloganurile care — natural — au fost Óntr-o m„sur„ nesemnificativ„ doar cosmetizate. Vreau s„ spun — adaptate. Din motive lesne de priceput. Pentru a le uita pe cele vechi ∫i pentru a le face digerabile pe cele noi!
Las Ón seama dumneavoastr„ r„spunsul la simpla Óntrebare: de ce?
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Suveranul pontif a avut o influen˛„ cov‚r∫itoare Ón reinstaurarea democra˛iei ∫i libert„˛ii religioase Ón Europa Central„ ∫i de Est. De altfel, Sanctitatea sa a men˛ionat c„ revolu˛iile din 1989 din aceast„ parte a Europei, inclusiv din Rom‚nia, fac parte din ceea ce a numit îasumarea riscului libert„˛ii“. Reu∫ita acestor revolu˛ii nu ar fi fost posibil„ f„r„ experien˛a decisiv„ a solidarit„˛ii sociale. C‚ndva Gorbaciov spunea ∫i v„ citez: îF„r„ acest pap„ nu se poate Ón˛elege ce s-a Ónt‚mplat Ón Europa la sf‚r∫itul anilor ’80“. Ioan Paul al II-lea a Óncurajat Polonia s„ ias„ Ón mod pa∫nic din sistemul comunist, f„r„ a-i Ónfiera pe Ónvin∫i ∫i f„r„ a Óncuraja r„zbun„rile. Apropierea Ón g‚nd ∫i Ón fapt„ a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne de Vatican are o semnifica˛ie istoric„ ∫i c‚nd spun acest lucru m„ g‚ndesc la vizita Sanctit„˛ii sale, Papa Ioan Paul al II-lea, la Bucure∫ti. Vizita a fost un semn al Óntoarcerii Rom‚niei Ón s‚nul Europei. Ne g‚ndim, fire∫te, la Europa credin˛ei. Apropierea dintre Biserica Ortodox„ Rom‚n„ ∫i Biserica Romano-Catolic„ s-a s„v‚r∫it sub semnul Ón˛elegerii ∫i al credin˛ei.
Œn final, doresc s„ spun c„ Ón aceste vremuri ale noastre, Ón care p„trunde cu u∫urin˛„ tenta˛ia neÓncrederii ∫i a disper„rii, avem datoria, ca oameni politici, s„ ne Óntoarcem fa˛a c„tre biseric„. Dup„ p„rerea papei sensul ∫i supravie˛uirea umanit„˛ii Ón noul mileniu depind de un examen de con∫tiin˛„. A∫a cum ne Óndeamn„ Sf‚ntul p„rinte avem datoria de a nu absenta nici noi de la acest examen.
V„ mul˛umesc.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Ceea ce se Ónt‚mpl„ cu cimentul rom‚nesc nu reprezint„, din p„cate, un caz izolat. Pe toate palierele strategice ale economiei se Ónt‚mpl„ la fel. Consumatorii industriali, dar ∫i popula˛ia, sunt captivi ,,Ón˛elegerilor“ de cartel, iar aceste lucruri sunt ∫tiute de Guvern nu de ieri, nu de azi.
Pia˛a metalurgic„ poart„ un singur nume: ISPAT— SIDEX, societate considerat„ doar de guvernan˛i drept cel mai mare succes al procesului de privatizare.
Anul trecut, Ón cadrul Senatului, de la aceast„ tribun„, avertizam: îPolitica de pre˛ pe cate o practic„ ISPATSIDEX contravine legisla˛iei rom‚ne∫ti“.
Acuza˛ia lansat„ era motivat„ de faptul c„ tabla groas„ livrat„ de agen˛ii economici din Rom‚nia s-a v‚ndut cu 306 dolari tona, Ón timp ce pe rela˛ia Turcia sau ˛„rile arabe pre˛ul era de 212 dolari tona. Re˛inem faptul c„ pe aceste pie˛e s-a livrat aproximativ 80% din produc˛ia SIDEX, rezult‚nd pierderi importante pentru economia rom‚neasc„. Datorit„ acestor pre˛uri, multe societ„˛i comerciale au fost determinate fie s„ Ónregistreze pierderi, fie s„-∫i restr‚ng„ activitatea, Ón timp ce altele, cum ar fi îDacia Renault“, au recurs la importul din Cehia. Diferen˛ele de pre˛uri sunt explicabile doar din pozi˛ia dominant„ pe care o are ISPAT-SIDEX pe pia˛a autohton„. Œn acest caz nu s-a Óntreprins Óns„ mai nimic, de∫i Legea concuren˛ei este c„lcat„ Ón picioare. Art. 6 al Legii concuren˛ei nu las„ loc de interpret„ri, stipul‚nd urm„toarele: îEste interzis„ folosirea Ón mod abuziv a unei pozi˛ii dominante de˛inute de c„tre unul sau mai mul˛i agen˛i economici pe pia˛a rom‚neasc„“. Cu toate acestea, cei de la ISPAT-SIDEX, de∫i au beneficiat ∫i beneficiaz„ din partea statului rom‚n de substan˛iale
facilit„˛i, nu s-au sinchisit de lege ∫i o aplic„ doar pe cea proprie. Facilit„˛ile acordate la privatizarea combinatului de la Gala˛i, care se cunosc oficial, Ón valoare de peste 37.858.000.000 lei, respectiv 1,25 miliarde dolari, reprezint„ 21,22% din produsul intern brut al anului 2002. Valoarea fabuloas„ oferit„ Ón numele statului rom‚n de c„tre actualul Guvern ar trebui s„-i oblige pe cei care au Ónf„ptuit acest transfer al avu˛iei na˛ionale s„ prezinte gestiunea afacerii SIDEX Ón Parlamentul Rom‚niei. Pia˛a intern„ a produselor metalurgice este Ón suferin˛„, afect‚nd un Óntreg lan˛ de societ„˛i care, prin natura lor, sunt captive ale combinatului de la Gala˛i. Œn anul 2002 din cantitatea total„ de marf„ de circa 3,5 milioane tone v‚ndut„ de ISPAT-SIDEX cantitatea de aproape 1 milion tone a fost achizi˛ionat„ de consumatori interni la pre˛uri impuse, de monopol, mult mai mari dec‚t la export. Astfel, banda la cald s-a v‚ndut cu 25% mai mult, banda la rece cu 28% mai mult, iar tabla groas„ cu 45,55% mai mult. Prin pozi˛ia de monopol ISPAT-SIDEX a Ónc„lcat grav legile Ón vigoare, cu largul concurs al autorit„˛ilor rom‚ne, Óncas‚nd Ón anul 2002 circa 60 milioane dolari Ón plus pentru produsele livrate la intern, pe seama diferen˛ei de pre˛. Aceast„ sum„ important„ Ón loc s„ contribuie la revigorarea economiei rom‚ne∫ti a intrat nedrept ∫i ilegal Ón contul ISPAT-SIDEX.
Discriminarea abuziv„ a ISPAT-SIDEX fa˛„ de consumatorii interni a influen˛at decisiv, Ón r„u, ramuri importante ale economiei rom‚ne∫ti. Multe societ„˛i comerciale au fost for˛ate s„-∫i restr‚ng„ activitatea, cu disponibiliz„ri de personal semnificative. Sunt grav afectate ∫antierele navale, produc„torii de s‚rm„, de ˛evi, de utilaje, de fapt to˛i consumatorii de tabl„, inclusiv regiile ∫i societ„˛ile na˛ionale: mine, petrol, gaze, transport, construc˛ii. Este o cauz„ important„ care determin„ reducerea exporturilor rom‚ne∫ti de ma∫ini, utilaje ∫i instala˛ii complexe. Abuz‚nd de toleran˛a Guvernului, a Consiliului Concuren˛ei Ón perioada parcurs„ din anul 2003, ISPAT-SIDEX a majorat pre˛urile produselor livrate la intern la nivele aberante. Deja tabla groas„ standard (OL 37) se vinde pe pia˛a rom‚neasc„ cu peste 430 — 450 dolari tona, Ón timp ce pre˛urile la export s-au situat sub nivelul pie˛elor externe ∫i uneori chiar ∫i sub costurile de fabrica˛ie. Urm‚nd escaladarea pre˛urilor pe pia˛a intern„, Ón pofida prevederilor legale, la finele anului 2003 ISPAT-SIDEX va atinge o îperforman˛„“ f„r„ precedent, dublarea pre˛urilor Ón numai doi ani, mult prea mult pentru o economie epuizat„, al c„rei poten˛ial productiv este incapabil de competi˛ie ∫i asigurarea resurselor necesare existen˛ei poporului rom‚n. Guvernan˛ii au g„sit Óns„, Ón compensare, sursa de venit: datoria public„, care deja a dep„∫it 20 miliarde euro, pentru care noi to˛i, cet„˛enii acestei ˛„ri, vom pl„ti dob‚nzi de aproape 2 miliarde euro pe acest an. Pre˛urile prohibitive ale produselor ISPAT-SIDEX pe pia˛a intern„ au determinat subminarea economic„ a unor unit„˛i economice ale statului, cum sunt îTepro“ Ia∫i, îPetrotub“ Roman, îSiderurgica“ Hunedoara ∫i care, astfel, au devenit victime sigure ale Ónfometatului ISPAT, pentru a fi preluate la pre˛uri derizorii.
Deja îTepro“ Ia∫i a fost Ónghi˛it, urmeaz„ celelalte.
Œntre facilit„˛ile excesive acordate de Guvern la privatizarea Combinatului SIDEX este ∫i am‚narea, prin contractul de privatizare, a pl„˛ii T.V.A. c„tre bugetul de stat, pe o perioad„ de trei ani, suplimentat„ cu ini˛iativa Camerei Deputa˛ilor de prelungire a acestei facilit„˛i Ónc„ doi ani. Aceast„ facilitate creeaz„ pentru ISPAT-SIDEX
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 avantaje care pot fi Óncadrate de c„tre Legea concuren˛ei Ón ac˛iuni de tip trust. Numai Ón anul 2002, din v‚nz„rile pe pia˛a intern„, Ón valoare de aproape 250 milioane dolari, ISPAT-SIDEX a re˛inut suma aferent„ T.V.A.-ului, de aproape 50 milioane dolari, de care firma a beneficiat Ón condi˛ii deosebit de avantajoase fa˛„ de oricare alt„ societate comercial„ care opereaz„ Ón Rom‚nia.
Œn acest mod, suma de aproape 50 milioane dolari nu ajunge la bugetul statului, ∫i a∫a Ón mare suferin˛„, ci se ofer„ plocon firmei ISPAT, iar Guvernul apas„, Ón continuare, pedala datoriei publice.
Este limpede, Ón aceste condi˛ii, c„ economia Rom‚niei este determinat„ decisiv nu de Guvernul ˛„rii, cum prevede legea fundamental„, ci de a∫a-zi∫ii investitori strategici, care Ó∫i fac propria politic„, care, de regul„, este Ómpotriva intereselor rom‚ne∫ti.
Politicienii care s-au perindat la putere Ón cei 14 ani de dup„ 1989, Ón îgenerozitatea“ lor nociv„ ∫i condamnabil„, au uitat voit c„ mai-binele binelui este r„ul binelui ∫i consecin˛ele nefaste le suport„ cet„˛eanul rom‚n.
Guvernan˛ilor le este din ce Ón ce mai greu s„ conving„ popula˛ia c„ ˛ara se afl„ pe un drum bun, at‚ta vreme c‚t s„r„cia este endemic„, majoritatea popula˛iei tr„ie∫te mai r„u dec‚t Ónainte de 1989, iar peste jum„tate se afl„ Óntr-o s„r„cie acut„.
Œn luna iunie 2003 Consiliul Concuren˛ei, dep„∫it de anvergura afacerii SIDEX, a sesizat Senatul Rom‚niei c„ Ón cadrul recentei conferin˛e de aderare îRom‚nia-Uniunea European„“ Comisia European„ a pus iar„∫i Ón discu˛ie cazul SIDEX-Gala˛i, solicit‚nd Rom‚niei s„ clarifice dimensiunea ajutorului acordat ∫i s„ plafoneze ajutoarele fiscale ∫i de alt„ natur„ acordate ISPAT-SIDEX.
Constat‚nd panta periculoas„ pe care s-a Ónscris economia rom‚neasc„ Ón procesul de a∫a-zis„ restructurare, care tinde s„ pericliteze siguran˛a na˛ional„ ∫i integrarea Ón Uniunea European„, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare cere Guvernului, institu˛iilor abilitate ale statului, inclusiv Consiliului Concuren˛ei s„ dispun„ m„suri energice pentru aplicarea prevederilor legale, combaterea politicilor de monopol ∫i a concuren˛ei neloiale. Legea trebuie impus„, pentru a dovedi c„ ∫i aceast„ ˛ar„ a noastr„ are un st„p‚n.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Prin aplicarea prevederilor acestui acord se a∫teapt„ o Ómbun„t„˛ire substan˛ial„ a situa˛iei minorit„˛ii rom‚ne din Serbia Ón sensul exercit„rii depline a drepturilor ce sunt conferite membrilor acesteia, potrivit standardelor interna˛ionale ∫i Ón˛elegerilor realizate Óntre Rom‚nia ∫i Republica Federal„ Iugoslavia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 voastre. Drept care, v„ rog s„ v„ apleca˛i pozitiv asupra acestei propuneri legislative.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
A∫ dori ca prezenta interpelare s„ constituie un semnal de alarm„ pentru cei Ón drept, iar Ón termen... nu scurt, ci imediat, s„ se asigure m„car func˛ionalitatea Ón totalitate a cabinetelor medicale existente, o dat„ cu Ónceputul noului an ∫colar.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
Chiar dac„ consiliile jude˛ene ar avea asemenea structuri de combatere a bolilor ∫i d„un„torilor plantelor, fondurile alocate pentru aceast„ activitate de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor jude˛ene sunt insuficiente.
Cele prezentate mai sus duc la dispari˛ia treptat„, prin uscare, a unui num„r important de pomi fructiferi ∫i de copaci din p„dure.
Ce program preconiza˛i s„ fie implementat Ón acest domeniu, domnule ministru?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cu privire la activitatea fitosanitar„, sigur c„ s-au reorganizat, conform legii, Direc˛iile jude˛ene fitosanitare. Ele nu mai au personalitate juridic„, dar asta nu Ónseamn„ c„ ele nu-∫i fac datoria. Noi mai avem o asemenea activitate ∫i la Consiliile jude˛ene. Anul acesta a fost un atac foarte puternic de omizi. Nici noi n-am fost preg„ti˛i. Fondurile noastre au fost numai de 4,5 miliarde pentru interven˛ii, dar noi facem asemenea interven˛ii Ómpreun„ cu consiliile locale ∫i consiliile jude˛ene pe aliniamentele publice, dar nu putem s„ pl„tim ∫i tratamentele pe care trebuie s„ le fac„ fiecare pe proprietatea lui. Trebuie s„ coordon„m mai bine, Ómpreun„ ∫i cu proprietarii livezilor ∫i planta˛iilor care sunt Ón cur˛i sau Ón anumite parcele, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ putem s„ lupt„m mai bine Ómpreun„ Ómpotriva unui atac cum a fost cel de anul acesta, care a explodat, pur ∫i simplu, ∫i a fost destul de extins, aproape Ón toat„ ˛ara.
Œn acest proces, o component„ important„ este corelarea num„rului de salaria˛i Ón func˛ie de volumul presta˛iilor cerute de pia˛a de transport. Un indice important care m„soar„ eficien˛a c„ilor ferate Ón Europa este productivitatea pe salariat. Calea Ferat„ Rom‚n„ realizeaz„ circa 280.000 tone kilometru pe salariat. Pentru compara˛ie men˛ion„m c„ media productivit„˛ii Ón Uniunea European„ este de circa 600.000 tone kilometru pe salariat, iar Ón ˛„rile candidate este de circa 360.000 tone pe salariat.
Œn perspectiva integr„rii europene a Rom‚niei, accesul pe infrastructura feroviar„ a ˛„rii noastre va fi liber ∫i companiile de transport feroviar din celelalte ˛„ri ne vor concura pe pia˛a noastr„.
Dac„ la acel moment nu vor avea productivit„˛i comparabile, C„ile Ferate Rom‚ne vor fi Ón pericol de a-∫i restr‚nge drastic activit„˛ile sau chiar de a fi eliminate de pe segmente mari de pia˛„, cu efecte sociale ∫i economice majore.
Actualul program de reducere de personal este un pas obligatoriu Ón continuarea procesului de restructurare a sistemului de transport din Rom‚nia, Ón vederea eficientiz„rii acestuia ∫i a consolid„rii pozi˛iei sale pe pia˛a de transport. Reducerea de personal nu este o m„sur„ singular„, ea se aplic„ simultan cu alte m„suri privind privatizarea Ón ritm accelerat a activit„˛ilor externalizate Ón filiale, reorganizarea gestion„rii infrastructurii feroviare Ón func˛ie de intensitatea traficului, prin implementarea unor proceduri de lucru specifice pentru liniile de cale ferat„ cu trafic redus. Automatizarea unor procese de produc˛ie, prin introducerea unui sistem informatic integrat al c„ii ferate, modernizarea transportului de c„l„tori prin extinderea ofertei de servicii, prin introducerea de automotoare diesel, reducerea num„rului de structuri teritoriale ale companiilor feroviare,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 107/18.IX.2003 reducerea num„rului de depouri ∫i revizii de vagoane, simplificarea liniei de comand„ prin eliminarea verigilor intermediare de conducere a activit„˛ii locomotivelor ∫i vagoanelor etc.
To˛i salaria˛ii care sunt inclu∫i Ón programul de reduceri de personal din sistemul de transport feroviar beneficiaz„ de protec˛ie social„ conform prevederilor Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/27 februarie 2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.