Vintil„ Matei

## **Domnul Vintil„ Matei:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îIndependen˛a Rom‚niei— permanen˛„ istoric„ ∫i rezonan˛„ contemporan„. R‚mnicu Ón anii 1877 — 1878“.

Ziua de 9 mai Ómi ofer„ fericitul prilej de a aminti importan˛a istoric„ a procesului de dob‚ndire a independen˛ei ∫i integrit„˛ii poporului rom‚n.

Evolu˛ia economic„ ∫i social-politic„ a statului rom‚n dup„ anul 1859 a demonstrat c„ deplina independen˛„ fa˛„ de Imperiul Otoman nu putea fi dec‚t un pas inevitabil.

Printr-o lupt„ abil„ ∫i curajoas„ pe t„r‚mul diploma˛iei, Rom‚nia izbutise s„ cucereasc„ aproape toate atributele neat‚rn„rii ∫i suveranit„˛ii na˛ionale. Lupta pentru desprinderea total„ de Poart„ nu putea fi Óns„ Óncununat„ de succes dec‚t Óntr-o conjunctur„ european„ favorabil„, aceasta ivindu-se Ón anii 1875 — 1876, o dat„ cu intensificarea mi∫c„rii de eliberare na˛ional„ a popoarelor balcanice ∫i cu amestecul marilor puteri europene Ón solu˛ionarea crizei orientale.

Œn vara anului 1875, popula˛ia din Bosnia ∫i Her˛egovina s-a ridicat Ómpotriva autorit„˛ii otomane pentru ca, un an mai t‚rziu, s„ se ridice la lupt„ ∫i bulgarii, Ón timp ce Serbia ∫i Muntenegru declarau r„zboi Turciei. Rusia, erijat„ Ón protectoarea tuturor slavilor, a declarat ∫i ea r„zboi Imperiului Otoman ∫i, Óncheind un tratat cu Rom‚nia, a trecut Dun„rea cu armatele sale, dublate de armatele Rom‚niei. Œn aceste condi˛ii, era evident c„ ˛ara noastr„ Ó∫i va putea modifica statutul interna˛ional, lucru f„cut, de altfel, prin Actul de la 9 mai 1877.

Am s„rb„torit zilele acestea 127 de ani de la proclamarea independen˛ei de stat a Rom‚niei, eveniment crucial Ón via˛a na˛iunii noastre, moment important pe calea moderniz„rii ∫i dezvolt„rii Ómplinirii idealului de unitate na˛ional„.

Ziua de 9 mai 1877, atunci c‚nd ceasul istoriei a b„tut ∫i pentru Ómplinirea marelui act visat at‚tea veacuri de rom‚ni, a adus Ónf„ptuirea unui ideal— ob˛inerea independen˛ei absolute a Rom‚niei, rezultat al unui proces Óndelungat de lupt„ ∫i voin˛„ a na˛iunii.

Cuvintele solemne rostite atunci de Mihail Kog„lniceanu: îSuntem independen˛i, suntem na˛iune de sine st„t„toare“ — exprimau cel mai bine voin˛a rom‚nilor.

Œn r‚ndurile Armatei Rom‚ne, care s-a acoperit de glorie la Grivi˛a, Plevna ∫i Sm‚rdan, au luptat cu eroism ∫i abnega˛ie rom‚ni de pretutindeni. Sentimentul de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 68/20.V.2004 solidaritate, Ón acele momente de Óncordare, i-a impresionat pe contemporani, iar prin c‚∫tigarea egalit„˛ii juridice cu celelalte state Rom‚nia a putut astfel s„ desf„∫oare o politic„ extern„ proprie Ón raport cu interesele sale na˛ionale.

Vestea proclam„rii independen˛ei, primit„ Ón aceea∫i zi, prin telegrama Consiliului de Mini∫tri, a determinat adeziunea total„ a locuitorilor din R‚mnicu-V‚lcea.