Viorel Arion

## **Domnul Viorel Arion:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„, tot de la aceast„ tribun„, un coleg senator a evocat semnifica˛ia istoric„ a Revolu˛iei anticomuniste ∫i antisovietice din Ungaria, desf„∫urate Ón perioada 23 octombrie—4 noiembrie 1956. Ast„zi acela∫i lucru l-a f„cut ∫i onorabilul nostru coleg, senatorul György Frunda.

Ast„zi, c‚nd se Ómplinesc exact 50 de ani de la acel cutremur politic din blocul sovietic, cu ample ∫i durabile reverbera˛ii Ón tot spa˛iul central ∫i sud-est european, intrat cu de-a sila dup„ cel de-Al Doilea R„zboi Mondial sub domina˛ia Kremlinului, presa noastr„ dedic„ p„r˛i semnificative evenimentelor de acum o jum„tate de secol din Ungaria. ™i bine face, Óntruc‚t astfel mai afl„ ∫i marele public de la noi despre o pagin„ tragic„ a istoriei postbelice europene, caracterizat„, dincoace de nefasta Cortin„ de Fier, de atotputernicia sufocant„ a regimurilor socialiste totalitare de inspira˛ie marxist-leninist-stalinist„.

Vecinii no∫tri maghiari au toat„ Óndrept„˛irea de a fi m‚ndri pentru curajul de care au dat dovad„ Ón toamna lui 1956, Ónfrunt‚nd tancurile sovietice ∫i denun˛‚nd deschis ororile unui sistem politic, economic ∫i social care pretutindeni se afl„ la polul opus al aspira˛iilor na˛ionale de libertate, progres organic ∫i prosperitate colectiv„ ∫i individual„.

Se cuvine Óns„, Ón context, a rosti un cuv‚nt pentru omagierea ∫i a acelora, nu pu˛ini ∫i nu mai pu˛in curajo∫i, care Ón Rom‚nia acelei perioade s-au solidarizat pe fa˛„ cu Revolu˛ia Maghiar„, drept pentru care au avut de suportat represiunea stalinist„ a autorit„˛ilor de la Bucure∫ti. M„ refer Ón principal la tinerii din vestul ˛„rii, de la Cluj ∫i mai ales de la Timi∫oara, care, pe fundalul desf„∫ur„rii evenimentelor din Ungaria, caracterizate de Moscova ∫i de acoli˛ii ei drept îcontrarevolu˛ie“, au trecut, la o alt„ scar„ dec‚t la Budapesta, la ac˛iuni f„˛i∫e de protest Óndreptate Ómpotriva regimului comunist.

Nu doresc s„ fac nici m„car un rezumat al temeiniciei studiilor istorice Óntreprinse Ón ultimii ani despre protestele anticomuniste Ónregistrate Ón octombrie—noiembrie 1956 Ón ora∫e importante din Rom‚nia, Ón schimb, ˛in s„ reamintesc cel pu˛in de ac˛iunea de protest a studen˛imii din Timi∫oara, care la numai o s„pt„m‚n„ dup„ Ónceputul Revolu˛iei Maghiare a Óndr„znit s„ se manifeste pe fa˛„ Ómpotriva regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej ∫i care

n„zuia la angrenarea popula˛iei din ora∫ul de pe Bega la o revolt„ general„.

Nucleul principal al ac˛iunii de protest din 30—31 octombrie 1956 s-a plasat la Institutul Politehnic, mai precis la Facultatea de Mecanic„, ai c„rei studen˛i din ultimii ani de studii au redactat un memoriu ce sintetiza revendic„ri de ordin general, nu doar studen˛esc. Dintre acestea, le reamintesc pe cele mai importante: lichidarea definitiv„ a cultului personalit„˛ii; desfiin˛area sistemului de norme ∫i cote Ón industrie, respectiv Ón agricultur„; cre∫terea salariilor; retragerea imediat„ a trupelor sovietice din Rom‚nia; Óncheierea de conven˛ii comerciale cu toate statele, inclusiv cu cele capitaliste; eliminarea obligativit„˛ii studierii limbii ruse; libertatea presei ∫i a cuv‚ntului.