Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·2 noiembrie 2006
Senatul · MO 156/2006 · 2006-11-02
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Cornelia Cazacu (P.N.L.-P.D.) — despre campania îParlamentele unite pentru combaterea violen˛ei Ón familie Ómpotriva femeilor“, desf„∫urat„ Ón perioada 2006—2008; — Angel TÓlv„r (P.S.D.) — declara˛ie privind blocarea activit„˛ii administra˛iei publice Ón jude˛ul Vrancea; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie privind revendic„rile organiza˛iei Statusul Romano-Catolic asupra tuturor cl„dirilor din centrul marilor ora∫e din Ardeal; — Emil R„zvan Theodorescu (P.S.D.) — despre necesitatea cre„rii unui canal de televiziune pentru Parlament; — Frunda György (U.D.M.R.) — comemorarea Revolu˛iei Ungare din 1956; — Viorel Arion (P.N.L.-P.D.) — despre ac˛iunile de solidaritate ale rom‚nilor cu Revolu˛ia Ungar„ din 1956; — Viorel Arca∫ (P.S.D.) — despre ministrul economiei ∫i comer˛ului, Ioan Codru˛ ™ere∫, ∫i favorurile oferite îTermoelectrica“; — Aurel Ardelean (P.R.M.) — declara˛ie privind Monumentul Marii Uniri de la Arad; — Nicolae Marian Iorga (P.R.M.) — declara˛ie privind situa˛ia de la S.C. îNitramonia“ F„g„ra∫
Aprobarea ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru
· other · adoptat
· other
· other
Not„ pentru exercitarea de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale asupra urm„toarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, republicat„: — Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 4 din Legea nr. 469/2002 privind unele m„suri pentru Ónt„rirea disciplinei contractuale; Pagina 3–9 9–10; 11–12
· other
· other
· other
· other
· other
· other
110 de discursuri
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
O s„ v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„ ∫i, conform practicii noastre, p‚n„ la str‚ngerea cvorumului o s„ Óncepem cu declara˛iile politice.
Invit Ónt‚i la microfon, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., pe doamna senator Cornelia Cazacu.
Se preg„te∫te domnul Angel TÓlv„r, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.
Doamna Cazacu, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul central.
Parlamentul Rom‚niei este chemat, al„turi de parlamentele na˛ionale ale tuturor celorlalte state participante, s„ adopte, cu ocazia lans„rii campaniei, o declara˛ie solemn„ prin care s„ se afirme voin˛a Legislativului Ón ce prive∫te combaterea violen˛ei Ón familie Ómpotriva femeilor.
Pentru reu∫ita acestei misiuni, ce ˛ine nu numai de dimensiunea diploma˛iei parlamentare, am ∫i voi avea nevoie de sprijinul, colaborarea ∫i participarea activ„ a dumneavoastr„, a tuturor colegilor parlamentari, senatori ∫i deputa˛i, indiferent de partidul pe care Ól reprezint„ sau pe listele c„ruia au candidat, pentru ca ∫i Ón Rom‚nia aceast„ ac˛iune, toate programele ∫i proiectele ce se vor desf„∫ura Ón cadrul campaniei îParlamentele unite pentru combaterea violen˛ei Ón familie Ómpotriva femeilor“, s„ se bucure de succes.
V„ mul˛umesc anticipat.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei a constatat cu Óngrijorare recrudescen˛a fenomenului violen˛ei Ón familie Ómpotriva femeilor, fenomen ce reprezint„ o Ónc„lcare grav„ a drepturilor omului, fenomen care se manifest„ Ón toate statele membre.
Œn numele valorilor ap„rate ∫i promovate de Consiliul Europei, care, Ón actuala sa componen˛„, a c„p„tat o adev„rat„ dimensiune paneuropean„, Adunarea Parlamentar„ a decis s„ dezvolte, Ón cooperare cu parlamentele na˛ionale ale statelor membre, ale statelor cu statut de observator, cu Parlamentul European ∫i Consiliul Nordic, potrivit Rezolu˛iei nr. 1.512/2006 ∫i Recomand„rii nr. 1.759/2006, campania îParlamentele unite pentru combaterea violen˛ei Ón familie Ómpotriva femeilor“, campanie care va fi lansat„ la data de 27 noiembrie 2006 la Madrid ∫i se va desf„∫ura Ón perioada 2006—2008.
Aceast„ campanie trebuie s„ consolideze contribu˛ia parlamentelor na˛ionale, deci ∫i a Parlamentului Rom‚niei, Ón ce prive∫te prevenirea ∫i combaterea eficient„ a violen˛ei Ón familie Ómpotriva femeilor.
Œntruc‚t la nivelul Adun„rii Parlamentare Senatul Rom‚niei m-a desemnat s„ reprezint Parlamentul Rom‚niei, Ómi revine misiunea complex„ de a fi persoana de leg„tur„ cu reprezentan˛ii celorlal˛i participan˛i la aceast„ campanie. Œn aceast„ calitate, am participat, Ón perioada 18—20 octombrie, la o Óntrunire de lucru preg„titoare Ón vederea demar„rii campaniei.
™i eu Ói mul˛umesc doamnei Cazacu pentru importanta declara˛ie politic„.
Œl invit la microfon pe domnul senator Angel TÓlv„r, din partea Grupului P.S.D.
Se preg„te∫te doamna senator Verginia Vedina∫, din partea Grupului P.R.M.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comunitatea jude˛ului Vrancea s-a aflat Óntr-o situa˛ie care, din p„cate, a durat o lung„ perioad„ de timp: aceea de imposibilitate de desf„∫urare a ∫edin˛elor ordinare ale consiliului jude˛ean, din cauza lipsei consilierilor P.N.L., P.D., P.C. ∫i P.N.G.
Scopul a fost clar. Dac„ nu prin alegeri, atunci printr-un puci de amatori Alian˛a D.A. a Óncercat s„ preia pre∫edin˛ia consiliului jude˛ean. Iat„ Óns„ c„, s„pt„m‚nal, prin fiecare nou„ absen˛„ de la ∫edin˛e, consilierii portocalii au dovedit c„ ei sunt mai Ónt‚i politicieni ∫i mai apoi membri ai comunit„˛ii. Spun asta pentru c„ numai astfel poate fi explicat„ Ónc„p„˛‚narea cu care au ales s„-i sfideze pe vr‚nceni, lipsind nejustificat de la ∫edin˛ele consiliului jude˛ean ∫i Ómping‚nd, Óncet, dar sigur, Óntreaga administra˛ie public„ spre o stare de blocaj, ale c„rei consecin˛e sunt dintre cele mai grave.
Imposibilitatea adopt„rii hot„r‚rii cu privire la rectificarea bugetului ∫i repartizarea sumelor necesare Direc˛iei Generale de Asisten˛„ Social„ ∫i Protec˛ie a Copilului Vrancea a f„cut ca, Ón acest moment, 12.682 de suflete, copii institu˛ionaliza˛i ∫i persoane cu
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 handicap din jude˛ul Vrancea, s„ ajung„ Ón situa˛ia umilitoare de a suferi de foame ∫i frig, din cauza lipsei de responsabilitate a consilierilor jude˛eni ai puterii, care nu au venit la ∫edin˛e. Din acela∫i motiv, nici salariile pe luna septembrie nu au putut fi pl„tite celor 866 de salaria˛i ai Direc˛iei Generale de Asisten˛„ Social„ ∫i Protec˛ia Copilului, dintre care 265 sunt asisten˛i maternali.
Pentru prima dat„ de c‚nd exist„ sistemul vr‚ncean de protec˛ie ∫i asisten˛„ social„, colegiul director a dat publicit„˛ii un apel adresat Pre∫edin˛iei, institu˛iilor guvernamentale, asocia˛iilor ∫i funda˛iilor de profil, Avocatului Poporului, Prefecturii Vrancea, consiliului jude˛ean ∫i consilierilor jude˛eni, Ón care solicit„ sprijin pentru a ie∫i din aceast„ situa˛ie disperat„.
Mai mult, din cauza Ónc„lc„rii legii de c„tre cei 22 de consilieri, nu s-au putut adopta hot„r‚rile cu privire la rectific„rile bugetare. Ca urmare, consiliile locale din jude˛ul meu nu vor mai putea pl„ti facturile pentru hran„, utilit„˛i, servicii, lucr„ri, ceea ce va duce la perceperea unor penaliz„ri de Ónt‚rziere.
Mul˛umesc domnului Angel TÓlv„r pentru declara˛ia politic„ prezentat„ ∫i o invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedina∫.
Se preg„te∫te domnul academician R„zvan Theodorescu. Ave˛i cuv‚ntul, doamna Vedina∫.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dragi colegi,
Doresc ca declara˛ia mea politic„ de ast„zi s„ fie un semnal de alarm„ pentru autorit„˛ile statului asupra situa˛iei disperate cu care se confrunt„ Ardealul, unde aproape toate cl„dirile din centrul ora∫elor sunt revendicate de aceea∫i organiza˛ie, denumit„ Statusul Romano-Catolic, format„ din reprezentan˛i ai catolicilor maghiari, organiza˛ie care nu a fost niciodat„ recunoscut„ ca persoan„ juridic„ ∫i care se bucur„ de sus˛inerea U.D.M.R.-ului.
Aceast„ organiza˛ie sus˛ine cu t„rie c„ centrul marilor ora∫e ardelene a apar˛inut Bisericii Romano-Catolice. Œn unele cazuri, ea se folose∫te de faptul c„ statul rom‚n nu ∫i-a intabulat dreptul de proprietate Ón cartea funciar„, iar Ón altele retrocedarea se face pe baza unor acte care sunt discutabile din punct de vedere al legalit„˛ii ∫i veridicit„˛ii lor.
Œn realitate, multe din cl„dirile din centrul marilor ora∫e ardelene au fost construite din fostele fonduri care au existat Ón secolul al XIX-lea, respectiv fondul de studii, de religie, de burse, fonduri Ónfiin˛ate de Maria Tereza, pe care, Óntr-o anumit„ perioad„, numai le-a administrat Statusul Romano-Catolic, f„r„ a fi vreodat„ proprietarul lor.
Œn prezent, numai Ón Cluj exist„ aproape 200 de imobile care sunt revendicate Ón centrul istoric, Óntre care se afl„ muzee, spitale, biblioteci, nu numai din Cluj, ci ∫i din alte mari ora∫e din Ardeal, cum ar fi Oradea, Arad, Timi∫oara, Alba Iulia, Sibiu, Sighi∫oara, Bra∫ov. Statusul Romano-Catolic nu a fost niciodat„ recunoscut ca proprietar al averilor, cl„dirilor ∫i terenurilor pe care le revendic„ ∫i, culmea!, le ∫i prime∫te acum, Ón baza discutabilei Legi nr. 127/2005 de modificare a Legii nr. 10/2001.
Astfel, o adres„ din 1912 cu nr. 30.918 a Ministerului Cultelor din Budapesta precizeaz„ c„ toate aceste averi nu formeaz„ proprietate particular„, ci sunt îfunda˛iuni de natur„ perpetu„“, iar corpora˛iile, Óntre care ∫i Statusul, sunt numai administratori ai acestor averi. Mai mult chiar,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 art. 45 al Tratatului de la Trianon prevede c„ Ungaria renun˛„ Ón favoarea Rom‚niei la toate drepturile ∫i teritoriile fostei monarhii austro-ungare, ceea ce Ónseamn„ c„ toate averile statului maghiar reveneau statului rom‚n, inclusiv cele pe care le pretinde acest a∫a-zis Status Romano-Catolic.
Mul˛umesc ∫i eu doamnei Verginia Vedina∫ pentru declara˛ia prezentat„ ∫i Ól invit la microfon pe domnul senator R„zvan Theodorescu.
Se preg„te∫te domnul senator György Frunda.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
De fapt, nu e at‚t o declara˛ie politic„, c‚t declara˛ie politic„ de media.
Suntem, doamnelor ∫i domnilor colegi, Ón pragul unui moment pe care nu-l prea a∫tept„m, de care nu prea ∫tim ∫i care se va desf„∫ura imediat dup„ lunile care urmeaz„ lui 1 ianuarie 2007.
Este vorba de o problem„ foarte delicat„, Ón care, paradoxal, Parlamentul Rom‚niei, ambele Camere, se afl„ p‚n„ la un punct Óntr-o situa˛ie foarte bine ∫i de la punct Ónainte Óntr-o situa˛ie care nu exist„ ca atare.
Acum c‚teva zile, la Geneva, a avut loc o Ónt‚lnire, Ón ultima zi a lucr„rilor Uniunii Interparlamentare, a Uniunii Interparlamentare cu Uniunea European„ de Radio ∫i Televiziune ∫i s-a analizat ceea ce se nume∫te Ón limbajul de radioteleviziune, care este un limbaj anglo-saxon, îthe dedicated TV stations“, sta˛iile dedicate ac˛iunilor parlamentare integral, televiziunile Parlamentelor.
Ei bine, cum st„m noi aici? Aceast„ chestiune este Ón toate parlamentele europene ∫i Ón Parlamentul European
o chestiune rezolvat„ de c‚˛iva ani buni. Parlamentul European, B.B.C.-ul pentru Anglia, un anumit canal pentru Fran˛a — îPublic Sénat“ se nume∫te —, Slovenia, Ucraina, Italia, Luxemburgul, care este topul, Grecia, iar dincolo de ocean, nu mai spun, Statele Unite, dar ∫i Chile, Ón Africa, Ón Nigeria, ∫i harta este foarte divers„, au televiziuni ale Parlamentelor respective. Uneori chiar dou„ televiziuni, pentru Senat ∫i pentru Camera Deputa˛ilor. Discu˛ia de la Geneva era o discu˛ie de la sine Ón˛eleas„, c„ci ele exist„, era discu˛ia asupra grilelor, asupra timpilor, erau bro∫uri editate de diversele parlamente.
Œn ce situa˛ie suntem noi?
V„ informez ∫i, prin dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, a∫ vrea ca cel pu˛in la Senat s„ se ia la nivelul conducerii o anumit„ atitudine.
Noi, prin grija de salutat a succesivelor administra˛ii ale Senatului din ultimii ani, avem 90% din tehnologie preg„tit„. Camera Deputa˛ilor are 100%. O tehnologie ambalat„ ∫i care st„ Ón ambalaje de mult„ vreme. Noi trebuie s„ Óncepem la un moment dat. Nimeni nu ne oblig„. Noi suntem un Parlament independent. Putem s„ nu facem nimic, dar v„ cam da˛i seama cum ar suna acest lucru c‚nd vom fi Óntreba˛i c‚˛i cabli∫ti ne preiau, pe ce satelit suntem, dac„ avem pentru Camer„ ∫i pentru… televiziune, canale separate.
™i eu mul˛umesc domnului R„zvan Theodorescu pentru declara˛ia prezentat„.
Invit la microfon pe domnul senator György Frunda ∫i se preg„te∫te domnul senator Arion Viorel.
## **Domnul Frunda György:**
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Revolu˛ia Ungar„ din 1956 a fost de fapt o revolt„ popular„. Popula˛ia Ungariei, tineri ∫i b„tr‚ni, femei ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 b„rba˛i, s-a revoltat Ómpotriva regimului comunist, a ocupa˛iei str„ine ∫i a exager„rilor regimului comunist.
Œn cele 12 zile c‚t a durat eroica revolu˛ie ungar„ popula˛ia Ungariei s-a opus pa∫nic, dar ferm Ómpotriva ocupa˛iei sovietice ∫i a dictaturii comuniste. Au dorit o Ungarie liber„, f„r„ trupe str„ine sovietice, un regim politic pluripartitist ∫i un stat de drept. Voiau de fapt o via˛„ mai bun„.
Armatele sovietice au intervenit Ón for˛„ Ómpotriva demonstran˛ilor pa∫nici. Ungurii au luat arma Ón m‚n„, dar nu au putut rezista for˛elor de ocupare, mult superioare. Trupele de ocupa˛ie au Ón„bu∫it revolu˛ia, dar nu au putut s„ Ónfr‚ng„ spiritul ∫i dorin˛a de libertate a ungurilor.
Comunitatea interna˛ional„ a reac˛ionat cu simpatie ∫i a sus˛inut Revolu˛ia Ungar„. Polonezii au donat s‚nge pentru r„ni˛ii revolu˛iei, iar atunci c‚nd revolu˛ionarii, dar ∫i cet„˛enii simpli, c„utau un refugiu din fa˛a atrocit„˛ilor ∫i brutalit„˛ilor armatelor sovietice, Austria ∫i-a deschis grani˛ele Ón fa˛a refugia˛ilor. Mii de oameni au murit pentru ideea nobil„ a revolu˛iei ∫i peste 200.000 de unguri au emigrat din ˛ara lor natal„. Toate ˛„rile Europei, dar ∫i Statele Unite sau Australia s-au dovedit gazde ospitaliere ale celor care au fost obliga˛i s„ aleag„ drumul emigr„rii.
Revolu˛ia din 1956 din Ungaria a fost prima mi∫care ampl„ popular„ care a produs o bre∫„ Ón blindajul inuman al Imperiului Ro∫u. Ea a fost urmat„ de mi∫c„ri de simpatie anticomuniste Ón ˛„rile vecine.
Demonstra˛ii de solidaritate au avut loc nu numai Ón fosta Cehoslovacie, dar ∫i la noi, Ón Rom‚nia. La Timi∫oara ∫i Bucure∫ti, la T‚rgu-Mure∫ ∫i Cluj ∫i Ón secuime mii de maghiari ∫i de rom‚ni ∫i-au ridicat glasul Ómpotriva dictaturii comuniste ∫i Ón favoarea Revolu˛iei de la Budapesta. Studen˛ii de la Universitatea Victor Babe∫ ∫i de la Universitatea Bolyai, ambele din Cluj, la fel ca ∫i cei din Timi∫oara, au ie∫it Ón strad„.
Mul˛umesc ∫i eu domnului senator Frunda pentru declara˛ia politic„.
Invit la microfon pe domnul senator Viorel Arion, din partea Grupului parlamentar îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., ∫i se preg„te∫te domnul Viorel Arca∫, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.
## **Domnul Viorel Arion:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œn urm„ cu o s„pt„m‚n„, tot de la aceast„ tribun„, un coleg senator a evocat semnifica˛ia istoric„ a Revolu˛iei anticomuniste ∫i antisovietice din Ungaria, desf„∫urate Ón perioada 23 octombrie—4 noiembrie 1956. Ast„zi acela∫i lucru l-a f„cut ∫i onorabilul nostru coleg, senatorul György Frunda.
Ast„zi, c‚nd se Ómplinesc exact 50 de ani de la acel cutremur politic din blocul sovietic, cu ample ∫i durabile reverbera˛ii Ón tot spa˛iul central ∫i sud-est european, intrat cu de-a sila dup„ cel de-Al Doilea R„zboi Mondial sub domina˛ia Kremlinului, presa noastr„ dedic„ p„r˛i semnificative evenimentelor de acum o jum„tate de secol din Ungaria. ™i bine face, Óntruc‚t astfel mai afl„ ∫i marele public de la noi despre o pagin„ tragic„ a istoriei postbelice europene, caracterizat„, dincoace de nefasta Cortin„ de Fier, de atotputernicia sufocant„ a regimurilor socialiste totalitare de inspira˛ie marxist-leninist-stalinist„.
Vecinii no∫tri maghiari au toat„ Óndrept„˛irea de a fi m‚ndri pentru curajul de care au dat dovad„ Ón toamna lui 1956, Ónfrunt‚nd tancurile sovietice ∫i denun˛‚nd deschis ororile unui sistem politic, economic ∫i social care pretutindeni se afl„ la polul opus al aspira˛iilor na˛ionale de libertate, progres organic ∫i prosperitate colectiv„ ∫i individual„.
Se cuvine Óns„, Ón context, a rosti un cuv‚nt pentru omagierea ∫i a acelora, nu pu˛ini ∫i nu mai pu˛in curajo∫i, care Ón Rom‚nia acelei perioade s-au solidarizat pe fa˛„ cu Revolu˛ia Maghiar„, drept pentru care au avut de suportat represiunea stalinist„ a autorit„˛ilor de la Bucure∫ti. M„ refer Ón principal la tinerii din vestul ˛„rii, de la Cluj ∫i mai ales de la Timi∫oara, care, pe fundalul desf„∫ur„rii evenimentelor din Ungaria, caracterizate de Moscova ∫i de acoli˛ii ei drept îcontrarevolu˛ie“, au trecut, la o alt„ scar„ dec‚t la Budapesta, la ac˛iuni f„˛i∫e de protest Óndreptate Ómpotriva regimului comunist.
Nu doresc s„ fac nici m„car un rezumat al temeiniciei studiilor istorice Óntreprinse Ón ultimii ani despre protestele anticomuniste Ónregistrate Ón octombrie—noiembrie 1956 Ón ora∫e importante din Rom‚nia, Ón schimb, ˛in s„ reamintesc cel pu˛in de ac˛iunea de protest a studen˛imii din Timi∫oara, care la numai o s„pt„m‚n„ dup„ Ónceputul Revolu˛iei Maghiare a Óndr„znit s„ se manifeste pe fa˛„ Ómpotriva regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej ∫i care
Œi mul˛umesc ∫i eu domnului Viorel Arion pentru declara˛ia politic„ prezentat„.
Œl invit la microfon pe domnul Viorel Arca∫.
Se preg„te∫te domnul profesor Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul la microfonul central, domnule senator.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
## **Domnul Viorel Arca∫:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Nu ∫tiu ce interese are domnul ministru al economiei Codru˛ ™ere∫ ∫i nici unde vrea s„ se angajeze dup„ ce nu va mai de˛ine func˛ia de ministru, dar cert este c„ ceea ce vrea s„ fac„ la îTermoelectrica“ miroase a Ón∫el„ciune de zile mari ∫i a aranjament politico-economic.
Av‚nd la baz„ o motiva˛ie superficial„, ∫i anume c„ societatea nu poate face fa˛„ presiunii unei datorii at‚t de mari, ministrul ™ere∫ a decis pur ∫i simplu s„ ∫tearg„ datoriile îTermoelectrica“, Ón sum„ de 900 milioane euro.
Sunt foarte curios s„ aflu cum a reu∫it îTermoelectrica“ s„-l conving„ pe ministrul ™ere∫ s„ fac„ acest gest de caritate. Sunt ∫i mai curios s„ aflu, ∫i, cu siguran˛„, ∫i ministrul ™ere∫ ar trebui s„-∫i manifeste curiozitatea Ón acest sens, unde s-au evaporat ace∫ti bani, dat fiind c„ dac„ contribuabilii, persoane fizice sau firme, nu-∫i pl„tesc la timp facturile c„tre îTermoelectrica“ imediat se trezesc cu apa cald„ ∫i c„ldura t„iate.
Œnainte s„ verifice sursa acestor datorii ∫i circuitul banilor Ón cadrul îTermoelectrica“, ministrul ™ere∫ s-a gr„bit s„ ∫tearg„ o datorie care se apropie de un miliard de euro. Culmea, face acest lucru cu mult„ non∫alan˛„, de∫i Comisia European„ s-a pronun˛at clar Ómpotriva acestui ajutor acordat îTermoelectrica“. Dar ministrului ™ere∫ nu-i pas„ de opinia Comisiei Europene ∫i de avertismentele acesteia ∫i, bineÓn˛eles, ministrului ™ere∫ nu-i pas„ de popula˛ie.
Cu ce sunt de vin„ eu, dumneavoastr„, locuitorii ora∫ului meu, locuitorii ora∫elor dumneavoastr„, cu ce sunt de vin„ to˛i cet„˛enii acestei ˛„ri, Ónc‚t trebuie s„ suporte din buzunarul propriu prostul management ∫i salariile colosale ale directorilor din îTermoelectrica“?
Dac„ Ómp„r˛im 900 milioane de euro la 20 milioane de cet„˛eni, reiese c„ fiecare cet„˛ean al Rom‚niei trebuie s„ suporte din propriul buzunar 45 euro Ón contul îTermoelectrica“. Pentru c„ asta o s„ se Ónt‚mple Ón realitate: ∫tergerea datoriilor îTermoelectrica“ Ónseamn„ mai pu˛ini bani la bugetul de stat, respectiv o presiune suplimentar„ pe averile ∫i salariile cet„˛enilor.
De ce s„ fie obligat cet„˛eanul obi∫nuit, care Ó∫i pl„te∫te la timp factura de ap„ cald„ ∫i c„ldur„, s„ pl„teasc„ Ón plus pentru îTermoelectrica“? Ce avantaj are el de pe urma acestei afaceri? Va primi c„ldur„ mai ieftin„? Va fi iertat de plata unor facturi?
Mul˛umesc ∫i eu, domnule senator Arca∫, pentru declara˛ia politic„ prezentat„.
Œl invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
## **Domnul Aurel Ardelean:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Prin declara˛ia politic„ de ast„zi doresc s„ prezint c‚teva aspecte privind Monumentul Marii Uniri care se dore∫te a fi realizat la Arad, cunosc‚nd fiind faptul c„ Marea Unire este actul fundamental al Óntregii noastre istorii.
Au trecut deja 3 ani de c‚nd ne lupt„m pentru ca la Arad s„ ridic„m un moment dedicat celui mai important eveniment istoric din via˛a poporului rom‚n, momentul Ón care visul de veacuri al Ónainta∫ilor no∫tri a fost concretizat: unirea tuturor teritoriilor rom‚ne∫ti Óntr-un stat unitar.
Consider c„ prin construc˛ia acestui monument la Arad, acolo unde marele patriot Vasile Goldi∫ a elaborat, al„turi de corifeii Marii Uniri, modalitatea prin care rom‚nii vor duce la Óndeplinire îunirea acelor rom‚ni ∫i a tuturor teritoriilor locuite de d‚n∫ii cu Rom‚nia“, vom onora cum se cuvine istoria neamului rom‚nesc. A fost un moment istoric de importan˛„ maxim„ pentru poporul rom‚n, tot a∫a cum realizarea la Arad a Monumentului Marii Uniri de la 1918 are o semnifica˛ie deosebit„ nu doar pentru ar„deni, ci pentru Óntreaga na˛iune, acesta fiind un simbol na˛ional.
Al„turi de colegii mei, distinse personalit„˛i ale Aradului ∫i membri ai consiliului director al Asocia˛iei pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri, Ómpreun„ cu asocia˛iile îCultul Eroilor“ ∫i Asocia˛ia Veteranilor de R„zboi ∫i Consiliul Na˛ional al Persoanelor V‚rstnice, Óntrunite recent Ón ∫edin˛„ comun„, am analizat m„surile stabilite de ale∫ii locali ar„deni privind ridicarea Monumentului Marii Uniri la Arad.
Œn urma acestei analize, am constat c„ planul propus de c„tre autorit„˛ile locale este lipsit at‚t de logic„, c‚t ∫i de eficien˛„, privindu-l mai mult ca pe un proiect care ar Óngreuna situa˛ia Ón loc s„ o solu˛ioneze, de∫i de la bugetul statului au fost alocate fondurile necesare pentru ridicarea Monumentului Marii Uniri.
Prin hot„r‚rea consiliului local privind sistematizarea Pie˛ei Avram Iancu, deplasarea ∫i mutarea Monumentului Osta∫ului Rom‚n ∫i amplasarea Ón locul acestuia a Monumentului Marii Uniri Ón aceast„ pia˛„ nu a fost realizat dezideratul propus de Asocia˛ia pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri la Arad, loca˛ia propus„ de consiliul local fiind necorespunz„toare, iar costurile de implementare mult prea mari.
Mul˛umesc domnului senator Viorel Ardelean pentru declara˛ia politic„ prezentat„.
Din sal„
#43864Aurel Ardelean!
Dar cum am spus?
Mul˛umesc domnului senator Aurel Ardelean pentru importanta declara˛ie politic„ pe care a prezentat-o.
Din p„cate, de la celelalte partide mai sunt doi colegi Ónscri∫i care nu se g„sesc Ón sal„, a∫a c„ Ómi face o pl„cere deosebit„ s„-l invit pe domnul senator Nicolae Iorga, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., s„-∫i prezinte declara˛ia politic„ la microfonul central.
Ave˛i cuv‚ntul, al„turi de mul˛umirile noastre pentru modul exemplar Ón care v-a˛i ocupat de delega˛ia Estoniei.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntotdeauna colegii de peste hotare sunt foarte bine primi˛i la Bra∫ov, Ón partea occidental„ a Rom‚niei.
Stima˛i colegi,
Rosteam de la aceast„ tribun„ ∫i lunea trecut„, ∫i lunea de dinaintea zilei de lunea trecut„, ∫i m„ refeream la problemele majore pe care le are îNitramonia“ din F„g„ra∫. Probabil c„ a˛i v„zut ∫i dumneavoastr„ la televizor, era c‚t pe ce s„ fac„ îBum!“.
Œn ziua de joi, c‚nd am plecat spre Bra∫ov, am fost sunat de liderul sindical de la îNitramonia“, Lucian Cupu, care era disperat ∫i mi-a spus c„ nu-i g„se∫te pe mai-marii jude˛ului, iar îElectrica“ a oprit curentul la îNitramonia“ Ón plin proces de fabrica˛ie.
Acolo se fabric„ nitroglicerin„, dinamit„, pulberi ∫i a∫a mai departe, iar o duduie foarte senin„ sau senil„, nu ∫tiu cum s„ o cataloghez, purt„toarea de cuv‚nt a regiei electrice, spunea s„ nu ne facem nicio problem„, c„ s-au consultat ei ∫i cu al˛i speciali∫ti ∫i poate s„ stea Ónchis curentul ∫i vreo 20 minute, c„ nu este pericol de explozie. Ba este, ∫i eu v„ garantez c„, dac„ se vor repeta asemenea chestiuni, acolo vom avea mari probleme ∫i tare mi-e team„ c„ vom rade, datorit„ acestui eveniment, ∫i o parte din jude˛ul Sibiu.
A∫a c„ revin la domnul R„zvan Or„∫anu ∫i solicit Ón regim de urgen˛„ s„ ia m„surile care se impun pentru rezolvarea situa˛iei grave Ón care se afl„ aceast„ societate produc„toare de material exploziv.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
™i eu Ói mul˛umesc domnului senator Nicolae Iorga pentru declara˛ia politic„ prezentat„.
Stima˛i colegi,
Cu aceast„ ultim„ declara˛ie, am epuizat cererile de declara˛ii politice din partea diverselor grupuri parlamentare, repet, cu dou„ excep˛ii, doi distin∫i senatori, care s-au Ónscris, dar nu sunt Ón sal„, deci Ómi este imposibil s„ le dau cuv‚ntul. Sper c„ m„ ve˛i scuza pentru aceast„ impolite˛e, dar nu pot s„ le dau cuv‚ntul nefiind Ón sal„.
Pe fi∫ele noastre de prezen˛„ ∫i-au anun˛at p‚n„ acum prin cartele prezen˛a un num„r de 76 de senatori, 61 fiind absen˛i, din care 7 sunt mini∫tri Ón cadrul Guvernului, 12 sunt Ón delega˛ii speciale, unul Ón concediu medical.
V„ propun s„ trecem la lucr„rile noastre ∫i s„ Óncepem cu aprobarea ordinii de zi.
La ordinea de zi v„ propun o singur„ modificare: punctul 3 din ordinea de zi distribuit„, respectiv proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul concesiunilor de bunuri proprietate public„, Óntruc‚t are un foarte mare num„r de amendamente, v„ propun s„ Ól trecem pe locul 12, dup„ legile organice.
- Deci, cu aceast„ modificare pe care v-o propun, a∫
- dori s„ supun aprob„rii dumneavoastr„ ∫i invit ∫i colegii... Dac„ sunt alte observa˛ii sau sugestii? Domnul senator Funar.
Microfonul nr. 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
™i grupul nostru parlamentar este de acord cu permut„rile pe care le-a˛i propus, dar, Ón afar„ de acestea, am vrea s„ supunem aten˛iei plenului Senatului, cu acordul ∫i sprijinul dumneavoastr„, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, ∫i o problem„ organizatoric„, respectiv legat„ de programul de lucru pentru aceast„ s„pt„m‚n„.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
Despre ce este vorba? Abia joi dup„-amiaz„, c‚nd marea majoritate a colegilor au plecat deja spre circumscrip˛iile electorale, au ajuns la grupurile parlamentare proiectele de buget pe anul 2007. Œn total sunt circa 6.200 de pagini, pentru vreo 40-50 de ordonatori principali de credite, iar Ón Biroul permanent al Senatului ∫i Ón Birourile permanente reunite s-a propus ca timp pentru studierea acestor proiecte de buget ∫i depunerea amendamentelor p‚n„ luni, s„pt„m‚na viitoare, iar, Ón paralel, Ón comisiile permanente s„ se treac„ deja la dezbaterea unora dintre aceste proiecte.
f n‚nd seama de faptul c„ este foarte scurt timpul necesar pentru studierea acestor proiecte de buget ∫i pentru depunerea amendamentelor, Grupul parlamentar al P.R.M. supune aten˛iei, doamnelor ∫i domnilor senatori, propunerea de prelungire cu Ónc„ o s„pt„m‚n„ a timpului necesar pentru studierea proiectelor de buget ∫i pentru depunerea amendamentelor ∫i dezbaterea Ón comisiile de specialitate a amendamentelor care se depun la proiect. Mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc foarte mult, domnul senator. Am luat not„ de propunerea dumneavoastr„.
Din p„cate, nu suntem competen˛i s„ decidem noi. Programul de lucru Ón ceea ce prive∫te bugetul a fost decis de Birourile permanente reunite, Óntruc‚t e un program care ˛ine cont de faptul c„ dezbaterile sunt Ón ∫edin˛„ comun„.
Propunerea mea, dac„-mi permite˛i, ∫i dac„ v„ las„ domnul senator s„ asculta˛i ce vreau s„ v„ spun...
Din sal„
#49328Spune˛i!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Nu, nu, c„ voiam s„-l rog s„ m„ asculte! ...este s„ ridic„m m‚ine, Ón ∫edin˛a Biroului permanent al Senatului, Ón cazul Ón care este aprobat„, propunerea de a discuta Ón cele dou„ Birouri permanente reunite o modificare a programului.
## **Domnul Puiu Ha∫otti**
**:**
Nu se mai poate.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Dac„ nu se mai poate o s„ decid„ Biroul permanent m‚ine.
Œn consecin˛„, eu v-a∫ propune s„ aprob„m, pentru moment, numai programul lucr„rilor Ón plen de ast„zi, care prevede, dup„ declara˛iile politice pe care le-a˛i ascultat...
Dar ordinea de zi n-am aprobat-o. Pardon! Deci ne Óntoarcem la ordinea de zi.
Am Ón˛eles punctul dumneavoastr„ de vedere. O s„ discut„m la program.
Deci v„ supun aprob„rii ordinea de zi, a∫a cum figureaz„ Ón documentele distribuite la caset„, singura
propunere fiind mutarea punctului 3 de pe ordinea de zi dup„ legile organice.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot dac„ sunte˛i de acord cu ordinea de zi propus„.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 47 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, s-a aprobat ordinea de zi.
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Dar Ón sal„ c‚˛i suntem?
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Pofti˛i?
## **Domnul Valentin Dinescu**
**:**
Œn sal„ c‚˛i suntem?
Œn sal„ suntem...
Domnule S‚rbu...
O s„-l rog atunci pe domnul secretar S‚rbu s„ fac„ apelul nominal.
V„ rog, domnule senator. Domnul senator S‚rbu, microfonul central.
Apelul nominal, v„ rog.
Imediat, s„-mi pun ochelarii.
|Antonie ™tefan Mihail<br>Apostol Neculai<br>Arca∫ Viorel<br>Ardelean Aurel<br>Arion Viorel|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |---|---| |Athanasiu Alexandru|euroobservator| |Basgan Ion<br>Berceanu Radu Mircea|prezent<br>Guvern| |Blaga Vasile<br>Bobe∫ Marin<br>Cazacu Cornelia<br>C‚mpeanu Radu Anton<br>C‚rlan Dan<br>Chelaru Ion<br>Cintez„ Mircea|Guvern<br>absent<br>prezent„<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Ciornei Silvia<br>Cioroianu Adrian Mihai|euroobservator<br>euroobservator| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe<br>Corodan Ioan|absent<br>prezent| |Cozm‚nc„ Octav|absent| |Cre˛u Corina<br>Cre˛u Ovidiu Teodor|euroobservator<br>prezent| |Cucuian Cristian|prezent| |Cuta∫ George Sabin|prezent| |Daea Petre|prezent| |David Cristian|Guvern| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian|absent| |Dina Carol|prezent| |Dinescu Valentin|prezent| |D‚ncu Vasile|prezent|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 Duca Viorel Senior euroobservator Dumitrescu Ion Mihai absent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Dumitru Constantin prezent Eckstein Kovács Péter prezent Fekete Szabó Andras Levente prezent Filipescu Teodor prezent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe Guvern Frunda György prezent Funar Gheorghe prezent G„ucan Constantin absent Geoan„ Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian prezent Gheorghe Constantin prezent Ha∫otti Puiu prezent Ila∫cu Ilie prezent Iliescu Ion prezent Ilu∫c„ Daniel prezent Ion Vasile prezent Iorga Nicolae Marian prezent Iorgovan Antonie concediu medical Io˛cu Petru Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jurcan Dorel prezent Loghin Irina absent„ Lupoi Mihail prezent Mardare Radu C„t„lin prezent Marinescu Marius prezent Markó Béla prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Mereu˛„ Mircea Gheorghe absent Mih„escu Eugen euroobservator Mih„ilescu Petru ™erban absent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia absent„ Moraru Ion prezent Mor˛un Alexandru Ioan euroobservator Neagoe Otilian prezent Neagu Nicolae absent Németh Csaba prezent Nicolae ™erban prezent Nicolai Norica prezent„ Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu prezent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent P„unescu Adrian absent Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria euroobservator Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel absent Popa Nicolae Vlad euroobservator Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel prezent Popescu Irinel prezent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aureliu prezent
Mul˛umesc domnului senator S‚rbu ∫i v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„ pentru a putea vota ordinea de zi. Deci este proiectul ordinii de zi pe care l-a˛i avut, cu amendamentul propus de mine Ón ∫edin˛„, referitor la punctul 3.
Deci o s„ rog ∫i Grupul parlamentar al U.D.M.R. s„-∫i ocupe locurile Ón b„nci.
Domnule Markó Béla, domnule pre∫edinte, respectuos v„ rug„m s„ v„ ocupa˛i locul!
Chiar ∫i domnul senator Frunda!
™i o s„ v„ supun la vot acum ordinea de zi pentru ∫edin˛a de ast„zi.
V„ rog, stima˛i colegi, s„ vota˛i ordinea de zi.
Cu 55 de voturi pentru — nu este mare diferen˛a fa˛„ de votul prim — niciun vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere...
12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
O s„ v„ rog respectuos Ónc„ o dat„ s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„ ∫i s„ vota˛i toat„ lumea.
C‚˛i suntem Ón sal„ la ora actual„, domnule senator S‚rbu?
V„ informez respectuos c„ suntem Ón sal„ 87 de senatori prezen˛i.
O s„ v„ rog Ónc„ o dat„ s„ vota˛i Ón leg„tur„ cu ordinea de zi, adoptarea ordinii de zi.
Rog reprezentan˛ii Guvernului s„-∫i ocupe locurile Ón banca rezervat„ pentru Ónaltele oficialit„˛i.
Œnc„ o dat„ v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„ ∫i s„ v„ exprima˛i prin vot asupra ordinii de zi.
Domnule senator Varujan Vosganian, dac„-mi permite˛i respectuos s„ v„ invit la locul dumneavoastr„. V„ rog s„ vota˛i.
Domnule senator Ha∫otti, ∫i dumneavoastr„! Voteaz„, domnule senator Arion!
V„ rog s„ vota˛i ordinea de zi pentru ast„zi. V„ rog s„ v„ exercita˛i dreptul de vot.
Cu 66 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere...
O s„ v„ rog s„ vot„m Ónc„ o dat„ ordinea de zi. Da, doamna senator Silistru. Microfonul 3, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Dac„ s-a constatat votul prin strigarea prezen˛ei, se consider„ c„ suntem Ón cvorum. Cine nu vrea s„ voteze, nu vrea. Deci nu mai este nevoie s„ voteze toat„ lumea.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Mul˛umesc, doamna senator Silistru, pentru interpretarea dumneavoastr„, cu care sunt perfect de acord.
A fost aprobat„ ordinea de zi.
V„ propun acum s„ aprob„m programul de lucru.
Suntem Ón procedur„ legislativ„, am terminat declara˛iile politice. Avem dezbaterea proiectelor de lege Ónscrise Ón ordinea de zi, Óntre orele 17,00—18,10. 18,10—19,30, Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Cornelia Cazacu (P.N.L.-P.D.) — despre campania îParlamentele unite pentru combaterea violen˛ei Ón familie Ómpotriva femeilor“, desf„∫urat„ Ón perioada 2006—2008; — Angel TÓlv„r (P.S.D.) — declara˛ie privind blocarea activit„˛ii administra˛iei publice Ón jude˛ul Vrancea; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie privind revendic„rile organiza˛iei Statusul Romano-Catolic asupra tuturor cl„dirilor din centrul marilor ora∫e din Ardeal; — Emil R„zvan Theodorescu (P.S.D.) — despre necesitatea cre„rii unui canal de televiziune pentru Parlament; — Frunda György (U.D.M.R.) — comemorarea Revolu˛iei Ungare din 1956; — Viorel Arion (P.N.L.-P.D.) — despre ac˛iunile de solidaritate ale rom‚nilor cu Revolu˛ia Ungar„ din 1956; — Viorel Arca∫ (P.S.D.) — despre ministrul economiei ∫i comer˛ului, Ioan Codru˛ ™ere∫, ∫i favorurile oferite îTermoelectrica“; — Aurel Ardelean (P.R.M.) — declara˛ie privind Monumentul Marii Uniri de la Arad; — Nicolae Marian Iorga (P.R.M.) — declara˛ie privind situa˛ia de la S.C. îNitramonia“ F„g„ra∫
Da˛i-mi voie s„ v„ prezint o not„ pentru exercitarea dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale.
S-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:
— Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 4 din Legea nr. 469/2002 privind unele m„suri pentru Ónt„rirea disciplinei contractuale;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensa˛ii cet„˛enilor rom‚ni pentru bunurile trecute Ón proprietatea statului
bulgar Ón urma aplic„rii Tratatului dintre Rom‚nia ∫i Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive;
— Lege privind modificarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea sp„l„rii banilor, precum ∫i pentru instituirea unor m„suri de prevenire ∫i combatere a finan˛„rii actelor de terorism;
— Lege privind finan˛area asisten˛ei pentru dezvoltare din cadrul politicii na˛ionale de cooperare interna˛ional„ pentru dezvoltare;
— Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii Societ„˛ii Na˛ionale de Cruce Ro∫ie din Rom‚nia nr. 139/1995;
— Legea v‚n„torii ∫i a protec˛iei fondului cinegetic; — Lege pentru completarea art. 129 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic;
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea Ón domeniul tehnico-militar, semnat la Baku la 14 martie 2006;
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Federa˛iei Ruse privind regimul juridic al mormintelor militare rom‚ne aflate pe teritoriul Federa˛iei Ruse ∫i al mormintelor militare ruse aflate pe teritoriul Rom‚niei, semnat la Bucure∫ti la 8 noiembrie 2005;
— Lege pentru ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptate la Var∫ovia la 16 mai 2005;
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
La Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, la Grupul parlamentar al P.S.D. intervine urm„toarea modificare: Ón locul domnului senator Maior George Cristian, demisionat Ón data de 5 octombrie 2006, vine domnul senator V„rg„u Ion. A fost f„cut„, de asemenea, o modificare Ón ∫edin˛a trecut„.
Cei 4 senatori care fac parte din aceast„ comisie reprezent‚nd Grupul parlamentar al P.S.D. sunt:
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 Georgescu Radu Cristian, Theodorescu Emil R„zvan, Tomoiag„ Liliana ∫i V„rg„u Ion. Mul˛umesc.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului Rom‚niei la Conven˛ia privind Organiza˛ia Hidrografic„ Interna˛ional„, adoptat„ la Monaco la 3 mai 1967 ∫i intrat„ Ón vigoare la 22 septembrie 1970.
Ini˛iator: Ministerul Apelor.
Œn˛eleg c„ domnul C„t„lin Doic„, secretar de stat, va prezenta din partea Guvernului proiectul de lege. Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8.
## **Domnul C„t„lin Doic„** _— secretar de stat Ón Ministerul Finan˛elor Publice_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn anul 1967 s-a Ónfiin˛at Organiza˛ia Hidrografic„ Interna˛ional„, cu sediul la Monaco, cu rol consultativ ∫i de natur„ tehnic„.
Prin Memorandumul nr. M 2.854/2001, Guvernul Rom‚niei a aprobat efectuarea tuturor demersurilor necesare pentru aderarea la Conven˛ia privind Organiza˛ia Hidrografic„ Interna˛ional„. Men˛ion„m c„ toate statele membre utilizeaz„ h„r˛i de naviga˛ie bazate pe standardele elaborate de c„tre aceast„ organiza˛ie.
Av‚nd Ón vedere solicit„rile ∫i demersurile f„cute de Rom‚nia, Ón temeiul art. 20 din conven˛ie, Departamentul de Rela˛ii Externe al Principatului Monaco Ón anul 2005 a f„cut cunoscut faptul c„ 2/3 din statele membre au aprobat aderarea Rom‚niei la conven˛ie. Textul este Ón concordan˛„ cu principiile dreptului interna˛ional ∫i corespunde Ón integralitate legisla˛iei interne.
Av‚nd Ón vedere toate considerentele mai sus expuse, v„ rug„m, domnilor deputa˛i, s„ fi˛i de acord cu aprobarea proiectului de act normativ.
Domnule Doic„, v„ rog s„ m„ scuza˛i, noi suntem senatori, dac„ nu v„ sup„ra˛i!
C„t„lin Doic„
#62548M„ scuza˛i, domnilor senatori! M„ ierta˛i!
## A∫a! E Ón regul„.
Mul˛umesc foarte mult.
Din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, domnul pre∫edinte Dan C‚rlan.
Ave˛i cuv‚ntul.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cu avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ ∫i Comisia pentru politic„ extern„, Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia
mediului propune plenului un raport favorabil pentru admiterea proiectului de lege Ón forma ini˛iat„ de Guvern.
V„ mul˛umesc. Dezbateri generale, Óntreb„ri? Domnul senator Funar. Microfonul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Am o singur„ Óntrebare pentru reprezentantul Guvernului.
Cum se explic„ viteza aceasta uria∫„ de reac˛ie a Guvernului Rom‚niei? Dup„ 36 de ani aduce Ón fa˛a Senatului acest proiect de lege.
Mul˛umesc.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Dac„ mai sunt alte Óntreb„ri?
Dac„ nu, o s„-l rog pe domnul secretar de stat C„t„lin Doic„, dac„ poate, s„ ne dea un r„spuns, dac„ nu, nu.
Microfonul 8.
C„t„lin Doic„
#63823Domnule pre∫edinte,
Cred c„ ministrul ap„r„rii na˛ionale sau unul dintre demnitarii din cadrul ministerului, dac„ domnul senator Funar Ó∫i d„ acordul, Ói va r„spunde, Ón mod scris, acestuia. Ministrul ap„r„rii.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc.
Dezbateri generale? Dac„ sunt interven˛ii?
Dac„ nu — o s„-l rog pe domnul senator Dumitru s„ ia loc! —, o s„ v„ supun aprob„rii raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului. Este un raport favorabil, f„r„ amendamente ∫i, Ón consecin˛„, supun aprob„rii dumneavoastr„ raportul ∫i proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului Rom‚niei la Conven˛ia privind Organiza˛ia Hidrografic„ Interna˛ional„.
V„ rog, stima˛i colegi, s„ vota˛i.
Cu 69 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a fost aprobat proiectul de Lege pentru aderarea Guvernului Rom‚niei la Conven˛ia privind Organiza˛ia Hidrografic„ Interna˛ional„, adoptat„ la Monaco la 3 mai 1967 ∫i intrat„ Ón vigoare la 22 septembrie 1970.
Stima˛i colegi, Ónainte de a trece la punctul urm„tor, mi se atrage aten˛ia c„ toate propunerile prezentate de domnul Otilian Neagoe privind schimbarea componen˛ei unei comisii trebuie supuse aprob„rii prin vot a plenului.
Vot · approved
Declara˛ii politice prezentate de doamnele ∫i domnii senatori: — Cornelia Cazacu (P.N.L.-P.D.) — despre campania îParlamentele unite pentru combaterea violen˛ei Ón familie Ómpotriva femeilor“, desf„∫urat„ Ón perioada 2006—2008; — Angel TÓlv„r (P.S.D.) — declara˛ie privind blocarea activit„˛ii administra˛iei publice Ón jude˛ul Vrancea; — Verginia Vedina∫ (P.R.M.) — declara˛ie privind revendic„rile organiza˛iei Statusul Romano-Catolic asupra tuturor cl„dirilor din centrul marilor ora∫e din Ardeal; — Emil R„zvan Theodorescu (P.S.D.) — despre necesitatea cre„rii unui canal de televiziune pentru Parlament; — Frunda György (U.D.M.R.) — comemorarea Revolu˛iei Ungare din 1956; — Viorel Arion (P.N.L.-P.D.) — despre ac˛iunile de solidaritate ale rom‚nilor cu Revolu˛ia Ungar„ din 1956; — Viorel Arca∫ (P.S.D.) — despre ministrul economiei ∫i comer˛ului, Ioan Codru˛ ™ere∫, ∫i favorurile oferite îTermoelectrica“; — Aurel Ardelean (P.R.M.) — declara˛ie privind Monumentul Marii Uniri de la Arad; — Nicolae Marian Iorga (P.R.M.) — declara˛ie privind situa˛ia de la S.C. îNitramonia“ F„g„ra∫
Trecem la punctul 4 din ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2006 privind comercializarea m„rfurilor Ón regim de duty-free ∫i duty-paid. Prioritate legislativ„ a Guvernului.
Ini˛iator: Ministerul Finan˛elor Publice. Œn˛eleg c„ domnul secretar de stat C„t„lin Doic„ va prezenta proiectul de lege.
Raport: Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Œl rog pe domnul Vosganian s„ ne onoreze cu prezen˛a Ón partea dreapt„.
Domnule secretar de stat C„t„lin Doic„, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 8.
C„t„lin Doic„
#66200V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Activitatea de comercializare a m„rfurilor Ón regim duty-free se desf„∫oar„ Ón prezent Ón conformitate cu prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al m„rfurilor comercializate Ón regim duty-free, aprobate cu modific„ri prin Legea nr. 132/2003, ∫i ale actelor normative date Ón aplicarea acesteia, Ón baza autoriza˛iilor emise de Ministerul Finan˛elor Publice.
Œn cadrul sesiunilor Subcomitetului de asociere Rom‚nia—Uniunea European„ pe probleme de vam„ a fost luat„ Ón discu˛ie de c„tre exper˛ii comunitari situa˛ia magazinelor duty-free Ón Rom‚nia, prilej cu care s-a solicitat Rom‚niei s„ se alinieze la practica comunitar„ ∫i, totodat„, s„ dea curs favorabil recomand„rii din iunie 1960 a Consiliului de Cooperare Vamal„, potrivit c„reia: îmagazinele duty-free pot func˛iona numai Ón aeroporturi, porturi maritime ∫i/sau la bordul aeronavelor care efectueaz„ curse Ón trafic interna˛ional de pasageri“.
Prin planul de ac˛iune semnat de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i Ministerul Finan˛elor Publice Ón martie 2005 au fost demarate ac˛iuni de limitare a evaziunii fiscale, subliniindu-se necesitatea reanaliz„rii cadrului legal existent Ón materie de comercializare a m„rfurilor Ón regim duty-free.
Ca atare, Guvernul, Ón cursul anului 2006, prin ordonan˛a de urgen˛„ adus„ ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru aprobare, a luat o serie de m„suri privind reglementarea activit„˛ii Ón magazinele duty-free.
Av‚nd Ón vedere raportul cu unele amendamente f„cut de comisia de specialitate din cadrul Senatului, v„ rug„m, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ fi˛i de acord cu aprobarea proiectului de act normativ, cu amendamentele admise Ón cadrul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, comisie la care au fost invita˛i at‚t reprezentan˛ii Ministerul Finan˛elor Publice, c‚t ∫i cei ai Ministerului de Externe ∫i ai Ministerului Justi˛iei. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule secretar de stat C„t„lin Doic„. Din partea Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, domnul pre∫edinte Varujan Vosganian.
Microfonul 7. Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte.
Av‚nd ∫i avizele favorabile de la celelalte comisii care au avut aviz consultativ, anume Comisia economic„, industrie ∫i servicii, Comisia pentru administra˛ie public„, organizarea teritoriului, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru protec˛ia mediului, av‚nd Ón vedere ∫i acordul Ministerului Finan˛elor Publice ∫i al Ministerului Afacerilor Externe, Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital a adoptat raport de admitere, cu o serie de amendamente care, repet, au fost agreate de Ministerul Finan˛elor Publice ∫i de Ministerul Afacerilor Externe. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Œntreb„ri? Dezbateri generale. Dore∫te cineva s„ intervin„? Nu pare... Domnul senator Marinescu, v„ rog. Microfonul 2.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Vreau s„ v„ spun urm„torul lucru. La ora actual„ exist„ mai multe magazine duty-free Ón Bucure∫ti. Aceste magazine comercializeaz„ m„rfuri f„r„ taxe vamale, Ón special b„uturi spirtoase ∫i ˛ig„ri. Deci nu au taxe vamale, accize, T.V.A. Am vrut s„ fac aceast„ precizare. Oricine poate s„ intre Ón aceste magazine s„ cumpere un cartu∫ de ˛ig„ri, un bax sau chiar un tir, dac„ se cunoa∫te mai bine cu v‚nz„torii de acolo.
Vreau s„ v„ spun c„, la ora actual„, sunt c‚˛iva patroni, vreo 3, care de˛in aceste magazine duty-free ∫i ob˛in zilnic — re˛ine˛i, zilnic! — profituri Óntre 50.000—80.000 euro prin evaziune fiscal„, deci v‚nz‚nd la absolut oricine.
Eu am avut o ini˛iativ„ legislativ„ ∫i am anulat toate aceste duty-free-uri terestre. Guvernul a venit cu o ini˛iativ„ legislativ„ ∫i precizeaz„ c„ magazinele Ón regim duty-free s„ r„m‚n„ Ón Bucure∫ti Óntr-un singur loc. Vine acum Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital ∫i spune c„ vrea s„ legalizeze aceast„ evaziune fiscal„ ∫i s„ avem Ón toate magazinele din Bucure∫ti duty-free-uri!
Domnule Marinescu...
Domnule pre∫edinte, eu vreau s„ v„ spun... O secund„!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
Domnule Marinescu, v„ atrag aten˛ia c„ v„ dep„∫i˛i chiar dreptul dumneavoastr„.
Am Ón˛eles, domnule pre∫edinte.
™i nu pute˛i acuza membrii unei comisii c„ au inten˛ia s„ fraudeze ceva.
Domnule, e o gre∫eal„!
Pute˛i s„ v„ referi˛i la amendament?
Da. La amendament vreau s„ m„ refer.
S„ spune˛i c„ nu-l sprijini˛i... Dar aici v„ rog s„ punem punct!
Bine. Era punctul meu de vedere.
Deci eu sus˛in c„ este o mare gre∫eal„ s„ promov„m amendamentul ∫i art. 5 al Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, prin care d„ voie tuturor magazinelor duty-free care sunt la ora actual„ s„ r„m‚n„ pe loc a∫a cum sunt. Deci legaliz„m evaziunea fiscal„.
Sunt Ómpotriva acestui amendament ∫i consider c„ putem merge pe varianta Guvernului. M„ bucur c„ este ∫i domnul Bodu Ón sal„, s„-∫i spun„ ∫i d‚nsul punctul de vedere vizavi de aceste amendamente ale Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, pe care nu le sus˛in ∫i doresc ca nici colegii mei s„ nu le sus˛in„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc, domnule senator Marinescu. La dezbateri generale mai e cineva?
Dac„ nu, invit din partea grupului de evazioni∫ti care formeaz„ comisia, dac„ vre˛i s„ face˛i un comentariu.
Nu am niciun comentariu de f„cut.
V„ m„rturisesc c„ sunt uluit de precizia cu care colegul nostru, care am Ón˛eles c„ vorbe∫te Ón nume propriu, evalueaz„ profiturile ob˛inute din evaziune fiscal„.
Vreau un singur lucru s„-i sugerez colegului nostru. Œn urma discu˛iilor pe care le-am avut, am fost Óncredin˛a˛i de reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe c„ aceste magazine au camere de luat vederi. A∫adar, domnule Marinescu, pute˛i urm„ri pe aceste camere de luat vederi Ónregistr„rile — am Ón˛eles c„ doar pe ultimele
30 de zile —, pentru a vedea cine a mers acolo ∫i dac„ a fost evaziune fiscal„.
Cuno∫tin˛ele noastre arat„ c„ astfel de evenimente nu s-au petrecut. De altfel, reprezentan˛ii Ministerului Finan˛elor Publice au fost acolo, astfel Ónc‚t punctul de vedere al comisiei este acesta ∫i vom vedea la dezbaterile generale.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc.
Domnule Marinescu,
V„ rog s„ lua˛i loc! Nu, s„ lua˛i loc! V-a˛i expus punctul de vedere. V„ rog frumos s„ lua˛i loc.
## **Domnul Marius Marinescu**
**:**
Mi-a pronun˛at numele.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Deci v„ rog respectuos s„ lua˛i loc...
**Domnul Marius Marinescu**
**:**
Procedur„!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
C‚nd ajungem la amendamente admise, v„ dau cuv‚ntul s„ v„ spune˛i povestea din nou, nicio problem„. Stima˛i colegi, suntem Ón fa˛a...
V„ rog s„ lua˛i loc. V„ rog s„ ne da˛i voie s„ lucr„m ∫i noi!
Deci, stima˛i colegi, avem un raport de admitere favorabil din partea comisiei, care include un num„r de amendamente admise, 8, iar Ón anexa nr. 2 figureaz„ un amendament respins. Este vorba de un amendament propus de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Œncep cu amendamentul respins ∫i v„ Óntreb dac„ se mai sus˛ine. Nu se mai sus˛ine.
V„ mul˛umesc.
Trecem la amendamentele admise ∫i, dac„ domnul Marinescu vrea s„ lucreze Ómpreun„ cu noi, Ól Óntreb dac„ Ón leg„tur„ cu amendamentele admise exist„ anumite observa˛ii.
Microfonul 2, domnul senator Marinescu.
## **Domnul Marius Marinescu:**
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Numai un moment! Domnul pre∫edinte Vosganian dore∫te s„ fac„ o precizare.
Microfonul 7.
Precizarea pe care doresc s„ o fac socotesc c„ este foarte important„.
Œn dezbaterile generale, colegul meu — nu-i rostesc numele, de∫i consider c„ este normal, suntem colegi, trebuie s„ ne respect„m ∫i ne spunem numele din
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 respect, nu ca s„ a∫tept„m dreptul la replic„ — a vorbit despre evaziune fiscal„.
Vreau s„ v„ informez, invoc‚nd anumite declara˛ii f„cute de Ministerul Finan˛elor Publice, c„, potrivit legii, Ministerul Finan˛elor Publice dac„ observ„ evaziune fiscal„ retrage autoriza˛ia de func˛ionare. ™i atunci, din dou„, una: ori acolo e evaziune fiscal„ ∫i conducerea Ministerului Finan˛elor Publice nu a retras autoriza˛ia ∫i a fost p„rta∫„, ori nu e evaziune fiscal„, ∫i atunci cineva Ól informeaz„ eronat pe domnul coleg.
De aceea, domnule coleg, cred c„ trebuie s„ fi˛i foarte atent, fiindc„ dac„ insista˛i pe aceast„ tem„ va trebui s„ cerem socoteal„ conducerii finan˛elor de ce, ∫tiind acest lucru, nu au luat m„suri p‚n„ acum. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc. Domnul senator Marinescu. Microfonul 2. Ave˛i cuv‚ntul.
Da. Ar fi bine s„-i d„m cuv‚ntul ∫i domnului Bodu, s„ ne spun„ c‚te amenzi s-au dat...
Domnule Marinescu, am o rug„minte. Nu m„ Ónv„˛a˛i pe mine cum s„ conduc lucr„rile!
## **Domnul Marius Marinescu:**
Bun. Am vrut s„-i r„spund domnului...
Da? Obliga˛ia mea este s„ asigur desf„∫urarea corect„ a lucr„rilor, nu s„-mi spune˛i pe cine s„ invit la cuv‚nt.
## **Domnul Marius Marinescu:**
Bun. La obiect.
V„ rog respectuos, dac„ Ón leg„tur„ cu amendamentele admise ave˛i ceva...
## **Domnul Marius Marinescu:**
Da, am.
Am Ón leg„tur„ cu amendamentul acesta.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Microfonul 2.
V„ rog s„ v„ rezuma˛i la comentarii.
V„ mul˛umesc.
## Da.
Vizavi de acest amendament, eu cred c„ nu este deloc bine s„ promov„m acest amendament...
## Spune˛i-ne!
## **Domnul Marius Marinescu:**
...amendamentul 5, art. 5, Ón care se vorbe∫te c„ aceste duty-free-uri din Bucure∫ti pot r„m‚ne oriunde Ón Bucure∫ti cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.
P„i, vreau s„ v„ spun c„ la ora actual„ aceste duty-free-uri func˛ioneaz„ cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, deci au acest aviz, ∫i, Ón plus fa˛„ de acest lucru, v-am spus c„ prin aceste magazine Ón regim duty-free se face mult„ evaziune fiscal„. Vreau s„ v„ spun c„ ∫i presa a spus anul trecut Ón toamn„ cum a fost surprins de c„tre poli˛ie un tir cu marf„ provenind din magazinele duty-free. Deci ∫i presa a vorbit de acest lucru. ™i nu vreau ca ast„zi, prin acest amendament, s„ statu„m starea de fapt, deci s„ continu„m cu aceast„ evaziune fiscal„ din magazinele duty-free.
Deci s„ mergem pe varianta Guvernului. Din dou„ rele o admitem pe cea mai pu˛in rea.
Ini˛iativa mea legislativ„, care a fost adoptat„ de dumneavoastr„, elimina toate duty-free-urile din Bucure∫ti. Asta era cea mai bun„ solu˛ie, dar, Óntre aceste dou„ variante, Óntre forma Guvernului ∫i forma propus„ de comisie, eu zic s„ mergem pe forma propus„ de Guvern.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Reprezentantul Guvernului, domnule secretar de stat C„t„lin Doic„, Ón leg„tur„ cu primul amendament din anexa nr. 1, la art. 5.
C„t„lin Doic„
#78427## Domnule pre∫edinte,
Acelea∫i discu˛ii purtate ast„zi Ón plen am constatat c„ s-au purtat ∫i Ón cadrul comisiei. Este ∫i motivul pentru care domnul pre∫edinte Vosganian a suspendat ∫edin˛a la momentul respectiv ∫i a invitat Ministerul Afacerilor Externe, care, prin Conven˛ia de la Viena, este desemnat s„-∫i dea avizul ∫i s„ coordoneze v‚nzarea m„rfurilor Ón regim duty-free c„tre reprezentan˛ele diplomatice, care, Ónt‚mpl„tor, toate Ó∫i au sediul Ón Bucure∫ti.
Am Ón˛eles din discu˛iile ulterior purtate la care au participat reprezentan˛ii Ministerului de Externe c„, la solicitarea reprezentan˛elor diplomatice ∫i a ambasadelor, ar fi necesar un num„r mai mare de magazine de unde s„ poat„ fi cump„rate m„rfuri Ón regim duty-free.
Aceasta este sorgintea amendamentului ∫i motivul pentru care el a fost adoptat de c„tre comisie ∫i sus˛inut din partea Guvernului de c„tre Ministerul de Externe.
## V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul senator Vosganian, dac„ mai ave˛i ceva de ad„ugat?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
Nu mai avem.
Ne p„str„m acest punct de vedere, men˛ion‚nd, de asemenea, c„ luarea unei m„suri contrare ar Ónsemna o procedur„ Óndelungat„ Ón care s-ar suspenda autoriza˛iile, ar trebui f„cute licita˛ii pentru noi autoriza˛ii...
De asemenea, v„ Ónvederez faptul c„ acea cl„dire indicat„ de lege este revendicat„ ∫i Ministerul de Externe ne-a spus c„ ar pune Óntreg Corpul Diplomatic ∫i Ministerul de Externe Óntr-o situa˛ie foarte delicat„, Ón condi˛iile, repet, Ón care nu exist„ argumente care s„ poat„ dovedi cele spuse de colegul nostru.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Domnul senator Lupoi, probabil din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., la dezbateri pe marginea amendamentului.
V„ rog, domnule senator.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dumneavoastr„ a˛i fost ministru de externe. Noi am fost cu to˛ii Ón tot felul de delega˛ii. Aici este o deliberat„ confuzie Óntre duty-free ∫i magazinele pentru diploma˛i. Deci dac„ duty-free-urile sunt reglementate clar dup„ intrarea Ón Comunitatea European„, magazinele pentru diploma˛i exist„ Ón toat„ lumea.
Dac„ se dore∫te cu adev„rat o supraveghere a fluxului de m„rfuri care trec pe acolo, dup„ cum bine ∫ti˛i, ∫i Ón Occident, ∫i Ón America, ∫i unde dori˛i exist„ fie o legitima˛ie de diplomat care se poate Ónregistra la cas„ electronic, fie pa∫aportul respectiv, ∫i se poate supraveghea cine a luat m„rfurile.
™i poate s„ fie un magazin, pot s„ fie 20, nu asta e important, important este s„ nu se produc„ evaziunea fiscal„. Din momentul Ón care se Ónregistreaz„ cump„r„turile cu numele cump„r„torului ∫i actul de identitate care atest„ c„ e diplomat, nu v„d nicio problem„ c„ e un magazin sau c„ sunt mai multe.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc.
Dac„ mai sunt observa˛ii pe marginea primului amendament admis?
Am cerut de la reprezentantul Guvernului ∫i ne-a spus c„ e de acord cu amendamentul f„cut de comisie, Ón urma demersului diverselor ambasade la Ministerul Afacerilor Externe.
Stima˛i colegi, suntem Ón urm„toarea situa˛ie. Avem 8 amendamente admise prin raportul comisiei. Œn leg„tur„ cu primul amendament s-au ridicat probleme.
Œn consecin˛„, sunt obligat s„ v„ supun la vot amendamentul propus de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, care figureaz„ la punctul 1 din anexa nr. 1 la raportul comisiei. Cei care sunte˛i de acord cu amendamentul admis, astfel cum a fost aprobat de Comisia pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, v„ rog s„ vota˛i pentru, cei
care sunte˛i Ómpotriv„, deci sprijini˛i punctul de vedere al domnului senator Marius Marinescu, v„ rog s„ vota˛i îNu“ ∫i ar fi bine s„ v„ ab˛ine˛i c‚t mai pu˛ini.
Deci v„ rog, stima˛i colegi, s„ vota˛i Ón leg„tur„ cu acest amendament.
Propunerea domnului Marinescu a Óntrunit 7 voturi. Amendamentul propus de comisie este admis cu 56 de voturi pentru, 7 voturi Ómpotriv„, 4 ab˛ineri.
Œn continuare, o s„ v„ supun la vot raportul Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital, cu amendamentele admise, toate cele 8 amendamente, astfel cum figureaz„ Ón anexa nr. 1 la raport.
V„ rog, stima˛i colegi, s„ v„ exprima˛i prin vot.
Nu, nu, nu! Domnule Marinescu, sta˛i jos, c„ v„ explic eu cum e cu procedura. Deci Ón timpul votului nu e procedur„. Sta˛i jos, c„ v„ dau imediat cuv‚ntul, dup„ ce se Óncheie votul!
Cu 52 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a fost aprobat raportul cu amendamentele admise.
Pe procedur„, domnule Marinescu, dori˛i s„ interveni˛i?
## **Domnul Marius Marinescu**
**:**
Da.
Microfonul nr. 2, v„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
La art. 15 — voiam s„ spun lucrul acesta — avem un tratament inegal de ∫anse, datorit„ faptului c„ pentru comercian˛ii Ón regim normal, duty-paid, avem ∫i o sanc˛iune, care se refer„ la faptul c„ li se suspend„ activitatea pe timp de 3 luni, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 28/1999 privind obliga˛ia agen˛ilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, iar aici legea aceasta...
V„ cer scuze, domnule Marinescu, dar am adoptat raportul cu toate amendamentele...
Trebuia s„-mi da˛i voie s„ vorbesc Ónainte, domnule pre∫edinte.
Scuza˛i-m„! A˛i avut posibilitatea s„ v„ exprima˛i atunci c‚nd am cerut puncte de vedere Ón leg„tur„ cu toate amendamentele. Deci Ómi cer scuze ∫i v„ rog s„... Sper din suflet s„ nu-mi purta˛i ghinion...
Sper c„ nu e inten˛ionat„ aceast„ trecere rapid„ vizavi de punctul meu de vedere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
V-a∫ ruga respectuos s„ lua˛i loc, dar s„ nu mai sta˛i pe locul meu, da? Lua˛i-v„ locul dumneavoastr„. Mul˛umesc mult.
Stima˛i colegi, v„ supun acum la vot proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2006 privind comercializarea m„rfurilor Ón regim duty-free ∫i duty-paid. Este vorba de ordonan˛„ cu cele 8 amendamente admise de comisie.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 64 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 48/2006 privind comercializarea m„rfurilor Ón regim duty-free ∫i duty-paid.
Stima˛i colegi, trecem la punctul 5 de pe ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2006 privind unele m„suri pentru privatizarea Societ„˛ii Comerciale îOltchim“ — S.A. R‚mnicu-V‚lcea.
Din partea ini˛iatorilor, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, A.V.A.S., v„ rog, domnul Darius Me∫ca ∫i domnul László Gyerkó.
Cine dintre dumneavoastr„ sus˛ine?
V„ rog. Microfonul nr. 8.
Din partea Comisiei pentru privatizare ∫i administrarea activelor statului, domnul pre∫edinte Carol Dina. Ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.
## **Domnul Darius Me∫ca** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Acest proiect de lege cuprinde o serie de m„suri care s„ rezolve situa˛ia capitalului social al S.C. îOltchim“ — S.A. ∫i s„ creeze cadrul legal necesar derul„rii cu succes, Ón proxima perioad„, a unui proces de privatizare a acestei societ„˛i comerciale, care s„-i asigure, Ón egal„ m„sur„, at‚t recuperarea crean˛elor de˛inute de stat prin A.V.A.S., c‚t ∫i adjudecarea ac˛iunilor de˛inute de Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului la un pre˛ competitiv.
De∫i anumite m„suri cuprinse Ón aceast„ ordonan˛„ par a fi de atribuit adun„rii generale a ac˛ionarilor, precum aceea prev„zut„ la art. 1 alin. 1, includerea Óntr-un act normativ cu o asemenea for˛„ juridic„ a acestora s-a Óntemeiat pe faptul c„ ∫i aprobarea conversiei Ón ac˛iuni a crean˛elor Autorit„˛ii pentru Valorificarea Activelor Bancare s-a realizat tot Ón temeiul legii, conform art. 17 din Legea nr. 137/2002.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Din partea Comisiei pentru privatizare ∫i administrarea activelor statului ∫i a Comisiei economice, industrii ∫i servicii, domnul pre∫edinte Carol Dina. Microfonul nr. 7, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Cele dou„ comisii au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, s„ adopte raport de respingere, deoarece dispozi˛iile proiectului de lege prezentat sunt de competen˛a adun„rii generale a ac˛ionarilor ∫i nu se justific„ adoptarea unei legi prin care s„ se dispun„ m„surile pe care reprezentan˛ii statului s„ le voteze Ón adunarea general„ a ac˛ionarilor.
La elaborarea prezentului raport s-a avut Ón vedere avizul negativ al Comisiei pentru buget, finan˛e, activitate bancar„ ∫i pia˛„ de capital.
Œn conformitate cu natura dispozi˛iilor, legea are caracter ordinar, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte Carol Dina.
Dac„ sunt interven˛ii la dezbateri generale sau Óntreb„ri?
V„ rog, domnule senator Cre˛u, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul nr. 3.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ dori s„-i pun reprezentantului Guvernului 3 Óntreb„ri.
1. Cine sunt reprezentan˛ii Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului Ón A.G.A. la îOltchim“?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#899022. De ce este nevoie de o ordonan˛„ de urgen˛„ sau de o lege pentru ca ace∫tia, reprezentan˛ii Guvernului, s„ voteze Ón conformitate cu interesele celui care i-a delegat, adic„ Guvernul, respectiv ministerul?
· procedural · respins
159 de discursuri
V„ mul˛umesc.
Dac„ mai sunt alte Óntreb„ri? Doamna senator Verginia Vedina∫. Microfonul nr. 2, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
M„rturisesc c„ pu˛in Ónainte de a pune aceast„ Óntrebare am citit art. 1 din acest proiect de lege ∫i vreau s„-l Óntreb...
Este absolut o... Nici nu ∫tiu cum s„ calific un asemenea text! Un experiment. Este greu s„-i dau o calificare.
Dar vreau s„-l Óntreb pe reprezentantul ministerului care este temeiul constitu˛ional Ón baza c„ruia noi, puterea legiuitoare a ˛„rii, unicul organ reprezentativ, mandat„m un minister, deci un organ executiv, s„ voteze Ón adunarea general„ s„ se renun˛e la o cale de atac. Este o procedur„, este o competen˛„ care ni se consacr„ nou„, este o atribu˛ie care, din punctul meu de vedere, excede prerogativelor constitu˛ionale pe care le are Parlamentul.
Dar nu vreau s„-l influen˛ez. Œl rog pe onoratul reprezentant al ministerului s„ m„ lumineze.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Dac„ nu mai sunt alte Óntreb„ri, o s„-l invit pe reprezentantul Guvernului s„ r„spund„ la Óntreb„rile adresate p‚n„ acum.
R„spunsul este valabil ∫i pentru doamna Vedina∫.
Da.
V„ mul˛umesc foarte mult. Dac„ sunt interven˛ii la dezbaterile generale? Dac„ nu, stima˛i colegi...
V„ rog s„ m„ scuza˛i! Pofti˛i, domnule senator Cre˛u. Microfonul nr. 3.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Ceea ce credem noi c„ se Ónt‚mpl„ cu aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ este lichidarea sau deschiderea u∫ii pentru procesul de lichidare a S.C. îOltchim“ — S.A. R‚mnicu-V‚lcea, unitate care func˛ioneaz„ cu circa 4.500—5.000 de angaja˛i, iar Guvernul, care de˛ine 95% din ac˛iunile acestei unit„˛i ∫i ar putea s-o privatizeze a∫a cum dore∫te, a ales calea lichid„rii, a∫a cum este men˛ionat de altfel ∫i prin adresa pe care A.V.A.S. a trimis-o Comisiei pentru privatizare ∫i administrarea activelor statului.
Noi consider„m c„, pe de o parte, din punct de vedere formal, prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ se substituie Guvernul, respectiv Parlamentul, reprezentan˛ilor A.G.A. ∫i nu ar trebui s„ lu„m Ón discu˛ie astfel de lucruri, iar, pe de alt„ parte, se Óncearc„ privatizarea, cu o anumit„ destina˛ie, a unor obiective care func˛ioneaz„ bine din cadrul unit„˛ii.
De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota pentru raportul de respingere. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Funar, din partea Grupului Rom‚nia Mare.
Microfonul nr. 2, v„ rog.
Microfonul nr. 8.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am s„-l rog pe distinsul coleg senator s„-i comunic ulterior, nominal, persoanele reprezentante ale Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului Ón A.G.A. de la îOltchim“.
Faptul c„ noi dorim s„-i mandat„m printr-un act normativ cu o anumit„ for˛„ juridic„ s-a Óntemeiat pe ideea c„ ∫i aprobarea conversiei Ón ac˛iuni a crean˛elor A.V.A.B. s-a realizat tot Ón temeiul legii, conform art. 17 din Legea nr. 137/2002, ∫i pe ideea c„ noi dorim ca A.V.A.S. s„ se transforme din ac˛ionar Ón creditor ∫i s„-∫i creasc„ crean˛a pe care o are de luat de la îOltchim“.
Consider„m c„ este oportun acest lucru, Ón sensul c„ se va recupera la privatizare ∫i astfel îOltchim“ devine mai atractiv„.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
™i Ón grupul nostru parlamentar a fost analizat acest proiect de lege ∫i am ajuns la concluzia c„ a fost o tentativ„ a Guvernului, nereu∫it„, de data aceasta, de a distruge aceast„ unitate de v‚rf a industriei chimice rom‚ne∫ti.
Grupul nostru parlamentar are o atitudine pozitiv„. Va vota raportul de respingere.
Mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Dac„ nu mai sunt alte interven˛ii, atunci o s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ prezint situa˛ia astfel cum o v„d.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 Avem un raport comun din partea a dou„ comisii, care este un raport de respingere a ordonan˛ei de urgen˛„. Œn anexa la acest raport avem un num„r de 4 amendamente respinse la raportul de respingere a ordonan˛ei, al c„ror autor este domnul senator Funar. Vreau s„-l Óntreb dac„ sus˛ine...
## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
Renun˛, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Nu le sus˛ine˛i.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Dinescu, o problem„ de procedur„. V„ rog.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Nu suntem Óntr-o situa˛ie inedit„, dar comisiile sesizate Ón fond aveau obliga˛ia, Ón situa˛ia Ón care au propus respingerea ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului, s„ prezinte un amendament, amendament care s„ vizeze titlul legii ∫i articolul unic pentru ordonan˛„, Ón sensul adopt„rii de c„tre Senat a unui proiect de lege de respingere a ordonan˛ei de urgen˛„. Altfel, votul nostru nu devine eficient, pentru c„ nu ∫tiu ce vom publica Ón îMonitorul Oficial“.
Deci, lucrarea nefiind finalizat„, v„ rog s„ accepta˛i Ón plenul Senatului dou„ amendamente.
Un amendament cu privire la titlul legii, respectiv Lege de respingere a ordonan˛ei de urgen˛„, ∫i articol unic: îSe respinge Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr...“
## Domnule pre∫edinte,
Ierta˛i-m„, probabil a fost o sc„pare.
Potrivit procedurii, Ón momentul Ón care exist„ un raport de respingere ∫i o anex„ nr. 2, se supune la vot mai Ónt‚i raportul ∫i numai Ón cazul Ón care nu pic„...
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc, domnul Dinescu.
Av‚nd Ón vedere c„ domnul senator Funar a renun˛at la amendamentele respinse, ne-a u∫urat situa˛ia.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ m„ urm„ri˛i cu aten˛ie, inclusiv doamna Nicolai.
Voi supune la vot raportul celor dou„ comisii, care este un raport de respingere a ordonan˛ei Guvernului. Vot‚nd pentru, vota˛i Ón favoarea respingerii ordonan˛ei. Vot‚nd Ómpotriv„, vota˛i pentru ordonan˛„.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
Deci, Ónc„ o dat„, vot‚nd pentru, vota˛i pentru raportul de respingere ∫i respingerea ordonan˛ei. Vot‚nd Ómpotriv„, vota˛i pentru ordonan˛„.
V„ rog, stima˛i colegi.
55 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„, nicio ab˛inere, a fost aprobat raportul celor dou„ comisii ∫i respins„, Ón consecin˛„, ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului.
Fiind vorba despre o ordonan˛„...
V„ rog... S„ supun ∫i ordonan˛a...
V„ mul˛umesc foarte mult.
S-a aprobat raportul ∫i v„ supun acum la vot proiectul de Lege pentru aprobarea ordonan˛ei de urgen˛„.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 3 voturi pentru, 61 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere — ar trebui s„ cear„ cineva list„, ca s„ vedem cine a votat —, proiectul de lege a fost respins. Domnul senator T„r„cil„, v„ rog.
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, am mai avut asemenea discu˛ii. Din p„cate, Óntr-adev„r, aici practica nu este foarte clar„.
Œn primul r‚nd, vreau s„ v„ consult dac„ sunte˛i de acord cu prezentarea Ón plen a amendamentelor, a∫a cum a sugerat domnul senator Doru Ioan T„r„cil„, ∫i, ca s„ nu facem dou„ voturi, voi supune direct la vot plenului proiectul de lege amendat oral Ón ∫edin˛„ de c„tre domnul senator Doru Ioan T„r„cil„.
Proiectul a fost respins. Domnul senator Doru Ioan T„r„cil„ a propus s„ fie amendat, Ón consecin˛„, s„ fie îproiect de respingere a ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului“.
Domnul senator T„r„cil„. Microfonul 3.
## Domnule pre∫edinte,
Sunt convins c„ to˛i senatorii cunosc faptul c„ decizional„ Ón aceast„ lege este Camera Deputa˛ilor, dar aceea este alt„ problem„. Noi ast„zi finaliz„m procesul legislativ Ón Senat.
Œn momentul Ón care s-a admis votul, a∫a cum l-a˛i prezentat dumneavoastr„, de respingere a raportului ∫i de respingere a ordonan˛ei, trebuie ca noi, Ón momentul Ón care sesiz„m Camera, s„ o sesiz„m cu ce? Cu o lege prin care plenul Senatului a decis respingerea ordonan˛ei de urgen˛„. Camera Deputa˛ilor nu mai este sesizat„ de Guvern, fiind a doua Camer„. Este sesizat„ de Senat, stima˛i colegi.
Motiv pentru care da˛i-mi voie s„ v„ citesc exact cum ar trebui s„ sune legea ∫i articolul unic.
îLege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2006 privind unele m„suri pentru privatizarea Societ„˛ii Comerciale «Oltchim» — S.A. R‚mnicu-V‚lcea.
Senatul Rom‚niei adopt„ prezenta lege.
Articol unic. Se respinge Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2006 privind unele m„suri pentru privatizarea Societ„˛ii Comerciale «Oltchim» — S.A. R‚mnicu-V‚lcea.“
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Stima˛i colegi, cu to˛ii Ón˛elegem foarte clar c„ noi am respins ast„zi ordonan˛a ∫i, Ón consecin˛„, v„ supun la vot acest amendament, pe care-l consider„m de redactare.
Deci v„
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
V„ propun s„ trecem la punctul 6 din ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2006 pentru modificarea art. 80 alin. (1) ∫i (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale.
- Este vorba de o lege organic„ ∫i avem votul pe raport
- ∫i votul final.
Stima˛i colegi...
Œnc„ o dat„, v„ consult Ón leg„tur„ cu intrarea Ón procedur„. Este vorba doar de vot final..., e vorba de votul pe raport ∫i votul final...
V„
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Rog colegii senatori s„-∫i ocupe locurile Ón sal„. Inclusiv domnul profesor doctor docent Dan Sab„u ∫i domnul senator Doru Ioan T„r„cil„!
Stima˛i colegi, v„ rog s„ invita˛i colegii senatori care mai sunt pe culoar s„ pofteasc„ Ón sal„. Este vorba de o lege organic„!
Deci v„ supun la vot Ón acest moment...
Domnul senator Dumitru, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locul. Domnul senator Marinescu, de asemenea, v„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot.
Œn leg„tur„ cu raportul celor dou„ comisii, cu amendamentul admis, v„ rog s„ vota˛i.
Cu 73 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere, a fost adoptat raportul, cu amendamentul admis.
V„ rog s„ lua˛i loc. Domnul senator, v„ rog eu s„ lua˛i loc!
V„ supun acum la vot, stima˛i colegi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46 /2006.
V„ rog respectuos s„ vota˛i.
71 de voturi pentru, niciun vot Ómpotriv„, nicio ab˛inere. A fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 46/2006.
Trecem la punctul 7 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a
Guvernului nr. 47/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul func˛ionarilor publici din Administra˛ia Na˛ional„ a Penitenciarelor.
Este tot o lege organic„.
Vom continua cu dezbaterea amendamentelor...
Stima˛i colegi, suntem Ón fa˛a unui raport prezentat de Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ care Ón anex„ are amendamentele pe care le-am respins ∫i voi supune Ón consecin˛„ la vot raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.
V„ atrag aten˛ia c„ este vorba tot de o lege organic„.
V„ supun la vot, dac„ v„ pute˛i concentra pu˛in, domnul Ha∫otti ∫i echipa de conducere, deci v„ supun la vot raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„...
## **Doamna Verginia Vedina∫**
**:**
Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul!
Rog toat„ lumea s„ voteze ∫i v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„, nu s„ pleca˛i...
Cred c„ am gre∫it eu...
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„. Doamna senator Vedina∫. Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu vreau s„ aduc la cuno∫tin˛„ onoratului Senat c„ eu sunt autorul acestor amendamente ∫i c„ nu am avut posibilitatea s„ le sus˛in Ón plenul Senatului, dup„ cum nu am avut posibilitatea nici Ón comisie. Speram ca m„car Ón plenul Senatului s„ pot s„ le pun Ón discu˛ie ∫i nu ∫tiu c‚nd a avut loc dezbaterea legii ∫i au fost respinse.
Domnule pre∫edinte, c‚nd a avut loc dezbaterea legii?
Nu a avut loc dezbaterea.
V„ Óntreb dac„ v„ sus˛ine˛i amendamentele.
Da, domnule pre∫edinte.
V„ rog s„ le sus˛ine˛i.
Pute˛i s„ le sus˛ine˛i pe toate Ómpreun„? Sunt legate sau nu?
Nu sunt legate.
Amendamentul nr. 1 atunci.
Domnule pre∫edinte,
Cele care sunt legate le voi sus˛ine legat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 Eu am aici un material care Óncepe cu amendamentul nr. 2, a∫a c„ vreau s„ v„ supun aten˛iei amendamentul de la punctul 2, de la punctul 4, de la punctul 5 ∫i de la punctul 9, ce prev„d aceste amendamente, motiv pentru care v„ solicit un singur vot.
Este vorba despre faptul c„ legea, Ón forma Ón care ne este propus„, prevede c„ dispozi˛iile ei se dezvolt„ prin ordin al ministrului justi˛iei. Œntr-o reglementare similar„, care prive∫te drepturile salariale ale personalului din Administra˛ia Penitenciarelor, v„ amintesc c„, cu vreo dou„ s„pt„m‚ni Ón urm„, ca ∫i Ón alte r‚nduri de altfel, noi am votat un amendament potrivit c„ruia prevederile legii se dezvolt„ prin hot„r‚re a Guvernului. Deci toate cele 4 amendamente vizeaz„ Ónlocuirea îordin al ministrului justi˛iei“ cu îhot„r‚re a Guvernului“.
Am argumentat ∫i cu alte prilejuri, ∫i o fac ∫i acum Ón fa˛a dumneavoastr„, c„ art. 108 alin. (2) din Constitu˛ie prevede c„ hot„r‚rile de Guvern sunt cele care se adopt„ pentru organizarea execut„rii legii. Legea nu se pune Ón executare prin ordin al ministrului, ci prin hot„r‚re a Guvernului. Avem nivelul de legisla˛ie primar„, legisla˛ie secundar„... Am mai discutat aceast„ chestiune.
Motiv pentru care, consecven˛i cu noi Ón∫ine, v„ propun s„ vota˛i favorabil amendamentele de la punctele pe care le-am men˛ionat Ónainte ∫i s„ consacr„m astfel solu˛ia juridic„ pe care am consacrat-o ∫i cu alte prilejuri: a hot„r‚rii de Guvern Ón locul ordinului ministrului.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Doamna Katalin Kibedi, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9, v„ rog.
## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este pertinent„ observa˛ia c„, Óntr-adev„r, Ón aplicarea unei legi organice se emit hot„r‚ri de Guvern, numai c„ aici deja opereaz„ o hot„r‚re de Guvern care este dat„ Ón aplicarea Legii nr. 188/1999 care reglementeaz„ cariera func˛ionarilor publici Ón general ∫i este firesc atunci ca acest cadru s„ fie cadrul legal.
Ceea ce se dore∫te prin ordin al ministrului justi˛iei sunt condi˛iile particulare ale sistemului penitenciar, pentru care este permisibil a fi elaborat un ordin al ministrului justi˛iei.
Doamna Vedina∫, v„ rog s„ le supunem la vot. Stima˛i colegi, Domnul Ha∫otti, Domnilor colegi,
A˛i ascultat argumentele doamnei Vedina∫, care propune introducerea expres„ a referirii la îhot„r‚re de Guvern“, Ón loc de îordin al ministrului justi˛iei“ pentru amendamentele care sunt Ónscrise la punctele 2, 4, 5 ∫i 9. A˛i ascultat punctul de vedere al Ministerului Justi˛iei, care consider„ c„ aceast„ lege exist„ deja ∫i singurul lucru care urmeaz„ s„ se fac„ este particularizarea la sistemul penitenciar. A˛i ascultat ∫i punctul de vedere al pre∫edintelui comisiei.
Eu cred c„ pot vota cu to˛ii Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Dac„ nu sunte˛i convins„, mai spune˛i-ne un argument. Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator Vedina∫. Microfonul 2, v„ rog, dar scurt, dac„ se poate.
Scurt. Din tot sufletul v„ mul˛umesc.
Argumentul reprezentantului ministrului nu se sus˛ine. V„ rog s„ observa˛i c„, la punctul 5, art. 29 prevede c„ îmetodologia privind aprobarea...“ etcetera îse aprob„ prin ordin al ministrului justi˛iei“.
Deci, practic, aceast„ lege urmeaz„ s„ se dezvolte prin ordin al ministrului.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc doamnei Vedina∫ ∫i, stima˛i colegi, cred c„ dispune˛i de absolut toate argumentele necesare pentru a v„ pronun˛a Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ Ón leg„tur„ cu amendamentele doamnei Vedina∫. Este vorba, Ónc„ o dat„ v„ subliniez, de amendamentele care figureaz„ la punctele 2, 4, 5 ∫i 9.
V„ rog, Ón consecin˛„, s„ v„ manifesta˛i prin vot Ón leg„tur„ cu amendamentele doamnei Vedina∫, dac„ sunte˛i pentru, Ómpotriv„ sau v„ ab˛ine˛i.
V„ rog s„ vota˛i.
Amendamentele nu au trecut. Au Óntrunit numai 20 de voturi pentru, 40 de voturi Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere.
Doamna Vedina∫, celelalte amendamente, cele de la punctele 3, 6, 7, 8.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, doamna senator. Microfonul 2, v„ rog.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Din partea comisiei, domnul Aron Ioan Popa, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere pe considerentele pe care le-a prezentat doamna secretar de stat. Respingem amendamentele.
V„ mul˛umesc.
Prin amendamentul propus la num„rul 3, v„ propuneam ca, fa˛„ de solu˛ia care este deja consacrat„, s„ se adauge o propozi˛ie nou„, Ón care s„ se spun„: îsolu˛ia pronun˛at„ de comisie poate fi atacat„ de cel nemul˛umit la instan˛a de contencios“.
Acest argument mi-a fost respins de onorata comisie pe considerentul c„ dreptul de contestare Ón contencios este unul general, deci îpunct redundant“. Un asemenea argument nu poate fi primit. Dac„ Ól primim Ónseamn„ c„ nu mai trebuie s„ prevedem Ón nicio lege care este calea de atac ∫i unde se exercit„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 Pentru aceste considerente ∫i pentru c„ dreptul de a sesiza instan˛a de contencios administrativ este un drept garan˛ie, un drept fundamental, v„ rog s„ sus˛ine˛i amendamentul ∫i v„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Din partea ini˛iatorului, Ministerul Justi˛iei, doamna Katalin Kibedi, ave˛i cuv‚ntul.
Microfonul 9, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
M„ voi folosi de argumentul exemplelor similare din alte legi.
Nu con˛in. Avem acum examenul pentru intrarea pe post de executor judec„toresc. Legea nr. 188/1999 nu a con˛inut o astfel de dispozi˛ie, nici Ordonan˛a Guvernului nr. 192/2002, totu∫i s-a uzat de aceast„ cale. Este dovada fireasc„. Modul Ón care este reglementat„ Legea contenciosului administrativ nu are nicio dispozi˛ie care s„ nu permit„ atacarea deciziei comisiei de contesta˛ii la instan˛„.
De aceea, noi ne men˛inem punctul de vedere c„ este neavenit„ o astfel de prevedere.
Mul˛umesc doamnei secretar de stat.
Din partea comisiei, domnul Aron Ioan Popa.
Domnule pre∫edinte,
Comisia mai mult dec‚t ceea ce a prezentat doamna secretar de stat nu are nimic de ad„ugat. Ne men˛inem punctul de vedere de respingere a acestui amendament.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
V„ propun s„ tran∫„m prin vot.
A˛i ascultat argumentele. Este vorba de punctul 3: includerea unei referiri concrete la contestarea la institu˛ia de contencios administrativ.
V„ rog s„ vota˛i dac„ sunte˛i pentru amendamentul doamnei Vedina∫, Ómpotriv„ sau v„ ab˛ine˛i. V„ rog s„ vota˛i.
Amendamentul a fost respins, Óntrunind numai 22 de voturi pentru, 43 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.
Trecem la punctul 6, amendamentul de la art. 57. Doamna Vedina∫, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2, v„ rog.
Vreau s„ precizez c„ trecem la punctul 4, fiindc„ amendamentul de la punctul 4 viza mai multe alineate. A˛i respins prin vot numai alineatul sau amendamentul care vizeaz„ îordinul ministrului justi˛iei“, ∫i nu îhot„r‚rea de Guvern“.
La alin. 3, dac„ observa˛i, domnule pre∫edinte, mai am un amendament care este foarte important, a∫ Óndr„zni s„ spun c„ este dureros de important, Ón sensul
c„, prin legea care ni se propune, se prevede c„ un func˛ionar public cu statut de Ónalt func˛ionar public este numit pentru un mandat de 4 ani.
Eu am propus modificarea acestei reglement„ri, Ón sensul de a fi numit pe o perioad„ nedeterminat„, pe considerentul c„ Legea nr. 188/1999, care creeaz„ cadrul general de organizare a func˛iei publice, consacr„ regula c„ func˛ionarii publici se numesc numai pe o perioad„ nedeterminat„. Singurele excep˛ii pe care le admite legea sunt Ón situa˛ia Ón care este un func˛ionar public care este suspendat din func˛ie sau ocup„ o func˛ie public„ temporar vacant„. Alte situa˛ii legea general„ nu prevede.
Este raportul dintre legea general„ ∫i legea special„, dar m„ opresc aici, pentru c„ simt, a∫a, c„ sunt zadarnice orice alte argumente pe care le-a∫ aduce. V„ atrag aten˛ia Óns„ c„ ceea ce cre„m noi este foarte periculos pentru regimul func˛iei publice ∫i sunt ni∫te inova˛ii care vor afecta fundamental statutul juridic al func˛ionarului.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc doamnei Vedina∫.
Din partea ministerului, microfonul 9, doamna Katalin Kibedi.
Domnule pre∫edinte,
Distins Senat,
Practic, din ce Ón ce mai mult se achieseaz„ la ideea care s-a Óncet„˛enit Ón alte legi organice, modificate nu demult, ca func˛iile de conducere s„ nu fie ocupate pe durat„ nedeterminat„, ci s„ aib„ o durat„ de mandat, care, eventual, s„ poat„ fi prelungit„ Ónc„ o dat„.
Dau exemplu din sistemul func˛iilor de conducere din justi˛ie, unde este un mandat chiar mai redus, este de 3 ani, cu posibilitate de prelungire 3 ani. Mul˛umesc.
Mul˛umesc. Comisia, dac„ ave˛i un punct de vedere? Microfonul 7, v„ rog.
Ne men˛inem punctul de vedere de respingere. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## Stima˛i colegi,
O s„ v„
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
La amendamentul urm„tor, nr. 6, doamna Vedina∫, ave˛i cuv‚ntul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
La amendamentul...
V„ rog s„ o ascult„m pe doamna Vedina∫. Domnule Dinescu, v„ rog s„ o ascult„m pe doamna Vedina∫!
V„ rog. Microfonul 2.
Domnule Ha∫otti, v„ rog s„ o ascult„m pe doamna senator!
De∫i v„ m„rturisesc, domnule pre∫edinte, c„ gustul amar pe care Ól am Ómi face multe dificult„˛i Ón a-mi sus˛ine Ón continuare amendamentele, m„ voi str„dui.
Prin amendamentul de la punctul 6 propuneam Ónlocuirea formulei îs-a aplicat sanc˛iunea eliber„rii din func˛ie“ cu îsanc˛iunea disciplinar„ a destituirii din func˛ie“.
V„ aduc la cuno∫tin˛„, domnilor colegi, c„ tradi˛ional se vorbe∫te despre cea mai drastic„ dintre sanc˛iuni, care este îdestituirea“. Eliberarea din func˛ie este o m„sur„ care poate interveni Ón primul r‚nd pentru motive care le sunt neimputabile func˛ionarilor publici. Œn doctrin„, eliberarea din func˛ie nu este tratat„ ca o sanc˛iune, ci ca o modalitate de Óncetare a raportului de serviciu sau, dup„ caz, a raportului de munc„.
Pentru aceste considerente, amendamentul meu nevinovat nu dorea dec‚t s„ pun„ Ón acord legea cu elementele constante ∫i valoroase din doctrin„.
R„m‚ne ca dumneavoastr„ s„ hot„r‚˛i cum ve˛i vota.
Deci se sus˛ine amendamentul.
Din partea Guvernului, microfonul 9, doamna Kibedi. Ave˛i cuv‚ntul.
Œn art. 58 este reglementat Ón mod expres c„ destituirea din func˛ie a func˛ionarilor publici ca sanc˛iune disciplinar„ este ∫i Ón cazul condamn„rii prin hot„r‚re judec„toreasc„ penal„ definitiv„.
Consider„m c„ acest text rezolv„ problema.
V„ mul˛umesc. Pre∫edintele comisiei, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 7, v„ rog.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot dac„ sunte˛i pentru, Ómpotriv„ sau v„ ab˛ine˛i Ón leg„tur„ cu amendamentul doamnei Vedina∫.
Amendamentul nu a Óntrunit dec‚t 19 voturi pentru, 41 de voturi Ómpotriv„ ∫i nicio ab˛inere.
A fost respins.
Din sal„
#116169List„!
La punctul 7...
La cererea conducerii grupurilor, v„ rog, lista voturilor. Art. 58, punctul 7, doamna Vedina∫.
## Domnule pre∫edinte,
La ultimul punct, punctul 10 — nu are rost s„ le mai sus˛in pe celelalte —, m„ g‚ndesc c„ poate la acest ultim amendament ve˛i avea Ón˛elepciunea s„ Ón˛elege˛i c„ nu are nimic politic ceea ce eu sus˛in Ón fa˛a dumneavoastr„ ∫i ve˛i sus˛ine m„car acest amendament.
Art. 81, Ón forma propus„ de dumneavoastr„, spune c„ îdispozi˛iile legii se completeaz„ cu legisla˛ia muncii“.
Dragi colegi,
Legea pe care o avem de votat reprezint„ un statut special aplicabil func˛ionarilor publici. Fiind un statut special, prima reglementare cu care trebuie s„ se completeze ∫i care reprezint„ drept comun Ón materie este Statutul func˛ionarilor publici.
De aceea, amendamentul meu vizeaz„ faptul c„ dispozi˛iile legii se completeaz„ cu dispozi˛iile Legii nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici ∫i, evident, Ón subsidiar, ∫i cu legisla˛ia muncii ∫i cu ce legisla˛ie dori˛i dumneavoastr„, dar cea care constituie drept comun Ón materie nu este legisla˛ia muncii, este Statutul func˛ionarilor publici.
Acest lucru se pare c„ nu s-a Ón˛eles, dovad„ c„ acest proiect de lege a fost repartizat la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, ∫i nu la Comisia pentru administra˛ia public„, organizarea teritoriului ∫i protec˛ia mediului, cum ar fi fost normal s„ se Ónt‚mple. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Din partea ini˛iatorului, doamna Kibedi, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Comisia a dezb„tut, a decis, a respins. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
V„ supun la vot amendamentul doamnei Vedina∫, pe care Ól g„si˛i Ón tabel la punctul 6.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Modul Ón care este formulat imperativul Legii nr. 188/1999 reglementeaz„, impune ca ea s„ fie respectat„ de toate categoriile care reprezint„ func˛ionari publici.
De aceea, noi am considerat c„ ar fi inutil ca Ón legea special„ s„ se sublinieze ceva ce este prezent Ón legea general„. Doar dac„ ar exista o derogare legea special„ ar trebui s„ con˛in„ aceast„ dispozi˛ie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
V„ mul˛umesc. Comisia, de acord cu aceast„ interpretare? Microfonul 7, v„ rog.
Mul˛umesc.
Comisia este de acord cu sus˛inerea f„cut„ de doamna secretar de stat ∫i propune respingerea amendamentului.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Voi supune la vot ultimul amendament al doamnei Vedina∫. A˛i ascultat argumentele, ∫i ale autoarei amendamentului, ∫i ale ini˛iatorilor.
V„ rog s„ v„ exprima˛i prin vot Ón leg„tur„ cu acest amendament.
Amendamentul nu a Óntrunit dec‚t 23 de voturi pentru, 46 de voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere ∫i, Ón consecin˛„, nu a fost admis.
Stima˛i colegi, suntem practic Ón situa˛ia Ón care avem un raport al Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, un raport f„r„ amendamente, de data aceasta, Óntruc‚t amendamentele respinse au fost reconfirmate Ón plen.
V„ supun, Ón consecin˛„, votului raportul Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, raport favorabil de admitere. V„ informez respectuos c„ este prioritate de integrare.
V„ rog s„ vota˛i.
## **Doamna Verginia Vedina∫**
**:**
Trebuia s„ m„ sus˛ine˛i, domnule senator, s„ nu l„s„m monstruozit„˛i din astea s„ fie aprobate. E regretabil!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Deci, stima˛i colegi, Ómi pare foarte r„u, ne afl„m Ón procedur„. Lucrurile nu mai pot fi Óntoarse Ónapoi! Avem un raport. Amendamentele au fost respinse.
V„ rog foarte mult s„ v„ exprima˛i mult mai hot„r‚t prin vot ∫i, Ón consecin˛„, v„
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru
## **Domnul Eckstein Kovács Péter**
**:**
Nu e cvorum pentru legi organice.
## **Doamna Verginia Vedina∫**
**:**
Trebuie 71 pentru legi organice.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Imediat, imediat!
V„ rog, numai un moment! V„ rog s„ nu v„ enerva˛i.
Œnc„ o dat„, v„
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru
Numai un moment!
Raportul nu a Óntrunit...
Din sal„
#121117Nu e cvorum!
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
Raportul nu a fost adoptat.
Cvorum total: 66. Deci, din p„cate, stima˛i colegi, ne vom opri aici.
Trecem la ultima parte a ∫edin˛ei noastre de ast„zi: Óntreb„ri, interpel„ri, r„spunsuri.
V„ mul˛umesc pentru r„bdarea de care a˛i dat dovad„.
## **Doamna Verginia Vedina∫**
**:**
A c„zut legea sau ce s-a Ónt‚mplat?
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
R„m‚ne...
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„.
Trecem la Óntreb„ri, interpel„ri ∫i r„spunsuri.
O s„ v„ rog s„ respecta˛i timpul acordat pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Pentru Óntreb„ri, Alian˛a D.A. P.N.L.-P.D. are Ón total 10 minute.
Prima Óntrebare, doamna senator Paula Iv„nescu. Nu este Ón sal„.
Domnul senator Paul P„curaru. Nu este.
Nici pe lista suplimentar„ nu mai este nimeni de la Alian˛a D.A. P.N.L.-P.D.
Deci trecem la Óntreb„ri din partea celorlalte grupuri parlamentare.
Grupul parlamentar al P.S.D.
Domnul senator Otilian Neagoe, prima Óntrebare. Este Ón sal„.
V„ rog, domnule senator Neagoe.
Se preg„te∫te domnul senator Aurel Ardelean, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.
V„ informez respectuos c„ sunte˛i 8 Ónscri∫i de la Grupul parlamentar al P.R.M. pe 5 minute..., sunte˛i chiar 9, deci ave˛i fiecare dreptul la 20 de secunde. V„ preg„ti˛i numai, domnule senator Ardelean.
Domnul senator Otilian Neagoe.
Microfonul nr. 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului Codru˛ ™ere∫, ministrul economiei ∫i comer˛ului.
Ce m„suri a Óntreprins ministerul pe care Ól conduce˛i pentru contractarea ∫i aprovizionarea cu combustibili la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 un nivel corespunz„tor nevoilor Rom‚niei Ón sezonul de iarn„ 2006—2007 ∫i care sunt costurile? Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
V-a∫ cere permisiunea, domnule pre∫edinte, pentru c„ am ∫i o interpelare, s„ prezint pe scurt ∫i textul interpel„rii.
V„ rog, domnule senator Neagoe.
Interpelarea este adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Situa˛ia economic„ a societ„˛ilor comerciale îTractorul“, îRulmentul“ ∫i îNitramonia“ F„g„ra∫ din jude˛ul Bra∫ov s-a deteriorat foarte grav Ón ultimii 2 ani. Peste 7.500 de locuri de munc„ sunt Ón mare pericol. A.V.A.S. a contribuit la aceast„ stare de lucruri prin lipsa unei strategii, a unor m„suri ∫i ac˛iuni coerente.
V„ rug„m, domnule prim-ministru, s„ lua˛i Ón discu˛ie Ón cadrul Guvernului situa˛ia de la cele 3 societ„˛i ∫i s„ adopta˛i hot„r‚ri realiste, care s„ contribuie la relansarea lor economic„ ∫i la salvarea locurilor de munc„.
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul senator Aurel Ardelean. Microfonul nr. 1.
Œntrebarea este adresat„ doamnei ministru Sulfina Barbu.
Scuza˛i-m„ numai un moment!
Se preg„te∫te domnul senator Gavril„ Vasilescu, din partea Partidului Conservator.
V„ rog, domnule senator.
La Ro∫ia Montan„, Ón Mun˛ii Apuseni, se pune la cale Ón timpul mandatului dumneavoastr„ cel mai mare jaf ∫i cel mai mare dezastru ecologic din Europa la Ónceputul mileniului III.
Nefiind respectate prevederile legale ∫i contur‚ndu-se un dezastru ecologic durabil, v„ solicit, doamn„ ministru, s„-mi comunica˛i ce a˛i Óntreprins pentru respectarea prevederilor legale la Ro∫ia Montan„.
V„ mul˛umesc.
Interpelarea se adreseaz„ domnului ministru Mihail H„rd„u.
## Domnule ministru,
Œn cadrul Óntrevederilor pe care le-am avut cu reprezentan˛ii sindicatelor ar„dene, au fost exprimate nemul˛umiri cu privire la fondurile privind salariile dasc„lilor din jude˛ul Arad.
V„ solicit, domnule ministru, un punct de vedere cu privire la acest aspect.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu. Domnul senator Gavril„ Vasilescu. V„ rog. Microfonul nr. 3.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œntrebarea se adreseaz„ domnului ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul, Mihai Alexandru Voicu.
Œnc„ de la 1.06.2005, subliniez data, s-a Ónregistrat la Senatul Rom‚niei propunerea legislativ„ privind controlul provenien˛ei averilor care nu pot fi justificate din venituri legale, propunere al c„rei ini˛iator sunt ∫i eu. Men˛ionez c„ p‚n„ Ón prezent punctul de vedere al Guvernului nu a fost exprimat.
Œntrebare. Care sunt motivele care au determinat o Ónt‚rziere nejustificat de mare pentru ca Guvernul s„ formuleze un punct de vedere ∫i c‚nd se estimeaz„ c„ vom primi opinia Guvernului pentru aceast„ propunere legislativ„?
Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului senator Gavril„ Vasilescu ∫i Ól invit la microfon pe domnul senator S‚rbu, pe care Ól rog frumos s„ pun„ Óntrebarea.
Domnul senator S‚rbu... Domnule senator S‚rbu, v„ rog s„ pune˛i Óntrebarea. Este vorba de sala de sport. V„ rog. Microfonul central pentru domnul senator Ilie S‚rbu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea mea este adresat„ domnului ministru Berceanu. Se refer„, Óntr-adev„r, la o sal„ de sport din comuna Victor Vlad Delamarina.
V„ Óntreb, domnule ministru, c‚nd considera˛i c„ ∫i copiii din comuna Victor Vlad Delamarina vor putea beneficia de facilit„˛ile unei s„li moderne de sport. Solicit r„spuns scris ∫i oral. Mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu. Domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul nr. 1, v„ rog.
Am o Óntrebare adresat„ Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, domnului ministru Radu Berceanu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 Œn discu˛iile avute cu autorit„˛ile locale din ora∫ul Tismana, jude˛ul Gorj, acestea au ridicat mai multe probleme legate de infrastructur„. Au fost efectuate mai multe proiecte pentru asfaltarea unor drumuri din subdiviziunile ora∫ului.
V„ solicit, domnule ministru, s„ m„ informa˛i dac„ pentru ora∫ul Tismana sunt cuprinse pe anul 2007 proiecte pentru asfaltarea drumurilor.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
Domnule Petrescu, dac„ tot sunte˛i Ón form„, nu vre˛i s„ face˛i ∫i interpelarea?
Cu deosebit„ stim„.
Interpelarea se adreseaz„ Ministerului Justi˛iei, doamnei ministru Monica Luisa Macovei.
Œn data de 12.06.2006 am adresat Ministerului Finan˛elor Publice o interpelare referitoare la S.C. REUT — S.A. Craiova, care este unul dintre cei mai mari datornici la bugetul statului, av‚nd la data de 25.05.2006 datorii Ón sum„ de 116 miliarde de lei. Solicitam Ón respectiva interpelare s„ se dispun„ efectuarea unei anchete fa˛„ de modul de desf„∫urare a licita˛iei, care s-a f„cut prin Ónl„turarea societ„˛ilor doritoare de a participa la licita˛ie, Ón beneficiul debitorului.
Ancheta f„cut„ a fost superficial„, f„r„ a se lua m„suri ∫i f„r„ a fi sesizate organele Ón drept, respectiv D.N.A., deoarece Ón astfel de cazuri c‚nd bugetul statului este prejudiciat de r„u-platnici cu sute de miliarde de lei, cum este cazul de fa˛„, se impune a fi luate toate m„surile legale, iar D.N.A. ar trebui s„ se autosesizeze din oficiu.
Anexez interpelarea din data de 12.05.2006.
V„ solicit, doamna ministru, s„ analiza˛i situa˛ia prezentat„ ∫i s„-mi comunica˛i care sunt m„surile pe care le ve˛i lua Ón acest caz de fraud„.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule senator.
Invit la microfon pe domnul senator Ion V„rg„u, pentru Óntrebarea adresat„ Ministerului Justi˛iei Ón leg„tur„ cu acordarea cet„˛eniei celor din Republica Moldova.
Microfonul nr. 3, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ doamnei ministru Monica Macovei.
Exist„ cet„˛eni din Republica Moldova care ∫i-au efectuat studiile universitare Ón Rom‚nia ∫i de atunci au r„mas aici, ∫i-au Óntemeiat familii ∫i doresc s„ ob˛in„
cet„˛enie rom‚n„ pentru a putea beneficia de drepturile cuvenite prin Constitu˛ie.
Doamn„ ministru,
Care sunt condi˛iile pe care un cet„˛ean moldovean trebuie s„ le Óndeplineasc„ pentru a putea dob‚ndi cet„˛enia rom‚n„?
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Interpelarea este adresat„ doamnei ministru Anca Boagiu.
Œncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, odat„ cu integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, multe Óntreprinderi mici ∫i mijlocii vor fi nevoite s„-∫i Ónceteze activitatea, deoarece nu Óndeplinesc condi˛iile impuse de aderare.
Av‚nd Ón vedere faptul c„ aceste Óntreprinderi au o contribu˛ie Ónsemnat„ la bugetul de stat ∫i ocup„ o parte important„ a for˛ei de munc„ din Rom‚nia, care este strategia Ministerului Integr„rii Europene Ón sensul diminu„rii acestui impact asupra firmelor mici ∫i mijlocii? Solicit r„spuns scris ∫i oral.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu.
Urmeaz„ domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul nr. 2, v„ rog.
Se preg„te∫te domnul senator Sever ™ter.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,
Prima Óntrebare este adresat„ prim-ministrului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Œn aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul concesiunilor de bunuri proprietate public„ trebuia elaborate ∫i publicate mai multe norme metodologice.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care dintre normele metodologice prev„zute Ón aceast„ ordonan˛„ au fost trimise ∫i la ce dat„.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
Cea de-a doua Óntrebare este adresat„ domnului prim-ministru T„riceanu.
Dup„ cum cunoa∫te˛i, ministrul de stat Markó Béla a Ónc„lcat jur„m‚ntul depus la Ónvestirea Ón func˛ie, a sfidat Constitu˛ia Rom‚niei ∫i Legea privind siguran˛a na˛ional„, pronun˛‚ndu-se Ón cadrul adun„rilor organizate Ón toamna acestui an la Miercurea-Ciuc, T‚rgu-Mure∫, Sf‚ntul Gheorghe ∫i Ruti˛a pentru ob˛inerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a f nutului Secuiesc, chiar ∫i prin Ónc„lcarea Legii referendumului ∫i a Legii administra˛iei publice locale.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i de ce nu a˛i ac˛ionat, conform prevederilor legale, pentru Ónl„turarea din Guvern a ministrului de stat Markó Béla, liderul unor organiza˛ii antirom‚ne∫ti ∫i antieuropene, care a ac˛ionat ∫i ac˛ioneaz„ pentru dezmembrarea teritorial„ a Rom‚niei.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
Permite˛i s„ prezint ∫i interpelarea, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Ea este adresat„ ministrului transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului.
V„ informez, domnule ministru, c„ mai mul˛i locuitori din jude˛ul Cluj care au Ón proprietate terenuri pe traseul viitoarei Autostr„zi Transilvania sunt nemul˛umi˛i de pre˛ul care le este oferit cu ocazia exproprierii acelor terenuri pentru utilitate public„. Ei au sus˛inut la biroul meu parlamentar din Cluj-Napoca, av‚nd Ón acest sens ∫i documente justificative, c„ le-a fost oferit un pre˛ cuprins Óntre 4 ∫i 6 euro/m[2] , c‚nd pre˛ul pe pia˛„ este de 50 p‚n„ la 60 euro/m[2] pentru suprafe˛e din aceea∫i parcel„ v‚ndute unor persoane fizice sau juridice.
™i eu v„ mul˛umesc. Domnul senator Sever ™ter. Urmeaz„ domnul senator Petru Stan.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare pentru domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Ce solu˛ie preconiza˛i pentru rezolvarea conflictului ap„rut Óntre comisiile de fond funciar Pi∫colt, jude˛ul Satu Mare, care, pe baza eviden˛elor din cartea funciar„, a pus Ón posesie cet„˛enii din aceast„ comun„ cu circa 600 de hectare de teren predat prin reforma administrativ-teritorial„ din anul 1968 Ón administra˛ia comunei Curtui∫eni, jude˛ul Bihor, ∫i Comisia jude˛ean„ de fond funciar Bihor, care a cerut Comisiei jude˛ene Satu Mare s„ nu elibereze titluri de proprietate, cu motiva˛ia c„ terenul Ón cauz„ se afl„ Ón raza administrativ„ a acestui jude˛, bloc‚nd procesul de aplicare a Legii propriet„˛ii?
A∫tept r„spuns scris ∫i oral.
Mai am o interpelare, dac„-mi permite˛i, tot pentru domnul prim-ministru.
Prin interpelarea adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului Sebastian Vl„descu, l-am Óntrebat care sunt motivele tergivers„rii timp de peste 2 ani a eliber„rii titlurilor de valoare la care are dreptul cet„˛eana Pop Terezia din municipiul Satu Mare, Ón condi˛iile Ón care aceasta a purtat coresponden˛„ telefonic„ s„pt„m‚nal cu ministerul condus de Domnia Sa. Din r„spunsul primit rezult„ c„ dosarul acesteia a fost transmis la Comisia central„ pentru stabilirea desp„gubirilor, aflat„ Ón subordinea Cancelariei Prim-Ministrului, Ónc„ din data de 31 august 2005, lucru care nu i s-a adus la cuno∫tin˛„ petentei.
Este indiscutabil c„ at‚t Ministerul Finan˛elor Publice, pe vremea c‚t avea competen˛e Ón materie, c‚t ∫i Comisia central„ pentru stabilirea desp„gubirilor au manifestat o cras„ lips„ de r„spundere Ón ce prive∫te
solu˛ionarea acestei probleme ∫i au privat petenta de un drept legal stabilit.
Fa˛„ de acestea, v„ rog s„-mi comunica˛i urm„toarele: 1. Care sunt motivele tergivers„rii mai mult de doi ani a solu˛ion„rii cererii doamnei Pop Terezia Rodica?
2. De ce a fost necesar„ crearea Comisiei centrale pentru stabilirea desp„gubirilor, din moment ce Legea nr. 10/2001, special creat„ pentru acordarea retroced„rilor, stabile∫te competen˛a de acordarea a desp„gubirilor Ón sarcina Ministerului Finan˛elor Publice?
## V„ mul˛umesc.
Domnul senator Claudiu T„n„sescu: sumele de bani cheltuite cu echipa Real Madrid. Microfonul 2, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am o Óntrebare adresat„ prim-ministrului C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu.
Con˛inutul Óntreb„rii este urm„torul. Din mass-media rom‚nii ∫i str„inii au aflat c„ Ón seara zilei de 15 octombrie 2006 au venit îgalacticii“, adic„ echipa de fotbal Real Madrid, cu unii Ónso˛itori de ambele sexe. Autorit„˛ile statului rom‚n s-au f„cut pre∫ Ón fa˛a unor fotbali∫ti ∫i, ca urmare, au risipit sume uria∫e din banii publici Ón toate ac˛iunile viz‚nd primirea, Ónso˛irea ∫i paza lor.
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i care a fost temeiul legal Ón baza c„ruia mai multe autorit„˛i publice din capital„ s-au pus la dispozi˛ia unor fotbali∫ti ai unui club privat din Madrid ∫i, respectiv, care au fost sumele cheltuite din banii publici ∫i pentru ce anume Ón perioada 15—18 octombrie anul curent.
Solicit r„spuns scris ∫i verbal.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, Grupul parlamentar al P.R.M. avea 5 minute pentru Óntreb„ri ∫i Ónc„ 5 minute pentru interpel„ri. Le-a˛i epuizat ∫i mai sunte˛i Ónscri∫i Ónc„ 4. V-a∫ ruga respectuos s„ fie Óntreb„ri extrem de scurte, ca s„ nu dezavantajez pe nimeni.
A˛i r„mas numai dumneavoastr„ s„ conduce˛i ostilit„˛ile.
Deci, domnul senator Ioan Corodan, v„ rog, dar scurt.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am o Óntrebare adresat„ Ministerului Finan˛elor Publice, domnului ministru Sebastian Vl„descu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 Œncep‚nd cu aceast„ lun„, va fi exclus binecunoscutul credit doar cu buletinul, cel mai solicitat instrument de finan˛are a popula˛iei cu venituri mici ∫i medii, pentru c„ a fost singurul credit mai facil, nebirocratic, care le-a permis rom‚nilor s„-∫i achizi˛ioneze produse electronice, electrice ∫i IT. Reprezentan˛ii B.N.R. au motivat noile reglement„ri prin marea grij„ fa˛„ de riscul institu˛iilor financiare nebancare, Ón spe˛„ magazinele, c‚t ∫i fa˛„ de supraÓnc„rcarea popula˛iei cu datorii.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i ce prejudicii at‚t de mari aduce acest sistem de creditare Ónc‚t trebuie desfiin˛at„ ∫i aceast„ ultim„ ∫ans„ de progres tehnic a rom‚nului tot mai s„rac.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
## V„ mul˛umesc.
Domnul senator Viorel Dumitrescu: situa˛ia c„minelor studen˛e∫ti.
Se preg„te∫te domnul senator Carol Dina.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œntrebarea este adresat„ domnului ministru Mihail H„rd„u, ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii.
Œn toamna acestui an zeci de mii de studen˛i nu au asigurate locuri de cazare Ón c„minele studen˛e∫ti.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i urm„toarele:
C‚te locuri au fost asigurate Ón c„minele studen˛e∫ti pentru toamna acestui an? Care este num„rul de studen˛i pentru care nu s-a putut asigura cazarea Ón c„mine pentru anul universitar 2006—2007?
Care este programul de construire a c„minelor studen˛e∫ti pentru perioada 2007—2010? C‚te locuri vor fi asigurate Ón fiecare din ace∫ti ani?
V„ mul˛umesc.
™i interpelarea, adresat„ domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.
Guvernul P.S.D.-U.D.M.R. condus de premierul Adrian N„stase s-a angajat la Ónceputul mandatului c„, Ón spirit de economie ∫i patriotism, mini∫trii ∫i secretarii de stat vor folosi numai autoturisme de produc˛ie rom‚neasc„. Dup„ vorbe au urmat faptele...
Pentru aflarea adev„rului, v„ solicit, domnule prim-ministru, s„-mi comunica˛i, pentru fiecare dintre membrii Guvernului ∫i pentru fiecare secretar de stat Ón parte, care sunt m„rcile de autoturisme pe care le au la dispozi˛ie.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Domnule senator Carol Dina,
Am f„cut o eroare grav„, pentru c„ dumneavoastr„ era˛i la interpel„ri ∫i v-am dat...
™i dac„ sunte˛i de acord s-o invit„m pe doamna senator Silistru? V„ mul˛umesc.
Face˛i-ne ∫i nou„ o pl„cere! M„car at‚t, o pl„cere s„ am ∫i eu azi! Nu vre˛i s„-mi oferi˛i nici pl„cerea asta. V„ rog, domnule senator Carol Dina.
V„ mul˛umesc ∫i-mi cer scuze, domnule pre∫edinte ∫i doamn„ senator.
## Domnului prim-ministru.
Cet„˛enii din municipiul Gala˛i constat„ c„ mediul Ónconjur„tor este puternic afectat, aerul devenind de nerespirat din cauza noxelor emise de produc„torul siderurgic îMittal Steel“. Din analiza unor date, rezult„ c„ cele dou„ institu˛ii publice, Garda Na˛ional„ de Mediu ∫i Agen˛ia Na˛ional„ pentru Protec˛ia Mediului, nu impun cu fermitate produc„torului îMittal Steel“ prevederile legale.
V„ rog, domnule prim-ministru, s„ dispune˛i verificarea planului de conformare Ón domeniul mediului asumat de compania îMittal Steel“ la privatizare.
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
™i eu v„ mul˛umesc.
Doamna senator Doina Silistru.
Nu mai sunt Óntreb„ri, s-au terminat. Microfonul central.
™i nici m„car nu sunte˛i ultima, pentru c„ este domnul senator S‚rbu...
## Da.
Vede˛i, domnul senator S‚rbu este foarte corect. A pus Óntrebarea ∫i a a∫teptat r‚ndul s„ vin„ la interpelare.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Interpelarea mea este adresat„ domnului Vasile Blaga, ministrul administra˛iei ∫i internelor.
## Domnule ministru,
Œn jude˛ul Vaslui exist„ un num„r de 13 ∫coli noi construite cu fonduri de la Banca Mondial„ care nu vor avea c„ldur„ Ón aceast„ iarn„ din cauza neracord„rii la re˛eaua na˛ional„ de electricitate, Ón condi˛iile Ón care centralele termice func˛ioneaz„ doar cu energie electric„. De∫i institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt Ón cauz„ au fost inaugurate la 15 septembrie 2006, autorit„˛ile locale din cele 13 comune nu au g„sit nici p‚n„ Ón acest moment fondurile necesare pentru racordarea la re˛eaua de electricitate, astfel Ónc‚t, pe l‚ng„ faptul c„, deocamdat„, copiii Ónva˛„ pe Óntuneric, vor fi lipsi˛i ∫i de c„ldur„, acum, Ón prag de iarn„.
V„ rog, domnule ministru, s„-mi preciza˛i care sunt m„surile pe care le ve˛i dispune pentru asigurarea fondurilor necesare administra˛iilor locale Ón vederea remedierii acestei situa˛ii.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu. Domnule senator S‚rbu, v„ rog.
30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
Interpelarea este adresat„ domnului ministru Vasile Blaga.
Recent am participat la o Ónt‚lnire cu cet„˛enii din satul Cerneteaz, apar˛in‚nd comunei timi∫ene Giarmata. Cet„˛enii, prezen˛i Ón num„r mare, aproximativ 500, s-au declarat revolta˛i de faptul c„ primarul Gavril Ro∫iianu nu se implic„ deloc Ón rezolvarea problemelor administrative ale satului, din simplul motiv c„ la alegerile locale din 2004 nu a ob˛inut foarte multe voturi Ón localitate.
Din multele probleme prezentate de cet„˛eni, am re˛inut c„ drumul de acces c„tre Cerneteaz este impracticabil atunci c‚nd plou„, str„zile sunt la fel, alimentarea cu ap„ este posibil„ doar atunci c‚nd catadicse∫te primarul, Cerneteaz este defavorizat la Ómp„r˛irea bugetar„, iar tinerii nu primesc teren conform legii pentru construirea unor case.
Ca urmare, v„ adresez respectuos urm„toarea Óntrebare: ce m„suri ve˛i lua pentru a stopa atitudinea abuziv„ a primarului comunei Giarmata?
V„ mul˛umesc.
Solicit r„spuns scris ∫i oral.
™i eu v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, cu aceasta s-a Óncheiat practic partea dedicat„ Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor.
Trecem acum la r„spunsurile la Óntreb„ri ∫i interpel„ri. Œnainte de asta, a∫ vrea Óns„ s„ anun˛ pe colegii care reprezint„ diverse institu˛ii guvernamentale c„, Óntruc‚t au plecat din sal„ c‚˛iva dintre cei la ale c„ror Óntreb„ri sau interpel„ri urma s„ r„spunde˛i, o s„ v„ rog s„ le trimite˛i r„spunsul Ón scris.
Deci se elibereaz„ domnii Darius Me∫ca, Adrian Cioc„nea, István To˝ke, C„t„lin Doic„ ∫i doamna Lucia Ana Varga.
Mai este aici? Nu.
Deci nu mai sunt ∫i o s„ v„ rog s„ intr„m pe procedura de r„spunsuri.
Pentru Ónceput, ar veni aici…, dar sper c„ nu se vor sup„ra colegii dac„ o s„ o invit pe doamna Katalin Kibedi s„ Ónceap„ seria de r„spunsuri.
Doamna Katalin Kibedi, ave˛i de dat dou„ r„spunsuri, domnului senator Funar ∫i domnului senator Ila∫cu. Microfonul 10, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate domnule senator,
Pentru a putea r„spunde la Óntrebarea dumneavoastr„ ne-am adresat Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie pentru a ne furniza datele necesare pentru a identifica dac„ sunt Ónregistrate cauze av‚nd obiectul solicitat de dumneavoastr„ Ón Óntrebare, respectiv s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni de c„tre primarul comunei Flore∫ti.
P‚n„ Ón prezent nu ne-a parvenit r„spunsul. Œn momentul Ón care Ól vom primi, v„ vom comunica personal, la cabinetul dumneavoastr„, r„spunsul integral.
Domnul senator Funar. Microfonul 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Sunt doar par˛ial mul˛umit de r„spuns, respectiv de promisiune.
Era o chestiune extrem de simpl„. ™i telefonic se putea ob˛ine r„spunsul corect la aceast„ Óntrebare, dar am Óncredere Ón promisiunea f„cut„ ∫i sper c„ peste c‚teva zile voi primi r„spunsul corect.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc ∫i eu.
Cel„lalt r„spuns, doamna Kibedi, pentru domnul senator Ila∫cu.
Nu este aici, pardon!
Nu, nu. E Ón regul„!
Cu asta v-a˛i Óncheiat..., dup„ modestele mele...
V„ mul˛umim frumos pentru participare.
Œl invit pe domnul Alexandru Mircea, microfonul 9, s„ r„spund„ Óntreb„rii domnului Iorga.
Nu este aici. V„ rog s„-l trimite˛i Ón scris.
Ave˛i de r„spuns, Ón acest caz, domnului senator Ilie Petrescu, bineÓn˛eles, asfaltarea drumului Micule∫ti—Turceni, jude˛ul Gorj, domnului Ioan Corodan, cu tichetele de mas„ pentru salaria˛ii bugetari, domnului Viorel Dumitrescu pentru adun„rile U.D.M.R. de la Miercurea-Ciuc ∫i T‚rgu-Mure∫.
V„ rog, domnule ministru.
## **Domnul Alexandru Mircea** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Bun„ seara, domnilor senatori!
Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i o serie de informa˛ii referitoare la momentul Ón care va avea loc asfaltarea drumului care face leg„tura Óntre localit„˛ile Motru, Micule∫ti ∫i Turceni din jude˛ul Gorj, v„ comunic„m urm„toarele.
Œn data de 9 mai anul curent, DN 67 T‚rgu-Jiu—Motru a fost Ónchis datorit„ alunec„rilor de teren Óntre kilometrii 53 + 650 ∫i 53 + 750, Ón dreptul haldei de steril Valea Rogoazelor.
Œn acest sens, S.N.L.O. T‚rgu-Jiu a comandat proiectarea lucr„rilor de deviere ∫i a executat lucr„rile la varianta ocolitoare p‚n„ la stadiul de balastare. Œn prezent, circula˛ia se desf„∫oar„ pe aceast„ variant„, Ón condi˛ii normale pe drum balastat, pe o lungime de 1,2 km. Œn urm„toarea perioad„, S.N.L.O. T‚rgu-Jiu va asfalta aceast„ por˛iune de drum, varianta ocolitoare de 1,2 km, ∫i, Ón colaborare cu Sec˛ia de Drumuri Na˛ionale T‚rgu-Jiu, va stabili traseul variantei definitive a DN 67. Œn perioada Ón care DN 67 a fost Ónchis, circula˛ia s-a desf„∫urat pe rute ocolitoare, dup„ cum urmeaz„: T‚rgu-Jiu—Glogova—Motru pentru trafic u∫or ∫i T‚rgu-Jiu—Filia∫i—Strehaia—Motru pentru traficul greu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 Cu privire la drumul la care dumneavoastr„ face˛i referire, DN 573 Plo∫tina—Micule∫ti—Bor„scu—Turceni, men˛ion„m c„ Óntre localit„˛ile Plo∫tina ∫i ™tiucani exist„ por˛iuni de drum balastat, iar starea precar„ a p„r˛ii carosabile a fost determinat„ de alunec„rile de teren ce au avut loc Ón acest an pe anumite segmente ale drumului respectiv. Totu∫i, de la ™tiucani p‚n„ la Turceni drumul jude˛ean Ón discu˛ie se prezint„ Ón stare bun„, fiind asfaltat. Locuitorii din comuna Slivile∫ti pot circula spre Motru pe varianta larg„ B„z„vani—Motru, drum jude˛ean asfaltat, neexist‚nd pericolul Óntreruperii comunica˛iei cu municipiul T‚rgu-Jiu.
## V„ mul˛umesc.
Pentru domnul Corodan: acordarea tichetelor de mas„ pentru salaria˛ii bugetari.
## Bun„ seara, domnule senator!
Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i ministrului administra˛iei ∫i internelor informa˛ii referitoare la momentul Ón care vor fi acordate tichete de mas„ pentru to˛i salaria˛ii din sistemul bugetar, v„ comunic„m urm„toarele.
Prin Legea nr. 142/1998 s-a creat un sistem de protec˛ie social„ pentru salaria˛ii Óncadra˛i cu contract individual de munc„ care permite acordarea de c„tre angajator salaria˛ilor proprii din societ„˛i comerciale, regii autonome ∫i din sectorul bugetar, precum ∫i din cadrul altor persoane juridice care Óncadreaz„ personal din aceast„ categorie a unei aloca˛ii individuale de hran„ gratuite, sub forma tichetelor de mas„, suportate integral pe costuri de c„tre angajatori.
A∫adar, se poate remarca faptul c„ actul normativ Ón discu˛ie nu prevede restric˛ii privind categoriile de salaria˛i din sectorul bugetar care ar putea beneficia de tichetele de mas„. Singura regul„ de natur„ restrictiv„ este aceea
potrivit c„reia, citez: îTichetele de mas„ se acord„ Ón limita prevederilor bugetului de stat sau, dup„ caz, ale bugetelor locale pentru unit„˛ile din sectorul bugetar ∫i Ón limita bugetelor de venituri ∫i cheltuieli aprobate potrivit legii pentru celelalte categorii de angajatori“.
Œn context, men˛ion„m c„, de la intrarea Ón vigoare a actului normativ de referin˛„ ∫i p‚n„ Ón prezent, legile anuale ale bugetului de stat au stipulat Ón mod expres faptul c„ Ón bugetele institu˛iilor publice, indiferent de sistemul de finan˛are ∫i de subordonare, nu se pot aproba sume pentru eliberarea tichetelor de mas„, singurele excep˛ii fiind Ón anii 2000—2001, c‚nd acordarea acestui drept s-a f„cut Ón limita creditelor bugetare aprobate cu aceast„ destina˛ie. Deciziile referitoare la suspendarea acord„rii drepturilor Ón discu˛ie pentru salaria˛ii din sectorul bugetar au fost determinate de restric˛iile bugetare existente ∫i au fost fundamentate la nivelul Ministerului Finan˛elor Publice.
Referitor la posibilitatea modific„rii Legii nr. 142/1998 astfel Ónc‚t s„ se acorde efectiv tichete de mas„ pentru to˛i salaria˛ii din sistemul bugetar, preciz„m c„ definitoriu cu privire la acest aspect este punctul de vedere al Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii ∫i Familiei, institu˛ie care a ini˛iat actul normativ de referin˛„.
## V„ mul˛umesc.
V„ rog s„ r„spunde˛i la Óntrebarea domnului Viorel Dumitrescu: adun„rile U.D.M.R. de la Miercurea-Ciuc ∫i TÓrgu-Mure∫.
Bun„ seara, domnule senator!
Œn leg„tur„ cu Óntrebarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i ministrului administra˛iei ∫i internelor o serie de informa˛ii Ón leg„tur„ cu Óntrunirile liderilor maghiari din Rom‚nia desf„∫urate Ón data de 23 septembrie 2006, 30 septembrie 2006 ∫i Ón data de 7 noiembrie 2006, la Miercurea-Ciuc, T‚rgu-Mure∫ ∫i, respectiv, la Sf‚ntul Gheorghe, v„ comunic„m urm„toarele.
La data de 23 septembrie 2006, Ón sala de ∫edin˛e a Palatului Administrativ din Miercurea-Ciuc, a avut loc Ónt‚lnirea primarilor ∫i viceprimarilor membri ai U.D.M.R. din jude˛ele Harghita, Covasna ∫i Mure∫, al„turi de pre∫edin˛ii celor 3 consilii jude˛ene ∫i de al˛i demnitari ∫i membri ai Guvernului.
La data de 30 septembrie 2006, la T‚rgu-Mure∫, U.D.M.R. a organizat ∫edin˛a Consiliului reprezentan˛ilor unionali ∫i a Consiliului de coordonare al uniunii, care s-a desf„∫urat Ón incinta Palatului Culturii.
De asemenea, la 7 iunie 2006, la Sf‚ntul Gheorghe, jude˛ul Covasna, Ón sala Bibliotecii îGabor Aron“, s-a desf„∫urat o Óntrunire a conducerii U.D.M.R. cu reprezentan˛i ai U.D.M.R. din administra˛ia public„ local„.
Cele 3 evenimente s-au desf„∫urat Ón cl„diri administrative, av‚nd caracterul unor Ónt‚lniri politice, Ón care persoanele participante ∫i-au exprimat opiniile, context Ón care nu sunt aplicabile prevederile referitoare la ob˛inerea prealabil„ a autoriza˛iei de desf„∫urare. Œn context, eviden˛iem faptul c„ Ministerul Administra˛iei ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 Internelor nu poate interzice ale∫ilor locali sau demnitarilor s„ participe la Óntruniri politice ∫i nici nu poate aplica acestora sanc˛iuni pentru astfel de particip„ri.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
O Óntrebare a domnului Funar, Ón leg„tur„ cu alimentarea permanent„ cu ap„.
V„ rog, domnule secretar de stat.
## Bun„ seara, domnule senator!
Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, prin care solicita˛i s„ vi se comunice cu referire la primele 9 luni din acest an, pe fiecare jude˛ Ón parte, acolo unde este cazul, municipiile, ora∫ele ∫i comunele unde nu s-a asigurat zilnic necesarul de ap„ rece ∫i cald„ pentru popula˛ie, v„ comunic„m urm„toarele.
Potrivit Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, solu˛ionarea problemelor locale este de competen˛a administra˛iei publice din unit„˛ile administrativ-teritoriale, care se organizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ pe principiul decentraliz„rii, autonomiei locale ∫i deconcentr„rii serviciilor publice. Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor nu poate intra Ón leg„tur„ direct„ cu operatorii sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic„ ∫i preparare ap„ cald„ de consum.
Totu∫i, Guvernul a sprijinit autorit„˛ile locale, asigur‚ndu-le Ón anul 2006 sume importante pentru reabilitarea, modernizarea ∫i dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termic„ ∫i preparare ap„ cald„ de consum ∫i, respectiv, pentru echilibrarea bugetelor locale, Ón vederea men˛inerii func˛ionalit„˛ii sistemelor Ón discu˛ie.
Cu privire la aspectul la care dumneavoastr„ face˛i referire, este relevant faptul c„ la nivelul Guvernului func˛ioneaz„ Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospod„rie Comunal„, institu˛ie public„ de interes na˛ional, c„reia Ói revine inclusiv sarcina monitoriz„rii ∫i controlului modului Ón care se realizeaz„ serviciile publice de alimentare cu ap„.
Autoritatea Na˛ional„ de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospod„rie Comunal„ are Ón subordine 8 agen˛ii teritoriale, prin intermediul c„rora se asigur„ un contact direct cu operatorii de servicii publice de gospod„rie comunal„ ∫i cu autorit„˛ile administra˛iei publice locale. De asemenea, eviden˛iem c„ aceast„ autoritate organizeaz„ sistemul informatic na˛ional de culegere, prelucrare ∫i sintez„ a datelor cu privire la serviciile publice de gospod„rie comunal„, la infrastructura tehnico-edilitar„ aferent„ acestora, precum ∫i la activitatea operatorilor.
V„ mul˛umesc. Domnul Funar. Microfonul 2.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Regret c„ domnul secretar de stat a refuzat s„ r„spund„ la Óntrebarea pe care am pus-o.
Ea urm„rea s„-mi asigure un suport informa˛ional necesar pentru o propunere legislativ„ care s„ ajute Guvernul ∫i autorit„˛ile jude˛ene ∫i locale Ón rezolvarea problemei aliment„rii cu ap„ rece ∫i cu ap„ cald„.
Am primit foarte multe solicit„ri, ∫i eu, ∫i colegii mei senatori P.R.M., din partea cet„˛enilor care ne semnaleaz„ faptul c„ sunt comune, ora∫e, municipii care nu au avut luni de zile nici m„car ap„ rece Ón cursul acestui an Ón primele 9 luni, iar domnul secretar de stat Óncearc„ s„ v‚nd„ castrave˛i la gr„dinar.
Domnule secretar de stat,
Noi am mai avut c‚teva discu˛ii, fiind nemul˛umit de r„spunsurile pe care a˛i Óncercat s„ ni le da˛i ∫i care nu erau la obiect. V„ Ón∫tiin˛ez c„ s-ar putea s„ fi˛i primul. Cer aplicarea Legii nr. 115/1999 Ón cazul dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Œns„, domnule Funar, nici cea mai frumoas„ fat„ nu v„ poate da dec‚t ceea ce are. Œntrebarea dumneavoastr„ se referea la o tem„ care nu e Ón competen˛a Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, ci a comunit„˛ilor locale. Deci nu cred c„ este o lips„ de bun„voin˛„, ci dimpotriv„, o Óncercare de a r„spunde Ón limitele informa˛iilor de care dispune.
Sigur, pute˛i s„ v„ exercita˛i orice drept considera˛i dumneavoastr„ potrivit, dar nu cred c„ putem b„nui de rea-credin˛„ pe domnul ministru Alexandru Mircea, c„ruia Ói ∫i mul˛umesc cu aceast„ ocazie, c„ ceilal˛i combatan˛i au renun˛at.
Deci v„ opri˛i aici cu r„spunsurile. V„ rog s„ le trimite˛i Ón scris r„spunsurile la toate celelalte Óntreb„ri ∫i interpel„ri.
Œl rog pe domnul Galiatatos s„-i r„spund„ domnului Sever ™ter Ón leg„tur„ cu starea drumului na˛ional DN 19 Oradea—Sighetu-Marma˛iei.
Ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 9.
## **Domnul Alexandros Galiatatos** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
## Domnul senator,
Referitor la interpelarea dumneavoastr„ ce vizeaz„ domeniul de activitate al Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, Ónregistrat„ la Senat Ón data de 9.10.2006, v„ comunic„m urm„toarele.
Drumul na˛ional DN 19 Oradea—Satu-Mare este inclus Ón Programul de reabilitare a drumurilor, etapa a VI-a, cofinan˛at„ de Banca European„ de Investi˛ii ∫i de Guvernul Rom‚niei. Acordul de Ómprumut este Ón curs de semnare de c„tre Ministerul Finan˛elor Publice, iar procedurile de licita˛ii preliminare se afl„ Ón curs de desf„∫urare.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006
V„ rog, domnule senator, microfonul 3.
Sunt nemul˛umit de acest r„spuns.
Am purtat o discu˛ie cu domnul ministru ∫i Ónainte. Nu am nicio certitudine c„ acest drum va intra anul viitor Ón repara˛ii.
Acest drum este ru∫inea drumurilor na˛ionale, nu din Ardeal, ci din toat„ ˛ara rom‚neasc„, ∫i este de cel pu˛in 5-6 ani aproape impracticabil. Am cerut ∫i pe timpul domnului ministru Dobre, am f„cut o interpelare ∫i am cerut s„ fie prins. Am crezut c„ acum, cu domnul ministru Berceanu, va fi mai receptiv la aceast„ solicitare a mea. Pentru acest lucru am f„cut interpelarea. Din p„cate, din discu˛ia pe care am purtat-o cu domnul ministru nu am nicio certitudine.
Œmi pare r„u c„ nu se trateaz„ cu mai mult„ seriozitate ni∫te cazuri de acest gen, pentru c„ este la grani˛a cu occidentul. Mul˛i oameni care pleac„ din Oradea Ón Satu Mare sau invers pleac„ prin Ungaria.
Mi-e ru∫ine! Nu mai ∫tiu unde s„ apelez. I-am rugat Ón toate felurile Ón care am putut ∫i r„spunsul din p„cate las„ de dorit ∫i acum.
Œmi pare r„u!
V„ mul˛umesc, domnule ™ter. Domnule Galiatatos.
## Domnule senator,
Œntr-adev„r, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Locuin˛ei a depus toate eforturile, dar, Ón lipsa finan˛„rii, nu putem s„ ne angaj„m Ón reabilitarea acestui drum.
De aceea el a fost scos din etapa a VII-a, introdus Ón etapa a VI-a de reabilitare, acordul de Ómprumut este Ón curs de semnare Ón cursul acestui an, procedurile de licita˛ii preliminare sunt gata. Œn momentul semn„rii acordului de Ómprumut Óncep ∫i procedurile de licita˛ie, urm‚nd ca drumul s„ intre Ón construc˛ie Ón 2007 ∫i s„ fie finalizat Ón 2009.
Costurile sunt destul de ridicate, sunt Ón jur de 66 de milioane de euro.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc, domnule secretar de stat Galia˛atos, pentru prezen˛„.
O s„-l invit la microfon pe domnul secretar de stat Ervin Székely Zoltán. Microfonul nr. 10.
Domnul senator Gheorghe Funar v„ Óntreab„ Ón leg„tur„ cu Centrul de Diagnostic ∫i Tratament din Cluj-Napoca.
## **Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul S„n„t„˛ii Publice_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Referitor la aceast„ Óntrebare, v„ comunic„m urm„toarele.
Autoritatea de S„n„tate Public„ a jude˛ului Cluj a comunicat urm„toarele.
Problemele Centrului Clinic de Diagnostic ∫i Tratament au ap„rut Ónc„ din ultimele luni ale anului 2005, c‚nd Centrul de Diagnostic ∫i Tratament Cluj a Ónaintat Autorit„˛ii de S„n„tate Public„ a Jude˛ului Cluj o adres„ privind dificult„˛ile cu care se confrunt„ Ón achitarea cheltuielilor privind regia unit„˛ii ∫i Ón partea furniz„rii de reactivi ∫i materiale sanitare, acumul‚ndu-se lunar aproximativ 1 miliard lei vechi datorii la furnizori.
Autoritatea de S„n„tate Public„ a Jude˛ului Cluj a analizat Ón cadrul unor Ónt‚lniri comune cu conducerea Centrului Clinic de Diagnostic ∫i Tratament, cu Consiliul Jude˛ean Cluj ∫i cu sindicatul unit„˛ii situa˛ia prezentat„. Concluziile acestei analize au eviden˛iat urm„toarele cauze ale situa˛iei existente:
— fondurile alocate de Casa de Asigur„ri de S„n„tate sunt insuficiente, av‚nd Ón vedere c„ valoarea punctului este de doar 4.500 lei, valoarea unei consulta˛ii acordate de medicul specialist este de 45.000 lei vechi, respectiv 68.000 lei vechi. Punctajul aferent nu acoper„ nici m„car consumul materialelor utilizate, Ón special pentru specialit„˛ile chirurgicale;
— dotarea cu aparatur„ de Ónalt„ performan˛„ este deficitar„, Ón special Ón ce prive∫te laboratorul de radiologie ∫i imagistic„ medical„, laboratorul de analize medicale ∫i laboratorul de recuperare, medicin„ fizic„ ∫i balneologie. Œn prezent, nu exist„ un cadru legal care s„ stabileasc„ regimul juridic privitor la dotarea cu aparatur„ medical„ de Ónalt„ performan˛„ a centrelor de diagnostic ∫i tratament, care sunt unit„˛i sanitare f„r„ paturi.
Domnul senator Funar. Microfonul nr. 2, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.
Am ascultat cu mult interes aceast„ ampl„ prezentare a acestei unit„˛i de prestigiu ∫i singura din jude˛ul Cluj ∫i am aflat cu stupoare c„, de∫i Guvernul a dat ordonan˛e, ∫i simple, ∫i de urgen˛„, cu duiumul, Ón acest caz nu exist„ cadru legal ∫i nu a fost creat cadrul legal.
O s„ fiu nevoit s„ pun o alt„ Óntrebare. De ce nu a fost creat sau deliberat nu s-a creat cadrul legal pentru dotarea cu aparatur„ medical„ ∫i cele necesare pentru func˛ionarea acestei unit„˛i de prestigiu a medicinii clujene?
™i m„ voi bate pentru ca ea s„ r„m‚n„, s„ nu intre pe m‚na unora care abia a∫teapt„, chipurile!, s„ se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 privatizeze, s-o ia ieftin ∫i s„ v‚nd„ spa˛iile, ∫i bolnavii s„ r„m‚n„ f„r„ acest centru.
Sper s„ g„sim, domnule secretar de stat, Ómpreun„ solu˛iile pentru a salva acest centru. Mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, domnule senator Funar.
Este ∫i interesul Ministerului S„n„t„˛ii de a salva acest centru.
A∫ dori s„ precizez c„ privatizarea unit„˛ilor medicale nu este o prioritate a Ministerului S„n„t„˛ii, dar nici nu exclude aceast„ posibilitate atunci c‚nd aceasta va ajuta la ridicarea calit„˛ii actului medical. Privatizarea sau o eventual„ privatizare a cabinetelor medicale sau a centrelor de diagnostic ∫i tratament nu Ónseamn„ implicit ∫i majorarea costurilor tratamentelor, pentru c„ ∫i unit„˛ile private au posibilitatea s„ intre Ón rela˛ii contractuale cu Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i v„ mul˛umesc pentru participare.
Œl invit acum la microfon pe domnul secretar de stat Ioan Onisei, pentru a r„spunde la o Óntrebare a domnului senator Funar, Ón leg„tur„ cu terenul de la î™apca Verde“.
Domnul Onisei, microfonul nr. 8, v„ rog.
## **Domnul Ioan Onisei** _— secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
Bun„ seara, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„! Bun„ seara, domnule senator!
Œn anul 2006, Ministerul Culturii ∫i Cultelor s-a autosesizat cu privire la demararea unor lucr„ri de construire pe teritoriul comunei Flore∫ti, punctul î™apca Verde“, jude˛ul Cluj, ∫i a solicitat realizarea unei anchete prin Direc˛ia pentru Cultur„, Culte ∫i Patrimoniu Cultural Na˛ional Cluj.
Œn urma verific„rilor efectuate, s-au constatat urm„toarele.
S.C. îPolus Transilvania“ S.R.L., proprietara terenului cu vestigii arheologice la care face˛i referire, a solicitat ∫i a primit din partea Inspectoratului Jude˛ean de Cultur„ Cluj certificatul de desc„rcare de sarcin„ arheologic„ nr. 13/8.02.2001, Ónso˛it de o anex„ din partea Muzeului Na˛ional de Istorie a Transilvaniei, semnat„ de fostul director general dr. Ioan Piso ∫i de arhitectul Mihai Wittenberger.
Respectivul certificat de desc„rcare de sarcin„ arheologic„ a fost eliberat Ón baza unui, citez, îcontract de eliberare a terenului de sarcin„ istoric„ nr. 614/1999“, Óncheiat Óntre S.C. îPolus“ — S.A. ∫i Muzeul Na˛ional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca ∫i semnat doar din partea muzeului, f„r„ avizul oficiului juridic. Muzeul Na˛ional de Istorie a Transilvaniei, prin acela∫i fost director general dr. Ioan Piso ∫i acela∫i arheolog Mihai Wittenberger, a mai eliberat ∫i un, citez, îaviz de principiu
nr. 614/1999 pentru amenajarea Centrului comercial «Polus»“.
Œn documenta˛ia solicitat„ din arhiv„ nu se reg„se∫te nic„ieri dovada faptului c„ Muzeul Na˛ional de Istorie a Transilvaniei ar fi executat vreodat„ cercet„ri arheologice preventive Ón aceast„ zon„, respectiv, potrivit legii, raportul de cercetare arheologic„.
Actuala conducere a Muzeului Na˛ional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca a reu∫it stoparea lucr„rilor Óncepute de S.C. îPolus“ — S.A ∫i, Ón acest moment, pe baza Óncheierii unui contract de cercetare arheologic„ preventiv„ ∫i a unei autoriza˛ii de cercetare arheologic„ preventiv„, vor fi realizate cercet„ri arheologice preventive la acest obiectiv, Ón vederea salv„rii patrimoniului arheologic de pe suprafa˛a propus„ pentru realizarea investi˛iei.
™i eu v„ mul˛umesc. Domnule Funar, dori˛i s„ comenta˛i? Microfonul nr. 2, v„ rog.
Œi mul˛umesc domnului secretar de stat pentru acest r„spuns.
Am nevoie ∫i de cel scris ∫i Ól voi da mai departe, la cei de la D.N.A. care studiaz„ cazul acesta. Sunt 1.001 de infrac˛iuni s„v‚r∫ite, nu de c„tre colaboratorii dumneavoastr„, de al˛ii. Este vorba de unul dintre cele mai mari tunuri imobiliare care s-au dat Ón Rom‚nia Ón ultimii 17 ani. Acesta este Óntre 50 ∫i 70 milioane de euro. Terenul apar˛ine statului rom‚n, este domeniu public.
Œnc„ nu am Ónt‚lnit Ón r„spunsul dumneavoastr„, dar probabil c„ nici nu f„cea obiectul Óntreb„rii mele, dac„ s-au sistat sau nu lucr„rile de construc˛ii. A∫ vrea s„-l informez pe pre∫edintele de ∫edin˛„ c„ tot ceea ce ne-a˛i relatat dumneavoastr„ se refer„ la suprafa˛a de 9 hectare, ceea ce s-a Ónt‚mplat prin 1998, 1999, 2001. Suprafa˛a pe care se execut„ lucr„rile este de 35 hectare. Nu s-a dat desc„rcare de sarcin„ arheologic„ ∫i acum au intrat acolo cu excavatoare, cu buldozere, cu ma∫ini de 40 de tone ∫i distrug tot.
Ce s-a g„sit acolo sunt vestigii din perioada predacic„, dacic„, roman„, postroman„, unele unicat Ón Europa, altele... Mai sunt dou„ Ón ˛ar„, la Ro∫ia Montan„ ∫i la Sarmizegetusa.
Conform legii, lucr„rile de construc˛ie trebuie sistate. Aici v-a∫ ruga, domnule secretar de stat, s„ veghea˛i s„ se respecte legea, s„ se sisteze lucr„rile de construc˛ii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 ∫i, conform cu tot ceea ce ne-a˛i relatat, s„ continue arheologii, c„ au ce scoate la suprafa˛„. Eu v„ mul˛umesc.
™i eu mul˛umesc domnului secretar de stat Onisei.
## Mul˛umesc ∫i eu.
O singur„ precizare. Pe suprafa˛a aceea ∫i p‚n„ la desc„rcarea de sarcin„ arheologic„ lucr„rile trebuie sistate. Dac„ ele se continu„ Ón mod abuziv, este altceva, dar este prima oar„ c‚nd stop„m ∫i Óncerc„m s„ facem desc„rcarea de sarcin„.
Mul˛umesc foarte mult.
Œl invit pe domnul secretar de stat C„t„lin Ionel D„nil„ s„ r„spund„ domnului senator Ilie Petrescu Ón leg„tur„ cu diferen˛ierea calculului pensiilor din sistemul minier. Microfonul nr. 8, v„ rog.
## **Domnul C„t„lin Ionel D„nil„** _— secretar de stat_
_Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stimate domnule senator,
Determinarea punctajului mediu anual ∫i a cuantumului fiec„rei pensii s-a f„cut pe baza datelor, a elementelor ∫i a informa˛iilor din documenta˛iile de pensii aflate Ón p„strarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea opera˛iilor de evaluare, Ón vederea recalcul„rii pensiilor din sistemul public stabilite Ón fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat, potrivit legisla˛iei anterioare datei de 1 aprilie 2001, Ón conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
Conform Hot„r‚rii Guvernului nr. 1.550/2004 privind recalcularea pensiilor, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual Ól reprezint„ vechimea integral„ Ón munc„ prev„zut„ de legisla˛ia Ón vigoare la data deschiderii dreptului de pensie, ∫i aici ne referim Ón spe˛„ la prevederile Legii nr. 3/1977 ∫i la Hot„r‚rea Guvernului nr. 267/1990.
Astfel, potrivit prevederilor art. 2 din anexa la Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.550/2004, pentru persoanele beneficiare de pensii stabilite Ón condi˛iile actelor normative cu caracter special, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual este vechimea Ón munc„ necesar„ deschiderii dreptului de pensie prev„zut de aceste acte normative.
Pentru persoanele care ∫i-au desf„∫urat activitatea Ón industria minier„, Hot„r‚rea Guvernului nr. 267/1990 stabile∫te, Óncep‚nd cu data de 1 februarie 1990, condi˛ii specifice de pensionare, dup„ cum urmeaz„: 20 de ani lucra˛i Ón subteran sau 25 de ani lucra˛i Ón cariere ∫i instala˛ii de preparare, pentru v‚rsta de cel pu˛in 45 de ani, respectiv 15 ani lucra˛i Ón subteran sau 20 de ani
lucra˛i Ón cariere ∫i instala˛ii de preparare, pentru v‚rsta de cel pu˛in 50 de ani.
™i eu v„ mul˛umesc. Domnule senator, v„ rog. Microfonul 2.
Cu deosebit„ stim„, domnule pre∫edinte.
Cu respectul pe care vi-l port, domnule ministru secretar de stat, sunt pe un teren Ón care am lucrat, cunosc bine zona pe care o discut„m ast„zi Ón plenul Senatului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 Vreau s„ v„ informez, domnule ministru, c„ un pensionar care a lucrat Ón industria minier„, ∫i nu este o unitate simpl„, deci care a activat Ón industria minier„, care a lucrat Ón subteran p‚n„ Ón 1989, av‚nd produc˛ia care se d„dea la vremea respectiv„ ∫i condi˛iile de munc„ respective, c‚nd a ie∫it la pensie Ón 1989 avea 53 de ani.
## Domnule ministru,
Un miner care a lucrat Ón condi˛ii foarte grele de toxicitate, Ón condi˛ii neadecvate de munc„, a ie∫it cu o pensie cu care nu poate tr„i... Sunt mul˛i dintre pensionarii din jude˛ul Gorj care m„ Óntreab„ de fiecare dat„ la Ónt‚lnirile pe care le am cu d‚n∫ii c‚nd vor avea ∫i ei pensia celor care ies ast„zi la pensie din minerit.
Suntem datori ∫i dumneavoastr„, ∫i eu, ca trimis al gorjenilor care am lucrat Óntr-un sector foarte sensibil, s„ rezolv„m aceast„ situa˛ie. ™i, dac„ dumneavoastr„ nu ∫ti˛i, v„ spun eu: acei oameni care au lucrat Ón industria minier„ c‚nd se spunea îfi„rii, mai mult c„rbune!“ lucrau foc continuu, domnule ministru. De aceea, Ón mod clar, aceste date informa˛ionale pe care mi le da˛i dumneavoastr„ nu m„ Ónc„lzesc.
Acei oameni sunt bolnavi. Unii chiar sunt bolnavi de reumatism, de boli care sunt create de condi˛iile grele din min„. Nu putem s„-i trat„m a∫a cum spune˛i dumneavoastr„. O s„ mai da˛i termen Ónc„ 3 ani de zile, termin„m mandatul 2004—2008, ∫i ace∫ti oameni nu mai sunt Ón via˛„. Sunt oameni care au ie∫it la pensie Ón 1983, 1984, 1985, 1986 ∫i m„ uit la ei c„ nu au bani s„-∫i cumpere nici medicamente.
Cer de la aceast„ tribun„ a Senatului, Ón mod clar, rezolvarea situa˛iei pentru acest sector ∫i pentru sectorul
greu din Rom‚nia... Vine campania ∫i le promitem iar celor care ne voteaz„ ∫i unui segment foarte sensibil...
Œn numele lui Dumnezeu, v„ rog s„ face˛i ceva Ón acest sens!
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. Dori˛i s„ ad„uga˛i ceva?
A∫ relua ultima afirma˛ie pe care am f„cut-o, ∫i anume c„ Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale este Óntr-un proces de modificare ∫i c„, prin modificarea acestui act normativ, pentru care spuneam c„ exist„ deja variante care trebuie evaluate din punct de vedere financiar ∫i din punct de vedere juridic, dorim s„ existe un cadru legal care s„ r„spund„ la toate aceste aspecte referitoare la asigurarea calit„˛ii presta˛iilor, la drepturile de pensie ale tuturor cet„˛enilor din sistemul public de pensii.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Teodor Viorel Mele∫canu:**
™i eu v„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, declar Ónchise lucr„rile ∫edin˛ei Ón plen a Senatului din 23 octombrie 2006 ∫i le mul˛umesc tuturor celor care au fost al„turi de noi.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#177720îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.
&JUYDGY|134447]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 156/2.XI.2006 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul: 7,56 lei
Œn plus, pentru persoanele institu˛ionalizate nu este asigurat necesarul minim de hran„, iar autorit„˛ile locale nu pot asigura salariile ∫i alte cheltuieli curente.
De asemenea, prin neadoptarea bugetului rectificat al jude˛ului, consiliul jude˛ean nu a pl„tit banii pentru lucr„rile efectuate la obiectivele afectate de inunda˛iile din 2005 ∫i reabilitate prin proiecte cofinan˛ate de Guvernul Statelor Unite. Consiliul jude˛ean trebuia s„ contribuie cu 38,8 mii lei RON pentru investi˛iile din 10 localit„˛i. Neasigurarea acestor fonduri Ói va face pe constructori s„ deschid„ procese Ómpotriva consiliilor locale Ón vederea recuper„rii restan˛elor.
O alt„ consecin˛„ negativ„ generat„ de atitudinea consilierilor puterii prive∫te blocarea activit„˛ii institu˛iilor din subordinea consiliului jude˛ean, care nu-∫i mai pot realiza activit„˛ile curente, nu mai pot pl„ti salariile angaja˛ilor ∫i nici nu mai pot s„ efectueze vreo investi˛ie.
Dincolo de preocuparea reprezentan˛ilor Alian˛ei de a lipsi de la ∫edin˛ele consiliului, nu am putut s„ nu remarc c„ Ón ultima perioad„ ace∫tia au manifestat un apetit din ce Ón ce mai mare pentru punerea Ón practic„ a unui adev„rat mecanism de exercitare a presiunilor politice, mediatice sau de alt„ natur„. Am asistat la presiuni foarte mari exercitate mai Ónt‚i asupra consilierilor jude˛eni, apoi asupra func˛ionarilor publici din consiliul jude˛ean ∫i, Óntr-o ultim„ etap„, asupra judec„torilor vr‚nceni.
Vreau s„ spun c„ acest lucru Ómi st‚rne∫te o real„ Óngrijorare ∫i m„ face s„-mi pun numeroase Óntreb„ri cu privire la modul Ón care conducerea Alian˛ei din jude˛ Ón˛elege, accept„ ∫i respect„ reguli de baz„ ale democra˛iei. Nu pot s„ nu m„ Óntreb cine va urma ∫i dac„ este normal s„ sufere profesorii care nu-∫i vor mai putea primi salariile sau cet„˛enii care Ó∫i vor exprima nemul˛umirea c‚nd vor vedea c„ prim„riile din localit„˛ile lor nu-∫i vor mai putea desf„∫ura activitatea.
Ieri, ca urmare a unei negocieri, reprezentan˛ii puterii au promis c„ vor reveni la ∫edin˛e. R„ul f„cut Óns„ r„m‚ne, iar datele statistice pe care vi le-am prezentat la Ónceputul declara˛iei mele politice sunt gr„itoare.
Este Ón interesul tuturor s„ vedem cine se face vinovat pentru aceast„ stare de lucruri, care nu a avut nimic Ón comun cu democra˛ia. R„spunsul Ól pot da institu˛iile statului, respectiv Poli˛ia Rom‚n„ ∫i Parchetul de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Ón baza art. 221 din Codul de procedur„ penal„, pentru c„ este inadmisibil ca nimeni s„ nu r„spund„ atunci c‚nd, datorit„ unor jocuri politicianiste, sute de mii de cet„˛eni ai jude˛ului au fost umili˛i ∫i trata˛i cu lips„ de respect. V„ mul˛umesc.
Este tragic s„ vezi cum f„r„delegea face legea Ón Rom‚nia, cum ies de la naftalin„ ∫i Ónvie din mor˛i tot soiul de urma∫i despre care nu a ∫tiut nimeni c„ exist„, ordine religioase cu nume pompoase, cum ar fi Ordinul Milostiv sau Misericordian, Statusul Romano-Catolic, care sunt toate structuri ale cultului romano-catolic, formate din reprezentan˛i ai etniei maghiare. Acestea nu se mai satur„, emi˛‚nd preten˛ii pe care autorit„˛ile statului, Ón loc s„ le verifice c‚t sunt de legitime, le satisfac f„r„ discern„m‚nt.
™i cum s„ nu se Ónt‚mple astfel, dac„ ∫ef la autoritatea care gestioneaz„ problema retroced„rii fostelor propriet„˛i ∫i a aplic„rii unitare a prevederilor Legii propriet„˛ii este reprezentantul U.D.M.R.-ului?
Grav este c„ justi˛ia d„ dovad„ de o superficialitate condamnabil„ ∫i confirm„, prin unele solu˛ii, aceste abuzuri, f„r„ s„ cerceteze c‚t de legitime sunt preten˛iile, care este adev„rul istoric ∫i care vor fi consecin˛ele.
Am cedat, prin privatiz„ri ru∫inoase, petrolul, gazele, b„ncile, apa, telefonia, retroced„m mun˛i, p„duri, castele, tot ce era mai de pre˛ Ón ˛ar„, Ónc‚t Ón cur‚nd vom r„m‚ne numai cu aerul pe care Ól respir„m. ™i m„ Óntreb: pe el c‚nd Ól vom privatiza sau retroceda unor fo∫ti proprietari sau urma∫ilor lor?
V„ mul˛umesc.
Noi suntem total aerieni din acest punct de vedere. Aici sunt ni∫te chestiuni at‚t de precise: cum transmi˛i _live_ , c‚t transmi˛i, cum transmi˛i comisiilor ∫i a∫a mai departe.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Este o singur„ posibilitate pentru a rezolva acest lucru ∫i declara˛ia mea cheam„ la a∫a ceva: crearea unui grup urgent de lucru format din deputa˛i ∫i senatori care s„ stabileasc„ Ón continuare c‚teva chestii precise. Cum se va transmite? Independent, cele dou„ Camere Ómpreun„? Pe ce gril„? Sunt o serie Óntreag„ de detalii de specialitate, nu v„ plictisesc.
Chem prin aceast„ declara˛ie la crearea urgent„ a grupului, care s„ formeze un grup comun sau separat, pe cele dou„ Camere, care s„ creeze aceast„ televiziune a c„rei tehnologie o avem, dar despre care nimeni nu ∫tie nimic. Dup„ c‚teva luni, dup„ 1 ianuarie 2007, vom fi Ón situa˛ia amuzant„ Ón care Parlamentul European ne va Óntreba ce prelu„m de la ei la noi, cum discut„m legile europene Ón legisla˛ia rom‚neasc„ ∫i noi vom avea Ón ambalaje tot acest material foarte scump ∫i care Ómb„tr‚ne∫te moral ∫i material Ón fiecare zi.
V„ mul˛umesc.
Demonstra˛iile pa∫nice au fost reprimate, studen˛ii exmatricula˛i ∫i condamna˛i. Reac˛ia regimului comunist rom‚nesc a fost prompt„, dispropor˛ional de dur„ ∫i inuman„. Cei suspecta˛i de simpatie cu revolu˛ia ungar„ au fost aresta˛i, tortura˛i ∫i condamna˛i la ani grei de pu∫c„rie, iar unii dintre ei la pedeapsa capital„. Regimul nu a avut curajul unor procese publice. To˛i cei acuza˛i pentru diferite infrac˛iuni legate de revolu˛ia ungar„ au fost acuza˛i de diferite infrac˛iuni Ómpotriva securit„˛ii statului ∫i a regimului comunist. Anchetele au fost instrumentate de Securitate ∫i de Mili˛ie, iar hot„r‚rile judec„tore∫ti aduse de tribunale militare Ón ∫edin˛e Ónchise.
La T‚rgu-Mure∫, intelectualii ∫i func˛ionarii, dar ∫i oamenii simpli au preg„tit complotul grupului Faliboga. Rom‚ni ∫i unguri, dar ∫i nem˛i ∫i evrei au Óncercat, pe modelul Revolu˛iei Ungare, s„ se organizeze pentru Ónl„turarea regimului dictatorial comunist din Rom‚nia. Au fost prea u∫or deconspira˛i, aresta˛i ∫i condamna˛i. Capii revolu˛iei, rebeliunii au fost condamna˛i la moarte, iar Faliboga, Ónv„˛„tor de limba rom‚n„, a fost executat. Celorlal˛i condamna˛i la moarte, printre care ∫i tat„l meu, pedeapsa cu moartea le-a fost comutat„ Ón Ónchisoare pe via˛„. Au ie∫it din gulagurile comuniste Ón urma amnistiei
generale din 1964. Au r„mas stigmatiza˛i p‚n„ Ón decembrie 1989.
Nici p‚n„ ast„zi autorit„˛ile, oficialit„˛ile rom‚ne nu le-au mul˛umit pentru ceea ce au f„cut Ón 1956 ∫i nici nu le-au cerut scuze pentru ceea ce au Óndurat zeci de ani de-a r‚ndul. O fac eu acum de la Ónalta tribun„ a Senatului Rom‚niei.
Le mul˛umesc c„ au avut curajul s„-∫i ridice vocea Ómpotriva unui sistem totalitar ∫i inuman, represiv ∫i brutal ∫i le cer scuze, Ón calitate de pre∫edinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i, pentru ceea ce au Óndurat Ón Ónchisorile comuniste ∫i dup„ aceea Óntr-o societate nedreapt„ care i-a marginalizat ∫i h„r˛uit p‚n„ Ón decembrie 1989.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Regimul comunist din Rom‚nia a ajutat efectiv trupele sovietice s„ Ónfr‚ng„ Revolu˛ia Ungar„, permi˛‚ndu-le s„ treac„ prin ˛ara noastr„ pentru a ataca Ungaria.
Dup„ Ónfr‚ngerea Revolu˛iei din Ungaria, aresta˛i ∫i condamna˛i, din 1956 p‚n„ Ón 1964, au fost nu mai pu˛in de 30.000 de oameni, s-au pronun˛at 15.000 de sentin˛e, din care 13 cu hot„r‚ri judec„tore∫ti de condamnare la moarte. Œnchisorile din Gherla ∫i Sighet, celelalte Ónchisori ∫i Delta Dun„rii au fost umplute cu de˛inu˛i politici. Disiden˛ii maghiari, Ón primul r‚nd intelectualii care au sc„pat de Ónchisoare, au fost demi∫i. Pe moment, regimul comunist a sc„pat de proprii lui du∫mani de clas„.
Gheorghiu-Dej ∫i Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Rom‚n au salutat reprimarea Revolu˛iei Ungare ∫i au ajutat noul regim comunist de la Budapesta. Nagy Imre ∫i grupul s„u au fost ˛inu˛i ostatici la Snagov, p‚n„ c‚nd regimul lui Kádár János ∫i-a consolidat pozi˛ia Ón Ungaria. Au fost preda˛i doar atunci autorit„˛ilor de la Budapesta, c‚nd erau siguri c„ vor fi condamna˛i la moarte ∫i executa˛i. Din nefericire, a∫a s-a ∫i Ónt‚mplat.
Revolu˛ia din Ungaria a fost folosit„ ca pretext de autorit„˛ile rom‚ne din acea vreme Ómpotriva comunit„˛ii maghiare din Rom‚nia pentru desfiin˛area unor institu˛ii culturale ∫i de Ónv„˛„m‚nt Ón limba maghiar„. Œn 1959, Universitatea Bolyai a fost desfiin˛at„ ca institu˛ie de Ónv„˛„m‚nt superior autonom„ ∫i a fost comasat„ cu Universitatea Babe∫, iar Ón liceele cu predare Ón limba maghiar„ au fost introduse clase cu predare Ón limba rom‚n„, desfiin˛‚ndu-se astfel Ónv„˛„m‚ntul liceal cu predare Ón limba maghiarilor din Rom‚nia.
Scopul acestei m„suri a fost decapitarea intelectualit„˛ii maghiare din Rom‚nia ∫i asimilarea for˛at„ a ungurilor din Rom‚nia. Acest lucru nu a reu∫it ∫i nu putea s„ reu∫easc„, pentru c„ o comunitate na˛ional„ de aproape dou„ milioane de oameni a avut puterea conserv„rii identit„˛ii sale.
Ceea ce Revolu˛ia Ungar„ ∫i-a stabilit ca scop Ón 1956 s-a Ómplinit odat„ cu revolu˛iile anticomuniste din Europa Central„ ∫i de Est din 1989. Din fericire, nu numai Ón Ungaria, dar ∫i la noi, Ón Rom‚nia, comunismul a fost definitiv Ónvins. Ast„zi ambele ˛„ri sunt membre ale N.A.T.O. ∫i ale Uniunii Europene.
Revolu˛ia ∫i-a atins scopurile, dar, f„r„ jertfa revolu˛ionarilor unguri ∫i a simpatizan˛ilor s„i din ˛„rile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 vecine, Ón primul r‚nd din Rom‚nia, probabil comunismul ar fi avut o via˛„ mai lung„.
V„ mul˛umesc.
n„zuia la angrenarea popula˛iei din ora∫ul de pe Bega la o revolt„ general„.
Nucleul principal al ac˛iunii de protest din 30—31 octombrie 1956 s-a plasat la Institutul Politehnic, mai precis la Facultatea de Mecanic„, ai c„rei studen˛i din ultimii ani de studii au redactat un memoriu ce sintetiza revendic„ri de ordin general, nu doar studen˛esc. Dintre acestea, le reamintesc pe cele mai importante: lichidarea definitiv„ a cultului personalit„˛ii; desfiin˛area sistemului de norme ∫i cote Ón industrie, respectiv Ón agricultur„; cre∫terea salariilor; retragerea imediat„ a trupelor sovietice din Rom‚nia; Óncheierea de conven˛ii comerciale cu toate statele, inclusiv cu cele capitaliste; eliminarea obligativit„˛ii studierii limbii ruse; libertatea presei ∫i a cuv‚ntului.
Œn ciuda interven˛iei imediate ∫i Ón for˛„ a Securit„˛ii, soldate prin arest„ri Óncepute chiar Ón seara zilei de 30 octombrie, studen˛ii timi∫oreni au trecut la un protest de strad„ Ón 31 octombrie, ∫i acesta brutal ∫i rapid reprimat de for˛ele Securit„˛ii.
Aproape de prisos s„ reamintesc c„ partidul unic ∫i poli˛ia lui politic„ au reac˛ionat f„r„ menajamente Ómpotriva temerarei ac˛iuni studen˛e∫ti din 30—31 octombrie 1956. De la exmatricul„ri ∫i p‚n„ la arest„ri, condamn„ri la ani grei de Ónchisoare, dar ∫i la deport„ri for˛ate Ón alte zone ale ˛„rii, toate mijloacele represive au fost puse Ón mi∫care de autorit„˛i, care au perceput c‚t se poate de limpede caracterul protestului anticomunist al studen˛imii timi∫orene. Celor interesa˛i de a cunoa∫te aceast„ ac˛iune ∫i consecin˛ele ei dramatice asupra participan˛ilor le recomand c„lduros lucrarea Mihaelei Sitariu, îOaza de libertate. Timi∫oara, 30 octombrie 1956“. Lucrarea a ap„rut la Ia∫i, Ón anul 2004.
Repet, Ón contextul Revolu˛iei Maghiare, ∫i Ón alte ora∫e din Rom‚nia s-au Ónregistrat, chiar dac„ la un alt nivel, ac˛iuni de protest anticomunist. M„rturie stau nenum„ratele fonduri arhivistice din Bucure∫ti sau din T‚rgu-Mure∫, care vorbesc de amploarea m„surilor represive declan∫ate de autorit„˛i Ómpotriva a mii de rom‚ni care au intrat Ón rezonan˛„ cu revolta de dincolo de Tisa ∫i care au sperat, o clip„ m„car, c„ sistemul totalitar comunist poate fi Ónfr‚nt.
P‚n„ la urm„ a∫a avea s„ se Ónt‚mple, dar asta abia Ón neuitatul an 1989, ceea ce nu Ónseamn„ c„ nu sunt demni de Óntregul nostru respect, al celor de ast„zi, compatrio˛ii ce au ridicat capul ∫i au Ónfruntat regimul ce-∫i imagina c„ a pus definitiv c„p„strul poporului rom‚n.
Din fericire, istoria i-a infirmat.
V„ mul˛umesc.
Œn niciun caz! El va trebui s„-∫i pl„teasc„ Ón continuare facturile la pre˛ul stabilit, nu va beneficia de niciun avantaj, Ón schimb este obligat s„ suporte ∫i datoriile companiei.
Stima˛i colegi,
Mi e pare sub orice critic„ ceea ce se Ónt‚mpl„!
Dup„ ce c„ marea majoritate a popula˛iei abia are dup„ ce bea ap„, dup„ ce c„ facturile de Óntre˛inere sunt extrem de Ómpov„r„toare ∫i, odat„ cu integrarea, vor fi ∫i mai Ómpov„r„toare, este total lipsit de moralitate, este o m‚r∫„vie f„r„ seam„n s„ obligi popula˛ia s„ suporte ∫i datoriile îTermoelectrica“.
V„ mul˛umesc.
Am convingerea Ón acest moment c„ nu putem vorbi de interes real din partea reprezentan˛ilor administra˛iei locale c‚nd vine vorba de Monumentul Marii Uniri de la 1918, lucru care ne preocup„ ∫i ne oblig„ s„ adres„m o Óntrebare logic„.
Monumentele poporului rom‚n chiar nu mai sunt importante? Au dec„zut at‚t de tare, Ónc‚t folosim
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 156/2.XI.2006 memoria ilu∫trilor Ónainta∫i doar atunci c‚nd avem nevoie? De ce nu onor„m eforturile enorme ale celor care au slujit cu dragoste ∫i fric„ de Dumnezeu interesele poporului rom‚n, Óndelung asuprit de cei care azi doresc s„ ne ofere lec˛ii de democra˛ie?
Œn vreme ce majoritatea rom‚neasc„ se zbate s„ ob˛in„ construirea acestui monument la Arad, privim cu Ónfrigurare cum tot ceea ce a reprezentat odat„ idealul na˛ional este aruncat Ón co∫ul indiferen˛ei, uit„rii, fiind promovate construc˛ii monumentale care nu au nicio leg„tur„ cu Aradul.
Am acceptat de dragul europenismului cl„direa a∫a-zisului Parc al Reconcilierii din Arad, construc˛ie amenajat„ din banii publici ai contribuabilului rom‚n. Foarte bine, dar cele dou„ construc˛ii nu au leg„tur„ una cu alta, ∫i totu∫i fondurile alocate ini˛ial Monumentului Marii Uniri au fost anulate de fostul primar al Aradului ∫i transferate pentru finalizarea Parcului Reconcilierii.
Dezideratul construirii Monumentului Marii Uniri este al locuitorilor Aradului ∫i al rom‚nilor de pretutindeni, rom‚ni care doresc s„ marcheze corespunz„tor acest eveniment al istoriei noastre.
Solicit public autorit„˛ilor locale ar„dene ∫i Guvernului Rom‚niei s„ identifice Ón cel mai scurt timp solu˛ii concrete care s„ ofere posibilitatea construirii acestui monument de importan˛„ na˛ional„ Óntr-un loc de cinste Ón ora∫ul Ón care planul Marii Uniri a fost elaborat ∫i realizat de patrio˛ii rom‚ni.
V„ mul˛umesc.
Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion prezent R„doi Ovidiu prezent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba absent Solcanu Ion prezent Stan Petru absent St„noiu Rodica Mihaela prezent„ Stoica Ilie absent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu Guvern Szabó Károly Ferenc absent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ Guvern ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan absent T„n„sescu Dan Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan prezent Theodorescu R„zvan Emil prezent Terinte Radu prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tomoiag„ Liliana Lucia prezent„ Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana euroobservator fiÓrle Radu euroobservator Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ absent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent Vraciu Jan prezent
— Lege pentru ratificarea Conven˛iei dintre Rom‚nia ∫i Spania Ón domeniul securit„˛ii sociale, semnate la Madrid la 24 ianuarie 2006;
— Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Republica Bulgaria privind securitatea social„, semnat la Sofia la 21 octombrie 2005;
— Lege pentru ratificarea Acordului sub form„ de schimb de scrisori dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind acordarea reciproc„ de concesii comerciale preferen˛iale Ón domeniul vinurilor, semnat la Bruxelles la 23 februarie 2006.
Rog s„ se ia not„ ∫i s„ fie inclus„ Ón stenograma ∫edin˛ei lista legilor fa˛„ de care parlamentarii Ó∫i pot exercita dreptul de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.
Invit, Ón continuare, la microfon pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., pentru a ne face unele comunic„ri Ón leg„tur„ cu schimbarea componen˛ei unor comisii.
Microfonul 3, v„ rog, pentru domnul senator Neagoe.
Œn aceea∫i m„sur„ Ón care A.V.A.B. a preluat, Ón vederea valorific„rii, crean˛a, care Ón parte a fost convertit„ Ón ac˛iuni, Ón conformitate cu dispozi˛iile Ordonan˛ei Guvernului nr. 29/2002 privind instituirea unor m„suri pentru recuperarea crean˛elor statului ∫i diminuarea datoriei publice, aprobate cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 324/2002, doar prin act normativ cu aceea∫i for˛„ juridic„ se poate crea temeiul pentru reÓnregistrarea acestei crean˛e Ón patrimoniul A.V.A.S., succesoarea A.V.A.B. ∫i A.P.A.P.S.
Necesitatea aprob„rii acestor m„suri rezult„ ∫i din urm„toarele aspecte: se respect„ angajamentele asumate de Rom‚nia fa˛„ de Uniunea European„ privind diminuarea implic„rii statului Ón economie, deziderat ce poate fi Óndeplinit numai prin asigurarea premiselor care s„ permit„ posibilitatea declan∫„rii imediate a procesului de privatizare a S.C. îOltchim“ — S.A.
Industria petrochimic„ cunoa∫te la nivel mondial o evolu˛ie sinusoidal„ Ón timp, iar la acest moment aceasta se Ónscrie pe o curb„ ascendent„, ceea ce fundamenteaz„ faptul c„ privatizarea societ„˛ii Óntr-un termen c‚t mai scurt poate fi realizat„ cu succes, Óntr-o conjunctur„ favorabil„. Un argument favorabil pentru privatizarea Ón regim de urgen˛„ a societ„˛ii Ól reprezint„ ∫i interesul ridicat al investitorilor strategici pentru cump„rarea pachetului de ac˛iuni de˛inute de statul rom‚n la aceast„ societate. ™i, totodat„, se creeaz„ cadrul legal ce permite o modalitate de recuperare eficient„ a crean˛elor de˛inute de A.V.A.S. fa˛„ de societate.
Fa˛„ de cele de mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
V„ solicit, domnule ministru, s„-mi comunica˛i de ce nu-i sprijini˛i pe ace∫ti cet„˛eni s„ tr„iasc„ mai bine, respectiv s„ fie desp„gubi˛i la justa valoare a terenului expropriat Ón vederea construirii Autostr„zii Transilvania. Solicit r„spuns scris ∫i verbal. Mul˛umesc.
3. C‚t timp va mai trebui s„ treac„ p‚n„ la solu˛ionarea acestei probleme?
V„ solicit, domnule prim-ministru, s„ dispune˛i m„surile necesare pentru rezolvarea operativ„ a cererii doamnei Pop Terezia Rodica.
Rog a mi se comunica m„surile luate, scris ∫i oral. Cu deosebit„ stim„, senator Sever ™ter.
Por˛iunea de drum dintre localit„˛ile Plo∫tina ∫i ™tiucani nu a fost cuprins„ de Consiliul Jude˛ean Gorj Ón programul de asfaltare pentru acest an datorit„ lipsei fondurilor necesare. Se impune a fi eviden˛iat faptul c„ drumul jude˛ean Ón discu˛ie face parte din proprietatea public„ a jude˛ului Gorj, administrarea, inclusiv reabilitarea, repararea ∫i Óntre˛inerea, fiind o sarcin„ ce revine, Ón conformitate cu dispozi˛iile Ordonan˛ei Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ∫i, respectiv, cu cele ale Legii administra˛iei publice locale nr. 215/2001, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Consiliului Jude˛ean Gorj.
A∫adar, av‚nd Ón vedere dispozi˛iile referitoare la autonomia local„, precum ∫i atribu˛iile stabilite cu privire la domeniul la care face˛i referire Ón sarcina consiliului jude˛ean, preciz„m c„ aceast„ autoritate a administra˛iei publice locale este singura competent„ ∫i responsabil„ Ón ceea ce prive∫te stabilirea priorit„˛ilor de cheltuieli ale jude˛ului.
Cu deosebit„ stim„, ministrul administra˛iei ∫i internelor, Vasile Blaga.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Autoritatea de S„n„tate Public„ a jude˛ului Cluj a propus reorganizarea Centrului Clinic de Diagnostic ∫i Tratament Cluj-Napoca Ón societatea civil„ medical„ Centrul de Diagnostic ∫i Tratament Cluj-Napoca, Óns„, datorit„ faptului c„ unitatea Ónregistreaz„ datorii, nu a putut fi reorganizat„ conform Ordonan˛ei Guvernului nr. 124/1998 privind organizarea ∫i func˛ionarea cabinetelor medicale.
Cu stim„, ministrul Eugen Nicol„escu. V„ mul˛umesc.
Œn urma verific„rilor pe care noi Ón∫ine le-am efectuat, situa˛ia de la Flore∫ti, punct î™apca Verde“, a fost analizat„ Ón cadrul ∫edin˛ei plenare a Comisiei Na˛ionale de Arheologie din data de 12.10.2006. Comisia Na˛ional„ de Arheologie a aprobat proiectul de cercetare arheologic„ etapizat, Ón func˛ie de stadiul de realizare a investi˛iei propuse, depus de Muzeul Na˛ional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca pentru acest obiectiv, precum ∫i solicitarea de autoriza˛ie arheologic„.
Mul˛umesc.
Anterior datei de 1 februarie 1990, pentru aceast„ categorie de persoane reglement„rile legale Ón vigoare, respectiv cele ale Legii nr. 3/1977, nu con˛ineau prevederi distincte referitoare la vechimea integral„ Ón munc„ necesar„ deschiderii dreptului de pensie, care era de 30 de ani pentru b„rba˛i ∫i de 25 de ani pentru femei.
Trebuie precizat c„, anterior anului 1990, pentru aceast„ categorie de persoane se acord„ un spor la calculul pensiei, propor˛ional cu timpul efectiv lucrat Ón grupa I de munc„. Pentru aceste perioade nu se achitau contribu˛ii de asigur„ri sociale diferen˛iate pe categorii de locuri de munc„. Activitatea desf„∫urat„ de aceast„ categorie de persoane era Óncadrat„ Ón grupa I de munc„, al„turi de alte categorii, cum ar fi siderurgie, lucr„tori Ón plumb, chimie, metalurgie ∫i a∫a mai departe. Astfel, b„rba˛ii care lucrau timp de 20 de ani Ón grupa I de munc„ se puteau pensiona la v‚rsta de 50 de ani. Men˛ion„m c„ cei 30 de ani vechime complet„ erau realiza˛i prin ad„ugarea sporului de 6 luni pentru fiecare an lucrat.
Aplicarea prevederilor unor legi speciale prin care se stabilesc alte stagii de cotizare utilizate la stabilirea punctajului mediu realizat ∫i pentru persoanele ale c„ror drepturi de pensii s-au deschis potrivit unei alte legisla˛ii ar Ónc„lca principiul neretroactivit„˛ii legii.
Problema ridicat„ de dumneavoastr„ este Ón continuare supus„ unei analize atente din punct de vedere juridic ∫i financiar, Ón scopul determin„rii c„ilor de urmat Ón procesul de modificare a legisla˛iei privind pensiile.
Men˛ion„m c„ Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale se afl„ Óntr-un amplu proces de modificare, care s„ asigure acestui act normativ at‚t condi˛iile de transpunere a legisla˛iei comunitare necesare ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, c‚t ∫i asigurarea unor presta˛ii corespunz„toare pentru participan˛ii la sistemul public de pensii.
Exist„ deja formulate mai multe variante referitoare la problema care face obiectul acestei interpel„ri. Proiectul de modificare va fi supus dezbaterii publice, astfel Ónc‚t s„ se realizeze un cadru legal care s„ r„spund„ la toate aspectele referitoare la asigurarea calit„˛ii presta˛iilor privind drepturile de pensii.
V„ mul˛umesc.