Viciile moþiunii vin din dorinþa semnatarilor de a induce în opinia publicã idei false despre rezultatele politicii fiscale din primii doi ani de guvernare din actualul mandat al Partidului Social Democrat.
Cred cã, dacã ar fi citit cu atenþie materialele documentare puse la dispoziþia tuturor senatorilor, în deplinã transparenþã, reprezentanþii P.R.M. care au redactat ºi semnat moþiunea de azi nu ar mai fi susþinut cu seninãtate o serie de inadvertenþe ºi chiar falsuri.
Poate voi repeta lucruri cunoscute prin ceea ce voi spune în continuare, dar, pentru unii, repetarea este mama învãþãrii, aºa cã vã rog sã-mi îngãduiþi sã vã rãpesc atenþia timp de câteva minute.
În primii doi ai ai guvernãrii Adrian Nãstase, s-a urmãrit ca, prin politica fiscalã ºi bugetarã, sã se creeze instrumentele active pentru construirea unei economii sociale de piaþã, care sã îmbine avantajele funcþionãrii pieþei concurenþiale cu asigurarea echitãþii, justiþiei ºi solidaritãþii sociale.
Politica fiscalã promovatã de Guvern a avut în vedere accelerarea ºi aprofundarea reformei în acest domeniu, urmãrindu-se stimularea muncii, a economisirii, a investiþiilor, a întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi a exporturilor.
În preambulul moþiunii se afirmã cã ar exista o discrepanþã uriaºã între angajamentele asumate în anul 2000 prin Programul de guvernare ºi realizãrile din domeniul politicii fiscale.
Contrar afirmaþiei citate, prin acþiunile întreprinse în domeniul fiscal, Guvernul a rãspuns în mare parte angajamentelor asumate prin oferta de guvernare, astfel:
Ñ eliminarea de la 1 iulie 2002 a impozitãrii cu 10% a profitului net utilizat pentru creºterea capitalului agenþilor economici;
Ñ introducerea începând cu 1 iulie 2002 a unei amortizãri suplimentare sub forma unei deduceri speciale de 20% din valoarea mijloacelor fixe, precum ºi introducerea deductibilitãþii cheltuielilor cu amortizarea acceleratã, pânã la 50% din valoarea de intrare a mijloacelor fixe;
Ñ scutirea de impozit a dobânzilor aferente titlurilor de stat, a depozitelor la vedere, precum ºi a obligaþiunilor municipale, ale Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe ºi ale altor entitãþi emiþãtoare de obligaþiuni care vizeazã construcþia de locuinþe.
Prin Legea impozitului pe venit s-au fãcut completãri privind acordarea unei reduceri a impozitului pe venit, în cuantum de 20% din valoarea materialelor folosite pentru construcþiile de locuinþe.
Diferenþierea impozitelor plãtite pentru clãdiri ºi terenurile aferente acestora, în sensul reducerii cu minim 15% a impozitului pe clãdiri pentru posesorii unei singure locuinþe, precum ºi al diferenþierii impozitului pe teren datorat de persoanele fizice, pe ranguri de localitãþi ºi, în cadrul localitãþilor, pe zone.
La calculul impozitului pe clãdiri au fost reduse cu 30% valorile impozabile pe metru pãtrat pe suprafaþã construitã desfãºuratã.
În scopul facilitãrii accesului la o locuinþã al persoanelor în vârstã de pânã la 35 de ani, aflate în imposibilitatea cumpãrãrii unei locuinþe numai cu forþe proprii, prin Legea privind prevenirea ºi combatarea marginalizãrii sociale s-a dat competenþã la nivelul consiliilor judeþene ºi al municipiului Bucureºti de a constitui sume ºi din sursa pe care o reprezintã impozitul majorat pentru cei care deþin mai multe clãdiri cu destinaþia de locuinþã.
S-a avut în vedere stabilirea de competenþe sporite autoritãþilor administraþiei publice locale în ceea ce priveºte acordarea de reduceri ºi scutiri de impozite ºi taxe locale unor categorii de persoane cum sunt ºomerii, persoanele cu handicap ºi alte categorii cu venituri modice, mãsurã care se aplicã începând cu anul 2003.
Au fost stabilite pentru anul 2002 taxe vamale reduse sau exceptate la importul unor produse agricole ºi industriale de importanþã pentru economia naþionalã.
În plus, prin Legea privind promovarea investiþiilor strãine directe cu impact semnificativ în economie, anumite instalaþii, echipamente ºi utilaje necesare pentru realizarea investiþiei sunt exceptate de la plata taxelor vamale.
În moþiune se mai afirmã cã micii întreprinzãtori sunt sufocaþi de taxe ºi impozite. Dimpotrivã, Guvernul Nãstase a acordat o atenþie deosebitã stimulãrii I.M.M.-urilor, prin accesul în condiþii avantajoase la activele nefolosite ale agenþilor economici cu capital de stat.
În acest sens, încã din anul 2001 s-au pus în aplicare prevederile Legii privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, s-au întocmit liste cu activele disponibile, ce se actualizeazã periodic, ºi s-a fãcut public un numãr de 2.011 active imobiliare ºi 1.075 utilaje disponibile. În aceeaºi idee, aº vrea sã vã spun cã intrã pe lista preocupãrilor permanente ale Guvernului mãsurile de stimulare a mediului de afaceri, de dezvoltare a întreprinderilor mici ºi mijlocii Ñ ºi aº da ca exemplu ultima decizie luatã în legãturã cu facilitãþile acordate studenþilor care doresc sã devinã întreprinzãtori, sã înfiinþeze societãþi comerciale, deci sãptãmâna trecutã Guvernul a hotãrât ca aceºtia sã beneficieze de scutire de taxe, legatã de înregistrarea acestor societãþi.
Moþiunea acuzã Guvernul cã ar fi întreþinut ºi amplificat haosul în sistemul legislaþiei fiscale. În mod sigur, nu mai este vorba de o eroare, ci de rea-credinþã din partea autorilor, deoarece este bine cunoscutã preocuparea constantã a Guvernului Adrian Nãstase pentru întãrirea disciplinei financiare. În doi ani au fost adoptate o serie de acte normative menite sã contribuie la îmbunãtãþirea colectãrii veniturilor, reducerea arieratelor ºi a blocajului financiar. În acest sens, a fost elaboratã Ordonanþa de urgenþã privind recuperarea arieratelor bugetare, aplicarea acestei ordonanþe conducând la ameliorarea încasãrii veniturilor bugetului de stat ºi la diminuarea costurilor, gestiunea arieratelor din punct de vedere material ºi al resurselor umane. De asemenea, au fost întocmite o serie de acte normative, cum ar fi Ordonanþa de urgenþã privind întãrirea disciplinei economico-financiare, Hotãrârea de Guvern pentru aprobarea listei cuprinzând 86 de agenþi economici monitorizaþi, Ordinul ministrului finanþelor publice privind modul de întocmire a bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2002 la regiile autonome ºi societãþie cu capital majoritar de stat.
Imaginea României în viziunea autorilor moþiunii este apocalipticã, a unei þãri în paraginã, cu oameni care îºi rup de la gurã pentru a plãti birul pe aer, apã ºi chiar pe nimic.
Nu mã voi opri asupra mãsurilor întreprinse pânã în prezent de Guvern în domeniul politicii sociale, ci subliniez doar faptul cã, dacã uneori nu au rãspuns în totalitate aºteptãrilor populaþiei, aceste mãsuri certificã, aºa cum, de altfel, o reflectã ºi sondajele de opinie, angajarea fermã a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate în domeniul social.
Bilanþul celor doi ani de guvernare relevã cã marea majoritate a angajamentelor din domeniul reformei fiscale, cu termen de realizare pânã în prezent, au fost îndeplinite.
Recunoaºtem cu obiectivitate, ºi suntem pe deplin conºtienþi cã mai existã angajamente care nu au fost realizate în integritatea lor, cã mai sunt necesare mãsuri suplimentare pentru ca de efectele implementãrii programului de guvernare sã beneficieze întreaga populaþie.
Ancorarea în realitate a actului de guvernare a fãcut ca Guvernul Adrian Nãstase sã acorde o importanþã deosebitã evaluãrii periodice a modului de realizare a ofertei de guvernare. Existã de asemenea o preocupare constantã a Guvernului de a identifica soluþiile cele mai adecvate ºi suportul financiar necesar transpunerii în practicã a tuturor promisiunilor.
În cazul angajamentelor la care s-a renunþat, s-au identificat soluþii alternative ºi mãsuri suplimentare pentru compensare, astfel încât, pe ansamblu, efectele aºteptate, mai ales asupra nivelului de trai, sã fie aceleaºi. Spre exemplu: pentru angajamentul privind aplicarea unei cote de TVA reduse cu pânã la 9% pentru produsele de bazã strict necesare consumului populaþiei s-au avut în vedere atât mãsuri noi de ordin social cu impact în creºterea nivelului de trai, cât ºi devansarea termenelor de realizare a unor mãsuri deja prevãzute. Toate aceste soluþii sunt, de altfel, cuprinse în programul social pe perioada 2002Ñ2003.
De asemenea, în cazul angajamentului de scutire în primii doi ani de la absolvirea absolvenþilor instituþiilor de învãþãmânt superior de la plata impozitului pe salarii, s-a considerat cã mai beneficã este soluþia majorãrii cotei de cheltuialã profesionalã deductibilã din impozitul pe venit, astfel încât absolvenþii sã beneficieze de o diminuare a bazei impozabile anuale.
Pentru urmãtoarea perioadã, Guvernul Adrian Nãstase este ferm hotãrât sã continue cu aceeaºi responsabilitate punerea în aplicare a ofertei de guvernare, astfel încât România sã se înscrie definitiv pe traiectoria progresului economic ºi a creºterii continue a nivelului de trai al populaþiei.
De altfel, evoluþiile politice fiscal-bugetare în anul 2002 demonstreazã acest lucru prin mãsurile ce au fost întreprinse:
Ñ menþinerea caracterului restrictiv al politicii bugetare, politica de cheltuieli fiind axatã în continuare pe stabilirea prioritãþilor sectoriale declarate ale ordonatorilor principali de credite;
Ñ reducerea gradului de fiscalitate prin desfiinþarea sau reducerea contribuþiilor la unele fonduri speciale;
Ñ continuarea armonizãrii legislaþiei în domeniul fiscal cu legislaþia Uniunii Europene, extinderea bazei impozabile.
Structura veniturilor relevã urmãtoarele aspecte: ponderea veniturilor bugetare în produsul intern brut este estimatã la un nivel de 30,5%.
Impozitele cu randamentul fiscal cel mai ridicat rãmân în continuare contribuþiile de asigurãri sociale ºi taxa pe valoarea adãugatã, cu o pondere de 38% în total venituri ºi, respectiv, 20,4%.
Obiectivul principal al politicii monetare în 2003 rãmâne reducerea ratei inflaþiei în limita de 15%; rata medie anualã a inflaþiei în anul 2003, faþã de media anului 2002, va fi de 19%.
Evoluþia descrescãtoare a inflaþiei este condiþionatã însã de transpunerea programelor de restructurare, privatizare, ameliorarea disciplinei fiscale, impunerea politicii
bugetare în scopul eliminãrii arieratelor financiare, menþinerea unor politici restrictive ale veniturilor de cãtre toþi partenerii sociali.
Viabilitatea politicii valutare va fi menþinutã ºi în anul 2003 prin restrângerea controlului asupra variaþiei zilnice a ratei de schimb ºi, totodatã, va continua tendinþa de apreciere realã a leului.
Ministerul Finanþelor Publice va continua sã finanþeze o parte însemnatã din deficitul bugetar prin împrumuturi pe pieþele externe de capital, ceea ce va permite o relaxare în continuare a politicii de dobânzi, în paralel cu diminuarea inflaþiei ºi a calmãrii anticipaþiilor inflaþioniste. Doamnelor ºi domnilor,
Permiteþi-mi sã fac ºi alte câteva precizãri privind politica fiscalã ºi bugetarã în anul 2003.
Dupã cum cunoaºteþi, coordonatele politicii fiscal-bugetare promovate prin proiectul de buget pe anul 2003 sunt formulate în cadrul unei reconsiderãri majore a gestiunii publice prin intrarea în vigoare a Legii privind finanþele publice, Legea nr. 500/2002, lege-cadru ce orienteazã întregul proces bugetar spre rezultate, obiective, performanþã care este adaptatã noilor condiþii economice, precum ºi standardelor utilizate în þãrile Uniunii Europene.
Legea bugetului de stat pe anul 2003 a fost conceputã ºi elaboratã în principal pe baza noilor cerinþe ale Legii privind finanþele publice, ceea ce-i conferã legii bugetare în acest an o serie de trãsãturi specifice:
Ñ mai multã supleþe, deoarece o serie de prevederi din Legea bugetarã anualã au fost eliminate, acestea regãsindu-se în Legea finanþelor publice;
Ñ transparenþã, întrucât în temeiul acestei legi, începând cu anul 2003, veniturile ºi cheltuielile fondurilor speciale privind dezvoltarea sistemului energetic ºi al drumurilor publice au fost incluse în bugetul de stat ca venituri cu destinaþie specialã, iar unele venituri extrabugetare reþinute de ordonatorii principali de credite, în temeiul unor acte normative, au fost incluse în bugetul de stat.
Cerinþele din finalul moþiunii, deºi aparent sunt coerente, în realitate sunt inutile deoarece politica fiscalã pe care Guvernul o promoveazã în 2003 se va caracteriza prin reducerea treptatã a presiunii fiscale ºi îndeosebi a celei pe forþa de muncã, pânã la nivelul care va asigura o creºtere durabilã a producþiei ºi investiþiilor.
În acest sens se va avea în vedere diminuarea contribuþiilor sociale cu 5 puncte procentuale începând cu luna ianuarie 2003, deci mãsurã implementatã deja, în derulare, care se adaugã celor 3 puncte procentuale reduse în anul 2002, având în vedere nivelul foarte ridicat al acestora.
Prin aceastã mãsurã se þinteºte:
Ñ extinderea bazei de impozitare ºi reducerea dimensiunilor pieþei forþei de muncã la negru. Reducerea care opereazã deja în anul 2003 este distribuitã între angajaþi ºi angajatori astfel: 2,67 puncte procentuale la angajaþi, 2,33 puncte procentuale la angajator;
Ñ reducerea taxei de dezvoltare cuprinsã în tariful energiei electrice cu un punct procentual, în vederea reducerii costurilor de producþie în sectorul respectiv;
Ñ creºterea gradualã a cotei impozitului pe profit pentru profitul aferent veniturilor realizate din export cãtre cota standard;
Ñ creºterea accizelor conform gradului stabilit pentru atingerea cotelor de impozitare în mod gradual cãtre standardele Uniunii Europene;
Ñ luarea în considerare a legislaþiei aprobate în anul 2002 în domeniul fiscalitãþii, respectiv pentru impozitul pe profit, taxa pe valoarea adãugatã, îmbunãtãþirea transparenþei fiscale prin cuprinderea în bugetul de stat, ca venituri ºi cheltuieli cu destinaþie specialã a fondurilor pentru dezvoltarea sistemului energetic ºi pentru drumurile publice, precum ºi includerea unor venituri care erau reþinute de unii ordonatori principali de credite, consolidarea disciplinei fiscale ºi intensificarea controlului fiscal, continuarea reformei administraþiei fiscale în vederea îmbunãtãþirii colectãrii ºi creãrii condiþiilor necesare atingerii proiecþiilor asumate prin cadrul fiscal pe termen mediu.
Politica finanþelor publice va fi o politicã a veniturilor care sã susþinã procesul de dezinflaþie ºi de consolidare a stabilitãþii macroeconomice.
Ponderea impozitelor directe va înregistra o scãdere cãtre orizontul prognozei de la 17,5% în 2002 la 16,6% în 2006, evoluþie menitã sã încurajeze dezvoltarea ºi acumularea.
În contrapartidã, impozitele indirecte vor avea o evoluþie ascendentã, situându-se la orizontul prognozei, cu 0,8 puncte procentuale peste nivelul anului 2002 creºterea transparenþei fiscale printr-o politicã de reducere treptatã a tranzacþiilor în afara bugetului ºi desfiinþarea veniturilor ºi cheltuielilor cu destinaþie specialã incluse în bugetul de stat, orientarea bugetului spre formularea unor politici sectoriale bazate pe obiective, performanþã, rezultate, care vor contribui la eficientizarea alocãrii ºi utilizãrii fondurilor publice.
Doamnelor ºi domnilor,
În încheiere, mã voi adresa colegilor senatori din Grupul parlamentar liberal. Vã amintiþi, desigur, cã nu cu multã vreme în urmã Fundaþia ”Horia RusuÒ a organizat o masã rotundã la Sala Rondã a Hotelului ”IntercontinentalÒ pe tema patimilor fiscale ale românilor.
La aceastã masã rotundã, fostul prim-ministru Theodor Stolojan, preºedinte al Consiliului naþional al P.N.L. la acea datã, actualmente preºedinte al partidului, a afirmat, reþineþi, cã România nu are cote excesive de impunere. Domnul Stolojan a recunoscut cã în România se practicã acelaºi impozit pe salarii ca ºi în þãri precum Polonia, Bulgaria sau Portugalia.
La aceasta aº mai adãuga faptul cã la aceeaºi masã rotundã, economistul-ºef al Bãncii Naþionale a României, Valentin Lazea, a apreciat tranºant cã nivelul impozitelor pe salarii în România se situeazã la cote acceptabile, mai ales cã pânã în prezent veniturile obþinute din dividente au fost scutite de impozit.
Oficiali ai U.D.M.R. au afirmat, mai mult decât atât, cã arhitectura sistemului fiscal românesc a început sã se apropie de cea a Uniunii Europene.
Având în vedere fie ºi doar aceste douã afirmaþii, sper cã mãcar o parte dintre membrii Grupului parlamentar liberal, dacã nu chiar toþi, vor vota împotriva acestei moþiuni. De altfel, nici nu vedem cum s-ar putea coaliza Partidul Naþional Liberal sau Partidul Democrat cu Partidul România Mare, în sensul susþinerii acestei moþiuni.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.