Dau citire mo˛iunii simple intitulate îE∫ecul politicii Guvernului N„stase cu privire la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„“.
Dup„ mai bine de trei ani de guvernare P.S.D., realitatea din Rom‚nia arat„ c„ Guvernul condus de Adrian N„stase este incapabil s„ administreze ˛ara ∫i s„ promoveze interesul na˛ional.
Corup˛ia ∫i ineficien˛a Guvernului N„stase echivaleaz„ Ón impact extern ∫i consecin˛e cu mineriadele din 1990 ∫i din 1991, care au Ónt‚rziat serios democratizarea Ón Rom‚nia ∫i au prelungit agonia tranzi˛iei. Acum, ca ∫i atunci, Rom‚nia se vede Ónt‚rziat„ Ón procesul firesc de integrare european„, de data aceasta din cauza unui guvern incompatibil cu standardele morale ∫i politice ale lumii occidentale.
Rom‚nii ∫tiu Ón acest moment c„ au fost Ón∫ela˛i Ón toate a∫tept„rile lor de Guvernul N„stase, care a reu∫it contraperforman˛a de a-∫i Ónc„lca toate angajamentele politice majore.
Astfel, Guvernul N„stase a min˛it cu privire la separarea puterilor Ón stat ∫i la respectarea principiilor statului de drept.
Œn cadrul Programului de guvernare, precum ∫i Ón Planul de m„suri prioritare Ón anul 2003 pentru integrarea european„, Guvernul vorbea despre îtransformarea Parlamentului Rom‚niei Ón centrul motor al vie˛ii politice ∫i al democra˛iei constitu˛ionale“, despre garantarea independen˛ei justi˛iei ∫i suprema˛iei legii. Cu toate acestea, Ón prezent, Rom‚nia nu numai c„ nu este un stat de drept, dar nici nu mai Óndepline∫te criteriile politice de la Copenhaga, pe care le Óndeplinea Ón 1999. Din acest motiv, Comisia de politic„ extern„ a Parlamentului European recomand„ îreorientarea strategiei de aderare a Rom‚niei“.
Sistemul politic Ón Rom‚nia este marcat de dezechilibre majore. Pluripartitismul este doar aparent, c„ci competi˛ia real„ nu se desf„∫oar„ Óntre for˛ele politice de la putere ∫i cele din opozi˛ie, ci Óntre stat, ca reprezentant exclusiv al partidului de guvern„m‚nt, ∫i opozi˛ia democratic„.
Œn clipa de fa˛„, partidul de guvern„m‚nt dispune de Óntreaga structur„ guvernamental„, de unde îintru∫ii“ politici au fost complet Ónl„tura˛i, de prefecturi, de direc˛iile deconcentrate la nivel local, numirile s-au f„cut prin Óndeplinirea neab„tut„ a criteriului politic, de consiliile
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004
jude˛ene care, Ón propor˛ie de 90%, apar˛in P.S.D.-ului, dar procentul urc„ la 95%, dac„ socotim Alian˛a P.S.D.— U.D.M.R., de primari care Ón propor˛ie de 80% apar˛in P.S.D.-ului.
Œn ultimii trei ani, P.S.D. ∫i-a transferat Ón propria curte, ispitind, amenin˛‚nd, ∫antaj‚nd, aproape 10.000 de ale∫i — parlamentari, primari, consilieri jude˛eni ∫i locali din alte partide, fapt de neconceput Óntr-un stat de drept.
Dezechilibrul politic se reflect„ ∫i Ón modul de func˛ionare ∫i de pozi˛ionare a puterilor Ón stat. Parlamentul a devenit o institu˛ie decorativ„, lipsit„ de voca˛ie legislativ„, aflat„ Óntr-o stare de total„ subordonare fa˛„ de Guvern, prin obedien˛a reprezentan˛ilor puterii, ∫i, Ón consecin˛„, f„r„ nici o capacitate de control asupra Executivului sau asupra autorit„˛ilor autonome.
Presiunea exercitat„ permanent asupra unor membri C.N.S.A.S. ∫i tentativele de denaturare a legii Ón scopul neutraliz„rii acestei institu˛ii constituie una din preocup„rile majore ale P.S.D. Partidul de guvern„m‚nt utilizeaz„ toate instrumentele posibile pentru a distruge C.N.S.A.S. ∫i pentru a stopa orice tentativ„ de Óns„n„to∫ire a mediului politic rom‚nesc.
Guvernul N„stase a min˛it cu privire la combaterea corup˛iei.
Œn Programul de guvernare, la capitolul VII pct. 5, se spune: îGuvernul va ac˛iona cu fermitate pentru combaterea corup˛iei.“ Ast„zi, dup„ mai mult de trei ani de guvernare, Comisia de politic„ extern„ a Parlamentului European a Ónfierat corup˛ia la nivel politic ∫i incapacitatea actualei puteri de a implementa legisla˛ia anticorup˛ie. Potrivit ultimelor sondaje, majoritatea popula˛iei este de p„rere c„, Ón ultimii trei ani, corup˛ia la nivelul Guvernului a crescut mult ∫i foarte mult.
Dup„ cum se ∫tie, corup˛ia este Óntotdeauna legat„ de putere, iar P.S.D. a exercitat puterea Óntr-un mod absolutist ∫i autoritar. Acest fapt face ca sintagma îPuterea absolut„ corupe absolut“ s„ fie descrierea fidel„ a actualei guvern„ri.
Guvernul nu d„ dovad„ de transparen˛„ ∫i folose∫te discre˛ionar fondurile bugetare, inclusiv veniturile din privatizare. Fondul bugetar la dispozi˛ia primului-ministru, care, Ón 2003, a devalizat pur ∫i simplu bugetul de stat, fondurile transferate la consiliile jude˛ene pentru echilibrarea bugetelor locale, modul Ón care fondul asigur„rilor sociale de s„n„tate este folosit pentru acoperirea unor deficien˛e temporare din sectorul asigur„rilor sociale sunt doar c‚teva exemple. De asemenea, func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale a Locuin˛ei pe baz„ de monopol sau organizarea ∫i func˛ionarea fantomaticei Companii Na˛ionale pentru Investi˛ii sunt doar c‚teva din instrumentele prin care Guvernul Ó∫i Óntre˛ine clientela politic„ ∫i alimenteaz„ financiar P.S.D.
Guvernul N„stase a min˛it cu privire la reforma justi˛iei ∫i a compromis-o definitiv.
Angajamentul asumat Ón Programul de guvernare, capitolul VII pct. 3, a fost Ónc„lcat: îGuvernul se angajeaz„ Ón realizarea unei reforme profunde a justi˛iei, pentru asigurarea unui sistem judiciar independent ∫i responsabil.“ Ast„zi justi˛ia este supus„ presiunilor politice
∫i lipsit„ de independen˛„, iar men˛inerea acestei st„ri de fapt va face imposibil„ aderarea la Uniunea European„, Ón 2007.
Independen˛a justi˛iei constituie unul dintre principalele criterii politice de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Sunt cunoscute ac˛iunile repetate ale partidului de guvern„m‚nt de subordonare politic„ a justi˛iei ∫i criticile constante din rapoartele de ˛ar„ ale Comisiei Europene cu privire la politizarea ∫i lipsa de independen˛„ a justi˛iei din Rom‚nia.
Noile proiecte de lege privind organizarea judiciar„ ∫i Statutul magistra˛ilor demonstreaz„ Ón continuare dorin˛a P.S.D. de a-∫i p„stra influen˛a ∫i controlul asupra puterii judec„tore∫ti. De∫i Consiliul Superior al Magistraturii este, potrivit Constitu˛iei, garantul independen˛ei justi˛iei, totu∫i, bugetul puterii judec„tore∫ti r„m‚ne la discre˛ia ministrului justi˛iei, om politic ∫i membru al Guvernului. Nu poate exista o independen˛„ a justi˛iei f„r„ o autonomie bugetar„ real„. Din acest punct de vedere, atribu˛iile bugetare trebuie s„ fie transferate de la Ministerul Justi˛iei la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a avea premisele reale ale independen˛ei puterii judec„tore∫ti.
De asemenea, men˛inerea Institutului Na˛ional al Magistraturii sub conducerea Ministerului Justi˛iei influen˛eaz„ politic procesul de recrutare, formare profesional„ ∫i promovare a magistra˛ilor. Institutul Na˛ional al Magistraturii trebuie s„ treac„ sub autoritatea direct„ a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a asigura depolitizarea sistemului judiciar Ón Rom‚nia. Din nefericire, partidul de guvern„m‚nt nu este dispus s„ realizeze adev„ratele m„suri de reform„ a sistemului judiciar, de team„ c„ Ó∫i va pierde influen˛a ∫i controlul politic asupra justi˛iei.
Schimbarea competen˛elor instan˛elor judec„tore∫ti Ón materie civil„, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003, a bulversat justi˛ia din Rom‚nia ∫i a compromis reforma sistemului judiciar. Modificarea competen˛elor instan˛elor civile a condus la Óngreunarea accesului cet„˛eanului la justi˛ie, la prelungirea nejustificat„ Ón timp a proceselor civile ∫i la cre∫terea costurilor b„ne∫ti pe care cet„˛eanul este nevoit s„ le suporte, pentru a ajunge la o sentin˛„ civil„ definitiv„.
Potrivit unei statistici a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, numai Ón luna ianuarie a anului 2004 au intrat pe rolul acesteia 11.186 de cauze, adic„ aproape jum„tate din num„rul total al cauzelor solu˛ionate de Curtea Suprem„ de Justi˛ie Ón 2003. Œn ceea ce prive∫te durata proceselor judiciare, asist„m la o prelungire f„r„ precedent a acestora. La Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie exist„ deja termene pentru toamna anului 2005 ∫i prim„vara anului 2006!
Œn aceste condi˛ii, se pune, pe bun„ dreptate, Óntrebarea de ce a mai fost introdus, prin revizuirea Constitu˛iei, articolul potrivit c„ruia îP„r˛ile au dreptul la un proces echitabil ∫i la solu˛ionarea cauzelor Óntr-un termen rezonabil“, ∫i m„ refer aici la art. 21 alin. (3) din Constitu˛ie.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 prevede c„ apelurile declarate Ómpotriva sentin˛elor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004
judec„toriilor sunt de competen˛a cur˛ilor de apel, ∫i nu a tribunalelor, cum era p‚n„ la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58 din 2003. Ca urmare a acestei modific„ri, un cet„˛ean care a ob˛inut, de exemplu, o sentin˛„ la Judec„toria Dragomire∫ti, jude˛ul Maramure∫, va fi obligat s„ se deplaseze pentru exercitarea c„ii de atac la Curtea de Apel Cluj, care se afl„ la peste 200 km distan˛„. Pentru a ataca hot„r‚rea cu recurs, justi˛iabilul va trebui s„ se deplaseze la Bucure∫ti, la Curtea Suprem„ de Justi˛ie.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58 din 2003 Ói determin„ pe cet„˛eni s„ renun˛e la exercitarea c„ilor de atac Ómpotriva hot„r‚rilor judec„tore∫ti, datorit„ costurilor exagerate ∫i a duratei lungi a proceselor, Ón condi˛iile Ón care accesul la justi˛ie constituie deja un lux, dup„ majorarea cu 500% a taxelor notariale ∫i a taxelor de timbru, decis„ de Guvern la sf‚r∫itul anului 2002.
Indirect, modific„rile prev„zute de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 constituie o m„sur„ pentru a Ómpiedica cet„˛eanul rom‚n s„-∫i caute dreptatea la Curtea European„ a Drepturilor Omului de la Strasbourg, instan˛„ pentru sesizarea c„reia este necesar„ epuizarea tuturor c„ilor de atac.
De asemenea, modific„rile Ón privin˛a competen˛elor Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie sunt Ón contradic˛ie flagrant„ cu amendamentele partidului de guvern„m‚nt din cadrul procesului de revizuire a Constitu˛iei, care vizau restr‚ngerea, ∫i nu extinderea competen˛elor acestei instan˛e.
Cu ocazia dezbaterii propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei, Ministerul Justi˛iei s-a pronun˛at pentru reducerea num„rului de judec„tori la Curtea Suprem„ de Justi˛ie. Œn fapt, prin extinderea competen˛elor Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, partidul de guvern„m‚nt urm„re∫te numirea Ón func˛ie a unor noi judec„tori Ón cadrul acestei instan˛e, pentru a-∫i extinde influen˛a politic„ asupra Justi˛iei.
Guvernul N„stase a min˛it cu privire la nivelul de trai ∫i protec˛ia social„.
Œn cadrul Planului de m„suri prioritare Ón anul 2003 pentru integrare european„, Ómbun„t„˛irea nivelului de trai este declarat„ una dintre priorit„˛i ∫i sunt prev„zute o serie de m„suri Ón aceast„ direc˛ie. Œn ciuda promisiunilor, rom‚nii tr„iesc ast„zi mai prost dec‚t oric‚nd, sub limita decen˛ei, ∫i peste 70% dintre ei ∫i-au pierdut speran˛a c„ vor tr„i mai bine Ón ultimul an din mandatul actualei Puteri.
La ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere din 12 februarie 2003, premierul Adrian N„stase declara: îŒn acest moment avem de stabilit ca obiectiv p‚n„ Ón iulie 2003 recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile ∫i finalizarea ac˛iunii p‚n„ la jum„tatea anului 2004. Dac„ vor exista resurse suplimentare, ∫i subliniem acest lucru, **sau dac„ vom reu∫i s„ ob˛inem resursele suplimentare** , suntem deci∫i s„ devans„m acest termen“.
Ast„zi afl„m cu stupoare c„ Guvernul Ó∫i propune îreevaluarea pensiilor p‚n„ Ón 2007“.
Guvernul N„stase a min˛it cu privire la procesul de reform„ economic„ ∫i privatizare.
Unul dintre obiectivele asumate la preluarea mandatului era îDesf„∫urarea transparent„ ∫i eficient„ a procesului de privatizare“. Citatul este din Programul de guvernare, capitolul III, intitulat îRelansarea economiei na˛ionale“, punctul 3, punctul 12.
Bilan˛ul privatiz„rilor realizate de Cabinetul N„stase e unul negru, ultimul dintr-un ∫ir de inginerii financiare, afacerea îBechtel“ a determinat reac˛ia europarlamentarilor. Ace∫tia s-au ar„tat Óngrijora˛i Ón leg„tur„ cu acordarea contractului pentru construirea autostr„zii Bra∫ov—Bor∫ f„r„ licita˛ie public„, cu Ónc„lcarea _acquis_ -ului comunitar privind achizi˛iile publice ∫i a principiilor unei economii de pia˛„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i Ón cazul altor privatiz„ri. Printre acestea enumer„m: S.N.T.T.R., ALRO, îNitramonia“ etc.
Riscul investi˛ional este major. Ultimii 3 ani au agravat o serie Óntreag„ de riscuri pentru Óntreprinz„torul rom‚n: riscuri de natur„ politic„, administrativ„, legislativ„, valutar„, comercial„ etc. Aceasta a determinat Comisia European„ s„ men˛ioneze, Ón Raportul de ˛ar„ elaborat Ón noiembrie 2003, faptul c„, cit„m: îRiscurile macroeconomice au crescut Ón ultimul timp. Guvernul P.S.D. nu a reu∫it s„ ob˛in„, pentru Rom‚nia, prin politicile sale economice, calificativul de economie de pia˛„ func˛ional„“. Prin acest mesaj, Uniunea European„ ∫i-a eviden˛iat Óngrijorarea cu privire la fragilitatea unei cre∫teri economice ob˛inute Ón condi˛iile unei economii Ón care concuren˛a pe pia˛„ liber„, arieratele sau problemele sistemului energetic nu ∫i-au g„sit solu˛ii prin politici publice, politici pe care ar trebui s„ le elaboreze administra˛ia P.S.D., iar Ón concluzie putem afirma c„, Ón baza tuturor acestor argumente ∫i a celor pe care evalu„rile sectoriale anexate le prezint„, actuala guvernare P.S.D. constituie o amenin˛are la adresa democratiz„rii, dezvolt„rii ∫i moderniz„rii ˛„rii, toate m„surile Óntreprinse fiind conjuncturale, pompieristice ∫i lipsite de sustenabilitate.
Perioada 2001—2003 a fost marcat„ de disfunc˛ionalit„˛i economice majore, de o amploare nemaiÓnt‚lnit„, Ón ultimii 4 ani, a corup˛iei ∫i a clientelismului, de o cre∫tere f„r„ precedent a deficitelor, datoriilor ∫i pierderilor Ón economie.
Perpetuarea domina˛iei partidului de guvern„m‚nt risc„ s„ transforme Rom‚nia Óntr-o pseudodemocra˛ie, Ón care lipsa de viziune strategic„ ∫i de voin˛„ politic„ pentru a consolida democra˛ia ∫i pentru a instaura capitalismul fac ca erorile de ast„zi s„ aib„ consecin˛ele cele mai imorale cu putin˛„, ∫i anume s„ iroseasc„ acumul„rile genera˛iilor trecute ∫i s„ greveze de datorii pe cele viitoare.
Guvernul N„stase a min˛it cu privire la adop˛iile interna˛ionale. Prin planul de ac˛iuni pe anul 2002 ∫i 2003 al Programului de guvernare al P.S.D., Puterea se angaja s„ îÓmbun„t„˛easc„ ∫i s„ armonizeze legisla˛ia Ón domeniu ∫i s„ reconsidere procedurile privind adop˛ia, ca m„sur„ de protec˛ie a copilului, Ón vederea promov„rii adop˛iei na˛ionale“. ™i acestea au fost doar vorbe Ón v‚nt, promisiuni f„r„ acoperire, iar Ón momentul de fa˛„ institu˛iile europene se consider„ îÓn∫elate Ón ceea ce prive∫te procesul prin care copiii erau declara˛i eligibili
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004
pentru adop˛ii“. Moratoriul cu privire la adop˛iile interna˛ionale a fost Ónc„lcat de c„tre autorit„˛ile rom‚ne.
Guvernul a min˛it Ón leg„tur„ cu respectarea libert„˛ii de exprimare ∫i a independen˛ei presei.
Serviciile publice de radio ∫i televiziune au devenit oficine de propagand„ pentru Partidul Social Democrat. Œn timp ce partidului de guvern„m‚nt i se aloc„ spa˛ii zilnice ∫i apologetice, Opozi˛ia ∫i liderii acesteia sunt ignora˛i sistematic. Sunt Ónc„lcate flagrant dispozi˛iile Legii de organizare ∫i func˛ionare a Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune ∫i a S.R.R., precum ∫i a Legii audiovizualului, principiile pluralismului, echidistan˛ei, impar˛ialit„˛ii ∫i obiectivit„˛ii Ón reflectarea realit„˛ilor vie˛ii social-politice ∫i economice interne ∫i interna˛ionale, precum ∫i Ón informarea corect„ a cet„˛enilor asupra treburilor publice. îGuvernul N„stase ∫i P.S.D. continu„ presiunile de ordin economic, politic ∫i administrativ asupra radiodifuzorilor priva˛i ∫i asupra presei scrise, Ónc„lc‚nd grav libertatea de exprimare“. Ca urmare a acestor presiuni, ca ∫i a amenin˛„rilor ∫i molest„rilor fizice la care au fost ∫i sunt supu∫i numero∫i jurnali∫ti, Ón atitudinea acestora ∫i Ón politicile redac˛ionale, autocenzura este din ce Ón ce mai pregnant„.
Rom‚nia s-a dovedit cea mai neperformant„ dintre cele 12 ˛„ri care au semnat, Ón 1999, Parteneriatul de aderare, fiind, Ón toat„ istoria de 45 de ani a organiza˛iei, prima ˛ar„ amenin˛at„ cu suspendarea procedurilor de aderare. Astfel, Guvernul P.S.D. a reu∫it contraperforman˛a de a provoca repunerea Ón discu˛ie a singurului criteriu recunoscut drept Óndeplinit p‚n„ acum de Rom‚nia — criteriul politic. Raportorul Uniunii Europene pentru Rom‚nia a invocat, pentru aceasta, corup˛ia de nivel politic Ónalt, lipsa de voin˛„ politic„ pentru reformarea sistemului judiciar, precum ∫i nerespectarea acordurilor interna˛ionale, cu trimitere la cazul adop˛iilor interna˛ionale.
Pe l‚ng„ aceste probleme aduse pe masa Comisiei Uniunii Europene, sunt de notorietate problemele ap„rute Ón ultimii ani Ón ceea ce prive∫te libertatea de asociere, garantarea drepturilor fundamentale ale cet„˛eanului ∫i ale minorit„˛ilor, libertatea de expresie.
Timp de 3 ani, Opozi˛ia a semnalat la timp ∫i a criticat cu toat„ obiectivitatea toate aceste aspecte, Óns„ Puterea le-a minimalizat, Ón speran˛a c„ poate p„c„li la nesf‚r∫it cet„˛enii acestei ˛„ri.
Ast„zi, inevitabilul s-a produs. La Bruxelles s-a adoptat deja o mo˛iune de cenzur„ european„ la adresa Guvernului N„stase, s-a dat un vot de blam la adresa guvernan˛ilor de la Bucure∫ti.
Doamnelor ∫i domnilor,
Semnatarii acestei mo˛iuni nu sunt dispu∫i s„ gireze politic e∫ecul actualului Guvern cu privire la politica de integrare a Rom‚niei Ón politica european„ ∫i, Ón consecin˛„:
1) solicit„ demiterea mini∫trilor care au responsabilit„˛i pentru problemele semnalate Ón Raportul de ˛ar„ a Comisiei Europene ∫i Ón Raportul Comisiei de Politic„ Extern„ a Parlamentului European: Miron-Tudor Mitrea, Ioan Rus, Alexandru F„rca∫, Gabriel Oprea, Dan-Ioan Popescu. Ace∫ti mini∫tri nu trebuie s„ se mai reg„seasc„
Ón nici o structur„ guvernamental„ p‚n„ la sf‚r∫itul perioadei de tranzi˛ie Ón Rom‚nia;
2) prezentarea, de c„tre primul-ministru, Ón fa˛a Parlamentului, a unui raport cu privire la criticile formulate Ón Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene ∫i Ón Raportul Comisiei de Politic„ Extern„ a Parlamentului European;
3) prezentarea, de c„tre primul-ministru, Ón fa˛a Parlamentului, a m„surilor de reform„ care s„ duc„ la respectarea calendarului ini˛ial de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Angajamentele de reform„ prezentate de premierul Adrian N„stase Ón fa˛a oficialilor europeni de la Bruxelles trebuie s„ fie prezentate Parlamentului Rom‚niei, Ón calitate de unic„ autoritate legiuitoare a ˛„rii ∫i organ suprem reprezentativ al poporului rom‚n.
Domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor, v„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.