Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·24 martie 2004
MO 30/2004 · 2004-03-24
Informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente Ón termenele stabilite
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de a sesiza Curtea Constitu˛ional„, a urm„toarelor legi: — Legea pentru ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind criminalitatea informatic„, adoptat„ la Budapesta la 23 noiembrie 2001; — Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea ∫i ajutorul reciproc Ón cazul producerii dezastrelor, semnat la Budapesta la 9 aprilie 2003; — Legea privind ratificarea Conven˛iei europene pentru protec˛ia animalelor de companie, semnat„ la Strasbourg la 23 iunie 2003; — Legea pentru ratificarea Acordului dintre Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croa˛ia, Republica Ceh„, Republica Ungaria, Republica Polonia, Rom‚nia, Republica Slovac„ ∫i Republica Slovenia pentru promovarea cooper„rii Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului superior Ón cadrul Programului de schimburi pentru studii universitare Ón Europa Central„ (CEEPUS II), semnat la Zagreb la 9 martie 2003; — Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Slovace privind naviga˛ia pe c„ile navigabile interioare, semnat la Bratislava la 5 martie 2003; — Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Croa˛ia privind transportul pe c„ile navigabile interioare, semnat la Zagreb la 26 mai 2003; — Legea pentru ratificarea Protocolului referitor la aderarea Comunit„˛ii Europene la Conven˛ia interna˛ional„ privind cooperarea pentru siguran˛a naviga˛iei aeriene EUROCONTROL din 13 decembrie 1960, a∫a cum a fost amendat„ de mai multe ori ∫i armonizat„ prin Protocolul din 27 iunie 1997, semnat la Bruxelles la 8 octombrie 2002;
· other · informare
1 discurs
## Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„ din cei 345 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 283. Sunt absen˛i 62, dintre care 13 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.
Œnainte de a intra Ón dezbaterea proiectelor care sunt Ónscrise pe ordinea de zi de ast„zi, doresc s„ v„ prezint o informare cu privire la ini˛iativele legislative care sunt Ónregistrate la Biroul permanent ∫i care urmeaz„ s„ fie transmise comisiilor permanente pentru avizare:
1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2003 privind identificarea ∫i Ónregistrarea suinelor, ovinelor ∫i caprinelor, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 15 martie 2004
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
· Informare · informare
1 discurs
<chair narration>
#122892. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 125/2003 pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe c„ile ferate rom‚ne ∫i reorganizarea Societ„˛ii Na˛ionale a C„ilor Ferate Rom‚ne, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru industrii ∫i servicii; pentru avize, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 15 martie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
· other
1 discurs
<chair narration>
#130773. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 2/2004 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale personalului militar din institu˛iile publice de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, precum ∫i acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste institu˛ii, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru ap„rare, ordine
public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 15 martie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
· other
1 discurs
<chair narration>
#140144. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2004 privind abrogarea unor dispozi˛ii din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i; pentru aviz, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.
Termenul de depunere a raportului: 15 martie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
· other
1 discurs
<chair narration>
#147875. Proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de munc„, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 15 martie 2004.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
· other
1 discurs
<chair narration>
#154466. Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 8 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 32/2002 privind comasarea prin absorb˛ie a Regiei Autonome îLocato“ de c„tre Regia Autonom„ îAdministra˛ia Patrimoniului Protocolului de Stat“, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#160387. Proiectul de Lege privind siguran˛a alimentelor, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru industrii ∫i servicii, Comisia pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 s„n„tate ∫i familie, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#165998. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru industrii ∫i servicii; pentru avize, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2004.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#170819. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 41/2004 privind Ónfiin˛area direc˛iilor teritoriale de regim silvic ∫i de v‚n„toare, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2004.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1763510. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuin˛e proprietate personal„, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 9 aprilie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1820311. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea opera˛iunilor de import-export care se deruleaz„ prin cliring, barter ∫i cooperare economic„ interna˛ional„ Ón baza acordurilor comerciale ∫i de pl„˛i guvernamentale, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 9 aprilie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1884312. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„; pentru aviz, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 9 aprilie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1930613. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2004 pentru modificarea Legii nr. 381/2002 privind acordarea desp„gubirilor Ón caz de calamit„˛i naturale Ón agricultur„, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 24 martie 2004.
Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· Dezbatere proiect de lege
1 discurs
<chair narration>
#1990014. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Economic ∫i Social, ini˛iat„ de domnul senator Paul P„curaru, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din data de 4.03.2004.
Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
Termenul de depunere a raportului: 9 aprilie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.
· other · respins
135 de discursuri
## Domnule pre∫edinte,
Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic propune 5 minute pentru plen ∫i un minut pentru fiecare articol Ón parte. Mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Unanimitate.
Punctele 4, 5 ∫i 6, variantele Camerei Deputa˛ilor. Nu se dezbat ∫i nu se
Vot · Amânat
Dezbaterea mo˛iunii simple ini˛iate de 54 de deputa˛i, cu titlul îE∫ecul politicii Guvernului N„stase cu privire la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„“ (supunerea la vot; respingerea mo˛iunii) 19–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.
Ón formula adoptat„ de Senat? Nu ave˛i.
Votat Ón unanimitate.
Preambulul articolului unic.
Am o problem„ de procedur„.
V„ rog, domnule Bolca∫.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului care se cere a fi aprobat„ este nr. 64/2003. Observ‚nd Ón mare ∫i cu rapiditatea procedurii de urgen˛„ textul acestei ordonan˛e, constat„m c„ ea nu se coreleaz„ cu noua structur„ a Guvernului ce a˛i aprobat-o aici, Ón Parlament.
Œn aceste condi˛ii, orice fel de aprobare dat„ de noi acestei ordonan˛e devine caduc„.
Stimate coleg, afirma˛ia dumneavoastr„ general„, care poate fi corect„, se cuvine a fi concretizat„.
Problema de procedur„ pe care am propus-o Domniilor voastre a∫teptam s„ se sus˛in„ Ón raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, care s„ cuprind„ ∫i aceast„ idee de corelare. Era obligatoriu, era elementar.
Punctul meu de vedere este s„ am‚n„m dezbaterile, chiar dac„ este vorba de o procedur„ de urgen˛„, ca s„ binevoiasc„ cineva de la Comisia pentru administra˛ie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic s„ Ónf„˛i∫eze un raport ∫i sub aceste aspecte.
V„ mul˛umesc.
A∫ ruga, din partea ini˛iatorului cine este? Este cineva din partea ini˛iatorului, care s„ confirme dac„ nu exist„ nici o contradic˛ie Óntre Ordonan˛a nr. 64 ∫i noua structur„ a Guvernului?
Œmi da˛i voie s„ completez aceast„ idee, Ón totalul dezinteres al comisiei ∫i al ini˛iatorului: eu nu cred c„ putem s„ d„m un vot, nici m„car negativ, acestui proiect de lege.
s„n„tate ∫i familie, ∫i nu Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.
Œn consecin˛„, noi am f„cut o adres„ c„tre Biroul permanent prin care am solicitat ca aceast„ ordonan˛„ s„ fie trimis„ Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, pentru a fi pus„ de acord cu prevederile Ordonan˛ei nr. 64, ∫i deci cu at‚t mai mult exist„ motive suficient de Óntemeiate ca plenul Camerei s„ accepte solicitarea ∫i a domnilor parlamentari care au propus acest lucru, dar ∫i a noastr„, de a retrimite aceast„ ordonan˛„ Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, pentru a corela prevederile Ón a∫a fel Ónc‚t raportul Óntocmit s„ fie Ón consens cu actele normative deja adoptate de c„tre Guvern.
V„ mul˛umesc.
Domnule ministru Gaspar... Œntre timp a venit ∫i domnul Ioan Oltean.
V„ rog s„ urm„ri˛i, domnule pre∫edinte Oltean, dac„ exist„ vreo neconcordan˛„ Óntre ordonan˛„, legea, cum a˛i propus-o dumneavoastr„ pentru aprobare, ∫i noua structur„ a Guvernului.
Deocamdat„, Ói d„m cuv‚ntul domnului ministru Gaspar.
**Domnul Acsinte Gaspar —** _ministru-delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Sigur c„, pe undeva, colegul Bolca∫ are dreptate, c„ ar trebui s„ vedem, de∫i Ón hot„r‚rea Parlamentului prin care s-au adus modific„ri Ón structura Guvernului s-au f„cut ∫i preciz„rile necesare, c„, acolo unde s-au produs reorganiz„ri, sigur c„, Ón mod corespunz„tor, Ón legisla˛ie, se opereaz„ modific„rile respective.
Dar, pentru a evita orice incident din punctul acesta de vedere, cred c„ e bine s„ am‚n„m pentru s„pt„m‚na viitoare, pentru corelare, dar s„ nu uite din vedere colegul meu, pentru c„ totu∫i Ordonan˛a nr. 64 este din 2003, c„ ea — potrivit Constitu˛iei — urmeaz„ s„ fie aprobat„ sau respins„ prin lege, chiar ∫i Ón forma Constitu˛iei revizuite ∫i Ón forma anterioar„. Dar, pentru o mai bun„ ordine, zic s„ accept„m aceast„ sugestie, pentru ca s„ punem de acord toate modific„rile care se aduc.
Domnul pre∫edinte Ioan Oltean.
## **Domnul Ioan Oltean:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Rug„mintea mea ∫i a colegilor mei este ca aceast„ ordonan˛„ s„ fie retrimis„ Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, pentru a fi pus„ de acord cu Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 16, care a ap„rut Óntre timp ∫i care — din motive care mie Ómi sunt necunoscute — a fost trimis„ spre Óntocmirea raportului de fond Comisiei pentru
Vot · Amânat
Dezbaterea mo˛iunii simple ini˛iate de 54 de deputa˛i, cu titlul îE∫ecul politicii Guvernului N„stase cu privire la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„“ (supunerea la vot; respingerea mo˛iunii) 19–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.
La punctul 27 din text exist„ un amendament.
Este ini˛iatorul? Dac„ nu este ini˛iatorul, nu m„ intereseaz„.
R„m‚ne votat punctul 27.
Stima˛i colegi, Ónc„ o dat„, ajunsesem p‚n„ la punctul 33 din lege.
La punctul 33 din lege ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 Votat Ón unanimitate. Punctele 34, 35, 36. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate. Punctele 38, 39, 40. Nu sunt obiec˛iuni. Votate toate Ón unanimitate. Punctele 41, 42. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate. Punctele 43, 44, 45. Votate Ón unanimitate. Punctele 46, 47, 48. Votate Ón unanimitate. Punctele 49, 50, 51, 52, 53. Votate Ón unanimitate. Punctul 54. Votat Ón unanimitate. Art. II. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate. Art. III ∫i IV. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.
Art. IV fiind ultimul, v„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs textele acestui proiect. Vom supune votului final proiectul de lege Ón ziua de m‚ine.
Punctul 10. Proiectul de lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„. Deci pe acesta l-am adoptat acum.
Punctul 11, scuza˛i-m„, propunerea legislativ„ privind reÓnfiin˛area satului S‚nv„s‚i, Ón componen˛a comunei G„le∫ti, jude˛ul Mure∫.
Rog ini˛iatorul acestui proiect s„ ∫i-l sus˛in„. Este ini˛iatorul aici, domnule pre∫edinte Oltean? Am‚n„m dezbaterea legii p‚n„ c‚nd va fi prezent ini˛iatorul.
La punctul 12, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/2004 privind transferul pachetului de ac˛iuni ∫i al terenurilor de˛inute de stat la Societatea Comercial„ îSerplo“ — S.A. Ón proprietatea privat„ a jude˛ului Prahova ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Prahova.
Din partea ini˛iatorului cine prezint„ proiectul? Pofti˛i, domnule secretar de stat.
## **Domnul Gheorghe Predil„** — _consilier_
_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Acest proiect de lege vine s„ asigure legalitatea transferului ac˛iunilor de la Agen˛ia Domeniului Statului ∫i terenului respectiv Ón proprietatea privat„ a jude˛ului Prahova ∫i administrarea Consiliului jude˛ean, pentru a putea Ónfiin˛a un parc ∫tiin˛ific ∫i tehnologic care asigur„, printre altele, ∫i locuri de munc„, ∫i folosirea mai bun„ a acestui teren, unde a fost c‚ndva o ser„, ∫i care a avut ∫i ea soarta altora, ∫i la ora actual„ nu mai putea fi folosit„ pentru destina˛ia ini˛ial„.
Mul˛umesc.
Domnul pre∫edinte Oltean, v„ rog s„ prezenta˛i raportul comisiei.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Am ascultat ini˛iatorul, care a prezentat motivele ce au stat la baza ini˛ierii acestei ordonan˛e a Guvernului. Comisia pentru administra˛ie public„ a analizat ∫i a g„sit Óntemeiate argumentele prezentate de c„tre ini˛iator, a g„sit c„ aceast„ solicitare este Ón concordan˛„ cu prevederi legale Ón vigoare ∫i a Óntocmit un raport favorabil, pe care Ól supunem aten˛iei dumneavoastr„ ∫i v„ rug„m s„-l vota˛i Ón forma Ón care l-a prezentat comisia.
V„ mul˛umesc.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri generale?
Trecem la dezbaterea proiectului de lege, Ón forma adoptat„ de Senat.
La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Adoptat Ón unanimitate.
- Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.
Titlul ordonan˛ei. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.
Articolele 1, 2 ∫i 3. Nu sunt obiec˛iuni. Votate Ón unanimitate.
Articolele 4 ∫i 5, care sunt ultimele. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.
Votate Ón unanimitate.
La anex„ dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat„ ∫i anexa, Ón unanimitate.
Vom supune proiectul votului final Ón ziua de m‚ine. Punctul 13. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii
nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural na˛ional mobil. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.
Comisia pentru cultur„?
Domnule deputat M„d„lin Voicu, ave˛i cuv‚ntul, s„ propune˛i timpii de dezbatere.
## Domnule pre∫edinte,
Fiind vorba de procedur„ de urgen˛„, v„ propunem cinci minute timp de dezbatere.
™i pentru fiecare text? Un minut?
C‚te un minut cred c„ este suficient.
Dac„ sunte˛i de acord cu aceste propuneri? Mul˛umesc.
Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 V„ rog s„ urm„rim Ón paralel, stima˛i colegi, proiectul de lege ∫i amendamentele comisiei.
La titlul proiectului, Ón formula adoptat„ de Senat, nu sunt obiec˛iuni.
Votat Ón unanimitate.
Preambulul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón unanimitate.
Urm„ri˛i Ón continuare, stima˛i colegi, amendamentul 1, care vizeaz„ modificarea art. 3 din lege, modificare necuprins„ Ón legea adoptat„ de Senat.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la punctul 1? Nu ave˛i.
Votat amendamentul, introdus Ón textul modificator al legii.
La punctul 2 dac„ ave˛i obiec˛iuni? ™i aici se introduce un amendament, cu modificarea unui alt text. Adoptat amendamentul, se introduce textul modificator.
Prin amendamentul 3, comisia mai propune spre modificare un text.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendament? Admis amendamentul, se introduce ∫i aceast„ modificare.
Amendamentul 4. O nou„ modificare introdus„ de comisie. Nu ave˛i obiec˛iuni, introdus acest nou text modificator.
La amendamentul 5 nu sunt obiec˛iuni. Adoptat amendamentul, se mai introduce un text modificator.
Amendamentul 6. Admis amendamentul, se introduce textul propus de comisie, text modificator.
Amendamentul 7. Se introduce acest amendament cu textul propus.
Amendamentul 8 vizeaz„ acela∫i lucru. Admis amendamentul, se modific„ alin. (7) al art. 35.
Aici v-a∫ ruga s„ observa˛i, amendamentul 8 vizeaz„ modificarea punctului 1 din legea adoptat„ de Senat, care se refer„ la art. 35 alin. (7).
Prin acest amendament comisia propune modificarea textului adoptat de Senat.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, se modific„ textul Senatului.
Prin amendamentul 9 comisia propune eliminarea punctului 2 din proiectul de lege adoptat de Senat.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, se elimin„ punctul 2 din legea Senatului.
## Domnule pre∫edinte,
Dintr-o eroare, dintr-o gre∫eal„ de redactare, v-a∫ ruga s„ dezbatem pozi˛ia 13 Ónaintea pozi˛iei 10.
...care este titlul capitolului VI, Ón care sunt cuprinse textele acestea.
## Stima˛i colegi,
V„ rog s„ urm„ri˛i acum amendamentul 13, prin care comisia propune introducerea unei modific„ri la titlul capitolului VI.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 13? Admis amendamentul, se modific„ textul propus de c„tre comisie.
Revenim la punctul 10.
Domnul M„d„lin Voicu.
## Domnule pre∫edinte,
La pozi˛ia 10 nu mai este actual art. 135 alin. (4), ci art. 136 alin. (3), ∫i v„ rog s„ consemna˛i.
Alineatul 3?
Art. 136 alin. (3).
Acesta este textul valabil?
Da, acesta este textul valabil, actual.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stima˛i colegi,
Amendamentul 10 Ól
Vot · Amânat
Dezbaterea mo˛iunii simple ini˛iate de 54 de deputa˛i, cu titlul îE∫ecul politicii Guvernului N„stase cu privire la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„“ (supunerea la vot; respingerea mo˛iunii) 19–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.
O s„ fac o schimbare, care este de foarte r„u, pentru c„ nu Ón˛eleg ra˛iunea acestor dou„ amendamente: cel de la titlu ∫i care se reg„se∫te ∫i Ón text. Titlul vorbe∫te despre lucr„ri arheologice, pe c‚nd Ón textul propus de Senat era vorba de lucr„ri sistematice. Deci se Óngusteaz„ sfera lucr„rilor!
Œn al doilea r‚nd, acest text al art. 45... punctul 10 nu mai vorbe∫te despre îprin lucr„ri de orice natur„“, ceea ce mie mi s-ar fi p„rut interesant, ∫i, din nou, se restr‚nge sfera de aplicabilitate a articolului, ceea ce nu mi se pare corect. Sunt Ómpotriva amendamentului propus de comisie.
Vre˛i s„ r„m‚ne˛i pu˛in la microfon, domnule Bolca∫? V-a∫ ruga s„ citi˛i exact textul. Vede˛i c„ altminteri v„ repeta˛i. îRegimul juridic al bunurilor arheologice mobile, descoperite Ónt‚mpl„tor sau prin cercet„ri“.
î...Ón cadrul unor cercet„ri sistematice cu scop arheologic“. Cercet„rile sistematice nu sunt Óntotdeauna cu scop arheologic, iar textul ini˛ial era: îprin lucr„ri de orice natur„“. Este ∫i subliniat Ón raport, ceea ce d„ o sfer„ mai mare de cuprindere, ∫i este ra˛iunea textului.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004
Din partea Ministerului Culturii cine este? Ministerul Culturii Ó∫i Ónsu∫e∫te propunerea f„cut„ de domnul Bolca∫.
Rog Ónc„ o dat„ Ministerul Culturii s„ se pronun˛e cu privire la aceast„ problem„, ˛in‚nd cont de precizarea din legea de specialitate. Este vorba de titlul capitolului VI ∫i cuprinsul art. 45.
Stima˛i colegi,
Ne-am dumirit. Sper s„ v„ convingem ∫i pe dumneavoastr„.
Revenim Ón ordinea Ón care am votat. La punctul 13 comisia a propus modificarea titlului, pentru a sublinia faptul c„ este vorba de cercet„ri arheologice, ∫i nu de alte tipuri de cercet„ri. Ministerul ∫i comisia Ó∫i men˛in pozi˛ia cu privire la acest amendament.
Domnul Leon„chescu, proasp„t laureat al unui titlu de îDoctor Honoris Causa“ al Universit„˛ii din Craiova, nu puteam s„-i refuz cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i pentru faptul c„ deconspira˛i un lucru pe care eu Ól doream secret absolut, ∫i pentru faptul c„ mi-a˛i permis s„ vorbesc.
Aici, la textul ini˛ial, se spune: î∫i cele descoperite Ónt‚mpl„tor, prin lucr„ri de orice natur„“.
Sta˛i pu˛in! Domnule secretar, noi acum discut„m punctul 1, la titlu.
Tocmai, ca s„ putem elucida titlul, discu˛ia este ceva mai larg„ ∫i porne∫te de la amendamentul 10, pentru c„ Ón discu˛ie eu vreau s„ intervin cu un singur exemplu: Ón cadrul unor lucr„ri de drumuri pe Valea Prahovei, s-a descoperit tezaurul de la Pietroasa. Nu erau nici sistematice, cu scop arheologic, ci de o cu totul alt„ factur„, de drumuri, pur ∫i simplu.
Aici intr„ Ón defini˛ie ∫i îÓnt‚mpl„tor“. Uita˛i-v„ la titlu. Ce a˛i spus dumneavoastr„, cu drumul, intr„ Ón no˛iunea de îÓnt‚mpl„tor“.
Am putea accepta ∫i a∫a ceva, sigur, dar, oricum, prin ∫irul de lucr„ri men˛ionate aici, îcercet„ri sistematice“, îlucr„ri de orice natur„“, ultimul termen este mult mai larg.
V„ mul˛umesc.
Domnul Alexandru Sassu, vechi membru al Comisiei pentru cultur„, poate ne l„mure∫te.
Œn ceea ce prive∫te titlul pe care Ól are proiectul ini˛ial, îRegimul juridic al bunurilor arheologice mobile descoperite Ónt‚mpl„tor sau prin cercet„ri sistematice“, ceea ce propunem noi este s„ Ónlocuim cuv‚ntul
îsistematice“ cu îarheologice“. Prin partea Ónt‚i, îdescoperite Ónt‚mpl„tor“, se acoper„ orice fel de obiect care este descoperit Ón orice fel de tip, iar partea a doua vorbe∫te de cercet„ri arheologice, cele specializate. Nu am mai pus cuv‚ntul îsistematice“, pentru c„ sunt mai multe tipuri de cercet„ri arheologice care se fac ∫i care nu sunt neap„rat sistematice.
Œn ceea ce prive∫te textul din lege, la art. 45, îprin lucr„ri de orice natur„“, am eliminat acest text, pentru c„ poate fi vorba de obiecte g„site Ónt‚mpl„tor, nu neap„rat prin lucr„ri. îŒnt‚mpl„tor“, exact cum spunea colegul nostru, pe c‚mp sau a∫a mai departe.
Deci, Ón acest fel, practic, nu am restr‚ns sfera de ac˛iune a legii, ci am l„rgit-o la absolut orice fel de obiect de valoare care este descoperit Ón orice fel. Mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Œn raport de aceste obiec˛ii, eu
Vot · approved
Dezbaterea mo˛iunii simple ini˛iate de 54 de deputa˛i, cu titlul îE∫ecul politicii Guvernului N„stase cu privire la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„“ (supunerea la vot; respingerea mo˛iunii) 19–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.
Revenim la amendamentul 10 ∫i vi-l
Vot · approved
Dezbaterea mo˛iunii simple ini˛iate de 54 de deputa˛i, cu titlul îE∫ecul politicii Guvernului N„stase cu privire la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„“ (supunerea la vot; respingerea mo˛iunii) 19–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.
Ab˛ineri? 10 ab˛ineri.
Mul˛umesc.
Cu 87 voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, 10 ab˛ineri, amendamentul a fost adoptat.
La amendamentul 11, stima˛i colegi, care prive∫te modificarea art. 46 alin. (1).
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificat textul.
La amendamentul 12, care se refer„ la modificarea alin. (6) din art. 47. Admis amendamentul, modificat textul respectiv.
Amendamentul 14. Admis amendamentul, modificat art. 48 alin. (1).
Amendamentul 15 se refer„ la art. 49 alin. (1). Admis amendamentul, modificat textul.
Amendamentul 16 se refer„ la art. 53. Admis amendamentul, modificat acest text.
Amendamentul 17. Comisia propune un nou text, art. 55[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul 17, introdus textul respectiv.
La amendamentul 18 comisia propune un nou articol, 58[2] .
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, introdus acest text.
Amendamentul 19 propune introducerea a Ónc„ unui text nou, 58[5] .
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, introdus textul nou.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004
Amendamentul 20. Comisia propune dou„ noi litere la art. 74 alin. (1).
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, introduse cele dou„ litere noi, b[1] ) ∫i c[1] ).
Amendamentul 21 propune modificarea art. 78.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificate cele dou„ texte.
Am parcurs textele proiectului de lege. Vom supune proiectul votului final.
La punctul 14, proiectul de Lege privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare.
Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt s„-∫i ia locul Ón dreapta prezidiului, iar din partea ini˛iatorului... Cine este din partea ini˛iatorilor? Este o propunere legislativ„. Lipsesc ini˛iatorii. Vom prelua acest text c‚nd vor veni.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 2 ∫i 3 din Legea nr. 61/1991 pentru sanc˛ionarea faptelor de Ónc„lcare a unor norme de convie˛uire social„, a ordinii ∫i lini∫tii publice.
Avem raportul comisiei.
Nu se pot lua Ón dezbatere proiecte Ón lipsa ini˛iatorilor. Pe urm„ Ómi repro∫eaz„.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. XIII din Legea nr. 161/2003. Lipse∫te ini˛iatorul, aceea∫i solu˛ie.
La punctul 17, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea lit. a) a alin. (2) al art. 94 din Legea nr. 161/2003. ™i aici lipse∫te ini˛iatorul, am‚nat proiectul.
La punctul 18, propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 161/2003 privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice.
Œntreb ini˛iatorii... dac„ sunt prezen˛i, s„-∫i sus˛in„ proiectul. Nu. Proiectul este am‚nat.
Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea unor prevederi din cartea a II-a, titlul al II-lea din Legea nr. 161/2003.
Dac„ sunt ini˛iatorii? Nu sunt. Se am‚n„.
Punctul 20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 129/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Fondului Rom‚n de Dezvoltare Social„.
Ini˛iatorul s„-∫i prezinte aceast„ lege.
## **Domnul Mircea Alexandru** _**—** secretar de stat Ón_
## _Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 129/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Fondului Rom‚n de Dezvoltare Social„, ca urmare a l„rgirii ariei beneficiarilor Fondului ∫i ariei subproiectelor care vor fi finan˛ate, asigur‚ndu-se un cadru legal mai flexibil, care
s„ permit„ implementarea operativ„ a programelor propuse de finan˛atori externi, motiv pentru care solicit s„ aproba˛i proiectul de act normativ.
V„ mul˛umesc.
Comisia pentru munc„, v„ rog. Doamna Smaranda Dobrescu.
Acest proiect de lege pe care Comisia pentru munc„ vi-l supune spre dezbatere ∫i adoptare are ca proiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 129/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Fondului Rom‚n de Dezvoltare Social„, ca urmare a l„rgirii ariei beneficiarilor fondului ∫i a ariei subproiectelor care vor fi finan˛ate, asigur‚ndu-se un cadru legal mai flexibil, care s„ permit„ implementarea operativ„ a programelor propuse de finan˛atori externi. Fac men˛iunea c„ acest proiect de lege a fost votat Ón unanimitate de membrii comisiei noastre.
Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„?
Trecem la dezbaterea proiectului. V„ rog s„ urm„ri˛i textul acestuia. Comisia ne propune votarea Ón varianta care vi se prezint„, a∫adar, varianta Senatului.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la titlul proiectului de lege? Votat Ón unanimitate. Cuprinsul articolului unic? Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei? Votat Ón unanimitate. Art. I, preambul? Votat Ón unanimitate. Punctele 1 ∫i 2 din ordonan˛„? Votate Ón unanimitate. Punctele 3, 4, 5, 6? Votate Ón unanimitate. Punctele 7, 8, 9, 10, 11, 12? Votate Ón unanimitate. Punctele 13, 14, 15, 16, 17, 18? Votate Ón unanimitate. Punctele 19, 20, 21 ∫i 22? Votate Ón unanimitate. Art. II? Votat Ón unanimitate. Art. III? Votat Ón unanimitate. Art. IV? Votat Ón unanimitate.
Am parcurs textul proiectului de lege ∫i al ordonan˛ei, vom supune proiectul votului final m‚ine.
Punctul 21. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiaz„ copiii ∫i tinerii ocroti˛i de serviciile publice specializate pentru protec˛ia copilului, mamele protejate Ón centre maternale, precum ∫i copiii Óncredin˛a˛i sau da˛i Ón plasament la asisten˛i maternali profesioni∫ti.
Ini˛iatorul? Pofti˛i, doamn„.
V„ rog s„ v„ ∫i prezenta˛i colegilor mei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 ## **Doamna Vali Botezatu** – _subsecretar de stat la_
_Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie_ **:**
M„ numesc Vali Botezatu ∫i sunt subsecretar de stat la Autoritatea Na˛ional„ pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie.
Prin Legea nr. 326/2003 sunt stabilite drepturile de care beneficiaz„ copiii ∫i tinerii ocroti˛i de serviciile publice specializate pentru protec˛ia copilului, mamele protejate Ón centrele maternale, precum ∫i copiii Óncredin˛a˛i sau da˛i Ón plasament la asisten˛i maternali profesioni∫ti.
Din interpretarea prevederilor art. 2 alin. (1) ∫i ale anexei la actul normativ men˛ionat mai sus rezult„ c„ sumele acordate lunar pentru nevoi personale sunt incluse Ón sumele prev„zute pentru cazarmament, echipament ∫i dotare ini˛ial„. Acest fapt produce disfunc˛ionalit„˛i grave Ón activitatea de protec˛ie a copilului, Óntruc‚t, prin sc„derea acestor sume din limitele maxime prev„zute la grupele de v‚rst„ pentru 3—14 ani inclusiv, cheltuielile aferente drepturilor men˛ionate se situeaz„ cu mult sub limita celor prev„zute de Ordonan˛a Guvernului nr. 56/1994 privind actualizarea normativelor de cheltuieli determinate de drepturile acordate copiilor din centrele de plasament.
## Mul˛umesc.
Comisia pentru munc„, doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu?
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Comisia pentru munc„ v„ propune adoptarea acestui proiect de lege, Óntruc‚t este necesar„ realizarea unei men˛iuni clare asupra faptului c„ baremurile de cheltuieli personale ∫i cele aferente drepturilor la cazarmament, echipament de dotare ini˛ial„ ∫i Ónlocuire, transport, juc„rii, materiale sanitare, rechizite ∫i materiale culturalsportive reprezint„ limite minime, ∫i nu maxime, tocmai
pentru a putea permite consiliilor locale care dispun de fonduri s„ aib„ temei legal pentru suplimentarea cheltuielilor aferente.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edint„.
Dac„ dintre dumneavoastr„ dore∫te cineva s„ intervin„?
Vre˛i s„ interveni˛i Ón faza aceasta? La discu˛ii generale sau la text? V„ rog.
Domnul Dan Bruda∫cu.
## Domnule pre∫edinte,
Am depus ∫i eu un proiect de lege care se refer„ tot la necesitatea revenirii asupra Legii nr. 326/2003, Óntruc‚t, Óntre aceste categorii eviden˛iate, Ónc„ din titlul legii nu se are Ón vedere ∫i situa˛ia Ón care se g„sesc acum ∫colile speciale. M„ refer la cazul concret al Liceului de nev„z„tori din municipiul Cluj-Napoca, unitate ∫colar„ de peste 100 de ani, care, Ón urma prevederilor acestei legi, se afl„ Ón situa˛ia de a nu ob˛ine finan˛area pentru Óntre˛inerea celor afla˛i Ón aceast„ ∫coal„. De altfel, Legea nr. 326/2003 scap„ din vedere aceast„ categorie, ∫i sunt situa˛ii deosebit de dificile cu care se confrunt„ ∫colile speciale, Óntruc‚t legea nu precizeaz„ cu claritate obliga˛ia consiliilor jude˛ene de a vira ∫colilor respective contribu˛iile ce le revin pentru elevii de pe raza lor de competen˛„ administrativ„, care sunt ∫colariza˛i Ón unit„˛ile respective.
Cred c„ ar fi fost mult mai inspirat dac„ acest proiect de lege ar fi fost discutat Ón deplin„ leg„tur„ cu cel pe care l-am depus pe aceea∫i tem„, pentru a nu face modific„ri la modific„ri, la modific„ri.
Din acest punct de vedere, cred c„ ar fi bine ca aceast„ lege s„ fie retrimis„ la comisie ∫i s„ se discute cele dou„ proiecte de lege, adic„ propunerea legislativ„ ∫i proiectul de lege, venind astfel Ón Ónt‚mpinarea necesit„˛ilor ∫colilor speciale, r„mase pe dinafar„ ca urmare a sc„p„rilor prevederilor Legii nr. 326/2003.
Doamna Paula Iv„nescu.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Cred c„ prin actualul proiect de lege se repar„ o gre∫eal„ pe care ini˛iatorul, Guvernul Rom‚niei, ∫i apoi Parlamentul au f„cut-o anul trecut, c‚nd am discutat legea de baz„, Legea nr. 326/2003. Atunci eu am depus un amendament Ón care ceream ca aceste indemniza˛ii s„ fie minime, permi˛‚nd consiliilor jude˛ene ∫i locale care au fonduri s„ poat„ Ómbun„t„˛i via˛a acestor persoane Óntr-o manier„ c‚t se poate de bun„. Pentru faptul c„ amendamentul a venit din partea opozi˛iei, acesta a fost respins at‚t de ini˛iator, c‚t ∫i de Parlament, Ón ansamblul s„u.
Ast„zi se Óndreapt„ o gre∫eal„. Œntr-adev„r, nivelul trebuie s„ fie minim, pentru c„ oric„ruia dintre copiii afla˛i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 Ón dificultate sau Ón plasament la un asistent maternal trebuie s„ i se asigure un minim de subzisten˛„, un minim de educa˛ie, un minim de s„n„tate, ∫i acesta nu poate fi l„sat la voia Ónt‚mpl„rii.
Deci se repar„ o gre∫eal„ care a fost f„cut„, zic eu, cu bun„ ∫tiin˛„ anul trecut, iar acum cred c„ este vorba de bun„-credin˛„, c‚nd se modific„ Ón acest fel legea.
Doamn„ ministru, v„ rog s„ r„spunde˛i problemelor de principiu care s-au ridicat cu privire la extindere. Celelalte le vom discuta atunci c‚nd vom dezbate fiecare text Ón parte.
™colile speciale, liceele pentru elevi cu deficien˛e reprezint„ institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt, ∫i nu unit„˛i de ocrotire a copilului, asigur‚nd activit„˛i exclusiv didactice. Potrivit art. 18, coroborat cu art. 20 ∫i cu art. 26 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 192/1999, îUnit„˛ile care Óngrijesc copii Ón regim reziden˛ial ∫i care func˛ioneaz„ Ón cadrul unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt special se separ„ de unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt special, se transfer„ ∫i se restructureaz„. Aceste institu˛ii se reorganizeaz„ Ón etape, dup„ evaluarea situa˛iei copilului cu handicap, Ón: centre de tip familial pentru recuperarea ∫i reabilitarea copiilor cu handicap ∫i handicap sever; centre de Óngrijire de zi ∫i recuperare pentru copilul cu handicap sau, dup„ caz, Ón alte servicii destinate Óngrijirii, reabilit„rii ∫i protec˛iei drepturilor copilului, f„r„ personalitate juridic„, Ón cadrul serviciilor publice specializate pentru protec˛ia copilului din subordinea consiliilor jude˛ene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucure∫ti. Transferul drepturilor asupra bunurilor proprietate public„ se realizeaz„ potrivit Legii nr. 213/1998 privind proprietatea public„ ∫i regimul juridic al acesteia. Bunurile proprietate privat„ a statului aflate Ón inventarul institu˛iilor prev„zute la art. 18—20 se transfer„ pe baz„ de protocol de predare-preluare“.
Grupul-˛int„ vizat de Legea nr. 326/2003 Ól reprezint„ copiii ∫i tinerii ocroti˛i de serviciile publice specializate pentru protec˛ia copilului, mamele protejate Ón centrele maternale, precum ∫i copiii Óncredin˛a˛i sau da˛i Ón plasament la asisten˛i maternali profesioni∫ti, elaborarea ∫i adoptarea acestui act normativ av‚nd la baz„ necesit„˛ile identificate Ón sistemul de protec˛ie a copilului, respectiv cre∫terea calit„˛ii vie˛ii acestor copii. Œn situa˛ia Ón care, Óns„, nu au fost respectate dispozi˛iile legale Ón vigoare, nerealiz‚ndu-se separarea de unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt special — ∫coli, licee — a unit„˛ilor care Óngrijesc copii Ón regim reziden˛ial ∫i care func˛ioneaz„ Ón cadrul acestor internate-c„mine, elevii care frecventeaz„ aceste unit„˛i nu pot beneficia de drepturile prev„zute de Legea nr. 326/2003.
Fa˛„ de cele de mai sus, consider„m c„ elevii din unit„˛ile aflate Ón situa˛ia descris„ Ón paragraful anterior nu beneficiaz„ de prevederile Legii nr. 326/2003, datorit„ nerespect„rii dispozi˛iilor legale referitoare la separarea, transferul, restructurarea unit„˛ilor care Óngrijesc copii Ón regim reziden˛ial ∫i care func˛ioneaz„ Ón cadrul unit„˛ilor
Mul˛umesc. Domnul Dan Bruda∫cu.
Eu Ói mul˛umesc doamnei secretar de stat, dac„ am Ón˛eles bine func˛ia d‚nsei, dar explica˛ia pe care o d„, extrem de argumentat„, nu clarific„ situa˛ia clar„ a acestor unit„˛i ∫colare, a c„ror trecere Ón subordinea consiliilor jude˛ene, unde nu s-a f„cut, nu s-a f„cut din cauza conducerii ∫colilor respective. Dar revin ∫i v„ spun c„ Ón cazul Liceului de nev„z„tori de la Cluj, dat‚nd din 1901, acesta se afl„ Ón momentul de fa˛„ Óntr-o situa˛ie extrem de critic„, pentru c„, de la 1 ianuarie a.c., au Óncetat pl„˛ile Ón baza Legii nr. 326. Mai mult dec‚t at‚t, a∫ vrea s„ atrag aten˛ia distinsei doamne secretar de stat asupra faptului c„ aceste centre de plasament se ocup„ numai de partea de petrecere a timpului liber, nu asigur„ ∫i educa˛ia, ∫i, mai ales, educa˛ia de specialitate.
Pe de alt„ parte, exist„ cazuri, cum este la Sibiu, Ón care p„rin˛ii au fost obliga˛i s„ depun„ cereri prin care renun˛„ la calitatea de p„rin˛i ∫i o cedeaz„ autorit„˛ilor respective. Printr-o interpelare, de altfel, l-am ∫i informat pe domnul prim-ministru Ón leg„tur„ cu situa˛ia creat„ prin aplicarea prevederilor Legii nr. 326.
Eu nu contest faptul c„ aceast„ lege este bine venit„, dimpotriv„, a∫a cum a subliniat ∫i reprezentanta Partidului Democrat, ea Óndepline∫te sau corecteaz„ o eroare pe care am f„cut-o ∫i noi, parlamentarii, dar solicit s„ se g‚ndeasc„ Óntr-o lege unitar„ s„ se rezolve at‚t problemele legate de tinerii ∫i copiii ocroti˛i de serviciile publice specializate pentru protec˛ia copilului, dar s„ se aib„ Ón vedere ∫i aceast„ categorie defavorizat„.
Eu cer completarea acestui act normativ ∫i, prin aspectele pe care le-am subliniat, a c„ror situa˛ie nu se datoreaz„ indolen˛ei sau incompeten˛ei conducerilor acestor ∫coli speciale, ci excesivei birocra˛ii, care mai poate fi Ónt‚lnit„ la nivelurile unor consilii jude˛ene.
Din acest punct de vedere, fac din nou apel la Ón˛elegerea secretariatului de specialitate ∫i a Comisiei pentru munc„ pentru completarea ∫i realizarea unui act normativ care s„ fie acoperitor ∫i pentru aspectele pe care le prevede acest proiect de lege, ∫i pentru aspectele pe care le-am eviden˛iat, ∫i care vizeaz„ ∫colile speciale, r„mase, din acest punct de vedere, Óntr-o situa˛ie critic„. Pentru c„ exist„ situa˛ia Ón care aceste licee nu numai c„ nu beneficiaz„ de bani pentru cazarmament, hran„ ∫.a.m.d., dar nu au nici cu ce s„-∫i cumpere materialul didactic necesar desf„∫ur„rii procesului instructiv-educativ.
Doamna pre∫edinte Smaranda Dobrescu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004
Stima˛i colegi,
Aceast„ Lege nr. 326/2003 focalizeaz„ o anumit„ categorie de copii ∫i tineri ocroti˛i de serviciile publice specializate, dar, Ón acela∫i timp, centreaz„ ∫i care sunt serviciile pe care le ofer„: ce fel de cheltuieli se pot face, pentru ce anume, sumele necesare nevoilor personale ∫.a.m.d., deci este o categorie foarte bine focalizat„. La un moment dat, Ón aceast„ lege, exist„ men˛iunea: îCopiii ∫i tinerii ocroti˛i de serviciile publice specializate pentru protec˛ia copilului, cei Óncredin˛a˛i sau da˛i Ón plasament la asisten˛i maternali profesioni∫ti, care urmeaz„ o form„ de Ónv„˛„m‚nt recunoscut„ de lege, precum ∫i mamele protejate Ón centre maternale beneficiaz„ de sume de bani pentru nevoi personale“.
Cu alte cuvinte, dac„ Ónv„˛„m‚ntul special este un tip de Ónv„˛„m‚nt recunoscut de lege, ca s„ se poat„ Óncadra Ón prevederile acestei legi ace∫ti copii care Ónva˛„ Ón tipul de Ónv„˛„m‚nt special ∫i care locuiesc Ón c„mine speciale trebuie s„-∫i rezolve situa˛ia juridic„, nu a lor personal ∫i nu ei personal, ci consiliul jude˛ean ∫i cei care Ói patroneaz„ s„-∫i rezolve situa˛ia patrimonial„ Ón mod juridic. ™i aceast„ situa˛ie este descris„ ∫i face obiectul unei alte legi. Deci aceea este legea-cadru care guverneaz„ situa˛ia copiilor din centre care urmeaz„ cursurile unui Ónv„˛„m‚nt special, ∫i acest lucru, alipirea la prevederile acestei legi, trebuie f„cut dup„ ce, juridic, se rezolv„ problema acestor copii.
™i degeaba introducem noi ∫i sintagma: îcopiii care urmeaz„ cursurile Ónv„˛„m‚ntului special“, dac„ Ón mod juridic ea nu se rezolv„ Ón cadrul legii respective.
Stimate coleg, v„ reamintesc, ∫i Ómi pare r„u c„ trebuie s„ o fac, care este modul de desf„∫urare a dezbaterilor generale: se d„ cuv‚ntul la c‚te un reprezentat de grup parlamentar, dup„ care se d„ cuv‚ntul reprezentantului Guvernului ∫i al comisiei. Noi nu transform„m dezbaterile generale Ón dezbateri pe text, ∫i Ón replici ∫i contrareplici.
Œmpotriva acestui text din regulament, eu v-am dat totu∫i cuv‚ntul a doua oar„. A treia oar„ ar fi, totu∫i, prea mult! C‚nd vom avea ocazia s„ abord„m textul de care dumneavoastr„ v„ lega˛i, cu privire la o posibilitate de extindere, v„ voi da cuv‚ntul. Dar, repet, nu putem transforma dezbaterile generale, care se desf„∫oar„ dup„ tipicul pe care vi l-am spus, Ón dezbateri pe text, cu lu„ri de cuv‚nt contradictorii, de mai multe ori.
Trecem la dezbaterea proiectului, Óncep‚nd cu titlul acestuia.
La titlu dac„ ave˛i obiec˛iuni? Pofti˛i!
## Domnule pre∫edinte,
Pentru ca legea s„ permit„ func˛ionarea ∫i acestor institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt, eu solicit s„ fi˛i de acord ca acest titlu s„ includ„, Óntr-o modificare redac˛ional„, ∫i urm„toarele preciz„ri: îLege pentru modificarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiaz„ copiii ∫i tinerii care urmeaz„ cursurile unor unit„˛i de
Ónv„˛„m‚nt special, cei ocroti˛i de serviciile publice specializate pentru protec˛ia copilului, mamele protejate Ón centre maternale, precum ∫i copiii Óncredin˛a˛i sau da˛i Ón plasament la asisten˛i maternali profesioni∫ti“.
Nu deranjeaz„ prin absolut nimic aceast„ completare, pentru c„, Ón situa˛ia dat„, consiliile jude˛ene refuz„ s„-∫i transfere banii acestor unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, chiar ∫i celor care sunt acreditate.
Tema, pe fond, a fost deja atins„, un r„spuns al Ministerului Muncii s-a dat.
Œn aceste condi˛ii, supun la vot propunerea domnului Dan Bruda∫cu pentru modificarea titlului.
- Cine e pentru? 26 de voturi.
- Œmpotriv„? 83 de voturi Ómpotriv„.
- Ab˛ineri? Nu sunt. Propunerea a fost respins„.
- Supun la vot titlul legii Ón formula care s-a prezentat
- ∫i care a fost adoptat„ de Senat.
- Cine e pentru? 83 de voturi pentru. Mul˛umesc. Œmpotriv„? 26 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt.
- Preambulul articolului unic.
- Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt.
- Adoptat Ón unanimitate.
- Punctul 1 din legea adoptat„ de Senat? Doamn„
- deputat Apostolescu, pofti˛i!
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
La acest punct eu am propus urm„torul amendament, ca limita superioar„ a sumelor destinate cheltuielilor s„ se fixeze, Óntruc‚t nu se poate cheltui oric‚t. Eu Ón˛eleg c„ pre˛urile au crescut, Ón˛eleg c„ nevoile copiilor cresc de la zi la zi ∫i o dat„ cu v‚rsta, dar nu ne putem permite s„ cheltuim oric‚t.
De aceea, a∫ spune ca suma minim„ s„ fie amendat„ cu 50% ∫i s„ se ating„ limita superioar„. Mi s-a respins, bineÓn˛eles, aceast„ propunere, dar eu a∫a cred c„ este necesar„, Óntruc‚t, ∫i a∫a, sumele pe care le cheltuie∫te statul pentru un copil aflat Ón astfel de servicii de plasament sau Óncredin˛at Ón centrele maternale se ridic„ la cifra de 8 p‚n„ la 10—11 milioane de lei. ™i atunci, cred c„, chiar dac„ sunt necesare cheltuielile personale, ele, totu∫i, trebuie limitate.
Doamna pre∫edint„ Smaranda Dobrescu.
## Stima˛i colegi,
Cheltuielile personale, ca termen al acestei sume, reprezint„ Óntotdeauna 210 mii, adic„ echivalentul unei aloca˛ii universale pentru copii. Deci nu putem s„ judec„m c„ vom m„ri sau vom mic∫ora aceste cheltuieli.
Pe de alt„ parte, nu trebuie s„ avem nici grija c„ se va ajunge, av‚nd fonduri, la ni∫te cheltuieli uria∫e, Óntruc‚t exist„ la aceste centre de plasament ni∫te
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 normative pentru cheltuieli, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu se poat„ cump„ra, de∫i ar fi de dorit, 3—4 tipuri de h„inu˛e Óntr-un an ∫.a.m.d.
Cheltuielile care sunt Ón afara normativelor, Ón general, se adreseaz„ copiilor care practic„ un sport ∫i care, urmare a acestei condi˛ii, bine venite, de altfel, au nevoie de mai multe perechi de Ónc„l˛„minte de sport, de mai multe treninguri etc. Dac„ noi limit„m aceast„ sum„, s-ar putea s„ nu mai putem satisface aceste nevoi sau altele de acest tip, mai ales pentru consiliile care dispun de fonduri.
Transform‚nd limita maxim„ impus„ Ón limit„ minim„, cu at‚t mai mult asigur„m, pe de o parte, cheltuielile pentru nevoi personale, dar ∫i posibilitatea de a cheltui mai mult, atunci c‚nd avem.
Mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
A˛i auzit aceste explica˛ii. De altfel, ave˛i o completare a lor Ón raportul comisiei.
Cu aceste preciz„ri,
Vot · Respins
Dezbaterea mo˛iunii simple ini˛iate de 54 de deputa˛i, cu titlul îE∫ecul politicii Guvernului N„stase cu privire la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„“ (supunerea la vot; respingerea mo˛iunii) 19–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.
Ab˛ineri?
Amendamentul a fost respins cu acest scor.
Av‚nd Ón vedere existen˛a acestuia,
Vot · approved
Dezbaterea mo˛iunii simple ini˛iate de 54 de deputa˛i, cu titlul îE∫ecul politicii Guvernului N„stase cu privire la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„“ (supunerea la vot; respingerea mo˛iunii) 19–40 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.
Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.
A fost admis punctul 1.
La punctul 2 dac„ ave˛i obiec˛iuni?
Adoptat punctul 2, f„r„ obiec˛iuni, Ón unanimitate.
P‚n„ c‚nd vor fi prezen˛i to˛i cei implica˛i Ón mo˛iune, s„ lu„m ∫i urm„torul proiect.
Proiectul de Lege cu privire la completarea Legii nr. 356 privind Ónfiin˛area ∫i organizarea Institutului Cultural Rom‚n.
Dau cuv‚ntul ini˛iatorului, domnului ministru Hidegcuti.
## **Domnul Ioan Hidegcuti —** _secretar de stat Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Trei aspecte mai importante Ó∫i dore∫te s„ abordeze acest proiect de lege, respectiv activitatea Ministerului Afacerilor Externe Ón leg„tur„ cu institutele culturale din str„in„tate, definirea modalit„˛ii de realizare a veniturilor extrabugetare ale acestora, precum ∫i modul de salarizare a personalului institutului, drept pentru care v„ rug„m s„ accepta˛i acest proiect.
Domnul M„d„lin Voicu, din partea Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„.
Domnule pre∫edinte,
Propunem adoptarea raportului Ón forma prezentat„ de comisie.
V„ mul˛umesc.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege.
V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel proiectul ∫i raportul comisiei.
La titlul proiectului, Ón formula adoptat„ de Senat, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.
Votat Ón unanimitate.
Preambulul art. I.
V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 1.
Admis amendamentul ∫i se modific„ preambulul art. I.
V„ reamintesc c„ amendamentul de la punctul 1 vizeaz„ at‚t preambulul art. I, c‚t ∫i punctul 1 cu privire la art. 16. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul de la punctul 1? Nu ave˛i.
Admis amendamentul ∫i se modific„ textul avut Ón vedere de comisie Ón mod corespunz„tor.
V„ rog s„ urm„ri˛i punctul 2 din legea adoptat„ de c„tre Senat, cel care se refer„ la art. 21. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
Admis punctul 2, Ón formularea Senatului.
La punctul 3 urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2, cel care modific„ textul art. 24[1] , adoptat de Senat. Dac„ ave˛i amendamente la punctul 2?
Admis amendamentul de la punctul 2 ∫i se modific„ art. 24[1] de la punctul 3 din lege.
La art. II, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3. Comisia propune eliminarea acestuia. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
Admis amendamentul ∫i se elimin„ art. II.
Cu aceasta, v„ rog s„ constata˛i c„ am parcurs proiectul de lege.
Stima˛i colegi,
Dintr-o eroare, colegul nostru nu a r„spuns la propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 161/2003.
P‚n„ c‚nd se a∫az„ Guvernul pentru a r„spunde la mo˛iune, v„ rog s„ Ói d„m cuv‚ntul colegului nostru.
V„ rog foarte pe scurt, stimate coleg.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Prin aceast„ modificare a Legii nr. 161/2003 am vrut s„ facem un echilibru Óntre studiile func˛ionarilor publici ∫i func˛iile publice pe care ace∫tia le ocup„, inclusiv func˛ii de conducere.
V„ rog s„ fi˛i de acord cu modificarea f„cut„ Ón plen data trecut„.
V„ mul˛umesc.
Din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, lu‚nd din nou Ón dezbatere aceast„ propunere legislativ„, a avizat-o ∫i v„ propune s„ fi˛i de acord cu ea.
Deci reiter„m raportul anterior.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
V„ mul˛umesc foarte mult. Stima˛i colegi, V„ rog s„ urm„ri˛i proiectul. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la titlul acestuia? Votat Ón unanimitate. Art. I, preambul. Votat Ón unanimitate. Punctele 1, 2 ∫i 3. Votate Ón unanimitate. Punctele 4, 5, 6 ∫i 7. Votate Ón unanimitate. Punctele 8 ∫i 9. Votate Ón unanimitate.
Am parcurs acest proiect, pe care Ól vom supune votului final m‚ine.
Trecem la cel„lalt punct Ónscris pe ordinea de zi, dezbaterea mo˛iunii simple depuse de Partidul Na˛ional Liberal ∫i de Partidul Democrat.
Œncepem aceast„ dezbatere cu Óntrebarea regulamentar„ pe care o pun semnatarilor: dac„ vreunul dintre dumneavoastr„ Ó∫i retrage semn„tura? Nu.
Œn consecin˛„, trecem la dezbaterea mo˛iunii.
V„ rog s„ ave˛i Ón vedere modul de desf„∫urare adoptat de Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi.
Procedura Óncepe cu prezentarea mo˛iunii de c„tre unul dintre semnatari, apoi se va da cuv‚ntul Guvernului, pentru a r„spunde, ∫i i se rezerv„ Ón acest scop 45 de minute, pe care le va utiliza Ónainte de dezbateri, ca r„spuns la mo˛iune, ∫i la sf‚r∫itul dezbaterilor.
Grupurilor parlamentare li se aloc„ c‚te un timp corespunz„tor, membrilor lor, lu‚ndu-se Ón calcul o durat„ de 20 de secunde, care Ónseamn„, Ón total, urm„toarea repartizare: Grupul parlamentar al P.S.D. — 54 de minute, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare — 24 de minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat — 9 minute, Grupul parlamentar al P.N.L. — 9 minute, Grupul parlamentar al U.D.M.R. — 9 minute, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale — 6 minute.
Cu aceste preciz„ri, dau cuv‚ntul domnului Coifan.
## **Domnul Augustin-Lucian Bolca∫**
**:**
Procedur„!
Numai pu˛in, domnule Coifan! Domnul Bolca∫ este ast„zi responsabil pe probleme de procedur„.
Ierta˛i-m„, domnule pre∫edinte, dar to˛i suntem responsabili s„ respect„m procedurile Camerei.
Pentru a se pune Ón dezbatere ∫i la vot o mo˛iune este necesar„ majoritatea simpl„ prezent„, care nu este Óntrunit„ la aceast„ dat„. Nu avem cvorum. V„ rog s„ dispune˛i verificarea.
S„ Ón˛eleg c„ Grupul parlamentar al P.R.M. solicit„ un apel nominal?
Nu am Ón˛eles subtilitatea excep˛iei ridicate de dumneavoastr„.
Domnule pre∫edinte,
Nimic nu este mai subtil dec‚t s„ vezi c„ lipsesc Ón∫i∫i ini˛iatorii acestei mo˛iuni, iar din ceea ce am sus˛inut eu nu rezult„ dec‚t un singur lucru: c„ trebuie s„ se verifice prezen˛a; modalitatea o stabili˛i dumneavoastr„. Niciodat„ nu vreau s„ m„ substitui atribu˛iilor pe care le exercita˛i.
Domnul deputat Boc vine s„ ne confirme num„rul semnatarilor prezen˛i Ón sal„.
Domnule pre∫edinte,
Cred c„ ∫tim cu to˛ii s„ citim un text de regulament ∫i un text al Constitu˛iei. Acolo se spune: îCamera Deputa˛ilor ∫i Senatul adopt„ legi, hot„r‚ri ∫i mo˛iuni Ón prezen˛a majorit„˛ii membrilor.“ Deci îadopt„“! Or, aceasta se refer„ la momentul c‚nd se supune la vot, domnilor colegi. Atunci este cerin˛a cvorumului necesar„. Cel pu˛in a∫a am schimbat noi regulamentul Ón 2001, ∫i cred c„ ∫i domnul deputat Bolca∫ ∫tie acest lucru ∫i nu cite∫te textul invers! Este acela∫i text pentru toat„ lumea!
Nici unul dintre cei care au semnat mo˛iunea simpl„ depus„ la Parlament nu ∫i-a retras semn„tura ∫i, Ón condi˛iile acestea, exist„ cadrele legale Óntrunite pentru prezentare, dezbatere ∫i, dac„ Ón fa˛a votului final nu va fi cvorum, atunci pute˛i s„ solicita˛i, domnule pre∫edinte, apelul nominal.
V„ mul˛umesc.
Domnule Boc, de regul„, dumneavoastr„ venea˛i cu textul Ón m‚n„. Poate Ól citi˛i, ca s„ ne l„muri˛i.
Domnule pre∫edinte, pentru dumneavoastr„.
Nu pentru mine, ci pentru sal„.
Domnule pre∫edinte, da˛i-mi voie s„ citez: îArt. 67: Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul adopt„ legi, hot„r‚ri ∫i mo˛iuni Ón prezen˛a majorit„˛ii membrilor“. Deci, îadopt„“, ∫i aceasta Ónseamn„: c‚nd se supune la votul final. Acest lucru l-am spus eu mai Ónainte. Care este problema?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 Deci îadopt„“! Or, dumneavoastr„ ∫ti˛i bine c„ o lege se adopt„ atunci c‚nd dumneavoastr„ supune˛i la votul final, nu c‚nd o dezbate˛i pe articole. Altfel, nu ar fi trebuit s„ dezbate˛i nici un proiect de lege ast„zi, pentru c„ nu era cvorum Ón sal„, nu?
Acest lucru l-am stabilit Ón 2001, prin modificarea regulamentului, propus„ de dumneavoastr„. Bun„ sau proast„, r„m‚ne de v„zut. Dar cuv‚ntul îadopt„“ a fost, este ∫i r„m‚ne acum Ón vocabularul juridic atunci c‚nd se supune la vot un text de lege, de mo˛iune sau de hot„r‚re. Asta este. Ne place sau nu ne place, „sta este regulamentul!
V„ mul˛umesc. Domnul deputat Timi∫.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Dup„ interpretarea domnului deputat Boc, dup„ care Camera Deputa˛ilor adopt„ legi, hot„r‚ri ∫i mo˛iuni Ón prezen˛a majorit„˛ii membrilor ei, ar Ónsemna c„ ast„zi nu ar trebui s„ discut„m mo˛iunea sau ar trebui s„ o discut„m ∫i s„ o aprob„m Óntr-o alt„ zi. Deci propun s„ aprob„m mo˛iunea peste dou„ s„pt„m‚ni.
## Stima˛i colegi,
Haide˛i, totu∫i, s„ fim constructivi ∫i s„ discut„m Ón raport cu prevederile regulamentului.
Domnul deputat Sassu.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Av‚nd Ón vedere c„ discut„m ∫i putem continua discu˛ia Ón contradictoriu mult pe un text de lege, eu v„ propun o consultare a liderilor, de cinci minute, pentru a stabili cum mergem mai departe. Altfel, vom discuta chestiuni procedurale o gr„mad„ de vreme.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Trebuie s„ m„ supun acestei propuneri, care sper c„ va limita num„rul interven˛iilor care sunt menite s„ prelungeasc„ Ónceperea dezbaterilor.
Rog liderii grupurilor parlamentare s„ vin„ la mine Ón birou.
## PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
## Stima˛i colegi,
Continu„m lucr„rile potrivit programului care a fost stabilit de c„tre Biroul permanent ∫i Comitetul ordinii de zi. Eventual, la sf‚r∫itul dezbaterilor, c‚nd se va pune problema votului asupra mo˛iunii, vom vedea dac„ facem apelul nominal.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Coifan pentru a prezenta textul mo˛iunii ∫i rog Guvernul s„ se preg„teasc„ s„ r„spund„.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule Coifan!
## **Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Dau citire mo˛iunii simple intitulate îE∫ecul politicii Guvernului N„stase cu privire la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„“.
Dup„ mai bine de trei ani de guvernare P.S.D., realitatea din Rom‚nia arat„ c„ Guvernul condus de Adrian N„stase este incapabil s„ administreze ˛ara ∫i s„ promoveze interesul na˛ional.
Corup˛ia ∫i ineficien˛a Guvernului N„stase echivaleaz„ Ón impact extern ∫i consecin˛e cu mineriadele din 1990 ∫i din 1991, care au Ónt‚rziat serios democratizarea Ón Rom‚nia ∫i au prelungit agonia tranzi˛iei. Acum, ca ∫i atunci, Rom‚nia se vede Ónt‚rziat„ Ón procesul firesc de integrare european„, de data aceasta din cauza unui guvern incompatibil cu standardele morale ∫i politice ale lumii occidentale.
Rom‚nii ∫tiu Ón acest moment c„ au fost Ón∫ela˛i Ón toate a∫tept„rile lor de Guvernul N„stase, care a reu∫it contraperforman˛a de a-∫i Ónc„lca toate angajamentele politice majore.
Astfel, Guvernul N„stase a min˛it cu privire la separarea puterilor Ón stat ∫i la respectarea principiilor statului de drept.
Œn cadrul Programului de guvernare, precum ∫i Ón Planul de m„suri prioritare Ón anul 2003 pentru integrarea european„, Guvernul vorbea despre îtransformarea Parlamentului Rom‚niei Ón centrul motor al vie˛ii politice ∫i al democra˛iei constitu˛ionale“, despre garantarea independen˛ei justi˛iei ∫i suprema˛iei legii. Cu toate acestea, Ón prezent, Rom‚nia nu numai c„ nu este un stat de drept, dar nici nu mai Óndepline∫te criteriile politice de la Copenhaga, pe care le Óndeplinea Ón 1999. Din acest motiv, Comisia de politic„ extern„ a Parlamentului European recomand„ îreorientarea strategiei de aderare a Rom‚niei“.
Sistemul politic Ón Rom‚nia este marcat de dezechilibre majore. Pluripartitismul este doar aparent, c„ci competi˛ia real„ nu se desf„∫oar„ Óntre for˛ele politice de la putere ∫i cele din opozi˛ie, ci Óntre stat, ca reprezentant exclusiv al partidului de guvern„m‚nt, ∫i opozi˛ia democratic„.
Œn clipa de fa˛„, partidul de guvern„m‚nt dispune de Óntreaga structur„ guvernamental„, de unde îintru∫ii“ politici au fost complet Ónl„tura˛i, de prefecturi, de direc˛iile deconcentrate la nivel local, numirile s-au f„cut prin Óndeplinirea neab„tut„ a criteriului politic, de consiliile
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Din partea Guvernului Rom‚niei, r„spunsul va fi prezentat de domnul ministru F„rca∫.
V„ rog!
Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru!
## **Domnul Alexandru F„rca∫ —** _ministrul integr„rii europene_ **:**
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
La un interval de numai dou„ s„pt„m‚ni, Guvernul este confruntat cu o nou„ mo˛iune, de data aceasta av‚ndu-i ca ini˛iatori pe deputa˛ii opozi˛iei din componen˛a Grupului parlamentar liberal ∫i Grupului parlamentar al Partidului Democrat.
f n s„ precizez c„ mo˛iunea pe care o dezbatem ast„zi este a zecea mo˛iune simpl„ pe care deputa˛ii din cele dou„ grupuri parlamentare o promoveaz„ Ón actuala legislatur„, solicit‚nd, pe aceast„ cale, Guvernului s„ r„spund„ Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor asupra modului Ón care-∫i aduce la Óndeplinire Programul de guvernare pentru care a primit votul de Óncredere al Parlamentului.
Consider„m c„ recurgerea la mo˛iune, instrumentul constitu˛ional pe care Opozi˛ia Ól are la Óndem‚n„ Ón cadrul controlului parlamentar asupra Guvernului, nu trebuie s„ obstruc˛ioneze sub nici o form„ desf„∫urarea normal„ a activit„˛ii parlamentare ∫i executive, s„ perturbe func˛ionarea institu˛iilor statului ∫i nu trebuie, Ón cele din urm„, s„ st‚rneasc„ neÓncrederea Ón r‚ndul popula˛iei asupra demersurilor pe care partidul de guvern„m‚nt le Óntreprinde pentru accelerarea procesului de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„.
Anul 2004 este esen˛ial pentru finalizarea de c„tre Rom‚nia a negocierilor cu Uniunea European„ pentru semnarea acordului Ón 2005 ∫i pentru ca ˛ara noastr„ s„ devin„ membr„ a Uniunii Europene Ón ianuarie 2007. Pentru perioada r„mas„ de parcurs avem Ón fa˛„ un calendar str‚ns de negocieri, pe care am dori s„-l finaliz„m Ón timpul mandatului actualei Comisii Europene. A∫a cum s-a subliniat la Forumul Na˛ional pentru Integrarea European„ din noiembrie 2003, angajamentele Rom‚niei pot fi Óndeplinite prin consolidarea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 parteneriatului dintre for˛ele politice parlamentare ∫i reprezentan˛ii mediului civic social Ón problematica integr„rii europene.
Revenind la textul mo˛iunii, vom constata c„ acesta, supus unei analize obiective, reprezint„ Ónc„ o Óncercare de tip politicianist a celor dou„ partide, ce scoate Ón eviden˛„ inten˛iile r„uvoitoare ale autorilor acesteia, care nu se g‚ndesc la consecin˛ele pe care le-ar avea asupra viitorului Rom‚niei.
,uit‚nd c„ fostele guvern„ri ne-au convins s„ dormim lini∫ti˛i, Ón timp ce F.N.I. devaliza, la ad„postul guvernelor anterioare... _(Rumoare Ón sal„; pre∫edintele bate Ón microfon pentru a face lini∫te.) .._ . economiile de o via˛„ ale popula˛iei, ca s„ nu mai vorbim de afaceri scandaloase gen SAFI sau ROMTELECOM ∫i altele, care au risipit circa 4 miliarde de euro din economia na˛ional„. Iat„ de ce trebuie s„ reamintim aici c„ am fi fost cu mult mai aproape de integrarea european„, dac„ fosta Coali˛ie care a guvernat ˛ara Ón perioada 1997—2000, prin mini∫trii P.N.L. ∫i P.D., ar fi gestionat eficient ∫i competent procesul de aderare.
Domnule ministru, numai pu˛in!
Rog reprezentan˛ii alian˛ei s„ aib„ aceea∫i r„bdare ∫i acela∫i respect pe care l-a avut ∫i Guvernul c‚nd v-a ascultat mo˛iunea dumneavoastr„.
## **Domnul Alexandru F„rca∫:**
Trebuie s„ reamintim c„, Ón timpul guvern„rilor de dreapta, intrarea Rom‚niei Ón marea familie european„ a constituit, Ón cel mai bun caz, o preocupare periferic„, obiectivul principal fiind lupta pentru func˛ii ∫i avantaje materiale, situa˛ie care a dus la regres economic profund ∫i la destabilizarea ˛„rii. Guvernul actual al Rom‚niei se prezint„, Ón fa˛a na˛iunii, cu rezultate concrete. Guvernul actual este cel care a dus p‚n„ la cap„t acordul cu F.M.I., a relansat cre∫terea economic„, a realizat intrarea Rom‚niei Ón puternica familie NATO ∫i Ón faza final„ de negociere a Rom‚niei Ón Uniunea European„, a ob˛inut eliminarea vizelor pentru cet„˛enii rom‚ni Ón spa˛iul Schengen. Guvernul actual al Rom‚niei a relansat Rom‚nia pe calea modernit„˛ii ∫i revenirii la normalitate.
Œn anii 2001—2003, economia rom‚neasc„ a Ónregistrat o cre∫tere continu„, concomitent cu sc„derea sensibil„ a infla˛iei ∫i Ómbun„t„˛irea semnificativ„ a echilibrelor economice. Nivelurile cantitative, dar mai ales schimb„rile calitative din economie, rezultat direct al reformei ∫i al negocierilor purtate Ón privin˛a capitolelor privind via˛a intern„, ilustreaz„ faptul c„ s-au Ónregistrat progrese importante pe calea cre„rii economiei func˛ionale.
Œn procesul de transform„ri economice, ca urmare a transpunerii ∫i implement„rii normelor comunitare, trebuie eviden˛iat faptul c„ majoritatea pre˛urilor ∫i tarifelor din economie sunt liberalizate, iar ponderea pre˛urilor ∫i tarifelor reglementate este Ón continu„ sc„dere. Œn sectorul energetic, Guvernul a luat m„suri privind continuarea deschiderii pie˛ei de energie, astfel Ónc‚t, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2004, gradul de deschidere a pie˛ei pe electricitate ∫i gaze naturale este de 40%, conform calendarului asumat Ón negociere. A fost realizat un sistem bancar stabil ∫i competitiv, b„nci care s„ asigure intermediere financiar„ eficient„. Œn domeniul concuren˛ei, cadrul legislativ Ón vigoare este armonizat cu _acquis_ -ul comunitar. Œn acela∫i timp, a fost amplificat„ ac˛iunea de supraveghere a ajutoarelor de stat, cu accent deosebit asupra evalu„rii actelor ce con˛in m„suri de ajutor de stat de natur„ fiscal„.
Mul˛umim, domnule ministru.
Œncepem dezbaterea mo˛iunii cu grupurile parlamentare. V-a∫ ruga, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Dumitru Chiri˛„. A∫a cum bine ∫ti˛i, Grupul parlamentar al P.S.D. are 54 de minute Ón total Ón total.
V„ rog, domnule deputat.
Domnule pre∫edinte, Doamn„ ∫i domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Stima˛i invita˛i,
Mo˛iunea simpl„ ini˛iat„ de Alian˛a P.N.L.—P.D. reprezint„ un demers democratic, dar profund demagogic ∫i politicianist, lipsit de consisten˛„ ∫i realism. Modul Ón care a fost ini˛iat„ aceast„ mo˛iune simpl„ dovede∫te o dat„ Ón plus faptul c„ Alian˛a P.N.L.—P.D. se afl„ Ón afara realit„˛ilor rom‚ne∫ti, c„ prin ideile reg„site Ón documentul prezentat se dovede∫te c„ reprezentan˛ii alian˛ei nu cunosc evolu˛iile Ónregistrate de Rom‚nia Ón perioada 2001—2003, Ón compara˛ie cu e∫ecul guvern„rii din care au f„cut parte Ón perioada 1997—2000. Œn acela∫i timp, citind aceast„ mo˛iune simpl„, nu po˛i s„ nu remarci faptul c„ Alian˛a P.N.L.—P.D. ar fi Ón stare s„ vin„ Ón fa˛a opiniei publice cu orice fel de minciun„, chiar dac„ prin aceasta ar compromite procesul de aderare la Uniunea European„, doar pentru ca Ón cadrul alegerilor din acest an C.D.R. 2003 s„ vin„ la putere. Œn acela∫i timp, remarci ∫i faptul c„ aceast„ mo˛iune simpl„ a fost ini˛iat„ Ónainte ca Parlamentul European s„ se pronun˛e Ón leg„tur„ cu progresele Rom‚niei Ón procesul de aderare, baz‚ndu-se pe un raport intermediar, care apar˛inea Comisiei de politic„ extern„ a Parlamentului European. Din acest punct de vedere, putem constata c„ mo˛iunea simpl„ con˛ine idei care nu se reg„sesc Ón raportul final al Parlamentului European.
Œn leg„tur„ cu unele afirma˛ii pe care le fac autorii mo˛iunii, cu privire la nivelul de trai ∫i protec˛ia social„, Ón care se precizeaz„ faptul c„ rom‚nii tr„iesc ast„zi mai prost ca oric‚nd, se impun unele clarific„ri.
Pentru o mai bun„ Ón˛elegere a fenomenului economic ∫i social, recomand colegilor parlamentari din P.D. ∫i P.N.L. s„ vad„ evolu˛ia salariului minim brut pe economie, care, la preluarea guvern„rii de c„tre noi, era Ón jurul a 30 de dolari, iar Ón martie 2004 a ajuns la circa 80 de dolari.
De asemenea, dublarea pensiilor pentru agricultori a contribuit la o mai bun„ protec˛ie social„ a acestei categorii de cet„˛eni. Sc„derea impozitelor pe for˛a de munc„, dublat„ de major„rile salariale, a f„cut ca Ón ultimii 3 ani puterea de cump„rare a salaria˛ilor din Rom‚nia s„ creasc„.
™i eu v„ mul˛umesc.
A˛i cheltuit 6 minute din timpul alocat grupului dumneavoastr„.
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. are cuv‚ntul domnul deputat Lucian-Augustin Bolca∫.
V„ rog, domnule deputat.
## Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi,
Voi spune de la bun Ónceput c„ toate cele cuprinse Ón mo˛iunea ce v-a fost Ónf„˛i∫at„ sunt riguros exacte.
Œn ciuda st‚ng„ciilor de demonstra˛ie ale redactorilor acestei mo˛iuni ∫i Ón ciuda st‚ng„ciilor de articulare a problematicilor propuse la tema central„ a falimentului administr„rii problemelor de aderare de c„tre Guvernul Adrian N„stase, aceast„ mo˛iune cuprinde lucruri irefutabile, care au fost verificate nu numai Ón cadrul tuturor dezbaterilor existente la nivel parlamentar ∫i la nivel de mass-media Ón Rom‚nia, ci au fost verificate ∫i de Ónalte oficialit„˛i europene ∫i de Ónalte foruri europene.
Prezen˛a unor puncte de vedere exprimate de la acest nivel, prezen˛a unor puncte de vedere care sunt exprimate de oameni cu Óndelungat„ experien˛„ Ón m‚nuirea democra˛iei, prezentarea acestora Óntr-un for mai mult dec‚t prestigios al Parlamentului European ne scutesc de orice fel de comentarii ∫i, Ón mod Óndrept„˛it, domnul prim-ministru Adrian N„stase a recunoscut realitatea acestor critici. A spune ast„zi c„ ceea ce s-a afirmat la nivelul Parlamentului European ∫i este reprodus Ón aceast„ mo˛iune nu este exact reprezint„ o contradic˛ie cu propria politic„ de partid, care Ónseamn„ recunoa∫terea gre∫elilor ∫i, dac„ vre˛i, justificarea mai mult sau mai pu˛in penibil„ a acestora.
Este adev„rat ceea ce se sus˛ine Ón mo˛iune referitor la Ónc„lcarea principiilor statului de drept, prin constituirea unui stat de partid. Este adev„rat ceea ce se spune Ón aceast„ mo˛iune cu privire la falimentul propagandei privind combaterea corup˛iei. Este adev„rat ceea ce se spune cu privire la problemele existente Ón t„r‚mul justi˛iei, a∫a cum exist„ probleme Ón ceea ce prive∫te nivelul de trai, la reform„ economic„, adop˛ii interna˛ionale, libert„˛ile presei.
Œn acest context, cred c„ cea mai corect„ subliniere a acestor adev„ruri a fost f„cut„ Ón r„spunsul Guvernului, sus˛inut de domnul ministru Ón fa˛a noastr„, care porne∫te de la o idee fundamental gre∫it„ Ón aprecierea rolului ∫i locului unei mo˛iuni Ón sistemul democratic, atunci c‚nd sus˛ine c„ o mo˛iune, pe care o dore∫te constructiv„, nu trebuie s„ sl„beasc„ Óncrederea popula˛iei Ón politica pe care o duce Guvernul.
Voci din sal„
#165614## **Voci din sal„:**
## Nu-i adev„rat!
## **Domnul Augustin-Lucian Bolca∫:**
Dac„ vrem s„ facem o critic„ constructiv„, atunci voi spune: Ón problema justi˛iei exist„, Óntr-adev„r, aspecte ce trebuie clarificate. Pentru c„ aici este vorba despre o problem„ de concep˛ie care prive∫te Óntreg procesul nostru de aderare.
Toat„ lumea se repede ca s„ ne vorbeasc„ despre ce acorduri s-au realizat, c‚te capitole de aderare s-au realizat, dar nu-∫i dau seama c„ toate aceste acorduri ∫i capitole de aderare sunt realizate pe o baz„ ∫ubred„, pentru c„ nu s-au realizat condi˛iile interne de aplicare a lor. Aceasta este ∫i problema justi˛iei. S-au realizat foarte multe Ón domeniul Óncheierii unor capitole de negociere. S-au realizat foarte multe acorduri sau, dac„ nu, concordate interna˛ionale Ón materia justi˛iei, ∫i asta a fost foarte bine. Dar a r„mas — ∫i asta este critica mea — problema nerezolvat„, l„sat„ de domnul ministru Valeriu Stoica din 1997: a r„mas structura judiciar„ cl„dit„ de acesta; au r„mas oamenii care au continuat aceea∫i manier„ de a privi actul de justi˛ie; au r„mas chiar Ón interiorul partidului de guvern„m‚nt cercuri de interese care au urm„rit men˛inerea acestor oameni, Ón profitul lor.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004
™i atunci s-a creat un hiat formidabil Óntre ceea ce ar fi trebuit ∫i nu s-a putut realiza pe plan intern ∫i ceea ce bine s-a realizat pe plan extern. Asta este problema Ón justi˛ie, legat de aderare.
Nu am invocat Ón mod inutil, pentru c„ nici m„car un incident de procedur„ — nici m„car un incident de procedur„! — eu nu-l ridic Ón Parlamentul Rom‚niei sau, mai bine zis, nu-mi permit s„-l ridic Ón Parlamentul Rom‚niei f„r„ un scop direct politic. Pentru c„ asta trebuie s„ facem aici ∫i acesta este rolul nostru.
Am invocat acest precedent nefericit, care nu a fost, din p„cate, rezolvat p‚n„ Ón prezent, ∫i aceasta este critica adus„ Guvernului, nu pentru a m„ referi, a∫a cum s-a referit domnul ministru, la greaua mo∫tenire a guvern„rii liberale, ci pentru a m„ referi la credibilitatea autorilor acestei mo˛iuni, credibilitate dat„ nu numai de problema pe care am ridicat-o aici ∫i de modul Ón care au tratat problemele existente Ón justi˛ie, ci ∫i de atitudinea lor ulterioar„. Vot‚nd Ónvestitura acestui Guvern, Ón care adev„rata opozi˛ie nu a crezut, a urm„rit un anume scop politic, pe care nu este rolul s„-l discut„m aici.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul Emil Boc.
Domnul deputat Bolca∫ cred c„ a consumat tot timpul grupului.
**Domnul Augustin-Lucian Bolca∫**
**:**
Au r„mas exact 4 minute, domnule pre∫edinte. Ierta˛i-mi cronometrul!
- V„ mul˛umesc.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule Boc.
## **Domnul Emil Boc:**
Domnilor mini∫tri, Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor,
Aceast„ mo˛iune ini˛iat„ de c„tre deputa˛ii Grupurilor parlamentare ale P.D. ∫i P.N.L. reprezint„ o continuare a mo˛iunii de cenzur„ din Parlamentul European la adresa guvernan˛ilor de la Bucure∫ti.
Aceast„ mo˛iune simpl„ reprezint„ o continuare a votului de blam dat de Parlamentul European guvernan˛ilor de la Bucure∫ti.
S-a spus c„ este prea t‚rziu. Din nefericire, Guvernul nu ne-a dat posibilitatea de a avea Ón Parlamentul Rom‚niei o dezbatere real„ ∫i realist„ cu privire la votul din Comisia pentru politic„ extern„ ∫i la votul din plenul Parlamentului European.
Am solicitat de nenum„rate ori ca premierul Adrian N„stase, Ón spiritul democra˛iei parlamentare, s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului s„ prezinte un r„spuns concret la criticile din Parlamentul European. Nu a venit.
Domnul ministru F„rca∫ spunea c„ este a zecea mo˛iune din aceast„ legislatur„. Este, din nefericire, singura modalitate pe care opozi˛ia o are la dispozi˛ie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 pentru a aduce c‚˛iva mini∫tri Ón fa˛a Parlamentului. Primul-ministru oricum nu vine, demonstr‚nd Ónc„ o dat„ c„, pentru Guvern, Parlamentul reprezint„ un simplu organ auxiliar, un simplu apendice. Prefer„ s„ plece la Bruxelles cu tot felul de rapoarte, cu tot felul de m„suri, cu tot felul de programe, dar care nu sunt cunoscute Parlamentului Rom‚niei.
Domnule ministru, este singura modalitate constitu˛ional„ pe care am avut-o de a Óncerca s„ aducem Guvernul Ón Parlament. Œn democra˛ie, Guvernul r„spunde Ón fa˛a Parlamentului, ∫i nu invers. Œn Rom‚nia, Óns„, lucrurile nu stau a∫a. Guvernul a avut ∫i are Ón continuare atitudine sfid„toare la adresa forului legislativ suprem.
Œn orice stat o asemenea mo˛iune ar fi atras demisia Guvernului. Œn orice stat un asemenea vot de blam din Parlamentul European ar fi atras responsabilitatea politic„ a guvernan˛ilor ∫i instaurarea unui guvern. Asta ar fi Ónsemnat normalitatea democratic„. Acest lucru, Óns„, nu este valabil Ón Rom‚nia.
Guvernul N„stase a Óncercat ∫i Óncearc„ cu toate mijloacele s„ ne prezinte raportul din Parlamentul European ca pe un succes. Or, este de ordinul eviden˛ei c„ ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón Parlamentul European reprezint„ un fapt foarte grav, care pericliteaz„ ∫ansele Rom‚niei de integrare Ón Uniunea European„.
A˛i consumat Óntregul timp care este afectat Partidului Democrat.
Urmeaz„ domnul deputat C„lin Popescu-T„riceanu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.
## **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu:**
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
f n s„ v„ m„rturisesc c„-mi preg„tisem c‚teva r‚nduri, care s„ constituie o completare la textul mo˛iunii. Œns„ dup„ ce l-am ascultat pe proasp„tul ministru al integr„rii, am impresia c„ tr„iesc Óntr-o lume a irealului. M-a∫ fi a∫teptat ast„zi, Ón mod firesc, la o oarecare modestie Ón prezentarea realiz„rilor ∫i la o oarecare umilin˛„, av‚nd Ón vedere concluziile extrem de defavorabile care au fost adoptate Ón unanimitate, Ónt‚i Ón Comisia pentru politic„ extern„ a Parlamentului ∫i apoi, cu o majoritate zdrobitoare, Ón plenul Parlamentului European.
Am asistat ast„zi, al„turi de dumneavoastr„, ∫i cred c„ nu sunt primul care o spune, la o pledoarie care vine s„ ridice Ón sl„vi o serie de realiz„ri care nu se reg„sesc nic„ieri.
Œn sf‚r∫it, aici, sigur c„ intr„m Óntr-un teren extrem de discutabil. L-am auzit pe domnul ministru invoc‚nd din nou perioada 1996—2000. L-am auzit spun‚nd de ROMTELECOM, de privatiz„ri frauduloase.
P„i, vreau s„-i aduc aminte domnului ministru sau, m„ rog, s„-i aduc la cuno∫tin˛„, pentru c„, probabil la vremea respectiv„, era preocupat mai pu˛in de aceste chestiuni, c„, Ón privin˛a ROMTELECOM-ului, p‚n„ ast„zi, cu toate c„ s-au formulat diferite acuze, nu s-a g„sit nimic. Ar fi bine Óns„ s„ se re˛in„ c„ privatizarea ROMTELECOM-ului a adus bugetului statului 675 de milioane de dolari, care reprezint„ cea mai mare sum„ ob˛inut„ dintr-o privatizare Ón Rom‚nia din 1990 p‚n„ ast„zi, inclusiv perioada care acoper„ actuala guvernare, ∫i c„, pentru aceast„ sum„, la vremea respectiv„ s-a v‚ndut numai un pachet de 35%. Da?
Dac„ facem o compara˛ie cu o privatizare cu c‚ntec, pe care, probabil, mul˛i o ∫tiu, cea de la ALRO Slatina, atunci o s„ vedem care sunt propor˛iile ∫i unde este adev„rul. Vreau s„-i amintesc, tot Ón leg„tur„ cu acea perioad„, c„ dou„ din cele mai importante b„nci din Rom‚nia, Ón primul r‚nd BANCOREX-ul ∫i apoi Banca Agricol„, au fost aduse Ón stare de faliment de guvernarea anterioar„, c„ peste 500 de milioane de dolari au reprezentat pierderi ale BANCOREX-ului, legate de opera˛iunile de importuri de petrol patronate de
Solu˛ia cred c„ nu este s„ Ói condamn„m pe americani, solu˛ia este mult mai simpl„ ∫i cred c„ nu trebuie s„ v-o sugerez eu. O licita˛ie interna˛ional„ ar fi rezolvat aceast„ problem„ Óntr-un mod cu totul ∫i cu totul mai transparent ∫i nu ar fi creat aceste neajunsuri, dar eu sunt convins c„ dac„ vre˛i s„ interveni˛i, ve˛i putea avea timpul necesar, dup„ ce Ómi voi termina eu interven˛ia.
Œn fine, discut„m de o serie de lucruri care, iat„, iar„∫i sunt semnalate de raportul Parlamentului European. Dac„ ar fi s„ vorbim numai despre corup˛ie, cred c„ ast„zi, f„r„ s„ existe presiunea Uniunii Europene, probabil c„ am fi avut-o Ón continuare la c‚rma Ministerului Integr„rii Europene pe doamna Hildegard Puwak ∫i, probabil, ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ultima vreme, fenomenul deturn„rii fondurilor SAPARD, ar fi avut o amploare mult mai mare.
C‚teva concluzii... Pentru a ne l„muri mai bine cu privire la voin˛a actualului Guvern de a face reform„, este suficient urm„torul exemplu. Premierul N„stase, Ón vizit„ la Timi∫oara, fiind Óntrebat de o pensionar„ c‚nd are de g‚nd s„ Ónceap„ reforma, i-a r„spuns Ón stilul inconfundabil: îM‚ine diminea˛„!“ Aceasta este maniera Ón care Guvernul condus de domnul N„stase Ón˛elege s„ trateze problemele reale ale cet„˛enilor ∫i ale ˛„rii. Cred c„ Ón aceste condi˛ii, dac„ vom trata Ón continuare Ón acest mod problema integr„rii Ón Uniunea European„, nu
vom avea parte dec‚t de r„spunsuri ca acele pe care le-am primit Ón ultimele patru luni, Óncep‚nd din noiembrie 2003. Dac„ Ón schimbul acestor atitudini a˛i fi recurs la o atitudine mai potrivit„, care ar fi Ónsemnat renun˛area la cramponarea de ni∫te func˛ii trec„toare, ∫i v-a˛i fi prezentat demisia, atunci cred c„ lucrurile ar fi stat cu totul Ón alt„ manier„ ∫i ar fi fost cel mai clar ∫i elocvent gest prin care s-ar fi dovedit voin˛a politic„ necesar„ de a redemara procesul de reform„.
Œn contextul Ón care, Ón raportul privitor la Bulgaria se vorbe∫te Ón mod explicit despre decuplarea Rom‚niei de Bulgaria Ón procesul de integrare european„, cred c„ acest semnal este de o extrem„ gravitate ∫i trebuie s„ ne pun„ Ón modul cel mai serios pe g‚nduri. Noi am dorit s„ facem un demers din partea P.N.L. pentru a merge la Bruxelles ∫i a Óncerca s„ explic„m un singur lucru: c„ ar fi nedrept ∫i contraproductiv pentru Rom‚nia s„ fie suspendate negocierile de aderare. Am f„cut acest lucru cu maxim„ responsabilitate fa˛„ de interesele Rom‚niei. Acest lucru este legat de...
Stimate coleg, v„d c„ Óncetini˛i ritmul interven˛iei dumneavoastr„, de∫i a˛i dep„∫it timpul cu 3 minute. V-a∫ ruga s„ Óncerca˛i s„ conchide˛i.
## **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu:**
V„ mul˛umesc.
Acest lucru ar Ónsemna ce? Ar Ónsemna ca Rom‚nia s„ r„m‚n„ Ón afara procesului de integrare, lucru extrem de grav ∫i cu consecin˛e nefaste. ™i noi am apreciat c„ includerea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ar facilita pentru Rom‚nia rela˛ia cu Uniunea European„ ∫i posibilitatea Uniunii Europene de a limita excesele ∫i derapajele care se Ónregistreaz„ Ón Rom‚nia ast„zi.
Av‚nd Ón vedere toate aceste eviden˛e de care am vorbit, se ridic„ Óntrebarea fireasc„: îEste interesat„ actuala putere de integrarea Ón Uniunea European„?“ R„spunsul mie mi se pare c„ este foarte clar. Alegerea a fost f„cut„. Partidul Social Democrat este interesat Ón primul r‚nd de c‚∫tigarea alegerilor din acest an, ∫i nu de principalul obiectiv, care este integrarea european„. Actuala putere nu este interesat„ dec‚t de c‚∫tigarea alegerilor cu orice pre˛. Integrarea european„ a Rom‚niei nu ar constitui pentru actuala putere dec‚t o piedic„ Ón continuarea furtului generalizat ∫i minciunii pe care a instalat-o peste Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
V„ ascult. Domnul Ha∫otti are o problem„ de procedur„, probabil vrea s„ ne semnaleze c„ a dep„∫it colegul dumnealui timpul.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
## Da, Óntr-adev„r, aceasta era prima chestiune.
A doua, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ solicita˛i un pat moale ∫i o p„tur„ cald„ pentru domnul ministru Talpe∫. Œi e somn.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004
Are cuv‚ntul, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., doamna deputat Iulia Pataki.
Probabil n-a fost prea conving„tor colegul dumneavoastr„ ∫i a∫a se explic„... Doamna Pataki, pofti˛i.
## **Doamna Pataki Iulia:**
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Dac„ ar fi s„ ne lu„m dup„ mo˛iunea aflat„ pe rol, am putea ∫terge tot ceea ce am realizat Ón ultimii ani: acceptarea noastr„ Ón NATO, eliminarea vizelor Ón spa˛iul Schengen, ob˛inerea deciziei irevocabile a forului european Ón vederea integr„rii Rom‚niei Ón r‚ndul democra˛iilor civilizate ∫i un calendar de aderare detaliat, Óncheierea unor capitole importante de negociere, dar ∫i Ónceputul timid al cre∫terii economice, al implement„rii _acquis_ -ului comunitar Ón majoritatea domeniilor cerute, al Ónceperii restructur„rii institu˛ionale sau al luptei Ómpotriva corup˛iei.
Sunt de acord cu ini˛iatorii mo˛iunii. Situa˛ia actual„ a Rom‚niei nu este roz. ™tim asta, la fel cum ∫tim ∫i c„ Ón decursul anilor trecu˛i de la evenimentele din 1989, reformele s-au f„cut extrem de Óncet. Dar atunci, ce trebuie s„ facem? S„ Ónt„rim rolul decorativ al institu˛iei noastre, prin discutarea unei mo˛iuni, s„pt„m‚nal, ori s„ dezbatem ∫i s„ adopt„m priorit„˛ile legislative cerute de Comisia European„, pentru a finaliza capitolele de negociere?
Procesul de integrare este unul foarte dificil. Œnseamn„ alinierea la standarde europene a economiei, a societ„˛ii noastre, cu problemele sale multiple, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, alinierea mentalit„˛ii noastre. Cred c„ eliminarea r„m„∫i˛elor mentalit„˛ii regimului totalitar, care, din p„cate, persist„ Ón societate, este problema determinant„ a democra˛iei noastre Ón tranzi˛ie, Ó∫i pune amprenta pe rela˛iile interpersonale, pe men˛inerea clientelismului Ón rela˛iile politice, economice, sociale. ™i cred c„ r„spunderea Parlamentului const„ exact Ón impulsionarea schimb„rii modului nostru de g‚ndire sau formarea unei g‚ndiri europene, prin elaborarea ∫i adoptarea unor legi care s„ respecte drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului. Aceasta Ónseamn„ stat de drept — c‚nd cadrul legal permite tuturor indivizilor egalitate de ∫anse Ón dezvoltarea identit„˛ii lor, spre beneficiul tuturor.
Evident, Óntr-o societate Ón tranzi˛ie nimic nu este perfect. Din vina noastr„, a tuturor, nu am ajuns la nivelul cerut de Europa. Dar nu putem afirma cu responsabilitate c„ nu exist„ progres. Raportul Parlamentului European atrage aten˛ia — Europa ne trateaz„ cu seriozitate, deoarece suntem importan˛i pentru Europa. Ne aten˛ioneaz„ pentru obliga˛iile asumate ∫i nefinalizate Ón procesul de negociere sau unde rezultatele nu sunt Ónc„ vizibile. Iar noi suntem obliga˛i s„ ne aplec„m cu maxim„ responsabilitate asupra criticilor dac„, Óntr-adev„r, dorim s„ ne integr„m Ón Europa. Critica cea mai dureroas„ prive∫te lupta Ómpotriva corup˛iei.
Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Sotiris Fotopolos.
Domnule pre∫edinte, Domnule ministru,
Stima˛i colegi,
Voi spune de la Ónceput c„ Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale va vota Ómpotriva mo˛iunii. Voi spune de la bun Ónceput c„, din ceea ce cunoa∫tem ∫i tr„im noi, exist„ totu∫i eforturi considerabile ale Guvernului Adrian N„stase pentru, pe de o parte, a gr„bi procesul de aderare ∫i, pe de alt„ parte, pentru a asigura structurilor Parlamentului European capitole a∫a cum ele sunt solicitate.
Œn opinia noastr„, ast„zi, at‚t Guvernul, c‚t ∫i Parlamentul, ar trebui s„ ne punem o singur„ problem„ major„. Cum putem fiecare dintre noi, la nivelul posibilit„˛ilor noastre, s„ ne instituim Ón cei care pot s„ prezinte cu adev„rat realit„˛ile situa˛iei de ast„zi a Rom‚niei Ón acest proces dificil ∫i, evident, ∫i noi suntem convin∫i ∫i suntem con∫tien˛i c„ Ón acest proces avem Ónc„ foarte multe de f„cut. Dar, pentru c„ avem foarte multe de f„cut, noi consider„m c„ este obliga˛ia noastr„ s„ avem un aport substan˛ial ∫i pragmatic.
De exemplu, noi ne g‚ndim s„ continu„m pe mai departe rela˛iile cu ˛„rile noastre de adop˛ie, de ob‚r∫ie, cu ˛„rile care sunt deja Ón Uniunea European„, pentru a crea un dialog Ón a∫a fel Ónc‚t s„ se Ón˛eleag„ aici, la
noi, aspectele pragmatice ale acestui proces. ™i a∫ Óncheia prin a v„ ruga s„ nu uit„m c„ aceast„ na˛iune rom‚n„ dore∫te ∫i va dori ∫i are Ón fa˛a ei o maxim„... Ón fine, noi s„ facem tot ceea ce este posibil ca s„ ajungem al„turi de ˛„rile din Uniunea European„.
V„ mul˛umesc _. (Aplauze.)_
V„ mul˛umesc.
Stima˛i colegi, trecem la al doilea tur de lu„ri de cuv‚nt.
Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., are cuv‚ntul domnul deputat ™tefan Cazimir.
## **Domnul ™tefan Cazimir:**
Mo˛iunea pe care o dezbatem ast„zi are o istorie extrem de interesant„, mai interesant„ poate dec‚t propriul ei con˛inut. Ea s-a visat ini˛ial mo˛iune de cenzur„ ∫i ajunge la noi ca mo˛iune simpl„. Cenzura, care va s„ zic„, a func˛ionat, totu∫i, dar s-a Óndreptat Ómpotriva ini˛iatorilor, d‚ndu-le m„sura exact„ a resurselor de care dispun. Vorba lui Tudor Arghezi: îS„ vrei peste mie, s„ po˛i p‚n’ la ∫ase.“
Sintagma îexerci˛iu de imagine“, folosit„ adesea Ón trecut cu prilejul altor mo˛iuni, devine astfel mai actual„ dec‚t oric‚nd.
Ca s„ poposim o clip„ Ón zona truismelor, voi spune c„ tot ce Óntreprinde un partid are, vr‚nd-nevr‚nd, caracter politic, ∫i c„ orice ac˛iune politic„ produce, vr‚nd-nevr‚nd, efecte electorale. P‚n„ aici n„d„jduiesc c„ nimeni n-ar avea vreun temei s„ m„ contrazic„. Dac„ facem Óns„ un pas mai departe, vom constata c„ unele ac˛iuni politice sunt concepute numai Ón scopuri electorale ∫i c„ tocmai acestea, de obicei, e∫ueaz„. Exemplul cel mai la Óndem‚n„ este chiar mo˛iunea de ast„zi.
Paradoxul mo˛iunii simple este c„ denun˛„ o situa˛ie complicat„: aceea a ini˛iatorilor ei. Mi-ar fi greu s„ Ón∫ir, aici ∫i acum, toate aspectele acestei situa˛ii. M„ rezum doar la c‚teva dintre ele. Situa˛ia este complicat„, pentru c„ semnatarii mo˛iunii vor s„-∫i refac„ ∫i amelioreze imaginea, dar nu dispun Ón acest scop nici de resurse ∫i nici de idei. Situa˛ia este complicat„, pentru c„ semnatarii mo˛iunii intr„ Ón cursa electoral„ cu un handicap sever, pe care se str„duiesc Ón fel ∫i chip s„-l reduc„, dar nu izbutesc dec‚t s„-l agraveze. Situa˛ia este complicat„, mai ales pentru c„ semnatarii mo˛iunii nu se bucur„ de credibilitate, bilan˛ul guvern„rii lor Ón anii ’97—2000 fiind acela care se cunoa∫te. Ei au trezit ini˛ial unele speran˛e, dar singura dintre ele care s-a confirmat a fost s„-i vedem pleca˛i de la putere.
Stau c‚teodat„ ∫i mi-aduc aminte
- Cum capul ne-mpuiau cu jur„minte
- ™i am primit ca ni∫te pro∫ti arvun„
- O mare, formidabil„ minciun„.
- N-aveau pe lume ˛el mai ac„t„rii
- Dec‚t, vezi Doamne, prop„∫irea ˛„rii
- ™i ne-au l„sat pe to˛i cu ochii-n soare
Sub cincisprezece mii de reflectoare!
Colegii no∫tri din P.N.L. ∫i P.D. dovedesc Ón ultimul timp o fantezie extrem de activ„ Ón n„scocirea de jocuri
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 infantile: grev„ japonez„, brasarde cu emblema U.E., bile negre la borcan, mo˛iuni de cenzur„ transformate Ón mo˛iuni simple etc., etc. Dac„ asemenea zburd„lnicii Ói pot scoate din hibernare ∫i le redau tonusul vital, cu at‚t mai bine pentru ei. Dar c„ efectul asupra cet„˛enilor ar fi unul favorabil, iat„ o ipotez„ extrem de fragil„. Œnclin s„ cred, dimpotriv„, c„ oamenii cu scaun la cap privesc perplec∫i asemenea exhibi˛ii ∫i c„ lipsa de seriozitate nu poate genera dec‚t prejudicii. Vorba, de ast„ dat„, a lui Ion Creang„: îDe te-a Ónv„˛at cineva, r„u ˛i-a priit, iar„ de-ai f„cut-o din capul t„u, r„u cap ai avut!“
Am citat din îPovestea porcului“.
S„ nu se cread„ totu∫i c„ vreau cumva s„ limitez spa˛iul de expansiune al fanteziilor P.N.L.—P.D. sau s„ devin consilier de imagine al respectivelor forma˛iuni politice. Unui partener de competi˛ie nu-i repro∫ezi tactica adoptat„, ci Ól la∫i s„-i suporte consecin˛ele. Sup„rare nu Óncape. Aleg„torii vor vorbi.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
O privire Óntoars„ asupra ultimilor trei ani contureaz„ cu claritate at‚t vina Guvernului, c‚t ∫i meritele opozi˛iei. Vina Guvernului este c„ a muncit, meritul opozi˛iei — c„ a c‚rtit. Fiecare din cei doi factori a c‚∫tigat experien˛„ Ón ac˛iunea lui specific„ ∫i e bine s„-l l„s„m s„ o duc„ mai departe. Aceasta va fi, cred, ∫i op˛iunea cet„˛enilor, Ón cadrul apropiatelor consult„ri electorale.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
Are cuv‚ntul, din partea Grupului P.R.M., domnul deputat Octavian-Constantin Petru∫.
Dup„ cum Ól cunosc, cred c„ va avea ∫i d‚nsul ambi˛ia s„ ne g‚dile pl„cut la ureche, vorba poetului.
## **Domnul Octavian-Constantin Petru∫:**
Domnule pre∫edinte,
Prea nobili colegi parlamentari,
Domnilor mini∫tri,
Mo˛iunea aceasta incrimineaz„ politica Guvernului, de Óndep„rtare a Rom‚niei fa˛„ de Uniunea European„. Eu nu voi aduce critici ∫i nu voi relua relat„rile presei. M„ voi rezuma la a ar„ta Óncotro se Óndreapt„ lumea civilizat„ european„ ∫i ce trebuie s„ facem noi, acum, prin punctele esen˛iale.
S„ rememor„m c‚teva momente: Ón 1951, a luat fiin˛„ Comunitatea C„rbunelui ∫i O˛elului care, Ón 1958, a devenit Comunitatea European„, numit„ Europa celor 6. Aceasta a crescut, a devenit succesiv Europa celor 9, Europa celor 12 ∫i, Ón anul 2000, Europa celor 15.
Cu actualele ˛„ri candidate, adic„ Cipru, Malta, Ungaria, Polonia, Slovacia, Letonia, Estonia, Lituania, Republica Ceh„ s-a conturat Europa celor 24. Au r„mas Ón suspensie Bulgaria, Rom‚nia ∫i Turcia. Ei pot, noi nu! Unde este m‚ndria na˛ional„ a rom‚nilor? Despre noii candida˛i din Est se spune c„ îau intrat Ón Europa“. Aceast„ expresie ne arat„ c„ Europa de ast„zi nu e at‚t un loc, un teritoriu, c‚t mai degrab„ o idee despre o
comunitate interna˛ional„ pa∫nic„, prosper„, cu interese comune ∫i p„r˛i cooperante. Este o Europ„ imaginar„ a drepturilor omului, a mi∫c„rii libere a bunurilor, ideilor ∫i persoanelor, a unei largi cooper„ri ∫i unit„˛i.
Cheia, liantul acestei Europe unite este a∫a-numitul _acquis_ comunitar. Œn raportul despre Rom‚nia, votat recent Ón Parlamentul European, se spune c„ îRom‚nia a r„mas Ón urm„ cu adaptarea ∫i implementarea _acquis_ -ului comunitar“. Guvernan˛ii ne-au prezentat criticile europenilor ca fiind dispute de traducere, c„ ar exista chipurile, traduceri cu suflet ∫i traduceri f„r„ suflet.
S„ l„s„m explica˛iile acestea puerile ∫i s„ trecem la treab„, la abc-ul comunitar. Explic„m mai Ónt‚i ce Ónseamn„ _acquis_ . Cuv‚ntul de origine francez„ Ónseamn„ c‚∫tigat, dob‚ndit. _Acquis_ comunitar Ónseamn„ mul˛imea de legi comune care guverneaz„ Uniunea European„. _Acquis_ -ul comunitar este privit de to˛i europenii ca o mare realizare, ca un bun juridic ∫i practic c‚∫tigat. Cuvintele î _acquis_ comunitar“ mai au ∫i o conota˛ie mistic„, pentru c„ se crede c„ acest _acquis_ a adus pacea, prosperitatea ∫i libertatea europenilor.
Stima˛i colegi,
Celelalte grupuri parlamentare ∫i-au epuizat interven˛iile.
Dau cuv‚ntul domnului deputat Traian Dobre, vicepre∫edintele Comisiei pentru integrare european„, din partea Partidului Social Democrat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004
## **Domnul Traian Dobre:**
Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Nu vreau s„ intru Ón polemic„ cu colegii mei, dar nu pot s„ nu fac un comentariu.
Cineva a spus c„ credibilitatea Guvernului scade datorit„ remanierii guvernamentale. Dup„ p„rerea mea, este un exemplu de pragmatism politic. Œn via˛„, este nevoie s„ adaptezi structurile la condi˛iile reale care sunt Óntr-o continu„ mi∫care. Un alt coleg spunea c„ Ón 2000 s-au Ónchis ∫ase capitole ∫i c„ dac„ am face media pe ultimii ani, s-ar vedea c„ s-au Ónchis suficient de multe. Da! S-au Ónchis cele mai simple, iar Ón anul urm„tor s-au redeschis dou„.
Toate discu˛iile de p‚n„ acum au ocolit un mare adev„r, recunoscut p‚n„ ∫i de liderii P.N.L. ∫i P.D. Rom‚nia a ie∫it Ón ultimii trei ani din convalescen˛a Ón care au l„sat-o P.N.L. ∫i P.D. ∫i aspir„ cu adev„rat la statutul de economie de pia˛„. Putea pretinde acest lucru Rom‚nia Ón urm„ cu patru ani? Nu. Sigur nu putea! Cu toate acestea, reprezentan˛ii P.N.L. ∫i P.D. se reped s„ acuze. Acum, dup„ trei ani de guvernare P.S.D., cu bune ∫i rele, dar Ón mod cert cu mult mai multe realiz„ri dec‚t au pretins P.N.L.-ul ∫i P.D.-ul c„ au ob˛inut Ón perioada 1996 ∫i 2000, Europa a confirmat c„ suntem pe drumul cel bun. Rom‚nia a realizat stabilizarea macroeconomic„.
Liberalii ∫i democra˛ii acuz„ P.S.D.-ul c„ a devenit prea puternic, dar uit„ c„ Ón urm„ cu patru ani erau at‚tea minciuni ∫i lovituri pe la spate Ón guvernele lor, Ónc‚t uneori nici membrii aceluia∫i partid nu se mai Ón˛elegeau Óntre ei, dar„mite cu reprezentan˛ii europeni.
Cu cine negociau atunci reprezentan˛ii Uniunii Europene? Cu nimeni. Azi, liberalii ∫i democra˛ii ne acuz„ c„ nu am rezolvat problema copiilor institu˛ionaliza˛i. Eroare, stima˛i colegi! Presupun c„ mo˛iunea prezent„ se referea la un paragraf ce a fost eliminat din textul final al rezolu˛iei Parlamentului European. Acesta preciza evolu˛ia pozitiv„ cu privire la condi˛iile create Ón ultimii ani copiilor institu˛ionaliza˛i, condi˛ii amintite pe larg de reprezentantul Guvernului.
S„ ne amintim un alt raport al Parlamentului European care scrie, negru pe alb, c„ problema copiilor institu˛ionaliza˛i a f„cut ca rela˛iile dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„ s„ se tensioneze dramatic Ón anii 1998—1999. Au uitat, oare, liberalii ∫i democra˛ii de momentele penibile Ónregistrate Ón acei ani Ón rela˛ia dintre Rom‚nia ∫i organismele europene, exact din cauza nerezolv„rii de c„tre P.N.L. ∫i P.D. a problemei copiilor institu˛ionaliza˛i? Pot nega liberalii ∫i democra˛ii aceast„ realitate reclamat„ de oficialii europeni? Nu pot! Nu au cum s„ o fac„!
Stima˛i colegi,
Grupul parlamentar al P.S.D. renun˛„ la celelalte interven˛ii.
- Œn aceste condi˛ii, trecem la votarea mo˛iunii. V„
- propun s„ utiliz„m votul deschis. De acord? Da.
- Cine este pentru mo˛iune? 41 voturi pentru. Œmpotriv„? V„ rog s„ r„m‚ne˛i pe loc p‚n„ c‚nd se
- num„r„ voturile. 165 voturi Ómpotriv„.
- Ab˛ineri? 26 ab˛ineri.
- Mo˛iunea a fost respins„ cu 165 voturi contra, 41
- voturi pentru, 26 ab˛ineri.
- V„ mul˛umesc.
V„ rog s„-mi permite˛i s„ declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi.
- _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 21,25._
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#218026Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 30/24.III.2004 con˛ine 40 de pagini.**
Pre˛ul 76.000 lei
De aceea a fost nevoie de aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i, Ón acela∫i timp, trebuie f„cut„ ∫i rectificarea la pozi˛ia 506 din Legea nr. 238, pentru schimbarea denumirii societ„˛ii.
Acestea au fost motivele care stau la baza elabor„rii acestui proiect de ordonan˛„, fapt pentru care rog plenul Camerei Deputa˛ilor s„ o aprobe Ón forma prezentat„.
La amendamentul 10 domnul M„d„lin Voicu dore∫te s„ fac„ o precizare.
Comisia juridic„? Ini˛iatorul acestei propuneri cine este? Lipsesc ini˛iatorii, am‚n„m proiectul.
Œn vederea elimin„rii acestor disfunc˛ionalit„˛i, a fost elaborat prezentul proiect de lege, care prevede modificarea art. 2 alin. (1), Ón sensul c„: îLimitele de cheltuieli aferente drepturilor prev„zute la art. 1 alin. (1) stabilite pe grupe de v‚rst„ sunt prev„zute Ón anexa care face parte integrant„ din prezenta lege ∫i se indexeaz„ periodic“.
Astfel, se realizeaz„ o distinc˛ie clar„ Óntre sumele de bani pentru nevoi personale, care se acord„ lunar, ∫i sumele aferente drepturilor men˛ionate. Totodat„, este absolut necesar„ ∫i realizarea unei men˛iuni clare asupra faptului c„ baremurile de cheltuieli personale ∫i cele aferente drepturilor la cazarmament reprezint„ limite minime, ∫i nu maxime, pentru a se putea permite consiliilor jude˛ene, care dispun de fonduri, s„ aib„ temei legal pentru suplimentarea cheltuielilor aferente.
V„ rog, astfel, s„ aproba˛i proiectul de lege, Ón forma prezentat„.
Mul˛umesc.
de Ónv„˛„m‚nt special. Astfel, dac„ se va realiza separarea, transferul sau restructurarea unit„˛ilor care Óngrijesc copii Ón regim reziden˛ial ∫i care func˛ioneaz„ Ón cadrul unit„˛ilor de Ónv„˛„m‚nt special, copiii din aceste unit„˛i ar putea beneficia de dispozi˛iile Legii nr. 326. Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 jude˛ene care, Ón propor˛ie de 90%, apar˛in P.S.D.-ului, dar procentul urc„ la 95%, dac„ socotim Alian˛a P.S.D.— U.D.M.R., de primari care Ón propor˛ie de 80% apar˛in P.S.D.-ului.
Œn ultimii trei ani, P.S.D. ∫i-a transferat Ón propria curte, ispitind, amenin˛‚nd, ∫antaj‚nd, aproape 10.000 de ale∫i — parlamentari, primari, consilieri jude˛eni ∫i locali din alte partide, fapt de neconceput Óntr-un stat de drept.
Dezechilibrul politic se reflect„ ∫i Ón modul de func˛ionare ∫i de pozi˛ionare a puterilor Ón stat. Parlamentul a devenit o institu˛ie decorativ„, lipsit„ de voca˛ie legislativ„, aflat„ Óntr-o stare de total„ subordonare fa˛„ de Guvern, prin obedien˛a reprezentan˛ilor puterii, ∫i, Ón consecin˛„, f„r„ nici o capacitate de control asupra Executivului sau asupra autorit„˛ilor autonome.
Presiunea exercitat„ permanent asupra unor membri C.N.S.A.S. ∫i tentativele de denaturare a legii Ón scopul neutraliz„rii acestei institu˛ii constituie una din preocup„rile majore ale P.S.D. Partidul de guvern„m‚nt utilizeaz„ toate instrumentele posibile pentru a distruge C.N.S.A.S. ∫i pentru a stopa orice tentativ„ de Óns„n„to∫ire a mediului politic rom‚nesc.
Guvernul N„stase a min˛it cu privire la combaterea corup˛iei.
Œn Programul de guvernare, la capitolul VII pct. 5, se spune: îGuvernul va ac˛iona cu fermitate pentru combaterea corup˛iei.“ Ast„zi, dup„ mai mult de trei ani de guvernare, Comisia de politic„ extern„ a Parlamentului European a Ónfierat corup˛ia la nivel politic ∫i incapacitatea actualei puteri de a implementa legisla˛ia anticorup˛ie. Potrivit ultimelor sondaje, majoritatea popula˛iei este de p„rere c„, Ón ultimii trei ani, corup˛ia la nivelul Guvernului a crescut mult ∫i foarte mult.
Dup„ cum se ∫tie, corup˛ia este Óntotdeauna legat„ de putere, iar P.S.D. a exercitat puterea Óntr-un mod absolutist ∫i autoritar. Acest fapt face ca sintagma îPuterea absolut„ corupe absolut“ s„ fie descrierea fidel„ a actualei guvern„ri.
Guvernul nu d„ dovad„ de transparen˛„ ∫i folose∫te discre˛ionar fondurile bugetare, inclusiv veniturile din privatizare. Fondul bugetar la dispozi˛ia primului-ministru, care, Ón 2003, a devalizat pur ∫i simplu bugetul de stat, fondurile transferate la consiliile jude˛ene pentru echilibrarea bugetelor locale, modul Ón care fondul asigur„rilor sociale de s„n„tate este folosit pentru acoperirea unor deficien˛e temporare din sectorul asigur„rilor sociale sunt doar c‚teva exemple. De asemenea, func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale a Locuin˛ei pe baz„ de monopol sau organizarea ∫i func˛ionarea fantomaticei Companii Na˛ionale pentru Investi˛ii sunt doar c‚teva din instrumentele prin care Guvernul Ó∫i Óntre˛ine clientela politic„ ∫i alimenteaz„ financiar P.S.D.
Guvernul N„stase a min˛it cu privire la reforma justi˛iei ∫i a compromis-o definitiv.
Angajamentul asumat Ón Programul de guvernare, capitolul VII pct. 3, a fost Ónc„lcat: îGuvernul se angajeaz„ Ón realizarea unei reforme profunde a justi˛iei, pentru asigurarea unui sistem judiciar independent ∫i responsabil.“ Ast„zi justi˛ia este supus„ presiunilor politice
∫i lipsit„ de independen˛„, iar men˛inerea acestei st„ri de fapt va face imposibil„ aderarea la Uniunea European„, Ón 2007.
Independen˛a justi˛iei constituie unul dintre principalele criterii politice de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Sunt cunoscute ac˛iunile repetate ale partidului de guvern„m‚nt de subordonare politic„ a justi˛iei ∫i criticile constante din rapoartele de ˛ar„ ale Comisiei Europene cu privire la politizarea ∫i lipsa de independen˛„ a justi˛iei din Rom‚nia.
Noile proiecte de lege privind organizarea judiciar„ ∫i Statutul magistra˛ilor demonstreaz„ Ón continuare dorin˛a P.S.D. de a-∫i p„stra influen˛a ∫i controlul asupra puterii judec„tore∫ti. De∫i Consiliul Superior al Magistraturii este, potrivit Constitu˛iei, garantul independen˛ei justi˛iei, totu∫i, bugetul puterii judec„tore∫ti r„m‚ne la discre˛ia ministrului justi˛iei, om politic ∫i membru al Guvernului. Nu poate exista o independen˛„ a justi˛iei f„r„ o autonomie bugetar„ real„. Din acest punct de vedere, atribu˛iile bugetare trebuie s„ fie transferate de la Ministerul Justi˛iei la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a avea premisele reale ale independen˛ei puterii judec„tore∫ti.
De asemenea, men˛inerea Institutului Na˛ional al Magistraturii sub conducerea Ministerului Justi˛iei influen˛eaz„ politic procesul de recrutare, formare profesional„ ∫i promovare a magistra˛ilor. Institutul Na˛ional al Magistraturii trebuie s„ treac„ sub autoritatea direct„ a Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a asigura depolitizarea sistemului judiciar Ón Rom‚nia. Din nefericire, partidul de guvern„m‚nt nu este dispus s„ realizeze adev„ratele m„suri de reform„ a sistemului judiciar, de team„ c„ Ó∫i va pierde influen˛a ∫i controlul politic asupra justi˛iei.
Schimbarea competen˛elor instan˛elor judec„tore∫ti Ón materie civil„, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003, a bulversat justi˛ia din Rom‚nia ∫i a compromis reforma sistemului judiciar. Modificarea competen˛elor instan˛elor civile a condus la Óngreunarea accesului cet„˛eanului la justi˛ie, la prelungirea nejustificat„ Ón timp a proceselor civile ∫i la cre∫terea costurilor b„ne∫ti pe care cet„˛eanul este nevoit s„ le suporte, pentru a ajunge la o sentin˛„ civil„ definitiv„.
Potrivit unei statistici a Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, numai Ón luna ianuarie a anului 2004 au intrat pe rolul acesteia 11.186 de cauze, adic„ aproape jum„tate din num„rul total al cauzelor solu˛ionate de Curtea Suprem„ de Justi˛ie Ón 2003. Œn ceea ce prive∫te durata proceselor judiciare, asist„m la o prelungire f„r„ precedent a acestora. La Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie exist„ deja termene pentru toamna anului 2005 ∫i prim„vara anului 2006!
Œn aceste condi˛ii, se pune, pe bun„ dreptate, Óntrebarea de ce a mai fost introdus, prin revizuirea Constitu˛iei, articolul potrivit c„ruia îP„r˛ile au dreptul la un proces echitabil ∫i la solu˛ionarea cauzelor Óntr-un termen rezonabil“, ∫i m„ refer aici la art. 21 alin. (3) din Constitu˛ie.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 prevede c„ apelurile declarate Ómpotriva sentin˛elor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 judec„toriilor sunt de competen˛a cur˛ilor de apel, ∫i nu a tribunalelor, cum era p‚n„ la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58 din 2003. Ca urmare a acestei modific„ri, un cet„˛ean care a ob˛inut, de exemplu, o sentin˛„ la Judec„toria Dragomire∫ti, jude˛ul Maramure∫, va fi obligat s„ se deplaseze pentru exercitarea c„ii de atac la Curtea de Apel Cluj, care se afl„ la peste 200 km distan˛„. Pentru a ataca hot„r‚rea cu recurs, justi˛iabilul va trebui s„ se deplaseze la Bucure∫ti, la Curtea Suprem„ de Justi˛ie.
Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58 din 2003 Ói determin„ pe cet„˛eni s„ renun˛e la exercitarea c„ilor de atac Ómpotriva hot„r‚rilor judec„tore∫ti, datorit„ costurilor exagerate ∫i a duratei lungi a proceselor, Ón condi˛iile Ón care accesul la justi˛ie constituie deja un lux, dup„ majorarea cu 500% a taxelor notariale ∫i a taxelor de timbru, decis„ de Guvern la sf‚r∫itul anului 2002.
Indirect, modific„rile prev„zute de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 58/2003 constituie o m„sur„ pentru a Ómpiedica cet„˛eanul rom‚n s„-∫i caute dreptatea la Curtea European„ a Drepturilor Omului de la Strasbourg, instan˛„ pentru sesizarea c„reia este necesar„ epuizarea tuturor c„ilor de atac.
De asemenea, modific„rile Ón privin˛a competen˛elor Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie sunt Ón contradic˛ie flagrant„ cu amendamentele partidului de guvern„m‚nt din cadrul procesului de revizuire a Constitu˛iei, care vizau restr‚ngerea, ∫i nu extinderea competen˛elor acestei instan˛e.
Cu ocazia dezbaterii propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei, Ministerul Justi˛iei s-a pronun˛at pentru reducerea num„rului de judec„tori la Curtea Suprem„ de Justi˛ie. Œn fapt, prin extinderea competen˛elor Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, partidul de guvern„m‚nt urm„re∫te numirea Ón func˛ie a unor noi judec„tori Ón cadrul acestei instan˛e, pentru a-∫i extinde influen˛a politic„ asupra Justi˛iei.
Guvernul N„stase a min˛it cu privire la nivelul de trai ∫i protec˛ia social„.
Œn cadrul Planului de m„suri prioritare Ón anul 2003 pentru integrare european„, Ómbun„t„˛irea nivelului de trai este declarat„ una dintre priorit„˛i ∫i sunt prev„zute o serie de m„suri Ón aceast„ direc˛ie. Œn ciuda promisiunilor, rom‚nii tr„iesc ast„zi mai prost dec‚t oric‚nd, sub limita decen˛ei, ∫i peste 70% dintre ei ∫i-au pierdut speran˛a c„ vor tr„i mai bine Ón ultimul an din mandatul actualei Puteri.
La ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere din 12 februarie 2003, premierul Adrian N„stase declara: îŒn acest moment avem de stabilit ca obiectiv p‚n„ Ón iulie 2003 recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile ∫i finalizarea ac˛iunii p‚n„ la jum„tatea anului 2004. Dac„ vor exista resurse suplimentare, ∫i subliniem acest lucru, **sau dac„ vom reu∫i s„ ob˛inem resursele suplimentare** , suntem deci∫i s„ devans„m acest termen“.
Ast„zi afl„m cu stupoare c„ Guvernul Ó∫i propune îreevaluarea pensiilor p‚n„ Ón 2007“.
Guvernul N„stase a min˛it cu privire la procesul de reform„ economic„ ∫i privatizare.
Unul dintre obiectivele asumate la preluarea mandatului era îDesf„∫urarea transparent„ ∫i eficient„ a procesului de privatizare“. Citatul este din Programul de guvernare, capitolul III, intitulat îRelansarea economiei na˛ionale“, punctul 3, punctul 12.
Bilan˛ul privatiz„rilor realizate de Cabinetul N„stase e unul negru, ultimul dintr-un ∫ir de inginerii financiare, afacerea îBechtel“ a determinat reac˛ia europarlamentarilor. Ace∫tia s-au ar„tat Óngrijora˛i Ón leg„tur„ cu acordarea contractului pentru construirea autostr„zii Bra∫ov—Bor∫ f„r„ licita˛ie public„, cu Ónc„lcarea _acquis_ -ului comunitar privind achizi˛iile publice ∫i a principiilor unei economii de pia˛„, a∫a cum s-a Ónt‚mplat ∫i Ón cazul altor privatiz„ri. Printre acestea enumer„m: S.N.T.T.R., ALRO, îNitramonia“ etc.
Riscul investi˛ional este major. Ultimii 3 ani au agravat o serie Óntreag„ de riscuri pentru Óntreprinz„torul rom‚n: riscuri de natur„ politic„, administrativ„, legislativ„, valutar„, comercial„ etc. Aceasta a determinat Comisia European„ s„ men˛ioneze, Ón Raportul de ˛ar„ elaborat Ón noiembrie 2003, faptul c„, cit„m: îRiscurile macroeconomice au crescut Ón ultimul timp. Guvernul P.S.D. nu a reu∫it s„ ob˛in„, pentru Rom‚nia, prin politicile sale economice, calificativul de economie de pia˛„ func˛ional„“. Prin acest mesaj, Uniunea European„ ∫i-a eviden˛iat Óngrijorarea cu privire la fragilitatea unei cre∫teri economice ob˛inute Ón condi˛iile unei economii Ón care concuren˛a pe pia˛„ liber„, arieratele sau problemele sistemului energetic nu ∫i-au g„sit solu˛ii prin politici publice, politici pe care ar trebui s„ le elaboreze administra˛ia P.S.D., iar Ón concluzie putem afirma c„, Ón baza tuturor acestor argumente ∫i a celor pe care evalu„rile sectoriale anexate le prezint„, actuala guvernare P.S.D. constituie o amenin˛are la adresa democratiz„rii, dezvolt„rii ∫i moderniz„rii ˛„rii, toate m„surile Óntreprinse fiind conjuncturale, pompieristice ∫i lipsite de sustenabilitate.
Perioada 2001—2003 a fost marcat„ de disfunc˛ionalit„˛i economice majore, de o amploare nemaiÓnt‚lnit„, Ón ultimii 4 ani, a corup˛iei ∫i a clientelismului, de o cre∫tere f„r„ precedent a deficitelor, datoriilor ∫i pierderilor Ón economie.
Perpetuarea domina˛iei partidului de guvern„m‚nt risc„ s„ transforme Rom‚nia Óntr-o pseudodemocra˛ie, Ón care lipsa de viziune strategic„ ∫i de voin˛„ politic„ pentru a consolida democra˛ia ∫i pentru a instaura capitalismul fac ca erorile de ast„zi s„ aib„ consecin˛ele cele mai imorale cu putin˛„, ∫i anume s„ iroseasc„ acumul„rile genera˛iilor trecute ∫i s„ greveze de datorii pe cele viitoare.
Guvernul N„stase a min˛it cu privire la adop˛iile interna˛ionale. Prin planul de ac˛iuni pe anul 2002 ∫i 2003 al Programului de guvernare al P.S.D., Puterea se angaja s„ îÓmbun„t„˛easc„ ∫i s„ armonizeze legisla˛ia Ón domeniu ∫i s„ reconsidere procedurile privind adop˛ia, ca m„sur„ de protec˛ie a copilului, Ón vederea promov„rii adop˛iei na˛ionale“. ™i acestea au fost doar vorbe Ón v‚nt, promisiuni f„r„ acoperire, iar Ón momentul de fa˛„ institu˛iile europene se consider„ îÓn∫elate Ón ceea ce prive∫te procesul prin care copiii erau declara˛i eligibili
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 pentru adop˛ii“. Moratoriul cu privire la adop˛iile interna˛ionale a fost Ónc„lcat de c„tre autorit„˛ile rom‚ne.
Guvernul a min˛it Ón leg„tur„ cu respectarea libert„˛ii de exprimare ∫i a independen˛ei presei.
Serviciile publice de radio ∫i televiziune au devenit oficine de propagand„ pentru Partidul Social Democrat. Œn timp ce partidului de guvern„m‚nt i se aloc„ spa˛ii zilnice ∫i apologetice, Opozi˛ia ∫i liderii acesteia sunt ignora˛i sistematic. Sunt Ónc„lcate flagrant dispozi˛iile Legii de organizare ∫i func˛ionare a Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune ∫i a S.R.R., precum ∫i a Legii audiovizualului, principiile pluralismului, echidistan˛ei, impar˛ialit„˛ii ∫i obiectivit„˛ii Ón reflectarea realit„˛ilor vie˛ii social-politice ∫i economice interne ∫i interna˛ionale, precum ∫i Ón informarea corect„ a cet„˛enilor asupra treburilor publice. îGuvernul N„stase ∫i P.S.D. continu„ presiunile de ordin economic, politic ∫i administrativ asupra radiodifuzorilor priva˛i ∫i asupra presei scrise, Ónc„lc‚nd grav libertatea de exprimare“. Ca urmare a acestor presiuni, ca ∫i a amenin˛„rilor ∫i molest„rilor fizice la care au fost ∫i sunt supu∫i numero∫i jurnali∫ti, Ón atitudinea acestora ∫i Ón politicile redac˛ionale, autocenzura este din ce Ón ce mai pregnant„.
Rom‚nia s-a dovedit cea mai neperformant„ dintre cele 12 ˛„ri care au semnat, Ón 1999, Parteneriatul de aderare, fiind, Ón toat„ istoria de 45 de ani a organiza˛iei, prima ˛ar„ amenin˛at„ cu suspendarea procedurilor de aderare. Astfel, Guvernul P.S.D. a reu∫it contraperforman˛a de a provoca repunerea Ón discu˛ie a singurului criteriu recunoscut drept Óndeplinit p‚n„ acum de Rom‚nia — criteriul politic. Raportorul Uniunii Europene pentru Rom‚nia a invocat, pentru aceasta, corup˛ia de nivel politic Ónalt, lipsa de voin˛„ politic„ pentru reformarea sistemului judiciar, precum ∫i nerespectarea acordurilor interna˛ionale, cu trimitere la cazul adop˛iilor interna˛ionale.
Pe l‚ng„ aceste probleme aduse pe masa Comisiei Uniunii Europene, sunt de notorietate problemele ap„rute Ón ultimii ani Ón ceea ce prive∫te libertatea de asociere, garantarea drepturilor fundamentale ale cet„˛eanului ∫i ale minorit„˛ilor, libertatea de expresie.
Timp de 3 ani, Opozi˛ia a semnalat la timp ∫i a criticat cu toat„ obiectivitatea toate aceste aspecte, Óns„ Puterea le-a minimalizat, Ón speran˛a c„ poate p„c„li la nesf‚r∫it cet„˛enii acestei ˛„ri.
Ast„zi, inevitabilul s-a produs. La Bruxelles s-a adoptat deja o mo˛iune de cenzur„ european„ la adresa Guvernului N„stase, s-a dat un vot de blam la adresa guvernan˛ilor de la Bucure∫ti.
Doamnelor ∫i domnilor,
Semnatarii acestei mo˛iuni nu sunt dispu∫i s„ gireze politic e∫ecul actualului Guvern cu privire la politica de integrare a Rom‚niei Ón politica european„ ∫i, Ón consecin˛„:
1) solicit„ demiterea mini∫trilor care au responsabilit„˛i pentru problemele semnalate Ón Raportul de ˛ar„ a Comisiei Europene ∫i Ón Raportul Comisiei de Politic„ Extern„ a Parlamentului European: Miron-Tudor Mitrea, Ioan Rus, Alexandru F„rca∫, Gabriel Oprea, Dan-Ioan Popescu. Ace∫ti mini∫tri nu trebuie s„ se mai reg„seasc„
Ón nici o structur„ guvernamental„ p‚n„ la sf‚r∫itul perioadei de tranzi˛ie Ón Rom‚nia;
2) prezentarea, de c„tre primul-ministru, Ón fa˛a Parlamentului, a unui raport cu privire la criticile formulate Ón Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene ∫i Ón Raportul Comisiei de Politic„ Extern„ a Parlamentului European;
3) prezentarea, de c„tre primul-ministru, Ón fa˛a Parlamentului, a m„surilor de reform„ care s„ duc„ la respectarea calendarului ini˛ial de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„. Angajamentele de reform„ prezentate de premierul Adrian N„stase Ón fa˛a oficialilor europeni de la Bruxelles trebuie s„ fie prezentate Parlamentului Rom‚niei, Ón calitate de unic„ autoritate legiuitoare a ˛„rii ∫i organ suprem reprezentativ al poporului rom‚n.
Domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor, v„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn condi˛iile Ón care integrarea european„ este interesul na˛ional esen˛ial ce trebuie sus˛inut de toate partidele, se Óncearc„ s„ se induc„ Ón r‚ndul cet„˛enilor o stare de neÓncredere Ón evolu˛ia Rom‚niei spre integrarea Ón U.E., de acreditare a ideii c„, Ón cei mai bine de 3 ani de la alegerile precedente, nu s-au f„cut progrese evidente, indiscutabile.
Mo˛iunea depus„ nu este fundamentat„ de fapte concrete, cum ar fi normal, ci pe afirma˛ii generale ∫i generalizatoare, care mizeaz„ pe crearea de confuzie la nivelul cet„˛enilor, astfel Ónc‚t, Ón noianul de acuza˛ii, acestora s„ le fie mai greu s„ discearn„ Óntre real ∫i imaginar, Óntre informarea corect„ ∫i retorica politicianist„. Ne Óntreb„m cum au curajul unii dintre membrii Alian˛ei P.N.L.—P.D. s„ cear„ demisia Guvernului ∫i a unora dintre membrii acestuia...
Ac˛iunile specifice de p‚n„ acum ale Guvernului N„stase au avut ca obiectiv fundamental crearea unui cadru institu˛ional, legislativ ∫i financiar favorabil dezvolt„rii I.M.M.-urilor, a ini˛iativei private, un cadru stimulativ pentru investi˛ie. Œn domeniul transporturilor a continuat programul de reabilitare a re˛elei de infrastructur„ ce face parte din re˛eaua transeuropean„ de transport, precum ∫i programul de reabilitare la standarde comunitare a drumurilor na˛ionale din Rom‚nia. Sistemul de licen˛e automate de import a fost eliminat de la Ónceputul anului 2004, Ón vederea unei mai bune circula˛ii a m„rfurilor Óntre Rom‚nia ∫i Uniunea European„.
De la 1 ianuarie 2003, s-a realizat deplina liberalizare a pie˛ei telecomunica˛iilor din Rom‚nia, iar legisla˛ia de implementare a fost adoptat„ ∫i aplicat„, Rom‚nia fiind prima dintre ˛„rile candidate care aplic„ noul _acquis_ Ón domeniul comunica˛iilor electronice. Armonizarea legisla˛iei na˛ionale cu _acquis_ -ul comunitar Ón domeniul protec˛iei mediului a fost realizat„, p‚n„ Ón prezent, Ón propor˛ie de 86%, iar Rom‚nia a elaborat deja planuri de implementare a legisla˛iei comunitare, ˛in‚nd cont de raportul costuri/beneficii economice ∫i sociale, precum ∫i din experien˛a statelor Ón curs de aderare.
Dac„ ne referim la armonizarea legisla˛iei cu _aquis_ -ul comunitar, nici nu putem s„ facem o compara˛ie cu perioada 1997—2000, c‚nd aceasta se realiza la modul general, f„r„ transpunerea nemijlocit„ a unor acte comunitare. Œn intervalul 2001—2003, sub autoritatea Ministerului Integr„rii Europene, au fost adoptate peste 1.590 de acte normative cu relevan˛„ comunitar„, din care 925 transpun directive comunitare. Œn perioada 2002—decembrie 2003, Ón baza planului de m„suri prioritare pentru integrare, au fost transpuse Ón practica
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 de zi cu zi peste 1.400 de m„suri. La aceasta se adaug„ 10.770 de m„suri care au fost implementate ca urmare a planului de la nivel local. Toate acestea dau m„sura progreselor realizate Ón ace∫ti ani, remarcate ca atare Ón rapoartele de ˛ar„ ale Comisiei Europene pe anii 2002—2003.
Iat„ de ce multitudinea de critici formulate Ón cuprinsul mo˛iunii este comb„tut„, pe planul preg„tirilor de aderare, de rezultatele ob˛inute pe parcursul guvern„rii P.S.D. Œn fond, aceste critici sunt acuza˛ii mincinoase la adresa actualului Guvern.
Negocierile de aderare ale Rom‚niei la Uniunea European„ s-au deschis oficial la 15 februarie 2002, Rom‚nia prezent‚nd pe parcursul respectivului an documente de pozi˛ie doar pentru 13 capitole de negociere, Ón timp ce celelalte state candidate au prezentat toate documentele de pozi˛ie ∫i au putut s„ Ónceap„ efectiv negocierile. Œn acest context, deoarece Ón anul 2000 nu s-a constituit baza preg„tirii negocierilor din punctul de vedere al unei abord„ri strategice coerente, Ón anul 2001 strategia de negociere a Guvernului N„stase s-a concentrat pe abordarea preponderent cantitativ„ a procesului de negociere, respectiv analizarea Óntregului _acquis_ comunitar ∫i pe orientarea preponderent intern„, respectiv desf„∫urarea preg„tirilor Ón cadrul delega˛iei na˛ionale ∫i consult„ri cu partenerii sociali, partide, comisii parlamentare de specialitate ∫i societate civil„.
Abia Ón anul 2001, datorit„ m„surilor Óntreprinse Ón vederea Ónt„ririi capacit„˛ii institu˛ionale, coordon„rii ∫i eficientiz„rii procesului de preg„tire a ader„rii, un num„r de 30 de documente de pozi˛ie au fost elaborate ∫i transmise oficial Consiliului European. Anii 2002—2003 au presupus eforturi substan˛iale pentru ca ast„zi s„ v„ putem raporta c„ Rom‚nia are deschise toate capitolele de negociere ∫i Ónchise provizoriu 22 dintre acestea.
Œn esen˛„, supus unei analize lucide, textul mo˛iunii probeaz„ demagogia ∫i neprofesionalismul autorilor acesteia, scopul fiind evident — ob˛inerea de capital politic prin mijloace ieftine. Actualul Guvern este con∫tient c„ sunt multe de f„cut. Astfel, Ón ciuda proiectului de raport al doamnei Nicholson, Parlamentul European, prin Rezolu˛ia sa din 11 martie, practic, se asociaz„ concluziilor Consiliului European din decembrie 2003 privind aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ Ón ianuarie 2007. Paragraful ce repro∫a Guvernului de la Bucure∫ti c„ induce Ón eroare institu˛iile europene nu a fost acceptat de plenul Parlamentului, fiind eliminat din raport. Œntre amendamentul ini˛ial de suspendare a negocierilor cu Rom‚nia ∫i sugestia de reorientare a strategiei de aderare Ón cadrul fixat Ón decembrie 2003 exist„ o diferen˛„ uria∫„.
Œn contextul prezent„rii reale a situa˛iei, remarc„m modul Ón care s-au implicat pentru amendarea raportului Nicholson ∫i unii reprezentan˛i ai partidelor parlamentare ∫i neparlamentare, ∫i ne referim, Ón primul r‚nd, la U.D.M.R., la unii membri P.N.L., c‚t ∫i la unii membri P.N.fi.C.D. Nu este cazul nici s„ minimaliz„m semnalul dat de Parlamentul European, dar nici s„-l dramatiz„m Ón scopuri propagandistice.
Œn momentul Ón care noi trebuie s„ ne concentr„m toate energiile pentru a duce la bun sf‚r∫it angajamentele asumate, iar eforturile noastre sunt, Ón bun„ m„sur„, recunoscute, ne Óntreb„m cui serve∫te aceast„ mo˛iune. Evident, numai unor scopuri politicianiste, fundamentate integral pe minciun„.
Problemele legate de integrarea european„ ar trebui tratate cu mult„ decen˛„, Ón mod constructiv, ∫i Ón nici un caz nu trebuie s„ reprezinte un pretext pentru propaganda electoral„. Ne a∫teptam acum, Ón raport de obiectivul na˛ional de integrare, ca Opozi˛ia, dac„ nu era dispus„ s„ contribuie la realizarea acestui deziderat, cel pu˛in s„ nu apeleze la o nou„ mo˛iune, care abund„ Ón acuza˛ii ∫i fraze mincinoase. Este clar c„ autorii mo˛iunii fac un simplu joc de imagine.
Dac„ toate grupurile parlamentare ar ac˛iona pe tema integr„rii Ón spiritul consensului de la Snagov, a∫a cum, de altfel, s-au angajat prin semn„tura pre∫edin˛ilor de partid, criteriile de aderare ar fi mai u∫or de Óndeplinit.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Este cel pu˛in ciudat s„ se sus˛in„ c„ Ón Rom‚nia nu sunt respectate principiile statului de drept, c„ îParlamentul a devenit institu˛ie decorativ„ lipsit„ de voca˛ie legislativ„, aflat„ Ón totala subordonare fa˛„ de Guvern“. S„ reamintim aici prevederile Constitu˛iei, modificat„ prin consensul tuturor for˛elor politice ∫i adoptat„ prin referendum na˛ional, care au efecte benefice asupra organiz„rii vie˛ii noastre social-politice? Este cazul s„ reamintim c„, dup„ 1997, guvernele din care au f„cut parte reprezentan˛ii P.N.L. ∫i P.D. au adoptat peste 670 de ordonan˛e de urgen˛„? Actualul Guvern este cel care a instituit, Ónc„ Ónainte de modificarea Constitu˛iei, Ón ianuarie 2003, o procedur„ special„ de examinare atent„ a oportunit„˛ii, reduc‚nd num„rul acestor ordonan˛e la 127 Ón 2003. Trebuie s„ subliniem c„, de la Ónceputul anului 2004 ∫i p‚n„ Ón prezent, Guvernul a adoptat numai 4 ordonan˛e de urgen˛„.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Reforma sistemului judiciar Ón anii 2001—2003 a vizat transpunerea _acquis_ -ului comunitar Ón legisla˛ia rom‚n„ ∫i armonizarea cadrului legal cu cel al statelor membre ale Uniunii Europene. Strategia de reform„ aprobat„ prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1.052/2003 cuprinde obiectivele necesare moderniz„rii sistemului judiciar, detaliate Óntr-un plan de ac˛iune ce include m„suri concrete de realizare pentru care au fost prev„zute termene ∫i resurse financiare.
Œn prezent, obiective ale strategiei sunt deja realizate. Este cazul celor privind _acquis_ -ul comunitar, iar altele sunt Ón curs de derulare: adoptarea ∫i aplicarea legisla˛iei pentru consolidarea independen˛ei sistemului judiciar, Statutul magistra˛ilor, Consiliul Superior al Magistraturii, crearea condi˛iilor necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii instan˛elor, investi˛ii ∫i repara˛ii capitale, dot„ri, informatizarea justi˛iei, crearea instan˛elor specializate, cre∫terea num„rului ∫i preg„tirea magistra˛ilor ∫i a personalului auxiliar.
Elaborarea proiectelor de buget pentru instan˛e ∫i parchete de c„tre cur˛ile de apel ∫i parchetele de pe
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 l‚ng„ cur˛ile de apel, precum ∫i avizarea acestora de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii reprezint„ o m„sur„ destinat„ s„ asigure principiul autonomiei financiare a instan˛elor ∫i parchetelor ∫i participarea membrilor corpului magistra˛ilor la decizii. Astfel, elaborarea ∫i gestionarea bugetului instan˛elor judec„tore∫ti de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii, prin preluarea acestora de la Ministerul Justi˛iei, formeaz„ obiectul unor amendamente la proiectul Legii de organizare judec„toreasc„. De asemenea, propunerea de trecere a Institutului Na˛ional al Magistraturii Ón subordinea Consiliului Superior al Magistraturii.
Referitor la criticile aduse Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 58/2003 pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„, preciz„m, cu responsabilitate, urm„toarele: la baza adopt„rii ordonan˛ei au stat dou„ concepte esen˛iale, ∫i anume asigurarea stabilit„˛ii raporturilor juridice civile prin eliminarea recursului Ón anulare ∫i unificarea practicii judiciare. Criticat„ ca fiind de natur„ s„ afecteze principiul autorit„˛ii lucrului judecat ∫i al stabilit„˛ii raporturilor juridice, reglementarea recursului Ón anulare prezenta inconvenientul c„ putea declan∫a din nou procedura jurisdic˛ional„, prelungea starea de incertitudine din via˛a juridic„, cu prejudicii morale ∫i materiale aduse celor interesa˛i. Œn vederea unific„rii practicii judiciare, ˛in‚nd seama de diversitatea solu˛iilor pronun˛ate de cur˛ile de apel Ón recurs, prin aceea∫i ordonan˛„ s-au adus modific„ri Codului de procedur„ civil„.
Av‚nd Ón vedere propunerile f„cute Ón legea de aprobare a acestei ordonan˛e, la Senat au fost aduse o serie de modific„ri ce vor permite, Ón cazuri anume prev„zute de lege, ca recursurile s„ poat„ fi solu˛ionate de cur˛ile de apel sau chiar de c„tre tribunale. Avem Ón vedere propunerile Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, propuneri ce sunt baza amendamentelor supuse dezbaterii Comisiei juridice a Camerei Deputa˛ilor.
Dup„ cum se poate observa, mo˛iunea P.N.L.—P.D. este superflu„ pe aspectele de mai sus, ce fac deja obiectul procedurilor parlamentare.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Textul mo˛iunii reia o serie de texte ale Opozi˛iei relative la combaterea corup˛iei, care, prin repetare, devin adev„rate obsesii pentru respectivii parlamentari. Dincolo de ceea ce poate fi considerat uneori o lupt„ politic„, este clar c„ exist„ o problem„ Ón societatea rom‚neasc„. F„r„ fals„ modestie, trebuie s„ subliniez c„ Guvernul P.S.D. a fost singurul care a atacat frontal corup˛ia.
Noi am creat un cadru legislativ ∫i institu˛ional func˛ional ∫i eficient, iar rezultatele sunt incomparabile cu cele din perioada guvern„rii C.D.R., P.N.L.—P.D., c‚nd s-a vorbit mult, dar, practic, nu s-a f„cut nimic. P.N.L. ∫i P.D., ai c„ror reprezentan˛i au f„cut parte din fosta putere, nu ∫i-au asumat r„spunderea pentru faptele ilegale ale unora dintre propriii membri, indiferent dac„ este vorba de explozia adop˛iilor interna˛ionale sau de privatiz„ri frauduloase.
Œn prezent, P.N.L.—P.D. se manifest„ ca ∫i c‚nd ar afla acum de corup˛ie ∫i nu ar avea nici o responsabilitate Ón leg„tur„ cu acest fenomen, apel‚nd la
minciuni pentru a sus˛ine demersul demagogic ∫i politicianist. De∫i ac˛iunile noastre anticorup˛ie sunt cunoscute, ne vom referi Ón continuare la cele mai importante. Œnc„ din 2001, printr-o abordare unitar„ ∫i coerent„, Guvernul a elaborat, Ón larg„ consultare cu partidele, O.N.G.-urile ∫i mass-media, Programul na˛ional de combatere a corup˛iei. Un rol important Ón aceast„ lupt„ l-a avut Ónfiin˛area Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie care, p‚n„ Ón prezent, ∫i-a dovedit utilitatea, prin instrumentarea unor fapte ∫i acte relevante de corup˛ie.
Decizia noastr„ ferm„ de a ac˛iona pentru combaterea corup˛iei Ón societatea rom‚neasc„ a fost demonstrat„ ∫i de angajarea r„spunderii Ón Parlament asupra Legii privind unele m„suri de asigurare a transparen˛ei ∫i prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei. Œn realizarea obiectivelor strategiei anticorup˛ie, armonizarea cadrului normativ intern cu _acquis_ -ul comunitar, cu instrumentele juridice ∫i semnalele interna˛ionale au constituit un obiectiv important. Obiectivul a fost realizat prin asimilarea normelor comunitare, ratificarea ∫i semnarea tuturor conven˛iilor europene ∫i interna˛ionale Ón materie de combatere a corup˛iei.
Prevenirea corup˛iei la nivel politic ∫i-a g„sit expresie juridic„ Ón reglementarea, pentru prima oar„ Ón Rom‚nia, a conflictului de interese ∫i instituirea unor noi restric˛ii ∫i incompatibilit„˛i Ón exercitarea func˛iilor ∫i demnit„˛ilor publice, inclusiv a celei de parlamentar. Declara˛iile de avere, caracterul public al acestora, extinderea obliga˛iei ∫i asupra membrilor de familie, precum ∫i mecanismul de control al celor declarate cu declararea cadourilor contribuie la reducerea ocaziilor de comitere a factorilor de corup˛ie. Acela∫i obiectiv a fost realizat ∫i prin limitarea beneficiului imunit„˛ii parlamentare, exprimarea opiniilor politice ∫i a votului.
Un important instrument juridic preventiv Ól reprezint„ Legea privind finan˛area partidelor ∫i a campaniilor electorale, adoptat„ Ón 2003. Etapa adopt„rii cadrului legislativ anticorup˛ie a fost urmat„ de m„suri pentru asigurarea aplic„rii ∫i respect„rii prevederilor legii. Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie a avut, Ónc„ din primele luni de func˛ionare, rezultate. Se constat„ c„, p‚n„ Ón 2000, printre condamna˛ii pentru infrac˛iuni de corup˛ie se aflau preponderent persoane cu atribu˛ii de paz„ ∫i supraveghere, ∫i doar c‚teva cu func˛ii de conducere. Statistica judiciar„ privind hot„r‚rile judec„tore∫ti pronun˛ate Ón materia infrac˛iunilor de corup˛ie r„mase definitive Ón anii 2001—2002, majoritatea, 80% din condamn„ri din 2002, privesc fapte comise Ón 2000, conduce f„r„ echivoc la concluzia c„ activitatea de combatere a corup˛iei a fost direc˛ionat„ Ón perioada 1998—2000 c„tre realizarea unor indicatori cantitativi.
Œn anul 2003, tabloul combaterii corup˛iei se modific„ fundamental. Din cei 719 inculpa˛i trimi∫i Ón judecat„, 352 aveau func˛ii de conducere ∫i de control. De la corup˛ia m„runt„, cu autori pa∫nici, conductori de tren, muncitori, pensionari s-a trecut Ón perioada 2002—2003 la cercetarea ∫i condamnarea unor magistra˛i, militari, poli˛i∫ti, primari, Ónal˛i func˛ionari publici, directori, func˛ionari vamali, realiz‚ndu-se abordarea corup˛iei medii ∫i mari. Aceste date confirm„ eficien˛a m„surilor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 legislative adoptate dup„ 2002, prin care un parchet specializat a fost creat pentru a efectua urm„rirea penal„ Ón cauzele de mare corup˛ie.
Referitor la afirma˛iile tenden˛ioase din mo˛iune, legat de modul de utilizare a unor fonduri bugetare, respectiv folosirea disponibilit„˛ilor Fondului na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate pentru acoperirea unor deficite temporare din sectorul asigur„rilor sociale, preciz„m cu responsabilitate urm„toarele. Fondul na˛ional unic de asigur„ri sociale de s„n„tate este un fond public, prin faptul c„ veniturile acestuia provin din contribu˛iile obligatorii pl„tite de contribuabili, conform legisla˛iei Ón vigoare. Fondurile publice se gestioneaz„ prin Trezoreria Statului, care Óndepline∫te rolul de banc„ a statului cu grad de risc zero, considerent pentru care legiuitorul a instituit, prin Ordonan˛a nr. 150 din 2002, derularea bugetului Fondului na˛ional unic de asigur„ri de s„n„tate prin trezorerie, pentru a fi pus la ad„post de orice convulsie bancar„. Fluxurile b„ne∫ti se realizeaz„ numai sub semn„tura persoanelor autorizate de c„tre Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, func˛ionarii trezoreriei nu au nici un drept, nici putere Ón dirijarea sumelor Ón alt„ direc˛ie dec‚t cea indicat„ de cas„. Plafonul de cheltuieli anuale, respectiv nivelul maxim se aprob„ prin lege, iar eventualele disponibilit„˛i r„mase la sf‚r∫itul anului se reg„sesc Ón contul Casei Na˛ionale ∫i se pot utiliza prin sistemul de reportare Ón anul urm„tor, Ón cadrul programului aprobat de Parlament.
Œn leg„tur„ cu afirma˛iile mincinoase referitoare la Agen˛ia Na˛ional„ pentru Locuin˛e ∫i Compania Na˛ional„ de Investi˛ii, demonstr„m caracterul ireal al acestor afirma˛ii prin urm„toarele preciz„ri: pentru realizarea obiectivelor prev„zute Ón Legea nr. 152/1998, Agen˛ia Na˛ional„ pentru Locuin˛e scoate la licita˛ie realizarea obiectivelor de investi˛ii, acestea se adjudec„ prin licita˛ie organizat„ conform Ordonan˛ei nr. 60/2001. La fel, conform art. 9 din Ordonan˛a nr. 25/2001 privind Ónfiin˛area Companiei Na˛ionale de Investi˛ii, aceasta deruleaz„ sumele alocate de la bugetul de stat, prin Ministerul Transportului, pentru realizarea programului îS„li de sport“ ∫i a altor programe de construc˛ii. Œn vederea realiz„rii obiectivelor de investi˛ii, Compania Na˛ional„ de Investi˛ii – S.A. organizeaz„ licita˛ii publice, Ón conformitate cu Ordonan˛a nr. 60 privind achizi˛iile publice prin licita˛ie electronic„.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Afirma˛ia conform c„reia îrom‚nii tr„iesc mai prost ca oric‚nd“ este de asemenea mincinoas„, fiind contrazis„ de cifrele ce reflect„ evolu˛ia ratei s„r„ciei ∫i a veniturilor reale ale popula˛iei. Studiul realizat de Societatea Academic„ Rom‚n„ arat„ c„, Ón perioada 1996—2000, rata s„r„ciei s-a dublat. Conform primului Raport de ˛ar„ asupra obiectivelor de dezvoltare ale mileniului, elaborat Ón colaborare cu sistemul O.N.U. Ón Rom‚nia, raportat la totalul popula˛iei, fenomenul s„r„ciei Ónregistreaz„ Ón ultimii 3 ani reduceri semnificative. Astfel, dac„ Ón perioada 1996—2000, la nivel na˛ional, pe total popula˛ie, s„r„cia cre∫te de la 20,1 la 35,9%, iar s„r„cia sever„ cre∫te de la 6,3 la 13,8%, Ón perioada 2001—2003 ace∫ti indicatori Ónregistreaz„ reduceri constante, s„r„cia scade
de la 30,6%, Ón 2001, pentru ca Ón 2003 s„ ajung„ la nivelul de 25,1% din totalul popula˛iei, iar s„r„cia sever„ scade de la 11,4%, Ón 2001, la 8,6% Ón 2003. Este important s„ men˛ion„m c„ tendin˛ele descresc„toare ale s„r„ciei Ón ultimii 3 ani se manifest„ at‚t Ón mediul urban, c‚t ∫i Ón cel rural.
Ca urmare a politicii de cre∫tere Ón termeni reali a salariului minim brut pe ˛ar„, garantat Ón plat„, prev„zut„ de Programul de guvernare 2000—2004, s-a realizat o sporire de la 1 milion de lei, Ón decembrie 2000, la 2 milioane ∫i jum„tate de lei, Ón anul 2003, de 2,5 ori fa˛„ de o cre∫tere a pre˛urilor de 1,75 de ori Ón aceea∫i perioad„. Prin stabilirea nivelului salariului de baz„ minim brut pe ˛ar„ garantat Ón plat„, Óncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2004, la 2.800.000 lei, acesta a crescut cu 12% fa˛„ de anul anterior, dep„∫ind cre∫terea prognozat„ a pre˛urilor de consum de 9% Ón decembrie 2004. C‚∫tigul salarial mediu net pe economie la sf‚r∫itul lui 2003 era de asemenea mai mult dec‚t dublul celui Ónregistrat Ón aceea∫i perioad„ a anului 2000. Pensia de asigur„ri sociale de stat a crescut de la 849.000 lei la 1.800.000 lei Ón 2003, deci, de peste 2,2 ori. Pensia pentru limita de v‚rst„ ∫i stagiul complet a crescut de la 1.100.000 lei la 2 milioane ∫i jum„tate de lei Ón anul 2003, respectiv de 2,3 ori. Ca urmare a m„surilor de dublare a acestei categorii de pensii, pensia medie a agricultorilor a fost Ón luna ianuarie a acestui an de 691.000 lei, fa˛„ de 188.000 lei Ón anul 2000.
Politica de sus˛inere a veniturilor s-a Óndreptat ∫i spre categoriile defavorizate care nu pot prin eforturi proprii s„-∫i asigure un nivel de trai decent. Conform aceluia∫i studiu al Societ„˛ii Academice Rom‚ne, Ón timp ce Ón anul 2000 num„rul de familii beneficiare de ajutor social a sc„zut vertiginos de la 659.000, 12% din popula˛ie, Ón anul 1994, la numai 50.000, 0,5% din popula˛ie, Ón 1998; Ón anul 2000, majoritatea prim„riilor Óncetaser„, practic, s„ distribuie aceste ajutoare prin aplicarea Legii venitului minim garantat; Ón anul 2003 au beneficiat de ajutor social un num„r de 3.391.000 de familii ∫i persoane singure, pentru care s-a pl„tit suma total„ de 3.497 miliarde lei, reprezent‚nd 0,2% din p.i.b. estimat pe anul 2003, fa˛„ de 0,005% Ón 1997. Ajutorul social mediu acordat a fost de peste un milion de lei.
Pentru asigurarea unei protec˛ii sociale focalizate a categoriilor celor mai defavorizate de popula˛ie Ón sezonul rece, mai ales datorit„ cre∫terii de pre˛ Ónregistrate la gazele naturale, au fost adoptate m„suri de sprijin Ón perioada noiembrie 2003—februarie 2004, a beneficiat de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei un num„r mediu lunar de 1.350.000 de familii ∫i persoane singure. De asemenea, Ón anul 2003 au fost acordate ∫i alte ajutoare b„ne∫ti.
Ca m„sur„ de protec˛ie a familiilor cu copii, cuantumul aloca˛iei de stat a fost majorat, un num„r mediu lunar de 1.624.000 de copii beneficiind de actuala presta˛ie de 210.000 lei pe copil ∫i pe lun„.
Œn acest an a fost introdus un nou sistem de presta˛ii familiale, aloca˛ia familial„ complementar„ ∫i aloca˛ia de sus˛inere pentru familia monoparental„, de care beneficiaz„ 105.500 familii monoparentale.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 Relativ la politica Ón domeniul pensiilor Ón perioada 2002—2004, Guvernul P.S.D. a aplicat, Ón conformitate cu prevederile Programului s„u de guvernare, un ansamblu de m„suri de eliminare a discrepan˛elor ap„rute dup„ 1990 Óntre pensii stabilite Ón perioade diferite.
M„surile vizeaz„ aducerea la acela∫i nivel a pensiilor medii ale persoanelor c„rora le-au fost stabilite drepturi pe baza unei legi anterioare actualei legisla˛ii de pensii.
Aplicarea procedurii de recorelare a pensiilor va fi finalizat„ Ón cursul lunii iulie 2004 ∫i va avea ca rezultat cre∫terea cu 25% pentru pensionarii care au fost Ónscri∫i Ón anul 1997 ∫i 36% pentru cei ie∫i˛i la pensie Ónainte de anul respectiv.
Toate aceste ac˛iuni denot„ interesul deosebit pe care actualul Guvern Ól manifest„ pentru Ómbun„t„˛irea continu„ a nivelului de trai al tuturor celor 6,3 milioane de pensionari.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn domeniul adop˛iei interna˛ionale, procedura aplicat„ Ón perioada 2001—2003 a fost de fapt una de tranzi˛ie, impus„ de situa˛ia pe care am mo∫tenit-o de la guvern„rile de dreapta.
Œn domeniul protec˛iei copilului Ón dificultate, Óntre 1990 ∫i 1997 s-a ac˛ionat Ón principal pe institu˛ionalizare ∫i izolare. Œn 1997, Guvernul de atunci al Rom‚niei a adoptat Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 26, care a deschis calea descentraliz„rii serviciilor de stat de protec˛ie a copilului Ón dificultate. Procesul administrativ propriu-zis Óns„ a fost deosebit de greoi, neasigur‚ndu-se resursele necesare. Ca urmare, Ón 1999 a devenit acut„ criza institu˛iilor de protec˛ie a copilului, confirmat„ de raportul Grupului independent pentru analiza sistemului adop˛iilor interna˛ionale. Cum sistemul luase amploare, atunci se c„utau c„i pentru cre∫terea productivit„˛ii, unele agen˛ii luau Ón Óngrijire copii din institu˛ii sau abandona˛i, organiz‚nd adev„rate acvarii pentru adop˛ii. Altele nu se mai oboseau s„ ob˛in„ toate actele necesare, ci pur ∫i simplu le copiau pe cele existente. Pentru toate aceste comportamente exist„ cazuistic„ ∫i probe certe, confirmate Ón raportul Grupului independent pentru analiza sistemului adop˛iilor interna˛ionale. Nu este de mirare c„ printr-un asemenea procedeu, Ón perioada 1997—2000, Comitetul Rom‚n pentru Adop˛ii a transmis c„tre instan˛a de judecat„ un num„r de aproape 10.000 de cereri de adop˛ie interna˛ional„, cu un v‚rf inimaginabil, respectiv circa 3.500 de adop˛ii interna˛ionale Ón anul 2000. Œn acest context, un aspect de o gravitate extrem„ Ól constituie dispari˛ia a peste 400 de dosare de adop˛ii interna˛ionale, Ón perioada guvern„rilor de dreapta din anii 1997—2000. Comunitatea interna˛ional„ a formulat Ón diferite ocazii, mai mult sau mai pu˛in unitar, numeroase critici la adresa sistemului de adop˛ie interna˛ional„ existent la sf‚r∫itul anilor 1990.
Aceste critici au vizat caracterul neclar al prevederilor legale ∫i netransparen˛a etapelor procedurale, inclusiv din punct de vedere financiar, demonstr‚nd corup˛ia din sistem. Aspectele negative, unele deosebit de grave, pe care le-am relevat succint, demonstreaz„ cu claritate, pe de o parte, incoeren˛a cadrului legislativ ∫i neadaptarea lui la standardele europene Ón perioada 1997—2000; pe
de alt„ parte, s-a manifestat o condamnabil„ indiferen˛„ fa˛„ de problemele sociale, Ón general, cu deosebire fa˛„ de protec˛ia copilului. Mai mult, pentru aceea∫i perioad„, organele abilitate ale statului au instrumentat 64 de dosare ∫i lucr„ri penale privind infrac˛iuni Ón domeniul adop˛iilor interna˛ionale.
Aspectele negative din perioada 1997—2000 au fost men˛ionate Ón Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene pentru anul 2000, Ón care peste o treime din con˛inut reprezint„ o critic„ sever„ asupra situa˛iei copiilor institu˛ionaliza˛i din Rom‚nia. S„ mai amintim ∫i c„ Ón anul 2000 proiectul de raport al baronesei Nicholson pentru Parlamentul European propunea, pe acest temei, Ónghe˛area negocierilor de aderare a Rom‚niei.
Œn fa˛a unei asemenea situa˛ii, Guvernul nostru a ac˛ionat cu fermitate Ónc„ din primele zile dup„ preluarea administr„rii ˛„rii pentru Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ ale copiilor institu˛ionaliza˛i ∫i pentru stoparea adop˛iilor interna˛ionale.
Ordinea institu˛ional„ promovat„ de Guvernul nostru ∫i Óncurajarea efortului na˛ional de implicare responsabil„ Ón reglementarea adop˛iilor au impus luarea unor decizii administrative restrictive. Nu a mai fost emis„ nici o reparti˛ie de c„tre autoritatea central„ abilitat„. Œn martie 2001, Comitetul Rom‚n pentru Adop˛ii a luat decizia de a abroga sistemul de puncte, Óndelung criticat, Ón baza c„ruia se eliberau reparti˛iile pentru adop˛ii. Prin Hot„r‚rea din 21 iunie 2001, acela∫i comitet a decis suspendarea pentru o perioad„ de un an a primirii cererilor de adop˛ii a persoanelor sau a familiilor de cet„˛eni str„ini. Aceast„ decizie, din p„cate, a fost anulat„ Ón justi˛ie, ca urmare a ac˛iunii deschise de c„tre una din organiza˛iile private care intermediau adop˛iile interna˛ionale.
Constat‚ndu-se efectul limitat al deciziilor administrative, Guvernul Rom‚niei a instituit un moratoriu prin Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 121 din 2001. Œn aceste condi˛ii, ordonan˛a citat„ prevede: Ón situa˛ii excep˛ionale, impuse de interesul superior al copilului, la propunerea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Copilului ∫i Adop˛ie, avizat„ de Secretariatul General al Guvernului, Executivul poate aproba transmiterea unor cereri de Óncuviin˛are a adop˛iei interna˛ionale c„tre instan˛ele judec„tore∫ti. S-au respectat astfel Óntocmai recomand„rile raportului Grupului independent de analiz„ a sistemului de adop˛ii interna˛ionale, raport Ónsu∫it de doamna Nicholson, raportor pentru Rom‚nia.
Consider„m important de subliniat c„ nu se poate vorbi despre o Ónc„lcare a moratoriului ∫i, implicit, a obliga˛iilor asumate de Rom‚nia. Oricine dore∫te s„ analizeze obiectiv Óntregul cadru Ón care aceste adop˛ii au avut loc va constata respectarea legii Ón toate procedurile ∫i etapele de Óncuviin˛are a lor.
Pentru a nu mai exista interpret„ri diferite ale cadrului Ón care s-a instituit moratoriul, Ón ∫edin˛a de Guvern din 5 februarie a.c. a fost aprobat„ Ordonan˛a nr. 1/2004, prin care se suspend„ toate adop˛iile interna˛ionale, p‚n„ la intrarea Ón vigoare a noii legisla˛ii. Pe acela∫i plan, Guvernul a Ónaintat Parlamentului un pachet legislativ care va reprezenta baza unui sistem modern, european, de protec˛ie a drepturilor tuturor copiilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 Referitor la afirma˛ia c„ Uniunea European„ ∫i-a manifestat Óngrijorarea cu privire la fragilitatea cre∫terii economice, trebuie s„ ar„t„m c„ economia Rom‚niei are Ón prezent o dezvoltare sustenabil„, demonstrat„ cu argumente serioase: cre∫terea continu„ ∫i la un nivel ridicat al p.i.b., +5,7% Ón 2001, +4,9% Ón 2003; din punct de vedere al utiliz„rii produsului intern brut sunt de remarcat pentru anul 2003, pe l‚ng„ majorarea semnificativ„ a investi˛iilor, +9,2%, cre∫terea moderat„ a consumului popula˛iei, +7,1%, ∫i o cre∫tere redus„ a consumului public, +4,6%.
Œn ceea ce prive∫te structura p.i.b. pe categorii de resurse Ón 2003, aceasta a fost: industrie 28,4%, agricultur„ 11,7%, servicii 44,6%, construc˛ii 5,7%.
Apoi, reducerea permanent„ a riscului de ˛ar„ Ón ultimii ani: agen˛iile interna˛ionale de rating au redus riscul de ˛ar„ pentru Rom‚nia, ceea ce a permis accesul pe pie˛ele externe de capital Ón condi˛ii favorabile de dob‚nd„.
Œmbun„t„˛irea gestion„rii ∫i utiliz„rii resurselor interne ∫i cre∫terea pronun˛at„ a investi˛iilor ilustreaz„ atingerea ∫i men˛inerea stabilit„˛ii macroeconomice.
Men˛inerea deficitului bugetar al Rom‚niei la un nivel consolidat care s-a situat la 3,2% Ón 2001 ∫i 2,4% Ón 2003, nivelul de 3% fiind luat Ón considerare ∫i pentru anul 2004.
Descre∫terea permanent„ ∫i rapid„ a infla˛iei Ón perioada 2001—2003, de la 34,5% Ón 2001 la 14,1% Ón 2003, ∫i se prevede pentru anul 2004 ca infla˛ia s„ fie notat„ cu o singur„ cifr„, circa 9%.
Alte aspecte care subliniaz„ dezvoltarea s„n„toas„ a economiei rom‚ne∫ti sunt legate de cre∫terea productivit„˛ii muncii, care a ajuns cu 12,1% mai mare Ón 2003 fa˛„ de 2002, reluarea ∫i cre∫terea activit„˛ii investi˛ionale, reducerea ∫omajului de la 8,2% Ón 2001 la 7,2% pe anul 2003, stabilitate politic„ ∫i social„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti, care asigur„ un grad sporit de Óncredere ∫i de oportunit„˛i de investi˛ii.
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
La afirma˛ia c„ problemele sectorului energetic nu ∫i-au g„sit solu˛ii prin politici publice, facem urm„toarele preciz„ri: Ón perioada 1997—1999 singura ac˛iune de amploare viz‚nd restructurarea sistemului a constat Ón transformarea Regiei Autonome RENEL Ón trei componente — abia Ón anul urm„tor a avut loc reorganizarea CONEL — ∫i de∫i scopul acestei ac˛iuni era crearea unei pie˛e a energiei electrice pe baze concuren˛iale obiectivul nu a fost atins. Œn perioada 2001—2003, Ón schimb, s-au produs cele mai mari transform„ri Ón sectorul energetic, Ón urma lu„rii unor decizii majore legate de restructurarea fiec„rui agent economic Ón parte.
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œn materie de privatizare, esen˛a politicii Guvernului N„stase se materializeaz„ Ón obiectivul imediat al privatiz„rii, transferul controlului ∫i managementului Óntreprinderilor de stat c„tre sectorul privat, obiectivul final reprezent‚nd v‚nzarea pachetului de ac˛iuni din portofoliul A.P.A.P.S. c„tre proprietarii priva˛i. Astfel, prin cre∫terea rapid„ a sectorului privat, ceea ce constituie ac˛iunea vital„ pentru crearea de noi locuri de munc„, pentru
eficien˛„ economic„ ∫i pentru cre∫terea veniturilor, nu s-a urm„rit maximizarea veniturilor rezultate din privatizare, de∫i, potrivit art. 9 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 88/1997, se prevedea: îVeniturile Óncasate de institu˛iile publice implicate se vars„ la bugetul de stat sau, dup„ caz, la bugetele locale dup„ deducerea cheltuielilor prev„zute Ón bugetele acestor institu˛ii.“
La data de 24 octombrie 2003 Guvernul Rom‚niei a aprobat Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 11, prin care, la art. 1, se arat„: îVeniturile Óncasate de c„tre toate institu˛iile implicate Ón procesul de privatizare din v‚nzarea ac˛iunilor ∫i din dividende, r„mase dup„ deducerea cheltuielilor prev„zute Ón bugetele acestor institu˛ii, se utilizeaz„ pe destina˛iile prev„zute prin hot„r‚re a Guvernului, privatizarea nefiind un scop Ón sine, aceasta const‚nd Ón cre∫terea productivit„˛ii Óntreprinderilor ∫i promovarea unei utiliz„ri eficiente a resurselor.“
Practic, economia a fost deschis„ c„tre investitori prin crearea unor facilit„˛i cu consecin˛e directe asupra bugetului statului. Consider„m Óns„ c„ gestionarea veniturilor ob˛inute din privatizare impune ∫i un efort financiar semnificativ, neput‚nd fi vorba Óns„ de un alt mod al Guvernului N„stase de a folosi fondurile bugetare provenite din privatizare.
Œn ceea ce prive∫te marile privatiz„ri men˛ionate Ón prezenta mo˛iune, dorim s„ eviden˛iem faptul c„ desf„∫urarea, transparen˛a ∫i eficien˛a procesului de privatizare au fost respectate Óntocmai ∫i au fost ∫i sunt Ón concordan˛„ cu acordurile Óncheiate de Rom‚nia cu Fondul Monetar Interna˛ional, cu Uniunea European„ ∫i cu Banca Interna˛ional„. Œn cazul men˛ionat, respectiv privatiz„rile S.N.T.T.R., îNitramonia“ ∫i ALRO, facem precizarea c„ aceast„ procedur„ s-a realizat Óntr-un mod absolut legal ∫i transparent, anun˛urile de v‚nzare fiind publicate at‚t Ón presa na˛ional„, c‚t ∫i Ón presa interna˛ional„, metoda adoptat„ de A.P.A.P.S. pentru privatizarea societ„˛ilor mari fiind reprezentat„ de v‚nzarea ac˛iunilor prin negociere, pe baz„ de oferte tehnice.
Œn cazul celor trei societ„˛i men˛ionate, privatizarea acestora s-a realizat Ón condi˛iile Ón care datoriile comerciale ∫i bugetare ale societ„˛ilor se cifrau la peste 5.300 de miliarde lei. Valoarea tranzac˛iilor Óncheiate cu investitorii pentru cele 3 societ„˛i se ridic„ la 107,793.000 milioane de dolari, respectiv 118 milioane de euro, Ón timp ce valoarea datoriilor bugetare ∫i comerciale acumulate de acestea p‚n„ la momentul privatiz„rii se ridic„ la valoarea de 4.500 de miliarde de lei, ceea ce Ón momentul actual Ónseamn„ 114 milioane de euro.
Am vrea, Ón final, s„ accentu„m faptul c„ privatizarea ne antreneaz„ pe to˛i, de aceea trebuie s„ c‚nt„rim mai atent ce se petrece Ón acest segment al vie˛ii economicosociale, ceea ce devine un criteriu al performan˛ei.
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Av‚nd Ón vedere argumentele prezentate de Guvern ca r„spuns la mo˛iunea depus„ de cei 98 de deputa˛i ai P.N.L. ∫i 28 de deputa˛i P.D., consider„m c„ am demonstrat pe larg caracterul nefondat, nereal, tenden˛ios al con˛inutului acestei mo˛iuni.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 Œn consecin˛„, v„ rug„m ca prin votul dumneavoastr„ s„ respinge˛i mo˛iunea care constituie obiectul dezbaterii de ast„zi.
V„ mul˛umesc.
Œn leg„tur„ cu nivelul s„r„ciei din Rom‚nia, exist„ rapoarte obiective elaborate de c„tre Banca Mondial„, Ón care se prezint„ faptul c„ Ón ultimii 3 ani s-a Ónregistrat o sc„dere cu circa 6 puncte procentuale, care confirm„ c„ actuala guvernare a luat m„suri pentru Ómbun„t„˛irea nivelului de trai al popula˛iei.
Sc„derea rapid„ a infla˛iei ∫i cre∫terea economic„ Ón ultimii 3 ani, Ómpreun„ cu celelalte elemente prezentate anterior, au determinat, printre altele, o cre∫tere a achizi˛iilor de produse pe baz„ de credit, fapt dovedit de cozile care au fost la sf‚r∫itul anului trecut la toate magazinele unde cet„˛enii puteau cump„ra cu plata Ón rate.
Œn domeniul combaterii corup˛iei, au fost adoptate actele normative ∫i au fost create institu˛iile necesare pentru sanc˛ionarea eficient„ a acestui fenomen. Dac„ vorbim despre o anumit„ percep˛ie a fenomenului corup˛iei, acest lucru se datoreaz„ ∫i faptului c„ cet„˛enii se raporteaz„ la un cadru legislativ ∫i institu˛ional care sanc˛ioneaz„ asemenea fapte, c„ruia i se pot adresa Ón mod eficient. S„ nu uit„m c„ Ón perioada 1997—2000 asemenea legi ∫i institu˛ii nu existau, iar cet„˛enii nu aveau instrumentele necesare pentru a cere sanc˛ionarea penal„ a faptelor de corup˛ie.
Singurul instrument la dispozi˛ia cet„˛eanului pentru sanc˛ionarea f„r„delegilor comise Ón perioada guvernelor de trist„ amintire, din care au f„cut parte ∫i autorii mo˛iunii, a fost votul, care, la alegerile parlamentare din 2000 a trimis P.N.fi.C.D.-ul Ón afara Parlamentului, iar P.N.L. ∫i P.D. au ob˛inut Ómpreun„ numai 14%.
Guvernul Rom‚niei, condus de domnul Adrian N„stase, ∫i Partidul Social Democrat, analiz‚nd cu responsabilitate rapoartele de ˛ar„ privind progresele Rom‚niei Ón procesul de aderare, lu‚nd Ón considerare criticile oficialilor europeni, constat‚nd necesitatea acceler„rii proceselor de reform„ ∫i finalizare a negocierilor de aderare p‚n„ la sf‚r∫itul lunii octombrie 2004, au luat m„sura de a restructura Guvernul ∫i de a rezolva cu prioritate principalele probleme semnalate de Uniunea European„, astfel Ónc‚t aderarea Rom‚niei Ón 2007 s„ devin„ o certitudine.
Œn aceast„ direc˛ie, au fost elaborate legile referitoare la protec˛ia copilului, inclusiv Ón problema adop˛iei, pornindu-se de la interesul copilului, au fost, de asemenea, elaborate legile referitoare la continuarea reformei Ón justi˛ie, astfel Ónc‚t s„ se garanteze un sistem judiciar independent ∫i responsabil, pe deplin compatibil cu nevoile cet„˛eanului ∫i practicile europene, Ón deplin„ concordan˛„ cu actuala Constitu˛ie a Rom‚niei.
Œn Óncheiere afirm c„, Ón opinia mea, a sus˛ine o asemenea mo˛iune simpl„ reprezint„ un act lipsit de moralitate politic„, motiv pentru care eu ∫i colegii mei din P.S.D. vom vota Ómpotriva acestei mo˛iuni ∫i vom sus˛ine Ón continuare Guvernul Adrian N„stase, Ón demersul s„u de a integra Rom‚nia Ón Uniunea European„.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004
Nu, domnule ministru, aceast„ mo˛iune nu sl„be∫te Óncrederea popula˛iei Ón politica pe care o duce Guvernul. Aceast„ mo˛iune exprim„ direct aceast„ neÓncredere ∫i aceast„ critic„ de care trebuie s„ ˛ine˛i seam„.
Am ascultat Ón fa˛a Domniilor voastre un expozeu elogios, demn de plenare, conferin˛e ∫i congrese, pe care to˛i le-am tr„it p‚n„ acum, ∫i care nu a spus mare lucru.
Nu Ón dosul cifrelor trebuie s„ ne ascundem, oric‚t de r„st„lm„cite pot s„ fie acestea. Pentru c„ o cre∫tere economic„ — independent de procente sau moduri de apreciere care nu se reflect„ direct Ón nivelul de trai al popula˛iei — nu exist„, nu este real„. Ne raport„m la anul 2000, anul prelu„rii puterii de actuala guvernare, pentru a demonstra cre∫terea salariului minim. De ce nu ne raport„m la anul 1989, ca s„ vedem c‚˛i dolari era salariul minim atunci, ∫i dac„ v-a˛i putut apropia, m„car c‚t de c‚t de departe, de acest salariu minim? Pentru c„, repet, exist„ adev„ruri Ón aceast„ mo˛iune, care trebuie subliniate Ón fa˛a Domniilor voastre.
Aceast„ subliniere are ca scop ∫i limpezirea pozi˛iei partidului nostru fa˛„ de mo˛iunea propus„. Vede˛i, se vorbe∫te despre politizarea justi˛iei. S-ar p„rea c„ reprezint„ unul dintre punctele-cheie ale acestei mo˛iuni. Sigur c„ problemele justi˛iei sunt mai multe ∫i mai complexe, dar redactorii mo˛iunii au ales acest element al politiz„rii. ™i este adev„rat. Este adev„rat c„ atribu˛iile ministrului justi˛iei, care se consider„ garant al respect„rii independen˛ei justi˛iei, el fiind un organ al administra˛iei, dep„∫esc cu mult atribu˛iile acestei puteri. Este adev„rat c„ toate dispozi˛iile privind Legea de organizare judec„toreasc„, care permit ministrului justi˛iei s„ numeasc„, s„ propun„ sanc˛ion„ri, s„ propun„ demiteri, s„ propun„ trimiteri Ón judecat„, sunt acte de dependen˛„ a judec„torilor, a puterii judec„tore∫ti fa˛„ de ministru. Dar, domnilor redactori ai mo˛iunii, eu v-am citit toate aceste atribute ale ministrului justi˛iei astfel cum au fost conferite acestui ministru de Legea nr. 142 din 1997, care a fost ini˛iat„ de ministrul liberal Valeriu Stoica, ce ∫i-a asigurat aceste atribute. Aici este politizarea ∫i din 1997 p‚n„ Ón anul 2000 nu a˛i protestat Ómpotriva ei, pentru c„ a˛i fost profitorii direc˛i ai acestei politiz„ri.
Mai departe — citez din pres„ —, la ora actual„, doi liberali, C„lin Popescu-T„riceanu ∫i Nicolae-Vlad Popa, au acceptat s„ plece la Bruxelles, la bra˛ cu un lider P.S.D., Viorel Hrebenciuc, pentru a face lobby Guvernului Adrian N„stase. Este adev„rat c„ domnul deputat C„lin Popescu-T„riceanu — ∫i presa a reflectat din plin — a dat foarte multe explica˛ii cu privire la aceast„ deplasare. Dar v„ rog s„ m„ crede˛i c„ bunele inten˛ii care comport„ prea multe explica˛ii se transform„ Ón contrariul lor, ∫i regret.
Œn aceste condi˛ii, c‚nd sprijinul este acordat Guvernului, nu Rom‚niei, pentru c„ nu soarta Rom‚niei era pus„ Ón discu˛ie, ci soarta acestui Cabinet, pe care to˛i din opozi˛ia adev„rat„ Ól consider„m c„ a gre∫it Ón problemele ader„rii, c‚nd vii s„ dai sprijin acestui Cabinet, iar dup„ dou„ s„pt„m‚ni introduci aceast„ mo˛iune, unde mai este credibilitatea?! Este posibil s„ d„m gir unei asemenea mo˛iuni, care se dovede∫te, la urma urmei, Óntr-adev„r, numai un joc propagandistic, o reclam„ pentru un produs expirat? Categoric c„ nu, Ón aceste condi˛ii.
M„ reÓntorc la festivismul sus˛inerilor domnului ministru. Vede˛i, este foarte simplu s„ spui ce ai f„cut. Este foarte simplu s„ acuzi opozi˛ia c„ a ajuns la o obsesie Ón ceea ce prive∫te corup˛ia. ™i cred c„ acuza˛ia este Óndrept„˛it„. Pentru c„, domnule ministru, obsesia asta nu trebuie s„ fie a opozi˛iei. Obsesia aceasta trebuie s„ fie a guvern„rii ∫i nu o ave˛i! Asta este critica real„!
Acel balot anticorup˛ie sau pachet de legi care ne-a fost Ónf„˛i∫at Ón Parlament este, din punct de vedere juridic, cea mai mare harababur„ posibil„, imposibil de aplicat Ón practic„. Este numai un joc de imagine. îNu ne lupt„m cu corup˛ia“, spunem noi, la Partidul Rom‚nia Mare. Noi trebuie s„ ne lupt„m cu corup˛ii, independent de culoarea lor politic„, ∫i asta nu face˛i dumneavoastr„!
™i, Ón condi˛iile acestor nerealiz„ri, independent de lipsa de credibilitate a acelei opozi˛ii care se
autodenume∫te democratic„, dar se dovede∫te a fi de paie, independent de toate acestea, credibilitatea dumneavoastr„ ca guvernan˛i a Ónceput nu s„ scad„, a Ónceput s„ se anuleze. O remaniere, care este un semn de degringolad„ politic„, Ón preajma alegerilor, nu va scoate aceast„ ˛ar„ din impasul Ón care Europa a constatat c„ ne afl„m.
O asemenea situa˛ie m„ Óndrept„˛e∫te s„ cred c„ la ora actual„ singurul impediment serios Ón calea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ este Guvernul Adrian N„stase!
De aceea, repet, mo˛iunea cuprinde lucruri exacte, dar care nu sunt spuse nici de cine trebuie ∫i nici la momentul Ón care trebuie spuse.
Grupul nostru parlamentar, care nu Ón˛elege s„ fac„ o politic„ de benzi desenate, care nu Ón˛elege s„ fac„ o politic„ a baloanelor de s„pun, oric‚t de str„lucitoare ar fi ele, ci o politic„ constructiv„, se va ab˛ine de la a vota aceast„ mo˛iune.
V„ mul˛umesc.
Œn Parlamentul European Rom‚nia ∫i guvernan˛ii ei n-au avut un succes. Œn Parlamentul European s-a votat o rezolu˛ie prin care Rom‚nia este defazat„ de Bulgaria. Œn Parlamentul European s-a votat un raport prin care criteriul politic de aderare a Rom‚niei este pus sub semnul Óntreb„rii. Acest lucru n-a fost votat doar de o persoan„ sau de un grup. Au votat 374 de europarlamentari, cu 10 voturi Ómpotriv„ ∫i 29 de ab˛ineri.
Raportul asupra Rom‚niei este cea mai negativ„ evaluare f„cut„ unui stat candidat la aderare la Uniunea European„ ∫i se pune din nou problema monitoriz„rii Rom‚niei. Au trecut 7 ani de c‚nd Rom‚nia nu a mai fost monitorizat„ de institu˛iile europene. De fapt, votul din Parlamentul European instituie monitorizarea din cauza neÓndeplinirii de c„tre Rom‚nia a obliga˛iilor pe care ∫i le-a asumat fa˛„ de Uniunea European„ ∫i, Ón special, neÓndeplinirea criteriilor politice.
Domnule ministru, dumneavoastr„ a˛i prezentat foarte multe lucruri Ón fa˛a acestei Camere, dar care nu sunt adev„rate. ™i o s„ v„ ofer c‚teva exemple, domnule ministru, ∫i ∫irul ar putea continua.
A˛i spus: Guvernul Adrian N„stase s-a angajat frontal Óntr-o lupt„ Ómpotriva corup˛iei. Dar uita˛i ce spun oficialii europeni, nu ce spunem noi, din opozi˛ie, pentru c„ probabil vom fi acuza˛i de partizanat politic. Domnul Verheugen: îLupta Ómpotriva corup˛iei trebuie s„ vizeze sistemul politic. Judecarea micilor func˛ionari nu este suficient„. Trebuie ini˛iate procese ∫i Ón cazul marilor pe∫ti.“ Baroneasa Emma Nicholson spunea: îNu este suficient s„ v‚nezi un pe∫te mic, adic„ rezolvarea unor cazuri minore de corup˛ie. Eu cred c„ Guvernul trebuie s„ v‚neze pe∫tii mari, rechinii, ceea ce nu s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum.“ Mesajul este foarte clar: treaba de m‚ntuial„, superficialitatea nu merge. Am putea compara
cu un capucino: spuma de deasupra cafelei este doar de suprafa˛„. Dac„ Óns„ cafeaua nu este Ón cea∫c„, atunci nu avem nici un capucino.
Asta este Ón realitate adev„rata lupt„ Ómpotriva corup˛iei dus„ de Cabinetul Adrian N„stase: o simpl„ spum„, un simplu exerci˛iu de imagine.
Spunea˛i, domnule ministru, c„ a˛i luat m„suri Ón acest sens ∫i a˛i invocat mecanismul de control al declar„rii averilor demnitarilor.
Domnule ministru, dac„ dumneavoastr„ sunte˛i ∫i ave˛i posibilitatea ca aici, ast„zi, Ón aceast„ sear„, s„ prezenta˛i colegilor mei un singur caz, unul singur, c‚nd Comisia pentru cercetarea averilor demnitarilor s-a autosesizat ∫i a luat o decizie, sunt dispus s„ vin la acest microfon, Ón fa˛a dumneavoastr„, s„ spun: îDa, a˛i f„cut o lege foarte bun„, care ∫i-a v„zut roadele.“ Dar v„ spun, domnule ministru, c„ nu ve˛i g„si. A˛i f„cut o lege proast„, tocmai pentru a nu se aplica. Mecanismul controlului declar„rii averilor demnitarilor este unul care, practic, nu este realizabil, pentru c„ el st„ la Óndem‚na doar a ministrului justi˛iei ∫i a procurorului general. Or, ministrul justi˛iei ∫i procurorul general ∫tim cum ac˛ioneaz„ Ón aceast„ ˛ar„. Deci nu mai folosi˛i asemenea argumente, pentru c„ nu aduc nimic pozitiv.
Vorbea˛i de declararea cadourilor demnitarilor ∫i a˛i pus Ón lege, domnule ministru, o valoare de 300 de euro, uit‚nd c„ salariul minim Ón Rom‚nia este de 60—70 de euro. Cu ce justificare se poate impune valoarea cadourilor demnitarilor cu o valoare de 4 ori mai mare dec‚t salariul minim pe economie? Crede˛i c„ asta este situa˛ia Rom‚niei, asta este Rom‚nia real„? Nu, domnule ministru, nu asta este Rom‚nia real„, iar s„r„cia pe care dumneavoastr„ o prezenta˛i Ón statistici ca fiind una atenuat„, din nefericire, este una foarte grav„. Niciodat„ Ón Rom‚nia rom‚nul de r‚nd n-a fost Ón situa˛ia Ón care s„ aleag„ Ón fiecare zi dac„-∫i pl„te∫te factura la Óntre˛inere sau Ó∫i cump„r„ de m‚ncare. Niciodat„ factura la Óntre˛inere nu a dep„∫it valoarea salariului minim ∫i chiar mediu pe economie.
Iat„, domnule ministru, c‚teva considerente care ne demonstreaz„ Ónc„ o dat„ c„ cele spuse de dumneavoastr„ aici sunt doar o Óncercare de a sp„la o imagine compromis„ a actualului Cabinet.
A˛i pomenit de ordonan˛ele de urgen˛„, spun‚nd c„ actualul Cabinet a avut o politic„, din acest punct de vedere, coerent„ ∫i a redus num„rul ordonan˛elor.
Domnule ministru, cifrele nu mint. ™i uita˛i cum este realitatea: realiz‚nd o compara˛ie, Ón perioada guvern„rii 1996—2000 au fost emise, Ón anii ’97, ’98, ’99, deci Ón primii trei ani de guvernare, 382 de ordonan˛e de urgen˛„. Œn guvernarea dumneavoastr„, Ón anii 2001, 2002 ∫i 2003 au fost trimise 543 de ordonan˛e de urgen˛„.
Cum st„m, atunci, domnule ministru, cu acest capitol al sfid„rii Parlamentului de c„tre Guvern, prin intermediul ordonan˛elor de urgen˛„?
Toate aceste lucruri ne demonstreaz„ un singur fapt: Ón loc ca Guvernul Adrian N„stase s„-∫i asume politic responsabilitatea pentru e∫ecul din Parlamentul European, Óncearc„ s„ ne prezinte o realitate m„rea˛„, ca ∫i cum
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 nimic nu s-ar fi Ónt‚mplat. ™i noi n-am fi interesa˛i dac„ Ón joc n-ar fi soarta Rom‚niei. Nu avem dreptul politic ∫i moral s„ ne batem joc de ∫ansa integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„.
Aceast„ mo˛iune simpl„ este un ultim avertisment pe care Partidul Democrat Óncearc„ s„-l transmit„ Guvernului, c„ adev„rata politic„ nu se face Ón laboratoare, ci se face ˛in‚nd cont de realit„˛ile din Rom‚nia, de realit„˛ile care trebuie s„ conduc„ aceast„ ˛ar„ Ón Uniunea European„.
V„ mul˛umesc.
Guvernul anterior, al domnului V„c„roiu, Guvern constituit pe baza aceleia∫i forma˛iuni politice care guverneaz„ ast„zi Rom‚nia. Aceste date nu pot fi ∫terse nicic‚nd.
Revenind Óns„ mai Óncoace, trebuie s„ facem o mic„ incursiune istoric„ ∫i s„-i aduc aminte domnului ministru c„ Rom‚nia a fost admis„ al„turi de celelalte state Ón 1999; Ón decembrie, la Helsinki, a fost invitat„ la Ónceperea negocierilor de aderare.
Am auzit nu o dat„ spun‚ndu-se: îDomnule, dar guvernarea precedent„ a Óncheiat numai 6 capitole de negociere, iar noi am f„cut mult mai bine. Am f„cut 22 ∫i mai avem c‚teva s„ ajungem la 31.“ Dac„ face˛i o simpl„ socoteal„, observa˛i c„ Ón 2000 s-au Óncheiat 6 capitole de negociere, iar apoi s-a mers cu o vitez„ extraordinar„, care nu a dep„∫it 5 capitole de negociere Óncheiate pe an, ca s„ ajungem la scorul la care suntem ast„zi. Aceste realiz„ri iat„ c„ nu sunt chiar at‚t de mirobolante precum Óncearc„ s„ ni se prezinte.
Œn sf‚r∫it, sigur c„ cea mai grav„ sanc˛iune pare s„ nu fie, din p„cate, legat„ de criticile pe care opozi˛ia le aduce, ci de ceea ce spun Parlamentul European ∫i Comisia European„.
Totu∫i, pentru c„ una dintre criticile severe pe care ni le aduce Parlamentul European vizeaz„ inclusiv unul dintre criteriile politice care se considera a fi fost atins ∫i Óncheiat, ∫i anume existen˛a statului de drept, Ómi permit s„ fac o nou„ leg„tur„ cu interven˛ia ministrului integr„rii, de mai devreme, care se ar„ta extrem de revoltat de atitudinea opozi˛iei.
Domnule ministru, trebuie s„ ∫ti˛i c„ rolul opozi˛iei nu este de a t„m‚ia Guvernul, ci de a-l critica. ™i avem multe motive ast„zi s„ aducem aceste critici. Trebuie s„ ∫ti˛i ∫i s„ fi˛i de acord c„ Parlamentul, din p„cate, a fost adus la stadiul de simpl„ ma∫in„rie de vot, prin excesul de ordonan˛e de urgen˛„, care de multe ori Ó∫i produc efectul ∫i care ridic„ serioase probleme Parlamentului de a le amenda, pentru a nu crea un haos legislativ ∫i mai mare Ón Rom‚nia.
Conform obliga˛iilor constitu˛ionale, Ón mod normal, Guvernul trebuie s„ se prezinte Ón fa˛a Parlamentului, membrii Guvernului, inclusiv primul-ministru, ori de c‚te ori sunt chestiuni extrem de importante Ón dezbateri. Din p„cate, dup„ cum prea bine ∫ti˛i, primul-ministru vine extrem de rar, ∫i ast„zi chiar sunt surprins c„ avem o garnitur„ at‚t de numeroas„ de ministeriabili pe banca din st‚nga mea. Dar cred c„ Ón fa˛a unei probleme cum este cea a integr„rii europene, Ón momentul Ón care este evident c„ Rom‚nia ∫chioap„t„, c„ Guvernul nu este capabil s„ duc„ la bun sf‚r∫it negocierile, ast„zi s-ar fi impus mai mult ca niciodat„ prezen˛a primului-ministru Ón Parlament.
Iat„ c„ o serie de semnale care au fost date din trecut ∫i neglijate Óncep s„ revin„. Anul trecut, Ón noiembrie, la Bruxelles, cu ocazia prezent„rii Raportului de ˛ar„ de comisarul Verheugen, s-a f„cut referire expres„ la posibilitatea ca Rom‚nia s„ nu Óncheie negocierile Ón anul 2004. Aceste afirma˛ii revin ast„zi ∫i pare din ce Ón ce mai probabil ∫i mai posibil ca Rom‚nia s„ trebuiasc„ s„ prelungeasc„ negocierile de aderare p‚n„ Ón mai 2005. Acesta ar fi fost genul de probleme la
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 care am fi dorit s„ avem ast„zi o discu˛ie, o dezbatere ∫i ni∫te r„spunsuri, nu o lung„ pledoarie pe ceea ce s-a realizat, pentru c„, cu ceea ce a˛i spus c„ s-a realizat, nu a˛i convins pe nimeni, nici pe noi ∫i nici oficialii Uniunii Europene.
Doresc s„ v„ spun c„, Ón privin˛a statului de drept, unde avem serioase deficien˛e, Guvernul a dat o prob„ a neputin˛ei sale, extrem de recent. Numai acum o s„pt„m‚n„ am asistat la un spectacol penibil, care a fost generat de ifosele unei îcucoane“ care era ministru al justi˛iei ∫i care s-a cramponat ∫i nu a vrut s„ demisioneze din func˛ia pe care o de˛inea. Iar primulministru a dat dovad„, a∫ spune, de o condamnabil„ lips„ de autoritate, fapt care ne-a adus Ón fa˛a unor momente de-a dreptul penibile Ón Parlament ∫i pe care probabil c„ le ∫ti˛i foarte bine, c„ era˛i prezent.
V-a∫ ruga foarte mult s„ lua˛i la modul cel mai serios avertismentele pe care noi vi le d„m Ón calitate de opozi˛ie a Guvernului Rom‚niei ∫i s„ considera˛i aceste semnale ca semnale care trebuie abordate cu seriozitate, cu realism, ∫i nu tratate cu arogan˛„ ∫i superficialitate.
O s„ vi se spun„ sau poate vi s-a spus ∫i dumneavoastr„ c„ gestul prin care Rom‚nia s-a gr„bit s„ semneze contractul de realizare a autostr„zii Bucure∫ti— Bor∫ cu firma american„ îBechtel“ nu face s„ conving„ oficialii europeni c„ avem mai mult„ economie de pia˛„ func˛ional„ Ón Rom‚nia. Œi face s„ fie convin∫i c„ avem mai pu˛in„. Œi face s„ Ón˛eleag„ foarte bine c„ Guvernul Rom‚niei este dispus ca o parte din banii care vin din fondurile europene s„ fie transfera˛i apoi c„tre firmele americane pentru realizarea autostr„zii, dup„ un model care a mai fost exersat Ón Polonia ∫i care nu a fost deloc agreat. Ar fi bine s„ v„ g‚ndi˛i Ón mod serios la acest lucru.
Extirparea corup˛iei Ónr„d„cinate Ón societatea noastr„ este o opera˛ie grea ∫i Óndelungat„. Avem o legisla˛ie, chiar ∫i imperfect„, care se aplic„ Óncet. Cazuri de corup˛ie din r‚ndurile armatei, poli˛iei, autorit„˛ilor locale sau centrale sau chiar din r‚ndul politicienilor sunt prezentate zilnic de c„tre mass-media. Problema este finalizarea acestora, pentru c„ p‚n„ Ón prezent nu exist„ nici o sentin˛„ judec„toreasc„ definitiv„ ∫i irevocabil„. Consider„m c„ se impune Ónt„rirea cadrului institu˛ional al luptei Ómpotriva corup˛iei printr-un suport financiar consistent pentru a se dubla, dac„ este necesar, num„rul personalului care ancheteaz„ ∫i trimite Ón judecat„ persoanele corupte.
O alt„ chestiune ridicat„ Ón mo˛iunea simpl„ este transparen˛a utiliz„rii fondurilor publice. Reamintesc semnatarilor mo˛iunii c„ bugetul Rom‚niei este structurat pe programe, conform practicii europene. Desigur, lipsa unei transparen˛e Ón ceea ce prive∫te defalcarea sumelor destinate jude˛elor este o circumstan˛„ care, Óntr-adev„r, constituie o surs„ pentru critici. Sper„m c„ aceast„ transparen˛„ va fi realizat„ la urm„torul buget, iar Parlamentul va avea o viziune clar„ ∫i detaliat„ asupra cheltuielilor fondurilor bugetare.
Capitolul îJusti˛ie“ este un capitol spinos. Criticile aduse de c„tre forurile europene sunt fondate. Totu∫i, nu putem s„ nu vedem greutatea imens„ Ón realizarea unei reforme temeinice, greutate reprezentat„ prin existen˛a unei structuri ruginite de-a lungul anilor, dar niciodat„ reformat„ Ón totalitate. Legisla˛ia privind justi˛ia are caren˛e majore, nu am finalizat legile de baz„ ori, dac„ le-am finalizat, nu le aplic„m Óntru totul. Noi sus˛inem Ón continuare necesitatea unei reforme fundamentale, care s„ consolideze independen˛a ∫i statutul magistra˛ilor actului de justi˛ie, s„ consolideze rolul Consiliului Superior al Magistraturii prin eliminarea oric„ror forme de influen˛„ politic„, prin exercitarea exclusiv„ a atribu˛iilor privind numirea, promovarea, sanc˛ionarea ∫i prin eliberarea din func˛ie a magistra˛ilor, precum ∫i elaborarea bugetului Justi˛iei.
Consider„m c„ ministrul justi˛iei ar trebui s„ r„m‚n„ exclusiv cu atribu˛ii administrative, av‚nd dreptul de a controla administrarea fondurilor publice de c„tre instan˛ele judec„tore∫ti, nu ∫i al evalu„rii actului de justi˛ie, a activit„˛ii profesionale a magistra˛ilor, prin inspectorii s„i.
Citind afirma˛iile referitoare la protec˛ia social„, v„ reamintesc faptul c„ suntem cei mai avansa˛i Ón adoptarea _acquis_ -ului comunitar privind protec˛ia social„. Bugetul de stat pe anul 2004 este unul social, majoritar destinat protec˛iei sociale a celor Ón nevoie. Recorelarea pensiilor nu a redus discrepan˛ele uria∫e Óntre veniturile ∫i necesit„˛ile prezente ∫i pensiile mici, ale celor mul˛i.
™tim cu to˛ii c„ s„r„cia poate fi tratat„ numai prin dezvoltare economic„, crearea unor noi locuri de munc„, iar reevaluarea pensiilor a fost ∫i va r„m‚ne o obliga˛ie Ónc„ neonorat„ a guvernelor, dup„ c„derea regimului totalitar.
Œn ceea ce prive∫te acuza˛iile legate de contractul îBechtel“, permite˛i-mi s„ m„ rezum la a cita un coleg de-al nostru care, recent, a afirmat: îDac„ concernul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 îBechtel“ ar fi fost european, oare ar mai fi protestat cineva Ómpotriva contractului?“ ™i Ónc„ ceva, noi putem doar sprijini inten˛ia Guvernului ∫i inten˛ia oric„rui guvern, de orice culoare ar fi, de a crea infrastructura necesar„ pentru realizarea unei leg„turi efective cu Europa.
Problema independen˛ei mass-media este una sensibil„ ∫i complicat„, Ón acela∫i timp.
Credem c„ autocenzura este o chestiune personal„ care ˛ine de etica profesional„ a ziaristului. Problema de fond este eliminarea influen˛ei intereselor politice, economice din pres„, ∫i da˛i-mi voie s„ fiu sceptic„ Ón aceast„ privin˛„. Iar atacurile la libertatea presei, Ón special molest„rile fizice legate de relat„rile obiective ale ziari∫tilor despre realit„˛ile societ„˛ii noastre, sunt ∫i vor fi condamnate cu fermitate de organiza˛ia noastr„.
Œn sf‚r∫it, Ón ceea ce prive∫te solicit„rile semnatarilor mo˛iunii, cred c„ prezentarea unui raport al criticilor formulate Ón Raportul de ˛ar„ este tardiv„, poate ar fi mai util„ prezentarea, publicarea pe site-ul ministerului, Ón mass-media, a listei de m„suri concrete, pe domeniile la care se va concentra efortul Guvernului reorganizat s„pt„m‚na trecut„ ∫i care a primit girul Comisiei Europene.
Consider„m c„ recenta reorganizare a Executivului, precum ∫i reorientarea politicii de integrare a acestuia, las„ f„r„ obiect solicit„rile formulate Ón mo˛iunea prezentat„, ca urmare Grupul parlamentar al U.D.M.R. nu poate sus˛ine votarea acesteia.
V„ mul˛umesc.
Despre _acquis_ -ul comunitar se spune c„ trebuie implementat. Ce Ónseamn„, de fapt, aceasta? Aici este partea cea mai grea, la care acest guvern nu se prea pricepe. Cuv‚ntul îa implementa“ provine din îcomputer science“, Ón leg„tur„ cu problema portabilit„˛ii programelor. F„r„ a intra Ón detalii tehnice, adaptare ∫i implementare Ónseamn„ c„ un program scris pentru un anumit tip de computer este modificat — Ói schimb„m anumite instruc˛iuni — ∫i f„cut s„ func˛ioneze pe alt tip de computer, astfel Ónc‚t acesta s„ furnizeze, practic, acelea∫i rezultate. BineÓn˛eles c„ la treaba asta trebuie s„ te pricepi.
Adaptarea ∫i implementarea _acquis_ -ului comunitar Ónseamn„ adoptarea de c„tre Parlamentul nostru a unor legi asem„n„toare cu cele europene, nu neap„rat traduse, legi care trebuie s„ fie aplicate de Guvern ∫i care, Ón practic„, s„ conduc„ la acelea∫i rezultate ca ∫i legile din ˛„rile Uniunii Europene. ™i aici trebuie s„ te pricepi. Americanii numesc aceast„ pricepere _know-how_ .
De exemplu, adaptarea ∫i implementarea unei legisla˛ii ecologice, conform _acquis_ -ului comunitar, Ónseamn„ c„ Ón ora∫ele noastre s„ avem str„zi curate ∫i Óngrijite ca Ón Austria, Germania sau Danemarca. Ceea ce vedem e altceva. Str„zi murdare, iar la televiziune, primari ∫i membri ai Guvernului, care Óncearc„ s„ explice popula˛iei c‚t o s„ fie de curat c‚nd se vor apuca ei de treab„. Adic„, Ón loc de _know-how_ , ni se ofer„ hau-hau!, Óntr-o frumoas„ limb„ de lemn.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
S-a modificat fundamental ∫i tabloul luptei Ómpotriva corup˛iei. Dac„ p‚n„ Ón 2000 nu erau dec‚t condamn„ri pentru corup˛ie a unor func˛ionari m„run˛i, cum ar fi paznici sau controlori de tren, numai Ón 2003, de exemplu, din 719 cazuri de corup˛ie trimise Ón judecat„, Ón 352 de cazuri, inculpa˛ii de˛ineau func˛ii importante de conducere sau control.
Din compararea datelor obiective rezult„ evidenta lips„ de bun-sim˛ a celor ce critic„ tocmai ce ei nu au fost Ón stare s„ fac„. Tocmai pragmatismul politic dovedit de Partidul Social Democrat a scos Rom‚nia din fund„tura unde o aruncase P.N.L. ∫i P.D. Ón intervalul 1996—2000.
Acum, la trei ani distan˛„ de acele vremuri, reÓnvie cu putere populismul ieftin al liderilor P.N.L.—P.D. Ón abordarea situa˛iei generale a ˛„rii. A∫a-zi∫ii anali∫ti ai P.N.L. vorbesc Ón prezenta mo˛iune de cre∫terea datoriei publice, a pierderilor din economie, a deficitelor. Ace∫tia uit„ Óns„ de sc„derea impozit„rii for˛ei de munc„, de sc„derea infla˛iei ∫i de toate celelalte aspecte ale stabiliz„rii macroeconomice amintite de domnul ministru.
S„ le amintesc colegilor din P.N.L. ce dezastru au l„sat mini∫trii acestui partid la Ministerul Finan˛elor, ca s„ m„ refer doar la m„surile fiscale? Nu are rost, ∫tie toat„ lumea cum se conducea atunci ˛ara. Pre∫edintele spunea îh„is“, premierul îcea“, pre∫edin˛ii P.N.L. ∫i P.D. fugeau c‚nd Ón urma c„ru˛ei guvernamentale, c‚nd Ónaintea ei. Iar rezultatul era c„ Rom‚nia era ar„tat„ cu degetul de toat„ Europa.
Pentru a ar„ta clar fariseismul politic al liderilor P.N.L. ∫i P.D., i-a∫ ruga pe liberali ∫i democra˛i s„ explice de ce mini∫trii lor au crescut cotele de contribu˛ii aplicate for˛ei de munc„ p‚n„ la fabuloasa cifr„ de 62% Ón 2000, c„ tot pl‚ng ei de grija salaria˛ilor ∫i acuz„ P.S.D.-ul de fiscalitate exagerat„?!
Dac„ mai sunt membri P.N.L. ∫i P.D. care tot mai au Óndoieli Ón privin˛a seriozit„˛ii ∫efilor lor, le amintesc de r„sun„toarele scandaluri Ón care au fost implica˛i membri ai acestor partide, pe perioada c‚t au fost la putere. Au uitat oare liberalii ∫i democra˛ii c‚te scandaluri au provocat c‚nd au fost la guvernare? Au uitat c„ pe perioada guvern„rii lor Rom‚nia a ratat intrarea Ón NATO, iar Fondul Monetar Interna˛ional punea la col˛ de fiecare dat„ ˛ara noastr„? Nu, nu cred c„ au uitat!
Stima˛i colegi,
Recunosc faptul c„ Ón cei patru ani de opozi˛ie, Ón intervalul 1996—2000 mi-a fost mult mai u∫or dec‚t acum. Nu aveam de f„cut dec‚t s„ monitorizez presta˛ia penibil„ a colegilor dumneavoastr„ din P.N.L. ∫i P.D. ™i au fost at‚tea gre∫eli, c„ uneori nu mai reu∫eam s„ le ˛in socoteala. De aceea, r„m‚n uimit de imoralitatea celor care au dus ˛ara Ón pragul dezastrului Ón acei ani, iar acum critic„ vehement realiz„ri certe ∫i recunoscute interna˛ional ale Guvernului P.S.D. Am Ónv„˛at Óns„ din 2001 c„ e mult mai greu s„ construie∫ti ∫i mai u∫or s„ critici.
Deci care este situa˛ia de acum a Rom‚niei? Una de ˛ar„ stabil„, cu economii Ón cre∫tere ∫i cu perspective certe de integrare Ón Uniunea European„. Votul exprimat s„pt„m‚na trecut„ de plenul Parlamentului European confirm„ acest lucru ∫i infirm„ pronosticul pesimist, agitat ca o bard„ de diver∫i reprezentan˛i ai P.N.L. ∫i P.D.
S-a eliminat paragraful legat de faptul c„ autorit„˛ile europene au fost induse Ón eroare. Paragraful referitor la criteriul politic a fost schimbat substan˛ial ∫i au disp„rut alte elemente care erau, Ónc„ de la data discu˛iilor din comisie, de domeniul trecutului. Forma Ón care a fost
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 30/24.III.2004 adoptat raportul arat„ clar c„ Rom‚nia are prieteni Ón Europa, prieteni care v„d ∫i p„r˛ile bune ale ˛„rii noastre, nu numai b‚rna agitat„ de unele for˛e politice interne, Ón primul r‚nd de cele care au depus prezenta mo˛iune.
Atitudinea acestor prieteni, c„rora trebuie s„ le mul˛umim noi, to˛i, s-a datorat ∫i m„surilor ferme ale Guvernului ∫i demonstreaz„ c„ sprijinul pe care Rom‚nia l-a primit a mers dincolo de afilierile doctrinare sau ideologice.
Pentru a demonstra Europei c„ ˛ara noastr„ merit„ Óncrederea acordat„, s„pt„m‚nal vom trimite oficialilor europeni un raport de evaluare a progreselor pe fiecare din domeniile semnalate Ón raportul Parlamentului European, astfel Ónc‚t ace∫ti parlamentari s„ primeasc„ direct de la noi datele. A∫a vom reduce pe viitor riscul ca organismele europene s„ fie asaltate de diver∫i neprieteni ai Rom‚niei cu tot felul de reclama˛ii false sau rapoarte ce con˛in calcule f„cute dup„ ureche, coafate, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ ajute la sondaje.
Dac„ Ón legisla˛ia trecut„ o sumedenie de acte normative erau adoptate f„r„ a ˛ine cont de legisla˛ia comunitar„ ∫i de perspectiva pe termen mediu, ca Rom‚nia s„ devin„ membr„ a Uniunii Europene, Ón perioada guvern„rii P.S.D., legisla˛ia a fost permanent adaptat„ la _acquis_ -ul comunitar ∫i s-a Ónregistrat un evident salt calitativ.
Mai are rost s„ spun c„ Ón 2000 Rom‚nia doar spera? Iar Uniunea European„ ne privea chior‚∫? Acum nu se mai discut„ dac„ intr„m Ón Uniunea European„, ci doar c‚nd, domnilor parlamentari P.N.L. ∫i P.D., iar acesta este meritul P.S.D., nu al unor lideri din opozi˛ie, Ónt„r‚ta˛i de absen˛a lor de la masa puterii.
Œn calitate de reprezentant al Comisiei pentru integrare european„ din Parlament, trebuie s„ precizez totu∫i c„
rezolu˛ia Parlamentului European privind progresul Rom‚niei Ón procesul de aderare are o valoare consultativ„, negocierile de aderare desf„∫ur‚ndu-se Ón cadrul conferin˛elor interguvernamentale, unde Parlamentul European nu este reprezentat.
Proiectele pozi˛iilor comune ale Uniunii Europene fa˛„ de documentele de pozi˛ie pentru capitolele de negociere prezentate de Guvernul Rom‚niei sunt elaborate de Comisia European„ ∫i adoptate de Consiliul Uniunii Europene, f„r„ implicarea Parlamentului European.
Œn concluzie, solicit tuturor colegilor parlamentari P.N.L.
∫i P.D. responsabili s„ ˛in„ cont Ón primul r‚nd de interesele ˛„rii ∫i le sugerez s„ voteze cu g‚ndul la Rom‚nia.
- V„ mul˛umesc.