Viorel Marian Panã

## **Domnul Viorel Marian Panã:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Încep prin a adresa o întrebare reprezentantului ministerului. Sãptãmâna trecutã la Comisia economicã urma sã se desfãºoare o analizã, o dezbatere pe marginea acestui proiect de lege. Din pãcate, aceastã dezbatere n-a putut sã se desfãºoare, datoritã absenþei reprezentantului Ministerului Finanþelor Publice. Deci avizul comisiei de specialitate, avizul Comisiei economice lipseºte datoritã faptului cã încã o datã, din pãcate, ºi dumneavoastrã, stimaþi colegi, reprezentând P.S.D-ul, aþi fost sfidaþi. Parlamentul României a fost sfidat. ªi leg acum aceastã absenþã de sãptãmâna trecutã de câteva declaraþii apãrute în presã chiar în zilele desfãºurãrii Consiliului B.E.R.D. la Bucureºti. Jean Marie Vigroux de la ”Price Waterhouse CooperÕsÒ menþiona la un moment dat: ”Sã nu uitãm cã aceastã þarã a dat lumii pe Eugen Ionescu, creatorul teatrului absurd.Ò

Nivelul taxelor ºi impozitelor este prea mare, arieratele din economie sunt imense, instabilitatea legislativã, recunoscutã. Toate aceste lucruri ne dau senzaþia cã ne aflãm pe o scenã a teatrului absurdului. Iatã ce spunea, în aceeaºi perioadã de timp, secretarul trezoreriei Statelor Unite ale Americii, Paul OÕNeil: ”Dacã ne uitãm la economiile dezvoltate vedem cã sectorul privat contribuie cel mai mult la producþia totalã ºi are un rol esenþial pentru creºterea nivelului de trai. Acesta este seva unei economii.Ò

Tot sãptãmâna trecutã, într-un editorial, ªtefan Rãdeanu spunea urmãtoarele lucruri: ”Este timpul ca lucrurile sã fie puse la punct. Decãderea sectorului privat, puternic generator de ºomaj ºi de pierderi Ð peste 50%

din firmele private au raportat pierderi financiare, iar 60% din nivelul arieratelor este localizat în acest sector Ð nu se datoreazã unor greºeli de management, ci chiar faptului cã politicile guvernamentale au fost adoptate doar în sens restrictiv. Nici o firmã din România, vorbim despre firmele corecte, nu poate supravieþui cu o fiscalitate de 70% pe fondul de salariu ºi cu rate ale dobânzilor la credite de peste 45%. Singura soluþie de supravieþuire, oferitã de constrângerile fiscale ºi bugetare, o constituie refugiul în economia subteranã. De aici efectele perverse ale tranziþiei: sãrãcie generalizatã, ºomaj cronic ºi transformarea României într-o profitabilã piaþã de desfacere a produselor din import, produse provenite din þãri în care guvernele respective au înþeles importanþa sprijinirii sectorului privat.Ò

Ce se întâmplã în acest proiect de lege prezentat nouã astãzi? De fapt, prezentat într-o scurtã, foarte scurtã expunere, care nu motiveazã, dupã pãrerea mea, aºa cum a fost prezentat, deloc acest regim de urgenþã în care a fost introdus ºi ne este solicitat votul de cãtre Guvern.

Sunt dispoziþii ale unor legi care au trãit doar câteva luni de zile. Mai are sens sã vi le prezint acum? Îmi veþi spune: ”Nu, haideþi sã trecem mai repede, sã ajungem la vot, pentru cã rezultatul îl ºtim oricum!Ò Dar daþi-mi voie sã vã spun doar câteva elemente. Vorbind de celebra noastrã Lege nr. 133/1999, Legea întreprinderilor mici ºi mijlocii, ºtim cât a durat punerea în aplicare a normelor metodologice ºi mai ºtim un lucru: ea a avut o duratã de viaþã de doar câteva luni de zile. Este apoi vorba de Legea nr. 332/2001 privind promovarea investiþiilor directe cu impact semnificativ în economie, publicatã, când?, în iulie 2001. Deci iatã o altã lege sau alte dispoziþii care n-au trãit decât câteva luni de zile. Toate aceste legi, toate aceste dispoziþii de care eu vã pomenesc sunt abrogate prin textul prezentei legi. Apoi prevederile art. 7 referitor la impozitul pe profit din Ordonanþa Guvernului nr. 65/2001, promovatã ºi prezentatã în septembrie 2001. Nu mai are sens sã continuãm. Este clar, tot ceea ce înseamnã export, tot ceea ce înseamnã întreprinderi mici ºi mijlocii, zonele defavorizate, zonele libere într-un fel sau altul sunt afectate. ªi atunci se pun o serie de întrebãri. Venim cu acest proiect de lege. Foarte bine!