Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·10 iunie 2002
Senatul · MO 94/2002 · 2002-06-10
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Aprobarea dezbaterii în procedurã de urgenþã a urmãtoarelor proiecte de lege: Ñ proiectul Legii pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii; Ñ proiectul Legii pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat
Aprobarea cererii de retragere a propunerii legislative privind contrac- tele de vânzare-cumpãrare încheiate sub semnãturã privatã în peri- oada 1991Ñ2000, având ca obiect terenurile agricole asupra cãrora s-a reconstituit dreptul de proprietate 4
Constituirea comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în diver- genþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 54/2000 privind finanþarea din bugetul de stat, din bugetul Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate ºi din bugetele locale a unor activitãþi ºi programe în domeniul sãnãtãþii publice, desfãºurate de organizaþii neguvernamentale 4
· procedural · respins
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
383 de discursuri
## Stimaþi colegi,
Vã rog sã îmi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 30 mai 2002, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari, domnii senatori Pusk‡s Valentin-Zolt‡n ºi Ioan Vela.
Din totalul de 140 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa prin vot electronic, pânã în acest moment, 115 colegi. Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari.
Programul de lucru al ºedinþei de astãzi, lucrãri în plen pânã la ora 13,00. Ordinea de zi, cea care v-a fost distribuitã.
Vã consult dacã aveþi observaþii în legãturã cu programul de lucru. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestuia.
Vã rog sã votaþi.
Programul de lucru este aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru ºi o abþinere.
Vã consult dacã aveþi observaþii în legãturã cu ordinea de zi. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Ordinea de zi este aprobatã de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru ºi 4 abþineri.
Biroul permanent al Senatului, împreunã cu liderii grupurilor parlamentare, vã propun pentru sãptãmâna viitoare urmãtorul program al Senatului: luni ºi joi, lucrãri în plenul Senatului, marþi ºi miercuri, lucrãri în comisiile permanente, miercuri, la ora 13,00, ºedinþa Biroului permanent ºi a Biroului permanent lãrgit al Senatului, vineri ºi sâmbãtã, activitãþi în circumscripþiile electorale.
Dacã în legãturã cu acest program al sãptãmânii viitoare aveþi observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Programul de lucru al sãptãmânii viitoare este aprobat de plenul Senatului în unanimitate, cu 80 de voturi pentru.
## Stimaþi colegi,
Vã rog sã îmi permiteþi sã vã prezint, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, o notã din partea Departamentului Legislativ, întrucât au fost depuse la secretarul general al Senatului mai multe acte normative ºi aveþi posibilitatea, în situaþia în care apreciaþi cã anumite articole sau legile în ansamblu conþin prevederi neconstituþionale, sã sesizaþi Curtea Constituþionalã.
Deci au fost depuse la secretarul general al Senatului urmãtoarele proiecte de lege:
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/2002 pentru modificarea Legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã nr. 326/2001;
Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989;
Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Lituania privind protecþia informaþiilor militare secrete schimbate, semnat la Bruxelles la 18 decembrie 2001;
Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Confederaþiei Elveþiene, semnat la Bucureºti la 14 decembrie 2001, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Confederaþiei Elveþiene privind acordarea asistenþei financiare, semnat la Bucureºti la 26 noiembrie 1992;
Ñ Legea pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 4 din Ordonanþa Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanþãrii acþiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicatã, ºi ale Legii nr. 169/1997;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/2002 privind comasarea prin absorbþie a Regiei Autonome ”LocatoÒ de cãtre Regia Autonomã ”Administrarea Patrimoniului Protocolului de StatÒ; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, art. 6, prin proiecte cu aplicare comunã între România ºi Olanda, semnat la Haga la 23 noiembrie 1999;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 84/2001 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea serviciilor publice comunitare de evidenþã a persoanelor;
Ñ Legea privind acordarea despãgubirilor în caz de calamitãþi naturale în agriculturã;
Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor.
În situaþia în care apreciaþi cã aceste legi conþin prevederi neconstituþionale, aveþi posibilitatea sã sesizaþi Curtea Constituþionalã.
Prezenta notã se aduce la cunoºtinþa senatorilor în ºedinþa în plen din 30 mai 2002.
La problemele organizatorice, vã supun aprobãrii plenului Senatului, în conformitate cu prevederile art. 102 din Regulamentul Senatului, dezbaterea ºi adoptarea, cu procedurã de urgenþã, conform aprobãrii date în ºedinþa de ieri de cãtre Biroul permanent, a urmãtoarelor proiecte de lege: proiectul de Lege pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii ºi proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea ºi exercitarea profesiei de avocat, adoptat de Camera Deputaþilor.
Dacã aveþi observaþii în legãturã cu aceastã solicitare venitã din partea Guvernului? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra procedurii de urgenþã solicitate de Executiv în legãturã cu cele douã proiecte de lege.
Vã rog sã votaþi.
Solicitarea dezbaterii în procedurã de urgenþã a celor douã proiecte de lege este aprobatã de plenul Senatului cu 71 de voturi pentru, 9 voturi contra ºi 7 abþineri.
La punctul 3 din ordinea de zi, stimaþi colegi, ieri s-a discutat în Biroul permanent, iar Biroul permanent a aprobat solicitarea domnului senator Iuliu Pãcurariu de retragere a propunerii legislative privind contractele de vânzare-cumpãrare încheiate sub semnãturã privatã în perioada 1991Ñ2000, având ca obiect terenurile agricole asupra cãrora s-a reconstituit dreptul de proprietate.
Având în vedere dorinþa iniþiatorului, vã rog sã luãm act prin vot asupra solicitãrii Domniei sale.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, pentru a o putea scoate din ordinea de zi.
Solicitare aprobatã de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi o abþinere.
La punctul 4 din ordinea de zi se impune sã constituim mai multe comisii de mediere.
Prima comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 54/2000.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), vã rog sã faceþi 4 propuneri.
Domnii senatori Sorin Mircea Oprescu, Ion Iliescu, Laurenþiu-Mircea Popescu ºi Ioan Pop de Popa.
Vã mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., o propunere.
Domnul senator Constantin Gãucan.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Domnul senator Ion Vela.
Vã mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere la Ordonanþa Guvernului nr. 54/2000 privind finanþarea din bugetul de stat, din bugetul Fondului de asigurãri sociale de sãnãtate ºi din bugetele locale a unor activitãþi ºi programe în domeniul sãnãtãþii publice, desfãºurate de organizaþii neguvernamentale.
Senator Penciuc Corin.
Deci domnul senator Penciuc, de acord, da?
Dacã aveþi observaþii în legãturã cu propunerile formulate? Dacã nu sunt, vã rog sã ne pronunþãm prin vot asupra componenþei comisiei de mediere.
Aprobatã prin vot cu 80 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 5 abþineri.
A doua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Ion Iliescu, Ioan Pop de Popa ºi Laurenþiu-Mircea Popescu.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Domnii senatori Constantin Gãucan ºi Ion Cârciumaru.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Senatorul Penciuc Corin.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al U.D.M.R, o propunere.
Doamna senator Vajda Borbala.
Mulþumesc.
Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi douã abþineri.
A treia comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 232/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaþii ale agenþilor economici care furnizeazã produse ºi presteazã servicii pentru instituþiile publice din sistemul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Traian Novolan, Marin Dinu ºi Ion Seche.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Domnul senator Radu Vasile.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Domnii senatori Dorel Constantin Onaca ºi Constantin Bîciu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Senator Viorel Marian Panã.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Domnul senator Paul Pãcuraru.
Mulþumesc.
Dacã nu mai sunt intervenþii, vã rog sã votaþi. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 80 de voturi pentru, un vot contra ºi 6 abþineri.
A cincea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39/2002 privind modificarea ºi completarea art. 3 din Ordonanþa Guvernului nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea Proiectului de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Bucureºti la 13 octombrie 1999.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnul senator Pete Istv‡n.
Vã mulþumesc.
Dacã nu aveþi intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin
vot.
Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi douã abþineri.
A patra comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2002 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Avram Crãciun, Ion Hârºu ºi Dan Nicolae Rahãu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Doamna senator Maria Ciocan ºi domnul senator Vasile Horga.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Aceeaºi formulã, deci domnii senatori Traian Novolan, Marin Dinu, Ion Seche.
Domnul senator Dan Constantinescu.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/10.VI.2002
Mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.
Domnii senatori Vintilã Matei, Aureliu Leca ºi LiviuDoru Bindea.
Vã mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Mulþumesc.
Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru ºi 5 abþineri.
A ºasea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 4 propuneri.
Domnii senatori Constantin Toma, Avram Crãciun, Ion Hârºu ºi Dan Nicolae Rahãu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., o propunere.
Domnul senator Constantin Bîciu.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Domnii senatori Dina Carol ºi Gheorghe Acatrinei.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Domnul senator Romeo Octavian Hanganu.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Domnul senator Ion Sârbulescu.
Mulþumesc.
Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã votaþi. Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.
A opta comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2002 privind achiziþiile publice prin licitaþii electronice.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnul senator Iuliu Pãcurariu.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Domnii senatori Ion Seche, Marin Dinu ºi Traian Novolan.
Mulþumesc.
Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.
Mulþumesc.
Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi.
Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 81 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi o abþinere.
A ºaptea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 17/2002 privind recapitalizarea Bãncii de Export-Import a României ”EximbankÒ Ð S.A.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Domnul senator Paul Pãcuraru.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Pete Istv‡n.
Doamna senator Rodica ªelaru, domnii senatori Cornel Filipescu ºi Bucur Dionisie.
Mulþumesc.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra comisiei de mediere.
Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru ºi 3 abþineri.
A noua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea ºi finanþarea studiilor pedologice ºi agrochimice ºi finanþarea sistemului naþional de monitorizare sol-teren pentru agriculturã, precum ºi sol-vegetaþie forestierã pentru silviculturã.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnii senatori Viorel Matei, Vasile Mocanu ºi doamna senator Elena Sporea.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.
Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Valentin Dinescu.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri, vã rog.
Domnii senatori Corneliu Bichineþ ºi Nicolae Pãtru.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al P.D., o propunere.
Domnul senator Constantin Bãlãlãu.
Mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.N.L., o propunere.
Domnul senator Paul Pãcuraru.
Vã mulþumesc.
Observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi o abþinere.
La punctul 5 din ordinea de zi avem proiectul de Lege privind impozitul pe profit.
Vã consult dacã sunt prezenþi reprezentanþii Executivului. Da.
Nu îl vãd pe domnul preºedinte Viorel ªtefan.
Domnul senator Aurel Panã.
Mulþumesc. Grupul parlamentar al U.D.M.R., o propunere.
Domnul senator Pete Istv‡n.
Mulþumesc.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra comisiei de mediere.
Comisie aprobatã de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru ºi 4 voturi contra.
A zecea ºi ultima pentru ziua de astãzi, comisia de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi.
Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist), 3 propuneri.
Domnule preºedinte, prezint eu raportul comisiei.
## Dumneavoastrã? Vã rog.
Deci vã propun sã luãm în dezbatere primul proiect de lege înscris în ordinea de zi, proiectul de Lege privind impozitul pe profit, adoptat de Camera Deputaþilor. Raport, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Vã rog, doamna secretar de stat Manolescu, sã prezentaþi expunerea de motive.
Vã rog, aveþi cuvântul.
## **Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Pentru îmbunãtãþirea mediului de afaceri din România ºi pentru înfãptuirea reformei fiscale, proiectul Legii privind impozitul pe profit propune: unificarea facilitãþilor fiscale de natura reducerilor sau a exceptãrilor de la plata impozitului pe profit, prevãzute de prevederile legale existente, privitoare la întreprinderi mici ºi mijlocii, zone libere, zone defavorizate; instituirea unei facilitãþi fiscale unitare, sub forma unei amortizãri suplimentare, reprezentând echivalentul unei cote de 20% din valoarea mijloacelor fixe amortizabile achiziþionate, aplicabile în mod nediscriminatoriu pentru toate categoriile de contribuabili; amortizarea acceleratã, fãrã aprobarea prealabilã a autoritãþii fiscale, pentru achiziþia de tehnologii, echipamente, utilaje, aparate de mãsurã ºi control; recunoaºterea cheltuielilor cu perisabilitãþile; acceptarea ca deductibile a cheltuielilor cu reclama ºi publicitatea, care includ ºi produsele supuse inscripþionãrii; recunoaºterea cheltuielilor cu primele de asigurare pentru boli profesionale ºi risc profesional, achitate de angajator în numele angajatului; stocuri de materii prime ºi produse finite, plus cele care erau prevãzute în legislaþia actualã, referitoare la asigurãrile privind activele imobilizate; acceptarea plãþii anuale a impozitului pe profit pentru contribuabilii care obþin venituri din agriculturã; se acceptã calculul trimestrial al profitului ºi al impozitului pe profit.
Se pãstreazã, în continuare, facilitãþile fiscale actuale, dupã cum urmeazã: facilitatea privind scutirea de la plata impozitului pe profit pentru investiþia nou-creatã, pentru contribuabilii care au obþinut certificat de investitor în zona defavorizatã, pe toatã durata existenþei zonei defavorizate, conform prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/1998.
Vã mulþumesc, doamna ministru.
Vã rog, doamna senator, sã prezentaþi raportul comisiei sesizate în fond.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Cu scrisoarea L/232/2002, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind impozitul pe profit, adoptat de Camera Deputaþilor în ºedinþa din 9 mai 2002.
Comisia noastrã a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.
Proiectul de lege a fost examinat în comisie în ºedinþele din 21 ºi 22 mai 2002, iar la dezbateri au participat ºi reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice.
În urma dezbaterilor generale ºi pe articole comisia a hotãrât, cu majoritate de voturi, sã întocmeascã raport favorabil la proiectul de lege adoptat de Camera Deputaþilor, cu amendamentele din cuprinsul anexei nr. 1. Amendamentele respinse de cãtre comisie se regãsesc în anexa nr. 2 la raport.
Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, în baza prevederilor art. 89 alin. (1) din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele din anexa nr. 1 la prezentul raport.
Menþionãm cã legea are un caracter ordinar, urmând a fi adoptatã în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.
Mai vreau sã fac o menþiune: s-a omis la art. 10 punctul 7 un amendament aprobat în comisie. S-a omis sã se treacã în raport. Vã rugãm sã ne aprobaþi sã fie trecut în acest raport ºi sã fie luat în considerare. Vã mulþumesc.
ªi eu vã mulþumesc.
Rugãmintea e ca în momentul în care ajungem la articol sã îl reiteraþi, sã îl prezentaþi în cadrul plenului, pentru a-l putea supune dezbaterii ºi adoptãrii.
Declar deschise dezbaterile generale.
Vã consult dacã doriþi sã interveniþi în numele grupurilor parlamentare.
Deci din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist) nu doreºte nimeni.
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., vã rog, domnul senator Vasile Horga, aveþi cuvântul.
Astãzi dezbatem o lege extrem de importantã pentru viitorul societãþilor comerciale româneºti, Legea privind impozitarea profitului.
Dupã cum se ºtie, obiectivul final al oricãrei afaceri este maximizarea câºtigului obþinut, care este reprezentat de profitul net al societãþii comerciale. Numai ºi din acest considerent statul ar fi trebuit sã gãseascã toate pârghiile ºi toate soluþiile ca acest profit sã fie, în final, optimizat, adicã câºtigul din activitate, deci câºtigul din orice afacere ar trebui sã fie maximizat ºi acest lucru nu poate fi fãcut în parteneriat societate comercialãÑstat. Ambele pãrþi, de fapt, sunt interesate în obþinerea acestui profit. Fiecare are interesul sãu propriu în obþinerea acestui rezultat. Pe de o parte, statul doreºte ca societatea comercialã sã obþinã acest profit, pentru ca sã preleveze din el o parte cât mai importantã pentru a satisface necesitãþile fireºti ale statului. Societatea comercialã, la rândul sãu, reprezentatã prin acþionarii respectivi, doreºte, de asemenea, sã obþinã o parte cât mai mare din profitul realizat, pentru a satisface atât interesele proprii ale acþionarilor, cât ºi interesele investiþionale ale societãþii respective, pentru cã ºtim cu toþii cã numai dezvoltarea internã din afacere reprezintã o creºtere a societãþii, sigur, dacã nu avem în vedere alte surse pe care acþionarii le-ar aduce din exterior.
Dar se pune o întrebare fireascã, o întrebare simplã: cine stabileºte cota optimã pentru a împãca cele douã interese? Pãrerea mea este cã aceastã cotã optimã, pe care statul o preia din profitul realizat de cãtre societatea comercialã, ar trebui sã fie stabilitã de cãtre acesta, pentru cã statul, cu forþa sa, ar trebui sã gândeascã pentru societãþile comerciale ca un prieten al acestor societãþi, ºi nu ca un duºman, aºa cum este el perceput astãzi de cãtre aceste societãþi.
De ce spun acest lucru? Pentru cã atunci când cineva este mai puternic, el trebuie sã îi creascã pe toþi cei din jurul lui, astfel încât, crescându-i, dezvoltându-i, sã poatã profita de aceastã investiþie pe care el, cel puternic, în cazul nostru, statul, o face în aceste societãþi comerciale.
Faptul cã impozitul pe profit s-a stabilit, astãzi, la o cotã de 25% nu ne spune nimeni ºi nimic cã aceastã cotã este optimã. Am vrea sã ºtim cum s-a ajuns la acest procent de 25%. Pentru cã iniþial el a fost de 38%, vechea guvernare l-a redus, l-a stabilit la 25%, iar noua guvernare, pur ºi simplu, a preluat acest 25%, fãrã a-l mai trece prin filtrul gândirii ºi al intereselor sale. Pentru cã eu mã întreb: de ce nu existã 26% sau 24%, sau 20%? Pentru cã orice guvernare, sigur, nu preia pur ºi simplu, mecanic o anume prelevare, un anume procent de la cei care au fost înaintea ei, ci gândeºte cu propria minte, cu propriile interese dacã acest optim este realizat prin acest 25%.
Da, mulþumesc.
Grupul parlamentar P.N.L., am observat cã a ridicat mâna domnul senator Constantinescu.
Vã rog, aveþi cuvântul.
## **Domnul Dan Constantinescu:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Fãrã îndoialã cã noi înþelegem dificultãþile unui Guvern care, gestionând prost propriul buget, irosindu-i resursele, se aflã în imposibilitatea de a continua mãsurile pe care ºi le-a asumat prin Programul de guvernare...
Din pãcate însã, în pofida oftaturilor dumneavoastrã, pe care le gãsesc justificate, este greu sã guvernezi în asemenea situaþii. Guvernul recurge la cea mai primitivã mãsurã, negândindu-se decât în campanie electoralã sau cel mult în Programul de guvernare la reducerea fiscalitãþii. Aceastã creºtere a fiscalitãþii, dincolo de faptul cã creeazã numeroase probleme agenþilor economici, nu este nici analizatã pânã în consecinþele ei finale, pentru cã, aºa cum s-a dovedit de numeroase ori, efectele perverse ale unei asemenea mãsuri pot sã compromitã inclusiv scopul iniþial. Avem de-a face, de fapt, cu o lege care continuã o sarabandã a creºterii obligaþiilor persoanelor fizice ºi juridice, o lege care nu contribuie la creºterea puterii agenþilor economici, o lege în care un drept dobândit... Cota de 5% a impozitului pe profit pentru exportatori, dupã ce cã este mãritã la 6%, ulterior la 12,5%, este tratatã drept o facilitate pe care în generozitatea sa Guvernul a acordat-o, uitând cã, de fapt, nu face altceva decât sã majoreze aceste cote pe care le-a moºtenit, aºa cum s-a spus, din guvernarea trecutã. Existã exemplul anului 2000, în care s-a vãzut fãrã putinþã de tãgadã cã o reducere bine administratã a fiscalitãþii poate sã contribuie la consolidarea bazei veniturilor bugetare tocmai prin creºterea apetitului agenþilor economici, a contribuabililor, în general, de a-ºi plãti impozitele ºi taxele, de a ieºi din economia subteranã sau din aºa-numita economie gri pentru a intra în legalitate. Din pãcate, exact asemenea efecte se pare cã nu vom avea în continuare, pentru cã dincolo de aceastã restricþie de care vorbeam regimul deducerilor fiscale se înãspreºte, motiv pentru care este de aºteptat ca agenþii economici sã nu fie foarte încântaþi de a-ºi plãti la vreme dãrile, sã nu aibã posibilitatea sã o facã ºi, în orice caz, sã nu contribuie la ceea ce Guvernul ºi-a propus. Din pãcate, ºi prin acest proiect de lege se dã un semnal asupra lipsei de seriozitate a unui Guvern care nu înþelege cã o datã ce existã o serie întreagã de obligaþii asumate faþã de investitori, ele trebuie respectate. Eliminarea facilitãþilor din zonele libere, din zonele defavorizate pune un mare semn de întrebare asupra capacitãþii unui Guvern de a gestiona asemenea tipuri de investiþii.
Da, vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.D., domnul senator Panã.
## **Domnul Viorel Marian Panã:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,
Încep prin a adresa o întrebare reprezentantului ministerului. Sãptãmâna trecutã la Comisia economicã urma sã se desfãºoare o analizã, o dezbatere pe marginea acestui proiect de lege. Din pãcate, aceastã dezbatere n-a putut sã se desfãºoare, datoritã absenþei reprezentantului Ministerului Finanþelor Publice. Deci avizul comisiei de specialitate, avizul Comisiei economice lipseºte datoritã faptului cã încã o datã, din pãcate, ºi dumneavoastrã, stimaþi colegi, reprezentând P.S.D-ul, aþi fost sfidaþi. Parlamentul României a fost sfidat. ªi leg acum aceastã absenþã de sãptãmâna trecutã de câteva declaraþii apãrute în presã chiar în zilele desfãºurãrii Consiliului B.E.R.D. la Bucureºti. Jean Marie Vigroux de la ”Price Waterhouse CooperÕsÒ menþiona la un moment dat: ”Sã nu uitãm cã aceastã þarã a dat lumii pe Eugen Ionescu, creatorul teatrului absurd.Ò
Nivelul taxelor ºi impozitelor este prea mare, arieratele din economie sunt imense, instabilitatea legislativã, recunoscutã. Toate aceste lucruri ne dau senzaþia cã ne aflãm pe o scenã a teatrului absurdului. Iatã ce spunea, în aceeaºi perioadã de timp, secretarul trezoreriei Statelor Unite ale Americii, Paul OÕNeil: ”Dacã ne uitãm la economiile dezvoltate vedem cã sectorul privat contribuie cel mai mult la producþia totalã ºi are un rol esenþial pentru creºterea nivelului de trai. Acesta este seva unei economii.Ò
Tot sãptãmâna trecutã, într-un editorial, ªtefan Rãdeanu spunea urmãtoarele lucruri: ”Este timpul ca lucrurile sã fie puse la punct. Decãderea sectorului privat, puternic generator de ºomaj ºi de pierderi Ð peste 50%
din firmele private au raportat pierderi financiare, iar 60% din nivelul arieratelor este localizat în acest sector Ð nu se datoreazã unor greºeli de management, ci chiar faptului cã politicile guvernamentale au fost adoptate doar în sens restrictiv. Nici o firmã din România, vorbim despre firmele corecte, nu poate supravieþui cu o fiscalitate de 70% pe fondul de salariu ºi cu rate ale dobânzilor la credite de peste 45%. Singura soluþie de supravieþuire, oferitã de constrângerile fiscale ºi bugetare, o constituie refugiul în economia subteranã. De aici efectele perverse ale tranziþiei: sãrãcie generalizatã, ºomaj cronic ºi transformarea României într-o profitabilã piaþã de desfacere a produselor din import, produse provenite din þãri în care guvernele respective au înþeles importanþa sprijinirii sectorului privat.Ò
Aveþi o voce aºa de sonorã... Termin. O frazã ºi termin ºi ºtiþi cã-mi place vocea dumneavoastrã. Permiteþi-mi sã termin.
Vã rog sã-i daþi ascultare domnului senator.
Aºa cum aratã lucrurile în momentul acesta, parcã ne situãm în urmãtoarea ipostazã: cineva de-afarã spune: ”Trebuie sã luaþi acest proiect de lege ºi sã-l votaþi cât mai repede. Impuneþi-vã colegilor dumneavoastrã, impuneþi Parlamentului un regim de urgenþã, transmiteþi-le cã fãrã asta nu intraþi nici acolo, nu primiþi nici de dincolo ºi veniþi mai repede cu acest proiect de lege aprobat, în aºa fel încât sã faceþi o figurã bunã ºi în faþa organismelor financiare internaþionale ºi în faþa Comisiei Europene.Ò Dar noi nu suntem profesioniºti, pentru cã nu putem sã venim acum ºi sã prezentãm Parlamentului României Ñ ºi vã spun acest lucru fãrã nici un fel de exitare Ñ acest proiect de lege decât dacã ar fi fost prezentat împreunã cu tot ceea ce a însemnat el rãu pentru economia româneascã pânã în momentul acesta ºi cu tot ceea ce va aduce pozitiv, menþionându-ne clar ºi cum va evolua, ce se va întâmpla cu creºterea economicã în 2002 ºi în continuare ºi, de asemenea, dacã ne-ar fi fost prezentate ºi acele programe de care vã vorbesc eu. În aceste condiþii, nu cred cã cineva, indiferent cât de
neconstructiv ar dori sã facã opoziþie, n-ar fi fost de acord cu dumneavoastrã. Însã în aceste condiþii eu, unul, cred cã sunteþi datori cu câteva explicaþii. Vã mulþumesc.
Da, vã mulþumesc, domnule senator.
Din partea Grupului P.S.D. (social-democrat ºi umanist), domnul senator, domnul preºedinte Nicolae Vãcãroiu.
Aveþi cuvântul, domnule preºedinte.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Sigur, ori de câte ori se va discuta un proiect de lege care se referã la fiscalitate, la impozite ºi taxe, se vor naºte pasiuni, ºi pasiuni fireºti, dacã vreþi sã fiu sincer, având în vedere cã, într-adevãr, la ora actualã fiscalitatea în România este ridicatã. Se pune problema ce-i de fãcut. ªi astãzi, sigur, trebuie sã ne limitãm ºi sã abordãm acest subiect. I-am ascultat pe colegii mei, nu pot sã le dau dreptate decât în foarte micã mãsurã. De ce? Pentru cã construim în România o societate nouã, construim o societate nouã care trebuie sã funcþioneze dupã regulile pieþei. Din pãcate, ne-am jucat prea mult în ultimii 4Ñ5 ani cu fiscalitatea, am introdus foarte multe elemente care þin..., sunt artificiale ºi care nu se regãsesc nicãieri în lume, ºi una din situaþii o regãsim astãzi, aici, la impozitul pe profit. Dumneavoastrã trebuie sã cunoaºteþi cã în fiscalitate existã un principiu de la care nu se poate abate nimeni: nediscriminarea. Dacã vorbim despre impozitul pe profit, nicãieri în lume nu existã ºi nu va exista o formulã în care cota de impozit pe profit sã fie diferenþiatã, în funcþie de cele trei destinaþii ale produsului sau serviciului, care înseamnã export, investiþii ºi, respectiv, consumul, fondul pieþei, consumul cãtre populaþie.
Aceastã cotã de 5%, astãzi, 6%, care s-a introdus în urmã cu câþiva ani, a fost una dintre marile greºeli care ne-au costat ºi ne costã încã enorm de mult. Nici nu pot sã abordez un subiect legat de integrare, mã refer la integrarea în Uniunea Europeanã, dar chiar aderare la NATO, în contextul în care ai asemenea anomalii în legislaþie. O sã spuneþi: ”Trebuie sã dãm, totuºi, prioritate exportului.Ò ªi suntem într-o fazã destul de delicatã, în care producãtorii nu se mai descurcã, iar acest impozit pe profit de 5%Ñ6% pentru export iatã cã a dus la o creºtere spectaculoasã a exportului României.Ò Realitatea nu este asta. Realitatea este cu totul alta.
Mai trebuie sã ºtiþi, domnilor colegi, cã la ora actualã, pe o analizã fãcutã pe vreo 4.000 de produse reprezentative destinate exportului, cam 80% dintre ele n-au profit la export. Exportul se regãseºte pe câteva segmente, pe produse neprelucrate, ºi mã refer la buºteni, mã refer la fier vechi, ºi, bineînþeles, de aici ºi o anumitã bãtãlie pentru a susþine pãstrarea acestei formule. Din pãcate, am ajuns pe ultima sutã de metri, cum se spune, ºi nu avem soluþie decât sã ne aliniem la ceea ce se practicã în Uniunea Europeanã. Urmeazã sã se redeschidã capitolul legat de fiscalitate, de impozite ºi taxe, iar una din condiþii, prevãzutã, ca sã dau un rãspuns colegului meu, stimatului domn senator Panã, este aceasta: sã ne aliniem la practica existentã. Nimeni nu te opreºte însã sã vii mâine, dacã ai potenþial, ºi sã reduci întreaga cotã de impozit pe profit, sã spun de la 25% la 18%, la 10%, dacã vreþi..., cotã unicã indiferent de destinaþia produselor.
Repet, este o condiþie obligatorie. Dacã vreþi cu adevãrat integrare în Uniunea Europeanã nu puteþi spune nu, nu puteþi sã nu votaþi.
Asta este problema!
Din salã
#61206## **Din salã:**
Ãsta este ºantaj, nea Nicolae.
Din salã
#61276## **Domnul Petre Roman**
Din salã
#61315**:**
Ei, nu.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
Domnule Roman, nu v-am... Nu trebuie sã... Dacã poftiþi aici la microfon, probabil cã sunteþi mai priceput ca mine în fiscalitate, cred cã v-ar trebui vreo 25 de ani sã ajungeþi la nivelul meu.
Ocupaþi-vã de ceea ce ºtiþi dumneavoastrã mai bine, vã rog eu frumos.
## **Domnul Petre Roman**
**:**
Poate ºtiu mai bine.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã adresez rugãmintea sã nu interveniþi din salã.
## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**
## Stimaþi colegi,
Haideþi sã judecãm aºa cum trebuie ºi sã ducem o întreagã ofensivã legatã de ceea ce înseamnã mediu de afaceri ºi reduceri de fiscalitate, dar nu este cazul la acest proiect de lege, unde discutãm necesitatea revenirii la normalitate. De douã sãptãmâni se discutã acest subiect, sã lãsãm asociaþiile de exportatori, împreunã cu Ministerul Finanþelor Publice, care au înþeles, au acceptat, ºtiu cã nu se poate altfel, se încearcã diferite formule pentru ca suma care apare suplimentar ºi va fi înregistratã în cont distinct sã ia destinaþia stimulãrii producþiei destinate exportului.
Vã mulþumesc foarte mult.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului U.D.M.R., domnul senator Zolt‡n Pusk‡s.
## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.
Distins Senat, bineînþeles cã este mult mai uºor sã critici un proiect de lege decât sã-l susþii, aºa cum este mult mai uºor sã critici o construcþie decât sã construieºti. Dar atunci când discutãm despre un proiect de lege foarte important, trebuie sã ne uitãm ce am parcurs în ultimii 12 ani, de cât zicem noi cã am trecut la economia de piaþã ºi care sunt perspectivele noastre pentru viitor în aceastã economie de piaþã.
## Stimaþi colegi,
La o conferinþã internaþionalã recentã, cu participarea multor oameni de afaceri din strãinãtate, am fost rugat sã susþin o prelegere despre fiscalitatea în România. A fost o sarcinã foarte grea pentru cã trebuie sã recunoaºtem cu toþii cã fiscalitatea este apãsãtoare.
Dar ca sã am date concrete am apelat la computer ºi am introdus sintagma ”impozit pe profitÒ. Computerul mi-a dat 562 de acte normative în care apare aceastã sintagmã. Deci eu, ca agent economic, ca sã fiu corect ºi la curent în legãturã cu impozitul pe profit, ar trebui sã cunosc toate aceste legi ºi acte normative care se referã la acesta.
## Domnilor colegi,
În domeniul fiscalitãþii, în þara noastrã existã în legislaturã o ceaþã. Este foarte greu sã descurci ºi sã te descurci printre aceste acte normative atunci când sunt suprapuneri, când unele legi se contrazic cu celelalte în aceeaºi materie, când unele facilitãþi se suprapun cu alte acte normative ºi atunci când toate acestea la un loc pot fi evitate prin anumite inginerii financiare.
De aceea noi susþinem cã este necesarã elaborarea unor acte normative care sã readucã la normalitate legislaþia fiscalã ºi unul dintre aceste proiecte este proiectul privind impozitul pe profit.
ªtim foarte bine cã existau excepþii la impozitul pe profit, facilitãþi, excepþii la excepþii ºi facilitãþi la facilitãþi, dar în orice þarã consolidatã din punct de vedere economic, acolo unde existã facilitãþi, ºi într-adevãr sunt, acestea sunt date prin anumite cãi de credite bancare, subvenþionarea unor dobânzi, investiþii ºi aºa mai departe, nicidecum prin acordarea unor înlesniri sau scutiri la impozite pe profit pe anumite criterii.
...anumite facilitãþi ºi reduceri de impozite pentru a asigura, cel puþin pentru aceastã perioadã, o mai bunã rezolvare a problemelor legate de impozitul pe profit.
S-au pus aici ºi problemele legate de ponderea impozitului pe profit în bugetul de stat. Aceastã pondere este sub 10%, dacã îmi amintesc Ñ doamna ministru poate spune mai clar. Deci nu influenþeazã în mod deosebit bugetul de stat, dar influenþeazã mersul spre bine al economiei, pentru cã o claritate legislativã este oricând bine venitã ºi oricând mai bunã decât o ceaþã în legislaþie, care se schimbã pe zi ce trece.
Noi, U.D.M.R., susþinem acest proiect de lege, cu amendamentele aduse la comisie. Aici am adus amendamente legate ºi de impozitul privind exportul. A rãmas aceastã perioadã eºalonatã de revenire la normal a impozitului pe profit la export, dar s-a ºi introdus un amendament privind sprijinirea exportului prin alte cãi, aºa cum se face în þãrile consolidate din punct de vedere economic, având în vedere aceste fapte ºi speranþa cã, totuºi, se va trece ºi la o reducere a fiscalitãþii, pentru cã avem nevoie de aceastã fiscalitate.
Urmeazã, aºa cum a spus ºi domnul preºedinte Vãcãroiu, ca cel puþin acele fiscalitãþi care sunt în preþul de cost sã fie reduse, întrucât aici este problema principalã. Atunci acest proiect de lege va aduce o claritate în problema fiscalitãþii din România ºi, bineînþeles, ne aliniem cu acest proiect de lege la cerinþele europene la care tindem cu toþii. Sper ca aceastã aliniere sã continue ºi cu alte proiecte de lege care vor fi, hai sã zic aºa, mult mai bine primite atât de cei de la putere, cât ºi de cei de la opoziþie, bineînþeles aceasta referindu-se la o reducere a fiscalitãþii pentru cã numai în acest caz putem asigura viitorul economic al þãrii.
În prezent suntem în perioada de tratative de aderare, negocierile sunt în curs de desfãºurare ºi în acest caz orice act normativ pe care îl elaborãm ºi îl adoptãm trebuie sã corespundã acestor cerinþe europene.
Având în vedere aceste considerente, Grupul parlamentar U.D.M.R. va vota în favoarea acestui proiect de lege.
Vã mulþumesc, domnule senator.
O invit pe doamna ministru sã ofere colegilor senatori rãspunsuri la întrebãrile formulate în plenul Senatului.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
În primul rând, câteva cuvinte privind cadrul general de elaborare a acestei reglementãri.
Aºa cum s-au fãcut menþiuni foarte clare aici, actul normativ privind impozitarea profitului, cât ºi cel privind taxa pe valoarea adãugatã nu au fost create cu scopul de a aduce venituri suplimentare la buget. Aceastã reglementare cu impozitul pe profit vizeazã cu prioritate îmbunãtãþirea mediului de afaceri, iar ceea ce spunea domnul senator Panã înainte, despre afirmaþia fãcutã de domnul Vigroux în cadrul reuniunii B.E.R.D., se referea la legislaþia actualã. Deci iatã cum percepe mediul de afaceri din afarã reglementãrile actuale în domeniul fiscal.
ªtiþi foarte bine, domnule senator, cã referitor la aceastã lege domnul Vigroux ºi specialiºtii dumnealui au fost de acord. ªtiþi cã am participat la un seminar organizat la World Trade Center, unde ºi reprezentantul Price Waterhouse a fost de faþã ºi a arãtat cã este de acord cu actul normativ prezent, care face paºi foarte importanþi în ceea ce priveºte eliminarea acelor disfuncþionalitãþi pe care le au reglementãrile actuale.
De ce? Pentru cã procesul de perfecþionare a actelor normative nu îl face numai Ministerul Finanþelor Publice singur. Avem consultarea mediului de afaceri. Când spun ”mediu de afaceriÒ spun investitori din România, dar ºi investitorii internaþionali, care agreeazã acest act normativ.
Am lucrat împreunã cu Asociaþia Naþionalã a Exportatorilor în ceea ce priveºte rezolvarea problemelor care vizeazã reducerea treptatã a facilitãþilor privind exportul. De asemenea, cu societãþile de consultanþã internaþionalã, pentru cã noi ºtim foarte bine cã ei sunt cei care dau mesajul în afarã în ceea ce priveºte performanþa mediului de afaceri din România. Din partea acestor medii rãspunsurile sunt favorabile cu privire la acest act normativ.
O singurã menþiune vreau sã fac, cu privire la taxa pe valoarea adãugatã. Aceastã lege, pe care Senatul a aprobat-o de puþin timp, nu creºte veniturile bugetare, dimpotrivã, evaluãrile noastre aratã cã vom avea o reducere de venituri de circa 4.000 de miliarde ca urmare a aplicãrii legii. Dar actul normativ vine cu avantaje foarte mari în ceea ce priveºte reducerea acelui prag de impozitare la 1,5 miliarde, astfel încât sã scãpãm de toatã acea puzderie de S.R.L.-uri care acum sunt plãtitoare de
Vã rog sã limitaþi expunerea.
O singurã precizare mai vreau sã fac. Sã nu uitãm cã evoluþiile în domeniul legislativ nu vor putea sã ignore documentele de poziþie pe care România le-a deschis.
Am în vedere douã documente importante: Politica concurenþialã Ñ în cadrul acestui document noi nu vom mai putea avea facilitãþi distorsionante pe perioade nedeterminate de timp, aºa cum erau facilitãþile pe zonele libere sau pe zonele defavorizate. Eram singura þarã care aveam facilitãþi pe astfel de perioade mari de timp ºi nu sunt agreate, efectiv, de þãrile vecine ºi de mediul de afaceri internaþional Ñ, de asemenea, Documentul de poziþie cu privire la impozitare, potrivit cãruia România trebuie sã se integreze în anumite reguli în materie de reglementare fiscalã.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, doamna ministru.
Vã rog sã precizaþi plenului Senatului dacã sunteþi de acord cu amendamentele acceptate la nivel de comisie ºi dacã sunteþi de acord cu toate.
Suntem de acord cu toate amendamentele, inclusiv cu completarea de la art. 10.
Cu acel amendament care nu e trecut în anexa nr. 1, la art. 10 alin. 7.
Da.
O rog pe doamna senator Maria Ciocan sã îl prezinte. ”Dobânzile ºi pierderile...Ò.
”Dobânzile ºi pierderile din diferenþa de curs valutar în legãturã cu împrumuturile obþinute direct sau indirect de la bãncile internaþionale de dezvoltare ºi organizaþiile similare menþionate în instrucþiunile prevãzute la art. 31 ºi cele care sunt garantate de stat nu intrã sub incidenþa prevederilor acestui articol.Ò
Deci sunteþi de acord inclusiv cu acest amendament care a fost scãpat, da?
Da.
## Stimaþi colegi,
Sunt o serie de amendamente respinse. Conform regulamentului trebuie sã vedem dacã cei care le-au formulat în faþa Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci le susþin în plen. Daþi-mi voie sã consult dacã sunt colegi senatori care susþin amendamentele respinse în Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Domnule senator Constantinescu, vã rog, în numele P.N.L., amendament la art. 2, da? Modificarea cotei de impozit pe profit. Aceea.
Da, domnule preºedinte. Nu ºtiu exact în ce ordine se va începe dezbaterea. Înþeleg cã ad-hoc s-a convenit ca tot ceea ce este acceptat sã meargã. Nu se merge pe articole.
Nu vã supãraþi, nu interpretaþi regulamentul. Vã rog sã observaþi ceea ce scrie foarte clar în procedura legislativã. Începem cu amendamentele respinse.
E în regulã.
E corect ºi nu inventez nimic. Aveþi cuvântul, domnule senator.
## **Domnul Dan Constantinescu:**
Obiceiul era sã luãm articol cu articol ºi în ordinea asta era, dar pe fiecare articol.
Dacã vom parcurge aceste amendamente respinse, sigur cã voi da o motivare de acceptare, ºi nu de respingere pentru amendamentul de la art. 2[1] , în care primul pas ce trebuie fãcut este respectarea Programului de guvernare, aºa cum spuneam, privind reducerea fiscalitãþii.
Un al doilea element priveºte faptul cã pe mãsurã ce se propune o creºtere a fiscalitãþii exportatorilor, având în vedere mãcar ponderea acestora în totalul producþiei naþionale, ar trebui ca ºi cota generalã sã scadã, poate nu la 15, poate calculele noastre nu sunt foarte corecte, dar mãcar de la 25% în jos, pentru cã o parte reprezintã exportul la care creºte. ªi dacã, într-adevãr, veniturile la bugetul statului nu sunt atât de semnificative, dacã nu se urmãreºte în mod evident sporul de venituri prin aceastã lege, cred cã se poate discuta o reducere a cotei. Aºteptãm contrapropuneri de la Ministerul Finanþelor Publice cu care putem fi de acord, dar în nici un caz nu putem susþine o menþinere a cotei standard, câtã vreme alte cote cresc, câtã vreme deducerile sunt restrictive, câtã vreme o altã gamã de facilitãþi, aºa cum spuneam, de la zone libere, de la zone defavorizate, sunt eliminate. Deci mãcar, în mod firesc, cu influenþele acestora ar trebui sã scadã cota standard. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
O invit pe doamna ministru sã rãspundã la acest amendament formulat la art. 2 din proiectul de lege. Aveþi cuvântul, doamna ministru.
Nu putem susþine reducerea cotei de 25%. Aºa cum precizam înainte, strategia cu privire la reducerea fiscalitãþii vizeazã alte categorii de impozite.
Vã mulþumesc. Din partea comisiei aveþi explicaþii? Doamna senator Maria Ciocan.
Comisia îºi menþine punctul de vedere.
Vã mulþumesc.
Mai sunt alte intervenþii? Nu.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra amendamentului propus de colegul nostru, domnul senator Constantinescu, de modificare a art. 2.
Vã rog sã votaþi.
Amendament respins, întrucât a întrunit doar 43 de voturi pentru, 82 împotrivã ºi douã abþineri.
Înainte de a trece la dezbaterea celorlalte amendamente formulate la proiectul de lege, vã rog sã-mi permiteþi doar cu titlu de informaþie...
O listã dorim.
Sigur. Vã rog sã-mi permiteþi ca în 30 de secunde sã vã amintesc prevederile art. 97 punctele 1, 2, 3, care stabilesc foarte exact procedura legislativã: ”Dupã dezbaterile generale, pentru amendamentele care se regãsesc în raport ºi sunt acceptate este consultat Senatul ºi iniþiatorul dacã le agreeazã ºi nu se supun dezbaterii decât cele care sunt contestate ºi se supun dezbaterii toate amendamentele care au fost respinse, potrivit alin. 3, în comisie, cu condiþia ca iniþiatorul sã fie prezent ºi sã le susþinã.Ò
Mai doriþi sã interveniþi la art. 2, cã aveþi mai multe amendamente?
Domnul senator Dan Constantinescu.
## Domnule preºedinte,
În ceea ce priveºte alin. 4, pentru noi este oarecum surprinzãtor cã dorim sã ne aliniem la standardele europene numai acolo unde ne lovim, ºi anume la fiscalitate. Existã deja încercãri, existã deja legislaþie, existã deja proiecte privind consolidarea bilanþurilor, trecerea la standardele internaþionale de contabilitate ºi în aceastã
perspectivã am solicitat ca o societate-mamã care are filiale pe care le controleazã cel puþin în proporþie 75%, pentru care, oricum, urmeazã sã prezinte situaþii financiare consolidate, care într-un orizont de timp rezonabil vor fi tratate inclusiv fiscal împreunã, sã se extindã cuprinderea în acest complex, dacã vreþi, chiar dacã ne lipseºte o lege a holdingului, pe care o mai aºteptãm, a facilitãþii legate de temporare, atâta câtã este, de fapt a cotei reduse pentru exportatori, ºi nu a unei facilitãþi.
Acesta a fost motivul pentru care la alin. 4 am solicitat în prima parte sã fie consolidatã cota redusã ºi pentru filiale. Evident cã în a doua parte am solicitat ca aceastã cotã redusã sã rãmânã 5%, deoarece creºterea de 5Ñ6% a fost fãcutã prin introducerea acelui procent care a reprezentat contribuþia pentru fondul de promovare a României, de a cãrui eficienþã s-a convins ºi Guvernul, dar, din pãcate, a transferat aceastã cotã la impozitul pe profit.
La acelaºi articol, ca sã nu mai revin, am solicitat, evident, eliminarea ultimelor douã propoziþii din alineat, acela prin care se creºte progresiv cota de impozit pentru export, având în vedere argumentele pe care le-am adus la dezbateri generale ºi pe care, din respect pentru dumneavoastrã, nu le mai repet.
Vã mulþumesc.
Vã rog, punctul de vedere al Guvernului la amendamentele formulate la art. 2 alin. 4.
Bilanþul consolidat este un document care se întocmeºte pe bazã de norme contabile, astfel încât sã i se permitã deþinãtorului de capital sã îºi cunoascã imperiul financiar pe care acesta îl deþine, dar nici la noi, nici în þãrile care aplicã standardele internaþionale nu dã facilitate fiscalã.
În aceste condiþii, noi nu putem agrea acest amendament.
Vã mulþumesc.
Din partea comisiei doriþi sã oferiþi explicaþii? Vã rog.
Comisia îºi menþine punctul de vedere.
Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi,
La art. 2 alin. 4 Grupul P.N.L. a propus 3 amendamente, dând de fapt o reformulare acestui alin. 4.
Vã propun sã ne pronunþãm prin vot asupra amendamentelor propuse de Grupul P.N.L. prin reformularea alin. 4, care vizeazã cele 3 chestiuni legate de activitatea filialelor, legate de diminuarea cotei de impozit de la 6 la 5% ºi eliminarea din textul final a acelei creºteri progresive.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra amendamentului susþinut de domnul senator Dan Constantinescu. Vã rog sã votaþi. Cu 48 de voturi pentru, 76 împotrivã ºi o abþinere, amendamentul a fost respins.
Grupul P.N.L. are amendamente ºi la alin. 6 art. 2. Îl susþineþi?
Este în consecinþã de la art. 2 alin. 4.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
El decurge, dar sunt obligat sã-l
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vã rog, aveþi cuvântul.
În sensul respingerii amendamentului?
Da.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Stimaþi colegi,
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
## Domnule preºedinte,
Am dori ca, mãcar, sã fim cinstiþi cu noi înºine când votãm aceastã lege ºi sã ºtim ce votãm, pentru cã în expunerea de motive s-a vorbit de o gamã întreagã de, hai sã spunem, facilitãþi nou introduse.
Tot în expunerea de motive se vorbeºte în mod eronat despre aceastã facilitate, care ar fi cota redusã. Cota redusã este moºtenitã, nu o acordã Guvernul, deci nu poate fi consideratã o facilitate pe care Guvernul o acordã.
În consecinþã, iniþiatorii au propus ca cei care au dobândit ºi folosesc aceastã cotã redusã, pe parcursul cât mai existã ea, ca ºi alþi investitori pe care nu-i nominalizez aici, care beneficiazã de alte elemente de legislaþie existentã, sã nu obþinã, pur ºi simplu, facilitãþile pe care actuala lege le aduce.
Noi am solicitat sã fie clarificatã aceastã chestiune, pentru cã se dã senzaþia cã sunt tot felul de facilitãþi, Guvernul spune cã le eliminãm pe toate, dar, în realitate, toþi cei care au mers dupã legea de pânã acum, fie vorba de exportatori, investitori în zone defavorizate, în zone libere, nu pot beneficia de nici o facilitate legatã de amortizare ºi aºa mai departe, din prezenta lege.
Acesta este motivul pentru care noi am solicitat sã fie explicit reformulat textul.
Vã mulþumesc.
Punctul de vedere al Guvernului?
Legea prevede foarte clar care dintre facilitãþi se pot cumula ºi care nu se pot cumula. În aceste condiþii, considerãm cã prevederile legii sunt foarte clare.
Punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci?
## **Doamna Maria Ciocan:**
Comisia îºi menþine punctul de vedere.
## **Domnul Dan Constantinescu**
**:**
Amendamentul meu era la art. 3. Art. 8 abia acum vine.
Art. 3. Deci la art. 3. Amendamentul susþinut de domnul senator Dan Constantinescu la art. 3, punctul 10 din raport, a fost respins, întrucât a întrunit 47 de voturi pentru ºi 76 contra.
Am sãrit amendamentul de la punctul 9, formulat de domnul senator Alin Ciocârlie. Îl susþineþi?
Vã rog, aveþi cuvântul.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Vreau sã vorbesc în susþinerea acestui amendament, deºi el a fost respins de comisie, cu acordul iniþiatorului, al doamnei ministru Maria Manolescu. Este un amendament care propune, în esenþã, scutirea de impozit aferent profitului reinvestit, exclusiv pentru agenþii economici care sunt buni contribuabili, adicã aceia care îºi plãtesc la termen Ñ repet, la termen, nu la zi Ñ toate obligaþiile cãtre bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale.
Argumentele de ordin cantitativ, dupã pãrerea mea, sunt evidente. Aºa cum spunea distinsul ºi competentul vicepreºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, impozitul pe profit reprezintã numai 10% din totalul veniturilor la buget.
Din pãcate, numãrul agenþilor economici care sunt buni contribuabili, care îºi achitã la termen toate obligaþiile bugetare, este foarte mic, este sub 10%. Dacã aplicãm un 10% la 10%, din punct de vedere strict aritmetic, ajungem la 1%. Iar, pe de altã parte, aceastã facilitate se acordã numai profitului reinvestit, deci nu întregului profit, iar profitul reinvestit în scopuri de dezvoltare a activitãþii, deci de creare de noi locuri de muncã, pentru lucrãri de reabilitare ºi protecþie a mediului, domeniu în care România trebuie sã facã un efort de 20 de miliarde de euro pe un orizont de numai 10Ñ15 ani, pentru a ajunge la zi cu cerinþele Uniunii Europene ºi pentru investiþii pe piaþa bursierã, iarãºi un domeniu în care este nevoie de o revitalizare evidentã. Dar argumentele de ordin calitativ mi se par ºi mai puternice. Ar constitui un semnal extraordinar de bun, dat de actuala guvernare, cã se bazeazã în relansarea economicã pe agenþii economici care sunt buni contribuabili, pe aceia care alimenteazã la termen bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale, una din problemele cruciale ale economiei româneºti la ora actualã.
Nu vreau sã mai reiterez necesitatea creãrii noilor locuri de muncã, m-am referit deja la ea, dar consider cã aprobarea acestui amendament ar constitui în bunã mãsurã ºi un rãspuns la criticile aduse de opoziþie actualului proiect de lege.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Stimaþi colegi,
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Din salã
#89910din rândurile P.R.M.
Sunt 51 pentru ºi 4 abþineri, deci 55 în total. 55 cu 55.
Din salã
#90009din rândurile P.S.D.
## Vã mulþumesc.
O rog pe doamna ministru sã se pronunþe asupra amendamentului susþinut de domnul senator Ciocârlie la art. 2 alin. 7.
De fapt, este art. 2 alin. 7, la punctul 9, da?
Sunt 55 împotrivã ºi 4 abþineri, deci 59.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Avem vreo problemã cu votul sau... De ce se fac discuþii?
## **Domnul Ion Solcanu**
**:**
E o problemã de înþelegere.
Da.
În cadrul comisiei am arãtat de ce nu putem sã acceptãm în cadrul acestei legi aceastã facilitate pentru contribuabilii care achitã la termen obligaþiile curente. Noi lucrãm în aceastã perioadã de timp la Ordonanþa Guvernului nr. 11 privind creanþele bugetare. Dacã la acea lege vom ajunge la concluzia ºi dumneavoastrã veþi fi de acord sã acordãm o facilitate unitarã pentru toþi cei care sunt buni platnici, indiferent cã este vorba de taxã pe valoarea adãugatã, impozit pe profit sau alte venituri bugetare, locul acestei categorii de facilitãþi se regãseºte acolo.
În ceea ce priveºte destinaþia profitului, de care ar trebui sã þinem seamã, întreaga economie a legii vizeazã acordarea altor tipuri de facilitãþi: amortizare acceleratã, nediscriminatorie ºi un plus de amortizare, de 20%, pentru alte categorii de active. De ce? Pentru cã administrarea actualei facilitãþi s-a dovedit a fi foarte grea, în funcþie de încorporarea profitului ºi chiar facilitatea prezentã se apreciazã cã este mult mai mare decât facilitatea actualã. A fost evaluatã în acest sens.
## Mulþumesc.
Punctul de vedere al comisiei?
Comisia îºi menþine punctul de vedere.
Deci nu sunteþi de acord cu acest amendament?
Nu.
Vã rog, stimaþi colegi... Haideþi, cã avem o lege grea, sã nu ne încurcãm.
La punctul 11 Grupul P.N.L. are amendament. Doriþi sã-l susþineþi? Aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Pentru cã este vorba de art. 8, voi susþine ambele amendamente, ºi de la lit. a), ºi de la c). În ceea ce priveºte lit. a), este surprinzãtor faptul cã Guvernul porneºte de la prezumþia de vinovãþie, de rea intenþie ºi aºa mai departe, ca sã nu mai vorbim de discriminarea care se face între investiþiile pe care o societate româneascã le poate face în România sau în strãinãtate.
Pornindu-se de la niºte realitãþi care, fãrã îndoialã, existã, în loc sã se caute soluþii de altã naturã, se eliminã, pur ºi simplu, o fireascã, dacã vreþi, tratare egalã a dividendelor primite de la o societate din România, faþã de dividendele primite de la o societate din strãinãtate.
Aºadar, chiar dacã investiþiile româneºti în strãinãtate sunt destul de timide ºi destul de fragile la acest moment, ideea noastrã de integrare, inclusiv sub acest aspect, pentru cã sunt ºi companii româneºti de succes, care vor dori sã îºi extindã ºi ele activitatea în Uniunea Europeanã, sã nu aºteptãm numai sã fim cuceriþi, ca piaþã, de Uniunea Europeanã. Aceste întreprinderi primesc o loviturã prin acest articol, lit. a), deci nu vor fi interesate sã facã aceste dezvoltãri, chiar dacã ele sunt dificile, aºa cum spuneam, pentru simplul motiv cã dividendele pe care le primesc din strãinãtate vor fi impozitate, spre deosebire de cele din România.
Nu mai ºtim unde sã ne oprim cu principiile, pentru cã se pare cã ºi în acest caz principiile se aplicã sau nu se aplicã, dupã conjuncturã.
În ceea ce priveºte lit. c), noi am dorit sã dãm o mânã de ajutor Guvernului, pentru cã pânã acum am vorbit de faptul cã nu e bine ca în alte legi sã existe prevederi fiscale. Or, am solicitat fie eliminarea lit. c), ”alte venituri neimpozabile, prevãzute expres în acte normative specialeÒ, fie explicitarea în cadrul lit. c) a acestor venituri neimpozabile.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Ofer cuvântul domnului senator Horga.
Domnule preºedinte,
Înainte de a trece la vot la acest articol, aþi sãrit peste amendamentul meu respins la art. 3...
vizeazã veniturile financiare. Deci România recunoaºte orice impozit plãtit în afarã, pe bazã de acord, este recunoscut în România ºi îi acordãm credit fiscal. Deci este un avantaj pe care îl prevede legea, cã respectã, de fapt, prevederea din acord.
În ceea ce priveºte lit. c), ”alte venituri neimpozabile, prevãzute expres în actele normative specialeÒ, avem în vedere orice venit de la organismele europene sau internaþionale. Aceste tipuri de ajutoare intrã în gama subvenþiilor, iar subvenþiile, potrivit regulilor contabile, sunt venituri. ªi am fãcut o prevedere specialã, deci am fãcut aceastã precizare, cã ele nu sunt niciodatã impozabile.
Mulþumesc.
Nu vã supãraþi...
Dacã doriþi sã interveniþi la art. 8... Dupã aceea revenim, dacã spuneþi cã am sãrit peste ceva.
Vã rog, punctul de vedere al comisiei.
Comisia îºi menþine punctul de vedere, de respingere a acestui amendament.
Ne întoarcem la art. 3 dupã aceea?
Eu am întrebat. Dacã dumneavoastrã nu aþi...
Cum vreþi dumneavoastrã...
Eu ofer cuvântul colegilor senatori care doresc sã îºi susþinã amendamentele respinse. Aþi observat cã în afara domnului senator Dan Constantinescu, deºi în raport sunt mai multe amendamente, nu s-a solicitat cuvântul pentru ele. Dacã solicitaþi...
Eu am crezut cã le luaþi dumneavoastrã la rând, nu intervenim care, cum, aici, alandala. Eu cred cã dumneavoastrã conduceþi ºedinþa ºi, în ordinea în care au fost respinse, aºa le susþinem. Aºa bãnuiesc eu.
Nu. Sunt ºi amendamente care nu sunt susþinute. Dacã nu doresc sã le susþinã, eu nu pot...
Eu nu mi-am exprimat dorinþa de a nu-l susþine.
Dar nici de a-l susþine, domnule coleg. O sã vã ofer cuvântul.
Deci, vã rog, doamna ministru, punctul de vedere la cele douã amendamente de la art. 8, adãugarea la lit. a) a sintagmei ”sau strãinãÒ ºi eliminarea lit. c) din text. Vã rog.
Referitor la lit. a), toate acordurile pe care le-am semnat cu toate statele Ñ deci, de regulã, ele sunt aprobate prin acte normative ºi au fost discutate în plen Ñ toate
Mulþumesc.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor susþinute la art. 8 de domnul senator Dan Constantinescu.
Vã rog sã votaþi.
Amendament respins, întrunind 46 de voturi pentru, 66 contra ºi o abþinere.
Deci domnul senator Horga Vasile susþine reluarea în dezbatere a art. 3 alin. 1, întrucât la acest articol ne-am pronunþat numai asupra amendamentului Grupului P.N.L. Ne-am pronunþat în plen, dar Grupul P.N.L. solicita reformularea întregului articol, iar Domnia sa solicitã eliminarea alin. 1. Este altceva.
Vã rog, aveþi cuvântul.
Deci, asupra acestui amendament ar trebui sã ne aplecãm cu o foarte mare atenþie, pentru cã, sigur, aceastã eliminare ar însemna pentru exportatori faptul cã ei ar putea sã utilizeze acea facilitate acordatã de prezentul proiect de lege la art. 11, în sensul sã deducã 20% din valoarea mijloacelor fixe achiziþionate.
Or, dacã acest alineat rãmâne, în felul în care el este înscris în lege, n-o sã dãm posibilitatea contribuabililor care exportã fie ºi o cantitate sau o valoare foarte micã sã deducã acei 20% ºi pentru veniturile obþinute pentru livrãrile la intern. Or, nu putem sã-i vitregim pe aceºti producãtori interni care exportã o anumitã valoare din producþia lor ºi sã nu le dãm posibilitatea sã includã pe cheltuieli acel 20% din mijloacele fixe achiziþionate, cu care produc ºi pentru intern. Or, nu se face nici un fel de specificaþie aici asupra faptului cã deducerea respectivã priveºte numai cota-parte aferentã exportului, cum, de altfel, probabil ar fi drept sã fie, dar atunci ar trebui reformulat în sensul cã cheltuielile aferente exportului nu sunt deductibile din cei 20% la achiziþia mijlocului fix. Or, nu întreaga valoare este nedeductibilã, în timp ce un contribuabil care nu exportã nimic are posibilitatea sã includã în cheltuieli acei 20%. Nu mi se pare corectã aceastã formulare ºi de aceea eliminarea se impune.
Vã rog, punctul de vedere al Guvernului.
Prevederea are în vedere posibilitatea contribuabilului sã opteze pentru varianta care este mai avantajoasã. Cota redusã pentru export beneficiazã pentru ceea ce se duce la export. Pentru tot ceea ce înseamnã intern, beneficiazã de facilitãþile care sunt date pentru intern. Important este ca pentru export sã nu cumuleze douã facilitãþi, pentru cã în practicile Organizaþiei Mondiale a Comerþului este consideratã facilitate distorsionantã ºi România este deja bifatã acolo cu acest lucru. Deci este o problemã pe care va trebui s-o monitorizãm foarte bine în perioada urmãtoare.
Mulþumesc. Comisia?
Eu, personal, sunt de acord cu amendamentul colegului, domnul Horga Vasile, dar comisia îºi menþine punctul de vedere, de respingere a amendamentului.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Stimaþi colegi,
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 13 din raport.... Se doreºte listã sau în glumã s-a spus?
## **Doamna Angela Mihaela Bãlan**
**:**
Dorim listã cu acest vot.
Bun! Dispun eliberarea unei liste în legãturã cu acest vot.
La punctul 13, de fapt, la art. 9 existã un grupaj de amendamente din partea Grupului P.N.L. Aveþi cuvântul, domnule senator.
## Domnule preºedinte,
Am sã încerc sã le tratez, dacã nu împreunã, mãcar foarte succint pe toate.
Iarãºi pornim de la prezumþia de vinovãþie, iarãºi pornim de la suspectarea agentului economic, a cãrui principalã preocupare pare a fi aceea de a eluda fiscul.
Sigur, înþelegem faptul cã instituþiile bugetare nu au capacitatea de a-ºi remunera salariaþii plecaþi în deplasare aºa cum s-ar cuveni, dar asta nu înseamnã cã trebuie sã obligãm ºi sectorul privat sã se alinieze, pentru cã fiecare se întinde, la urma urmei, cât îi este plapuma ºi nu cred cã diurna unui funcþionar trebuie sã fie egalã sau de 2,5 ori mai micã decât a unui serelist sau a unui director de companie naþionalã ºi aºa mai departe.
Cred cã, dacã statul are dreptul sã intervinã asupra limitãrii cheltuielilor la instituþiile pe care le guverneazã ºi le bugeteazã, implicarea, fie ea ºi indirectã, prin regimul
deductibilitãþii acestor cheltuieli la agenþii economici, este un abuz ºi este, dacã vreþi, ºi o dovadã de egalitarism nefericit, pentru cã nu cred cã fiecare va plãti mai mult decât poate.
M-am referit la lit. c) de la art. 9.
În ceea ce priveºte textul de la lit. d), sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotãrâre a Guvernului, aici apare o chestiune de tehnicã. Legea va apãrea ºi în 30 de zile Guvernul va trebui sã emitã norme. În aceastã perioadã, însã, vechea hotãrâre, care priveºte, de regulã, societãþile bancare, de asigurãri, fonduri de garantare ºi aºa mai departe, îºi pierde aplicabilitatea tocmai prin aprobarea acestei legi, deci aceste provizioane, în termen de o lunã de zile, vor trebui sã fie încãrcate pe venituri, va trebui, dupã aceea, prin hotãrâre de Guvern, sã permitem constituirea unor provizioane, dupã ce veniturile au fost încãrcate ºi impozitul pe profit.
Deci aici trebuie reglementat în raport cu ceea ce se abrogã sau mãcar cu termenul la care se abrogã.
În ceea ce priveºte lit. i), cred cã este iarãºi un exces, pentru cã privim din nou acþionariatul unei firme ca pe acei hrãpãreþi care nu au altã treabã decât sã-ºi distrugã propria construcþie, plãtind în stânga ºi în dreapta cheltuieli de cercetare ºi dezvoltare, de conducere ºi administrare ºi aºa mai departe, cheltuieli care Ñ slavã Domnului! Ð la noi sunt nesemnificative.
## Mulþumesc, domnule senator.
O rog pe doamna secretar de stat sã se pronunþe asupra celor cinci amendamente formulate de Grupul liberal la art. 9.
În ceea ce priveºte cheltuielile cu diurna sau indemnizaþia de deplasare... De fapt, în textul pe care noi îl convenisem era vorba de indemnizaþia de deplasare, deci eliminarea cuvântului ”diurnãÒ, urmând ca tot ceea ce înseamnã cheltuialã de cazare sau cheltuialã de transport probatã cu documente sã fie recunoscutã la nivelul sumei înscrise în documente.
În ceea ce priveºte indemnizaþia de deplasare, aceasta se limiteazã la de 2,5 ori nivelul... Deci nu e vorba de o egalizare, ci de o limitare a sumelor acceptate. De ce? Pentru cã au fost numeroase iniþiative ca o parte din salariu sã fie plãtitã pe aceastã cale, pentru a evita contribuþiile care sunt aferente salariilor. Deci nu putem sã acceptãm aceastã propunere de eliminare.
În ceea ce priveºte reglementãrile privind constituirea provizioanelor, noi avem un termen foarte scurt de la data aprobãrii legii, astfel încât deja se lucreazã la Ministerul Finanþelor Publice la actul normativ ºi nu vor fi probleme în ceea ce priveºte termenul dintre data aprobãrii ºi aprobarea hotãrârii privind constituirea provizioanelor.
Cheltuielile de cercetare-dezvoltare. Aici este vorba de o limitare a transferurilor pe care unele societãþi sunt tentate sã le facã în afarã. Deci este o mãsurã de protecþie. Este vorba de faptul cã noi recunoaºtem o sumã limitatã a cheltuielii de cercetare-dezvoltare sau de management, sau de administrare pe care o persoanã din afarã o deconteazã pe sediul din România. De ce? Pentru cã noi ºtim foarte bine cã, de regulã, toatã partea de cercetaredezvoltare se face în afarã. Decontarea pe filiala sau pe sediul din România... Majoritatea þãrilor ºi-au luat aceastã mãsurã de protecþie, în ce priveºte limitarea.
Mai aveam problema legatã de serviciile de management, consultanþã, prestãri de servicii sau asistenþã. Este o mãsurã, de asemenea, care protejeazã România de transferurile pe care foarte multe societãþi le fac în afarã. Este o practicã pe care ºi alte þãri vecine o au, tocmai în ideea ca profiturile sau resursele societãþilor sã rãmânã cât mai multe pe teritoriul României. Deci este o mãsurã de protecþie pe care noi am discutat-o ºi a fost agreatã ºi de cãtre foarte mulþi investitori.
Vã mulþumesc.
Vã rog, punctul de vedere al comisiei.
Eu sunt de acord cu amendamentele Grupului P.N.L., iar comisia îºi menþine punctul de vedere.
## Stimaþi colegi,
Cele cinci amendamente vizeazã chestiuni...
Din salã
#106211Care este pãrerea tuturor membrilor comisiei?
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Doamna senator a fost corectã, a spus cã Domnia sa este de acord cu amendamentul, dar susþine în plen punctul de vedere al comisiei, care a fost de respingere a acestor amendamente.
Deci vã rog sã nu rãstãlmãciþi ceea ce a afirmat corect în plenul Senatului.
## Stimaþi colegi,
Eu voiam sã vã spun doar cã se impune, fiind amendamente diferite, sã le votãm pe fiecare în parte. Nu pot sã supun într-un singur vot art. 9.
Deci
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La lit. d) sunt sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Amendament respins, întrunind 42 de voturi pentru,
- 70 împotrivã ºi 4 abþineri.
- La lit. i) sunt acele cheltuieli care vizeazã cheltuielile
- de cercetare-dezvoltare.
- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Amendament respins, întrunind 45 de voturi pentru ºi
- 73 împotrivã.
- La lit. m) sunt înscrise cheltuielile aferente veniturilor
- neimpozabile. Grupul P.N.L. solicitã eliminarea textului. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Amendament respins, întrunind 47 de voturi pentru ºi
- 72 împotrivã.
- La lit. s) sunt cheltuielile cu serviciile de management.
- Se propune, de asemenea, din partea Grupului P.N.L., eliminarea textului.
- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Amendament respins, întrunind 49 de voturi pentru ºi
- 67 împotrivã.
- La punctul 18 din raport, art. 18, Grupul P.N.L. pro-
- pune reformularea alin. 1, 5 ºi 8. Susþineþi amendamentul? Vã rog.
Domnule preºedinte,
Acest amendament este, de fapt, în continuarea unui amendament anterior, pe care l-am dezvoltat la momentul respectiv, ºi am solicitat chiar ca în cazul în care nu se acceptã sã propunem eliminarea uneia dintre prevederile contradictorii, pentru a se lãsa agentului economic posibilitatea beneficierii de ambele facilitãþi, în condiþiile în care celelalte facilitãþi fiscale deductibile la calculul profitului impozabil s-au eliminat.
Din pãcate, mi-e ºi jenã sã mai repet. Ideea, motivaþia de bazã a respingerii este axatã pe formulãri de genul ”se doreºte combaterea schemelor de evaziune fiscalã internaþionalã, de neplatã a impozituluiÒ ºi aºa mai departe. Ori este o eroare, ori nu cred cã mai trebuie sã mai repetãm.
Aici, e adevãrat, e o schemã de evaziune fiscalã internã, în sensul cã agenþii economici vor achiziþiona mijloace fixe doar pentru a beneficia de facilitãþile fiscale. Acum, toþi ºtim ce înseamnã achiziþia unui mijloc fix. Nu e vorba de un creion sau de un scaun, e vorba de instalaþii, de regulã, ºi în condiþiile în care lichiditãþile agenþilor economici sunt cele care sunt, e greu sã mizãm pe o asemenea ”schemãÒ, cum se spune în formulare, sã considerãm din nou agentul economic un pungaº care face o firmã, ca sã facã, de fapt, altceva ºi aºa mai departe.
Aº solicita ca mãcar în formularea motivelor de respingere sã gãsim niºte soluþii mai sociale, sã spunem aºa, mai sociabile, între noi ºi agenþii economici, pentru cã altfel ne întoarcem la vremurile acelea frumoase, din 1990Ñ1991, în care nu doream capitalism, nu doream economie de piaþã, dar doream sã ne fie mai bine. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Acest amendament cred cã era corelat cu cel de la art. 3 alin. 1.
Vã rog, punctul de vedere al Guvernului.
Menþinem punctul de vedere care este menþionat în raport.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 94/10.VI.2002
Punctul de vedere al comisiei?
Comisia îºi menþine punctul de vedere.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Stimaþi colegi,
Deºi acum este greu, este un amendament susþinut, pentru cã aþi respins amendamentul de la pct. 3 alin. 1, sunt obligat sã
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 19, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal propune eliminarea alin. 2 din art. 21.
dacã, frumos, îºi pune pe hârtie plãþile sau angajamentele pe care le are de platã la extern, cãtre persoane fizice sau juridice.
Punctul de vedere al comisiei?
Comisia îºi menþine punctul de vedere.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, de eliminare a alin. 2 din art. 21.
Amendament respins, întrunind 39 de voturi pentru ºi 72 împotrivã.
La punctul 20 din raport, art. 30, colegii de la Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal ne propun reformularea alin. 1 ºi 2.
## Domnule preºedinte, Doamnã ministru,
## Stimaþi colegi,
Eu sunt absolut convins, cu aceastã motivaþie de respingere, cã sunt necesare informaþiile respective organelor de specialitate, sigur, pentru combaterea schemelor de evaziune, cã aceasta este preocuparea principalã a agenþilor economici, de spãlare a banilor ºi pentru realizarea schimburilor de informaþii.
Dar eu ºtiu cã atunci când se solicitã un lucru într-o economie de piaþã se plãteºte. ªi nu cred cã avem dreptul prin lege sã impunem astãzi agenþilor economici sã facã tot felul de declaraþii, mâine, pe baza acestui precedent. O sã le cerem o schemã mai detaliatã, pentru cã se poate, ei sunt la mâna noastrã, ºi vom ajunge ca într-un final sã facã agentul economic, eventual, sã ºi plãteascã controlul Gãrzii Financiare pentru cã, nu-i aºa, trebuie sã protejãm mediul economic.
Nu aº fi fost atât de vehement împotriva acestei idei dacã nu am avea deja un experiment. E o altã lege, e adevãrat, nu din domeniul fiscal, în care agenþii economici, spre exemplu, care comercializeazã sau produc produse agroalimentare de origine animalã îºi plãtesc, la ora asta, controlul de stat, care se cheamã, mai frumos, asistenþã tehnicã ºi aºa mai departe. Pentru a nu ajunge ºi în domeniul fiscal la acest pas, care mi se pare de-a dreptul periculos, cred cã e bine ca Ministerul Finanþelor Publice, prin direcþiile, prin administraþiile sale sã îºi creeze bazele de date, gãsind acele formule prin care sã nu împovãreze, dincolo de împovãrarea fiscalã, agentul economic ºi cu atribuþii care înseamnã cheltuialã de timp, mijloace financiare ºi aºa mai departe.
## Mulþumesc.
Punctul de vedere al Guvernului?
Da, prevederea are în vedere instituirea unui regim de transparenþã privind plãþile la extern pe care le face un contribuabil. Noi, în acest proces de preaderare, avem schimburi profesionale cu þãrile vecine care se aflã în proces de preaderare. Acest sistem, în þãrile respective, funcþioneazã foarte bine, ºi noi socotim cã ºi la noi este o problemã de transparenþã, este o singurã declaraþie, care se face o datã pe an, nimeni nu va fi deranjat
## Domnule preºedinte,
Sincer sã fiu, în momentul în care am discutat aceste proiecte de amendamente, eu am propus, direct, eliminarea pentru cã nu ºtiu de ce plãþile de natura impozitului pe profit ºi impozitul pe dividende sã fie mai importante, spre exemplu, decât plãþile privind T.V.A.-ul sau contribuþiile pentru asigurãri sociale, sau furnizorii de utilitãþi, sau, dacã vreþi, pot continuaÉ Este o ierarhizare falsã care se face, dar am solicitat, din respect pentru aceastã comunicare pe care încercãm sã o avem, totuºi, ca mãcar o parte din aceste, sã zicem, restricþii sã fie înlãturate, în contextul în care este vorba de protocolul încheiat cu autoritãþile de stat.
Mulþumesc.
Vã rog, punctul de vedere al Guvernului.
Da, deci noi propunem sã rãmânã prevederea aºa cum este ea menþionatã în raport. Am purtat foarte multe discuþii pe aceste texte cu ocazia discutãrii legii la Camera Deputaþilor ºi considerãm cã s-a ajuns la o formulã favorabilã, agreabilã.
Punctul de vedere al comisiei?
Comisia îºi menþine punctul de vedere, iar eu sunt de acord cu amendamentul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
- 69 împotrivã.
La punctul 21 avem reformularea alin. 2 art. 34.
## **Domnul Dan Constantinescu:**
Nu-l mai susþinem, am discutat o formã mai cuprinzãtoare...
## Vã mulþumesc.
La punctul 22, de asemenea, existã amendamentul de la alin. 3 art. 34.
## Domnule preºedinte,
Noi am solicitat o extindere a componenþei acestei comisii, pornind de la ideea cã, dincolo de faptul cã nimeni nu stãpâneºte adevãrul absolut, o expertizã din partea celor mai autorizaþi reprezentanþi ai instituþiilor enumerate acolo nu poate sã facã decât bine. Este regretabil cã am primit aceastã motivaþie, dar ne susþinem punctul de vedere.
Vã rog, punctul de vedere al Guvernului.
Propunerea a fost fãcutã ºi la Camera Deputaþilor ºi s-a convenit ca aceste consultãri sã se facã în regim consultativ.
Comisia?
Comisia îºi menþine punctul de vedere.
Aºa cum fãceam menþiunea la început, acest act normativ nu vizeazã veniturile bugetare, vizeazã mediul de afaceri. România trebuia sã dea un semnal clar cu privire la îmbunãtãþirea mediului de afaceri ºi din acest motiv, aplicarea la 1 iulie. Prin lege, însã, s-au luat mãsuri ca exerciþiul financiar sã se împartã în douã, astfel încât la data de 30 iunie sã se închidã exerciþiul fiscal pe baza actualelor reglementãri, iar semestrul doi sã fie un exerciþiu fiscal nou, bazat pe noua lege.
Actualul Guvern nu a iniþiat pânã acum nici o modificare a legii, este prima modificare a Legii privind impozitul pe profit. Avem o experienþã, însã, în anii trecuþi. Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã legile au intrat în vigoare ºi pe data de 17 aprilie, ºi pe data de 22 august, deci nu este... De aceastã datã, totuºi, am insistat foarte mult ca sã fie o perioadã de închidere contabilã, deci semestrul sã se închidã cu o balanþã care se raporteazã la 30 iunie ºi pe aceastã bazã, declaraþiile fiscale, nu vor fi probleme în ceea ce priveºte întocmirea lor corectã.
Da, vã mulþumesc.
Punctul de vedere al comisiei?
Eu sunt de acord cu amendamentul Grupului P.N.L., iar comisia îºi menþine punctul de vedere.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 23 din raport, art. 35 punctul 1, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal susþine ca legea sã intre în vigoare pe 1 ianuarie 2003.
## Domnule preºedinte,
Argumentele noastre mi se par destul de raþionale pentru cã este vorba de un exerciþiu fiscal, în ultimã instanþã, ºi care cel puþin pentru agenþii economici este destul de greu de tãiat în douã, în trei, în patru, în câte mai doreºte Guvernul, pentru cã în fiecare lunã o lege semnificativã, accizele, T.V.A.-ul, acum impozitul pe profit creeazã dificultãþi mai mici, uneori, dar ºi mai mari, de evidenþã ºi de calcul al obligaþiilor fiscale.
Sigur cã, dacã argumentul este singurul argument pe care ni-l dã iniþiatorul, noi ne plecãm în faþa incapacitãþii de a merge mai departe cu niºte argumente, sã zicem, raþionale ºi atunci o sã trebuiascã sã acceptãm cã, dacã aºa am semnat, chiar dacã am semnat greºit, va trebui sã ne pliem.
Cred însã cã nici funcþionarii instituþiilor de care ne temem atâta, deºi dorim sã conlucrãm, nu sunt absurzi ºi vor înþelege cã spargerea unui an fiscal în mai multe exerciþii, fie ele ºi formale, nu este beneficã nimãnui.
Vã mulþumesc.
Vã rog, punctul de vedere al Guvernului.
Da, vã rog, domnule senator.
## Domnule preºedinte,
Nu am vrut sã mai intervin pânã acuma, însã de data asta sunt chiar stupefiat. Am adus niºte argumente, zic eu, care vizeazã tocmai faptul cã agenþii economici au probleme, sã spunem, pe româneºte, prin aplicarea acestei legi, prin douã exerciþii financiare ºi aºa mai departe. ªi mi se rãspunde la modul foarte interesant cã aceastã lege nu se referã la venituri. Nici nu am spus decât cã sunt prejudiciaþi aceºti agenþi economici în modul lor de funcþionare ºi mi se spune cã avem nevoie sã dãm un semnal privind îmbunãtãþirea mediului de afaceri ºi aºa mai departe.
Pãi, tocmai, cã nu îmbunãtãþim mediul de afaceri spãrgând în mijlocul anului toate reglementãrile de la lunã la lunã pentru cã am spus, e adevãrat, e prima privind impozitul pe profit, dar urmeazã la o lunã ºi la încã o lunã dupã T.V.A. ºi accize, deci o argumentaþie de genul ”vrem sã facem bine mediului economicÒ, fãcând rãu agenþilor economici, mi se pare absolut absurdã.
Iertaþi-mã, mediul economic din România este format, în primul rând, din agenþii economici. Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da, ºi eu vã mulþumesc pentru explicaþiile suplimentare.
## Stimaþi colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
De asemenea, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal susþine modificarea art. 35, reformularea a trei alineate, dacã nu mã înºel, alin. 3, 4 ºi 5.
## Domnule preºedinte,
La alin. 3 ceea ce aduce nou amendamentul este condiþia de aplicare a unor facilitãþi, care mi se pare rezonabil sã fie, dupã pãrerea noastrã, menþinerea structurii acþionariatului, tocmai pentru a nu crea premise unor jocuri de interese, în condiþiile în care aceastã lege este previzibilã de o bucatã de vreme, practic, publicã, în condiþiile în care ea modificã regimul zonelor defavorizate ºi atunci cei care, într-adevãr, au fost de bunã-credinþã, ºi-au fãcut un program, un plan de afaceri, un buget, au început sã investeascã sã fie, într-adevãr, cei care sã beneficieze.
În ceea ce priveºte celelalte, solicitãm ca derogãrile de la art. 35 alin. 4 ºi 5 sã fie într-un capitol special ºi sã se aducã niºte precizãri, ºi anume prevederile convenþiilor de evitare a dublei impuneri sã prevaleze faþã de legea internã ºi, în cazul în care cotele de impozitare prevãzute de legea internã sunt mai favorabile, sã se aplice aceste cote.
Vã rog, punctul de vedere al Guvernului pe cele trei amendamente.
Referitor la amendamentul de la punctul 24, Ministerul Finanþelor Publice nu are nimic împotriva acestei prevederi. Noi chiar în varianta pe care am depus-o la Camera Deputaþilor am avut o astfel de prevedere, deci, poate, ar trebui sã venim numai cu anumite completãri: ce se întâmplã cu societãþile cotate la Bursã, deci cunoaºterea schimbãrii acþionariatului ºi în condiþiile în care schimbarea acþionariatului este din cauze de deces sau alte asemenea. ªi ar trebui sã venim cu anumite excepþii.
Deci suntem de acord, dar ar trebui completatã fraza, în continuare.
Pãi, atâta timp cât este cotat la Bursã, vã daþi seama, cum sã spuneþi cã nu se schimbãÉ Se schimbã oricândÉ
Punctul de vedere al comisiei? Haideþi, poate gãsim o formulãÉ
Sau sã trimitem cumva la norme, nu ºtiu, pentru cã s-ar putea ca acum sãÉ
Da, vã rog, dacã aveþi oÉ
Deci, stimaþi colegi, eu am susþinut acum o sãptãmânã, douã, la Ordonanþa de urgenþã nr. 40/2002 privind reeºalonãrile cã aceste schimbãri de acþionariat nu ar trebui sã influenþeze negativ acele reeºalonãri. Atunci Ministerul Finanþelor Publice nu a fost de acord, cu toate cã eu am adus aceste exemple, de ce RASDAQ, Bursa de Valori ºi aºa mai departeÉ Acum vãd cã ministerul este de acord.
Dacã este de acord, haideþi sã introducem, pentru cã eventuala schimbare a acþionariatului nu poate influenþa activitatea agentului economic.
Deci eu sunt de acord, nu pot sã vorbesc în numele comisiei, dar sunt de acord cu aceastã propunere.
Da, îl consult pe domnul senator Dan Constantinescu dacã poate oferi o soluþie concordantã cu punctul de vedere al Guvernului.
S-ar putea imagina o formulare de genul urmãtor, în loc de ultima propoziþie: ”Aplicarea acestei prevederi se realizeazã numai în condiþiile în care structura acþionariatului nu se schimbã în mod voluntar sau la iniþiativa acþionarilorÒ, cu alte cuvinteÉ Punct. ”Excepþie fac societãþile cotate pe pieþele reglementate de capital.Ò
Deci este vorba, de fapt, de a evita o chestiune care s-a întâmplat între anii 1992Ñ1995, în care societãþile care aveau 1.000 de dolari capital strãin erau cumpãrate pânã prin 1997, cât a fost aceastã facilitateÉ
## Când beneficiau de facilitãþile respectiveÉ Stimaþi colegi,
Haideþi sã prindem, de principiu, acest text. Sigur, va merge articolul la mediere, pânã atunci colegii noºtri, împreunã cu reprezentanþii Executivului, care au declarat cã sunt de acord cu acest amendament, sã gãseascã o formulare, împreunã cu colegii de la Camera Deputaþilor, care sã fie cât mai exactã pentru cã sunt câteva situaþii care trebuie sã se regãseascã aici. Acþionariatul se poate schimba în caz de deces, sigur.
Vã rog, legat de acest amendament? Vã rog, aveþi cuvântul.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
De fapt, nu vreau sã fac decât o simplã ºi micã menþiune. Legat de societãþile comerciale care sunt cotate pe piaþa de capital, fie pe RASDAQ, fie pe Bursa de Valori Bucureºti, existã niºte norme clare, existã regulamente ale C.N.V.M.-ului ºi de fiecare datã când se fac modificãri în structura acþionariatului existã niºte raportãri care se cheamã RS, RA ºi aºa mai departe ºi care trebuie fãcute de agenþii economici.
Nu cred cã trebuie, sub nici o formã, legatã, în aceastã situaþie, situaþia societãþilor cotate pe piaþa de capital, care au reglementãrile lor.
Mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Da.
## Stimaþi colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Al doilea amendament la acest articol prevedea situaþia de evitare a dublei impuneri, parcãÉ
Cel de-al doilea amendament viza menþinerea derogãrilor de la art. 35 alin. 4 ºi 5 într-un capitol special. Deci noi propunem sã rãmânã exact aºaÉ
Sã rãmânã aici, dar este vorba ºi de conþinut. Aveþi acolo, mai departe.
Deci aici nu putem sã venim cu prevederi în Legea fiscalã cu privire la prevalenþa convenþiei sau acordului privind dubla impunere, avem alte acte normative care se referã la aceste elementeÉ
ªi ultimul amendament? Acea diferenþã între cotele de impozitareÉ
În cazul în care cotele de impozitare prevãzute de legea internã sunt mai favorabile, se vor aplica aceste cote. Deci nu putem sã ne însuºimÉ
De asemenea, referitor la terminologie, am fãcut menþiunea ºi în cadrul comisiei, în cadrul Codului fiscal vom avea un capitol distinct, care se referã la definiþia termenilor cu care opereazã aceste acte normative.
Mulþumesc. Comisia?
Comisia îºi menþine punctul de vedere.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Mulþumesc.
Stimaþi colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Un al doilea amendament, ”prevederile convenþiilor de evitare a dublei impuneri sã prevaleze faþã de prevederile legii interneÒ.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Amendament respins, întrunind 40 de voturi pentru ºi 68 împotrivã ºi 3 abþineri.
ªi un al treilea amendament, de asemenea, sã fie aplicatã cota de impozitare mai favorabilã, în situaþia în care aceasta este prevãzutã de legea internã.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Amendament respins, întrunind 39 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivã ºi 5 abþineri.
Stimaþi colegi, vã consult dacã mai sunt amendamente care nu se regãsesc.
Vã rog, aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Mai este un amendament, doamna ministru a dat ºi explicaþia. Este vorba de solicitarea noastrã ca, având în vedere totuºi importanþa acestei legi ºi pentru cã nu ar fi
prima datã, sã dezvoltãm ºi caracterul formativ al unor asemenea reglementãri, prin introducerea unui capitol de definiþii, de accepþiuni, în contextul acestei legi.
Sigur cã mie îmi era foarte comod sã blochez vreo douã ºedinþe lucrãrile comisiei, dacã asta era intenþia, sã vin cu un capitol propriu de definiþii, aºa cum mi s-a cerut. Eu am solicitat sã aducem numai termenii pe care dorim sã-i definim, pentru cã era firesc ca Ministerul Finanþelor Publice sã dea accepþiunea acestor termeni în acest context de lege.
Sigur cã, având în vedere promisiunea doamnei ministru, pe care, ca orice promisiune guvernamentalã, o punem sub rezervele de rigoare, credem cã mãcar la Codul fiscal se va rezolva aceastã chestiune. Asta nu înseamnã însã cã e bine cã rãmâne aºa. Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, dar vã daþi seama cã este mai mult o solicitare din partea dumneavoastrã ºi nu atât un amendament pentru cã eu, dacã s-ar accepta în plenul Senatului solicitarea dumneavoastrã, ar trebui, astãzi, sã retrimitem legea la comisie pentru ca toþi acei termeni sã fie definiþi.
## **Domnul Dan Constantinescu**
**:**
Zicea în Birou domnul preºedinte sã iasã o lege mai bunãÉ
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Eu vreau sã ºtiu ce trebuie sã pun la vot, pentru cã eu nu pot pune la vot decât o solicitare, de data aceasta, ºi nu un amendament.
Deci explicaþiile doamna ministru, le-a dat, în precedent, atunci când a vorbit de celelalte trei alineate, dar mã vãd nevoit, faþã de insistenþa colegului nostru, sã
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
## Domnule preºedinte,
Am o problemã pe care vreau sã o ridic în legãturã cu art. 10 care, aºa cum este formulat în amendamente admise, nu a fost discutat în comisie. El a apãrut surprinzãtor aici pe nu ºtiu ce cale, tocmai eu am avut o intervenþie la acest articol, în sensul cã am discutat cu doamna secretar de stat, dânsa susþinea posibilitatea nedeductibilitãþii cheltuielilor care depãºesc veniturile, indiferent dacã sunt în sfera de exploatare sau în oricare sferã a întreprinderii, iar din discuþii, pânã la urmã, a reieºit cã este logic ca toate cheltuielile de exploatare sã poatã fi deductibile, sã fie deduse, iar prin introducerea acestui articol, modificat, pentru cã articolul care era prevãzut de proiectul de lege era mult mai bun ºi mult mai favorabil întreprinderilor ºi ar fi logic sã acceptãm acea prevedere care este în favoarea întreprinderii, ºi nu pe cea care este în defavoarea întreprinderii. Þinând seama de faptul cã nici mãcar nu a fost discutat în forma care este în comisie, eu cred cã ar trebui sã supuneþi la vot amendamentul prevãzut de proiectul de lege, care este în favoarea societãþilor comerciale.
De acord. Deci, punctul de vedere al Guvernului?
Da. Istoria acestui articol, pe care noi l-am avut ºi la Camera Deputaþilor... El a suferit foarte multe discuþii. Deci România este la aceastã datã cam singura þarã care nu are în reglementãrile privind impozitarea profitului prevederi care sã prevadã capitalizarea.
De fapt, ce se realizeazã ºi care este elementul bun faþã de varianta pe care am discutat-o cu dumneavoastrã?
Acolo aveam grad de capitalizare 1. Gradul de capitalizare 1 prevedea ca datoriile sã fie egale cu capitalurile proprii, iar acum am prevãzut gradul de capitalizare 2, deci datoriile pot sã fie de douã ori mai mari decât capitalurile proprii.
Deci iatã cã, fãcând anumite estimãri pentru societãþile româneºti cu privire la gradul de capitalizare ºi gradul de îndatorare, am ajuns la concluzia cã prevederea trebuie introdusã, pentru cã avem foarte multe societãþi care lucreazã numai pe sume primite de la asociaþi acþionari, de cele mai multe ori acestea, mai ales societãþile transnaþionale, societãþile respective aducÉ
Vã rog ca explicaþiile sã fie mai restrânse. Gândiþi-vã cã avem multe legi pe ordinea de zi.
Da, da.
Éaduc sumele din afarã, se fac foarte mari transferuri pe calea dobânzii ºi a diferenþei de curs.
Deci este foarte bine ca România sã aibã o prevedere prin care sã se limiteze aceste transferuri pe calea dobânzii ºi a diferenþei de curs.
Da, vã mulþumesc.
Punctul de vedere al comisiei?
Comisia îºi menþine punctul de vedere.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc. Stimaþi colegi,
Potrivit regulamentului, în momentul în care un coleg, chiar dacã amendamentul este admis ºi este trecut în raport, solicitã sã discutãm acel amendament, facem acest lucru, ºi ceea ce a solicitat domnul Horga este corect, trebuie sã îl
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Eu intervin cu o precizare. Domnul senator Horga se referã la un text care nu a trecut prin comisie. Iniþiatorul are dreptul sã introducã texte care nu sunt discutate ºi votate în comisie ºi aduse aici? Pentru cã asta am înþeles.
Nu, sunteþi în eroare. Sunteþi în eroareÉ Noi discutãm art. 10 în varianta propusã de comisie. Deci nu avem nici un alt amendamentÉ
Eu asta am înþeles din expunerea domnului Horga, cã e vorba de un text care nu a trecut prin comisie ºi este bine sã ne clarificãm dacã da sau dacã nuÉ
Au fost discuþii delicate pe acest text în comisie, dar nu discutãm altceva decât textele din raportul comisiei acum.
Vã rog, aveþi cuvântul pentru a doua oarã.
Acest text, aºa cum este formulat aici, el nu s-a discutat în comisie niciodatã. Noi nu am discutat de grad de îndatorare mai mic decât doi. Nu am discutat despre cele douã variante în care cheltuielile cu dobânzile devin nedeductibile.
Practic, punctul b), dacã vã aplecaþi cu atenþie asupra lui, impoziteazã pierderea. Faptul cã dacã o întreprindere înregistreazã pierdere, 50% care se aplicã asupra diferenþei dintre venituri ºi cheltuieli, altele decât cele cu dobânzile, nu au asupra a ce sã se apliceÉ Nu o sã se aplice asupra pierderii, astfel încât cheltuiala cu dobânda sã fie deductibilã, deci, practic, nu avem ce sã deducem. O întreprindere care înregistreazã, din diferite motive, pierderi într-o anumitã perioadã, dacã a lucrat pe un credit, indiferent de la ce organizaþie a venit acest credit, credit bancar, dacã vreþi dumneavoastrã, se gãseºte în situaþia de a nu putea deduce acea cheltuialã cu creditul, or, important este ca o societate comercialã sã lucreze pe banii altora, ºi nu pe banii proprii.
Deci noi nu vrem sã încurajãm, practic, prin introducerea acestui articol, aºa cum a fost reformulat, pentru cã prin lege, spun încã o datã, a fost foarte bine gândit, 10% dinÉ deci, cheltuielile cu dobânzile, veniturile din dobânzi, încã 10% din veniturile celelalte ale agentului economic. Acesta era cuantumul în care putea sã fie deductibilã cheltuiala cu veniturile.
Or, acum am plafonat aceastã cheltuialã pânã la anulare, în unele cazuri, ceea ce nu este drept ºi nu este corect pentru mediul economic românesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Ca sã explicitez, domnul senator Horga este împotriva modificãrii art. 10, susþinând varianta iniþialã care a venit de la Camera Deputaþilor.
## Stimaþi colegi,
Pentru cã acest articol Ñ deci nu am cum sã supun negativ la vot Ñ este un amendament. La art. 10 din varianta pe care noi o discutãm, varianta venitã de la Camerã
Ñ vã rog sã mã ascultaþi! Ñ în comisia noastrã s-au fãcut amendamente.
Împotriva acestor amendamente, împotriva textului care a trecut prin comisie, astãzi domnul senator a vorbit ºi nu este de acord cu aceastã modificare.
Eu sunt obligat sã
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
## Stimaþi colegi,
Dezbaterile au fost epuizate pe toate amendamentele.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Domnule preºedinte, îmi permiteþi?
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da, vã rog, aveþi cuvântul.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Pentru cã s-au ivit câteva probleme ºi în legãturã cu ultimul punct discutat, respectiv faptul cã acest articol nu a fost discutat în comisie, vã rugãm frumos sã ne acordaþi 15 minute pentru consultãri în grupul parlamentar.
## Stimaþi colegi,
Credeþi cã vã trebuie un timp atât de îndelungat pentru a vã consulta în grupul parlamentar?
Nu este mult 15 minute.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Liderii grupurilor parlamentare sau în grupul parlamentar?
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
În grupul parlamentar.
Nu am înþeles. Deci în grupul parlamentar.
Rugãmintea este sã reveniþi la dezbateri astãzi pentru cã este pãcat. Este adevãrat cã a a fost o discuþie serioasã pe proiectul acesta de lege, dar am discutat practic un singur proiect de lege.
Conform regulamentului, cererea este legalã, este corectã, rugãmintea este, însã, sã reîncepem dezbaterile sau votul final pe raport, pe proiectul de lege la orele 12,15.
Vã rog.
Rog ceilalþi colegi sã nu pãrãseascã sala.
## PAUZÃ
## DUPÃ PAUZÃ
Invit Grupul parlamentar P.R.M. în salã, pentru a reîncepe ºedinþa.
Domnule Badea, vã rog sã anunþaþi rezultatul consultãrii.
## Domnule preºedinte,
Consultându-ne în grup ºi având în vedere faptul cã acest art. 10 nu a fost discutat în comisie, noi propunem sã fie retrimis la comisie pentru analizã.
În situaþia în care nu se va accepta acest lucru, noi nu vom participa la votul final.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Deci prima solicitare nu am cum sã o mai
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Din salã
#138841Raportul nu a fost votat!
Din salã
#138886Legea nu a fost votatã!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Legea, sigur, nu a fost votatã.
Acest vot, 79 de voturi pentru, 23 împotrivã, aveþi dreptate, reprezintã votul la art. 10.
Din salã
#139118Aºa este!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Stimaþi colegi,
Nu avem ce face, trebuie sã mergem mai departe. În situaþia în care dumneavoastrã nu sunteþi de acord cu acest articol, fiind modificat articolul, putem sã-l discutãm în comisia de mediere pentru cã el este într-o altã variantã decât cel care a trecut prin Camera Deputaþilor, pentru cã a fost votat de plenul Senatului.
## **Domnul Mihai Ungheanu**
**:**
Vã rog!
Vã rog, domnule senator Ungheanu.
Este o chestiune de procedurã simplã.
Existã un Regulament al Senatului. Când cineva semnaleazã cã a fost încãlcat, chiar nu se poate face nimic?
Adicã acest text nu a trecut prin comisie, deci nu s-au respectat regulile vieþii parlamentare. Dumneavoastrã spuneþi: mergem înainte!
Deci se poate practica în continuare acelaºi mod de lucru? Nu este corect!
Noi cerem ceea ce a cerut înainte domnul senator Badea, preºedintele grupului.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Îmi cer scuzele de rigoare, dacã dumneavoastrã apreciaþi cã eu am condus incorect, dar ceea ce am supus dezbaterii ºi votului în Senat este un text care se regãseºte în raportul comisiei.
Deci nu am supus un amendament care sã fi venit din salã sau ºtiu eu ceÉ ori pe altã cale.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Domnule preºedinte!
Vã rog.
## **Domnul Dumitru Badea:**
Noi nu am spus despre dumneavoastrã cã nu aþi condus corect, dimpotrivã, aþi condus foarte corect toatã legea. Însã trebuie gãsitã soluþia, pentru cã acest articol, netrecând prin comisie, noi suntem cei care ne dãm votul în necunoºtinþã de cauzã ºi este un vot incorect, la urma urmelor.
Atunci, dacã nu se poate sã retrimitem la comisie, haideþi sã suspendãm votul la acest act normativ ºi sã vedem ce este de fãcut.
Avem juriºti peste tot, avem oameni cu care putem sã ne consultãm. Faceþi cum credeþi.
Se pare cã totuºi suntem într-un impas. Art. 10, în varianta în care a fost votat în plen, se regãseºte în corpul raportului.
Din salã
#141271## **Din salã:**
Acum nu mai putem spune cã a fost o fraudã la mijloc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Stimaþi colegi,
Sã nu tensionãm relaþiile între noi. Sigur cã eu nu am cum sã returnez, fiind votat în plen, proiectul de lege la comisie pentru a rediscuta acest articol. Rugãmintea este totuºi sã nu dãm votul final, deci sã ne oprim la votul pe raport ºi votul pe lege.
Deci douã voturi au mai rãmas de dat.
Rugãmintea este sã discutaþi la nivelul comisiei ºi sã vedeþi care este situaþia cea mai corectã; sã vã întâlniþi luni, sã discutaþi ºi, dacã vom putea, sã-l reluãm la vot fie luni dupã-amiaza, fie joi, în ziua de legi organice.
Dar rugãmintea este sã discutaþi între dumneavoastrã.
## **Domnul Ion Solcanu**
**:**
Domnule preºedinte!
Vã rog, domnule senator Solcanu.
Ion Solcanu
#142147## Domnule preºedinte,
Este un lucru puþin neclar faptul cã textul apare în raportul comisiei, dar în acelaºi timp unii dintre distinºii colegi din comisie susþin cã textul totuºi a fost inclus în raport fãrã a fi discutat în comisie.
Eu cred cã nu este bine sã tensionãm relaþiile dintre grupurile parlamentare inutil, sã trimitem la comisie din nou textul art. 10, numai atât, ºi cu el sã se vinã din nou în plenul Senatului, dar pe un raport suplimentar.
Din salã
#142636Se face un nou raport.
## Sigur cã da.
Eu vã propuneam sã discutaþi între dumneavoastrã la comisie, membrii Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, ºi dacã veþi ajunge la concluzia necesitãþii revenirii asupra votului, nu ºtiu din ce cauzã, sigur cã atunci plenul hotãrãºte acest lucru.
Ion Solcanu
#142980## Domnule preºedinte,
În cazul în care în comisie se ajunge la un alt text decât cel din raport, se face un nou raport.
Dacã se rãmâne pe acelaºi text din comisie, se vine cu el în plen.
## De acord.
Domnul senator, domnul preºedinte Mircea IonescuQuintus.
## Mulþumesc, domnule preºedinte,
Nu este chiar puþin neclar, este foarte neclarã situaþia, pentru cã se invocã o situaþie absolut neobiºnuitã ºi serioasã, cã s-a modificat un text trecut prin Camera Deputaþilor fãrã sã fie dezbãtut în comisie.
Mai mult decât atât, la toate amendamentele pe care le-am discutat au apãrut autorii schimbãrilor.
Vã rog sã vedeþi cã la art. 10 nu apare nici un autor. Deci se pare cã schimbarea s-a produs ”spontaneuÒ, or, o asemenea situaþie juridicã este mai puþin întâlnitã, în biologie încã mai credem în aºa ceva.
Socotesc cã ideea dumneavoastrã este cea mai practicã ºi cea mai aproape de regulamentul nostru. Comisia trebuie, în plenul ei, sã discute ºi sã îºi aminteascã ce s-a întâmplat sau ce nu s-a întâmplat, pentru ca dupã aceea sã putem relua dezbaterile. Mulþumesc.
Sunt de acord cu dumneavoastrã. Vã mulþumesc.
Eu nu am vrut sã-i pun pe colegii noºtri într-o anumitã situaþie ºi sã-i întrebãm pe fiecare ce s-a discutat în comisie ºi nici nu cred cã trebuie sã o facem.
Deci trebuie sã se vinã cu un punct de vedere în ºedinþa viitoare, fie luni, eu nu stabilesc acum, fie joi.
Din salã
#144513Joi mai bine.
Da.
Ion Solcanu
#144586Pe un raport suplimentar.
Dumneavoastrã cereþi mai mult. Vedeþi, acum ne gãsim în situaþia, delicatã, spun eu, când, dacã a fost discutat sau nu a fost discutat, a fost sau nu a fost votat la comisie, el a fost votat în plen cu 79 de voturi pentru ºi 23 împotrivã.
Oprim dezbaterile la acest proiect de lege.
Rugãmintea pentru dumneavoastrã ar fi ca în timpul care ne-a mai rãmas la dispoziþie sã nu luãm în ordine proiectele de lege, ci sã le luãm doar pe cele care nu au amendamente.
Un prim proiect de lege este cel de la punctul 9, care nu are amendamente.
Din salã
#145250Cred cã este mai bine sã le luãm în ordine!
Credeþi dumneavoastrã, eu nu cred. Sunt mai multe, celelalte, punctele 6, 7, 8 au multe amendamente.
Din salã
#145449Punctul 6.
Proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii. Punctul 6 este reexaminare.
Din salã
#145636Este reexaminare cerutã cu prioritate.
De acord.
Aºa este, se ia cu prioritate, dar bãnuiesc cã veþi vota ºi pentru.
Din salã
#145809Pentru ce?
Domnilor senatori, vã rog sã vã ocupaþi locurile. La punctul 6 sunt iniþiatorii?
Din salã
#145956Da.
Vã rog, aveþi cuvântul.
Invit la tribunã reprezentanþii Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, pe domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu.
## **Domnul Sorin Encuþescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**
## Domnule preºedinte,
În temeiul art. 77 alin. (2) din Constituþia României, Preºedintele României a formulat o cerere de reexaminare a art. 4 lit. c), art. 5 alin. 3 ºi art. 6 alin. 3 din Legea privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.
Suntem de acord cu modificarea acestor articole, aºa cum au fost ele propuse, ºi, de asemenea, de acord cu raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã din Senat.
Cu majoritate de voturi, comisia a hotãrât sã adopte raport de admitere a cererii de reexaminare ºi propune plenului Senatului conform art. 74 alin. (1) din Constituþia României.
Vã mulþumesc.
Dacã sunt intervenþii pe cererea de reexaminare? Domnul senator Petre Roman.
## **Domnul Petre Roman:**
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor colegi,
Am dorit sã intervin în legãturã cu aceastã chestiune ridicatã de Preºedintele României, deoarece în ceea ce iniþial a fost proiectul de lege aprobat de Senat s-a strecurat o chestiune care, principial vorbind, este cu mult mai importantã decât apare la prima vedere.
Într-adevãr, ideea cã Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii poate sã-l aducã pe Preºedintele României în situaþia de a fi în minoritate este foarte periculoasã. Despre asta este vorba.
Dacã în ceea ce priveºte chestiunile de guvernare este posibil Ð ne putem imagina cã Preºedintele României este de o culoare politicã ºi Guvernul de o altã culoare politicã, ºi Guvernul, în conformitate cu Constituþia, duce politica de guvernare aºa cum considerã, ceea ce în Franþa se numeºte coabitare Ð în ceea ce priveºte siguranþa naþionalã, dacã Preºedintele României poate fi adus în situaþia de a fi în minoritate, se pune întrebarea: de ce mai este Preºedintele României, ales prin vot direct ºi universal?
De aceea, pe bunã dreptate, Preºedintele României, ºi nu are importanþã cum se numeºte dumnealui, ci este o chestiune de principiu, spune cã ”Hotãrârile Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii nu pot fi luate decât cu acordul preºedinteluiÒ, ca printr-o lege, fie ea chiar Legea de organizare ºi funcþionare a Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, sã modificãm chiar sensul Constituþiei, nu mai spun de prevederile sale concrete, era un lucru deosebit de periculos.
Prin urmare, vã propun sã acceptãm punctul de vedere cerut de Preºedintele României. Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc. Dacã mai sunt intervenþii?
**Domnul Dumitru Badea**
**:**
Domnule preºedinte!
Da, vã mulþumesc.
Îl invit pe domnul preºedinte Sergiu Nicolaescu sã ia cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Cu adresa nr. 719/22.05.2002 comisia noastrã a fost sesizatã pentru raport în urma cererii de reexaminare a art. 4 lit. c), art. 5 alin. 3 ºi art. 6 alin. 3 din Legea privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, cerere formulatã de Preºedintele României ºi adresatã Senatului.
Domnul senator Badea.
Domnule preºedinte, Onorat auditoriu,
Constat cã în ultimul timp fuge lumea de Parlament de parcã am fi ciumaþi.
Ieri am vãzut în presã un sumar foarte consistent al instituþiilor adjudecate de primul-ministru numai ºi numai pentru a deþine pârghiile deciziei.
Dacã sunt de acord cu douã dintre modificãrile propuse de domnul preºedinte Iliescu la Legea privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii ºi faptul cã ele sunt necesare, aºa cum a spus ºi domnul senator Petre Roman, nu sunt de acord cu prima dintre ele, respectiv eliminarea sintagmei ”Parlamentului RomânieiÒ de la art. 4 lit. c), ºi nu mã poate convinge nimeni cã la mijloc nu este altceva decât aceastã tendinþã de a elimina Parlamentul ca instituþie supremã în procesul legislativ.
Dacã ne amintim bine, acest Consiliu Suprem de Apãrare a Þãrii a funcþionat 11 ani anticonstituþional, deoarece Legea nr. 39/1990 a apãrut înainte de Constituþie, iar legea îi conferea atribuþii care þin de Parlament, prin Constituþie. Nu mai intru în amãnunte în legãturã cu faptul în care s-a fãcut reorganizarea Armatei Române, care nu a fost aprobatã de Parlament, ci printr-o hotãrâre a Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.
Din respect pentru domnul preºedinte, de asemenea, nu o sã mai intru în alte amãnunte, însã credem cã trebuie sã intrãm pe prevederile Constituþiei, cel puþin din acest punct de vedere, ºi tocmai pentru a se evita o interpretare greºitã privind sarcinile ºi atribuþiile Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii propunem spre aprobare Parlamentului României ca aceastã expresie de la art. 4 lit. c) sã rãmânã.
Noi credem, ºi este vorba acolo despre douã domenii foarte importante, aplicarea planului de mobilizare a economiei naþionale ºi a execuþiei bugetului de stat pentru primul an de rãzboi ºi a doua, mãsurile necesare pentru apãrarea ºi restabilirea ordinii constituþionale... Deci supune spre aprobare Parlamentului României ºi nu supune spre aprobare nu ºtiu cui.
Motiveazã aceastã eminenþã cenuºie, domnul consilier Talpeº, cã acolo s-ar înþelege cã Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii trebuie sã lucreze direct cu Parlamentul, or, relaþia se face totdeauna prin preºedintele acestui consiliu, care este preºedintele þãrii. Nici vorbã ca sã reziste un asemenea argument.
Da, mulþumesc. Alte intervenþii?
Din salã
#151826Nu sunt.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Dacã nu mai sunt alte intervenþii, vã rog sã-mi permiteþi doar câteva cuvinte.
Stimaþi colegi,
Intervenþia colegului nostru Dumitru Badea m-a obligat pe mine sã vin la tribunã, pentru cã afirmaþiile fãcute sunt grave, ele nu sunt conforme cu cererea de reexaminare, ci dimpotrivã, eu aº spune cã, cu blândeþe, Preºedintele României a arãtat cã noi am greºit în momentul în care am adoptat un proiect de lege prin care am modificat Constituþia, în cel puþin douã puncte.
1. Vã rog sã observaþi ce este înscris în art. 118, atunci când se vorbeºte de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii.
2. Vã rog sã observaþi care sunt atribuþiile preºedintelui stabilite pentru Domnia sa în aceastã calitate.
În momentul în care noi am discutat despre atribuþiile pe care le are Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, în baza legii organice pe care noi am discutat-o, am stabilit atribuþii pentru acest organism.
În momentul în care la nivelul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii se iau o serie de hotãrâri, acestea se aduc la îndeplinire de cãtre preºedintele Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii sau de cãtre Preºedintele României, în calitatea pe care o are.
Vã rog sã observaþi textul constituþional, care este foarte clar ºi care stabileºte pentru Preºedintele României aceastã obligaþie ºi acest drept pe care îl are, de a adresa Parlamentului mesaje, în calitatea de Preºedinte al României.
Deci nici vorbã cã din textul legii noi am exclus Parlamentul, ci am exclus aceastã relaþie incorectã pe care noi am stabilit-o prin lege, împotriva Constituþiei, între Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, preºedintele consiliului ºi Parlament.
De aceea, vã rog sã observaþi cã cererea de reexaminare ºi în primul sãu punct este corectã. Parlamentul nu este înlãturat, atributul Parlamentului este de a primi mesajul sau cererea preºedintelui în aceastã calitate.
## **Domnul Dumitru Badea**
**:**
Aici nu existã drept la replicã, nu?
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
La Constituþie cred cã nu trebuie sã existe drept la replicã.
Dacã mai sunt intervenþii?
Dacã nu mai sunt intervenþii, stimaþi colegi,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Mã iertaþi, comisia.
Vã rog.
În realitate, este vorba de trei greºeli pe care le-am fãcut. ªi dacã le-am fãcut, le-am fãcut ºi de aceea le supunem din nou.
Suntem în faþa a trei greºeli. La un moment dat a apãrut o greºealã, probabil de dactilografie, care spune ”Ministerul JustiþieiÒ, era ”ministrul justiþieiÒ, a doua greºealã care, tot aºa, era o greºealã absolut normalã în care se spunea, mã rog nu era normalã, dar tot greºealã este, tot de dactilografiere ºi care spune: ”Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii lucreazã în prezenþa a cel puþin douã treimi din numãrul membrilor sãi ºi adoptã hotãrâri prin consensÒ, noi fãcusem o greºealã. Deci s-a corectat. La acest art. 4 am înþeles cã v-aþi convins, da?
Din salã
#154840## **Din salã:**
Nu m-a convins! Dacã citea cu ochelarii mei vedea.
Argumentele mele sunt exact cele expuse. În Constituþie acest lucru este stabilit.
Eu nu vreau sã repet, dar lucrul a fost susþinut, iar în legãturã cu ceea ce a spus domnul senator Petre Roman, sigur cã salut poziþia pe care o are, este absolut corectã, dar nu este exactã documentului, însã ca fond suntem absolut de acord.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,
Dacã domnul senator Badea îºi menþine, ºi am înþeles cã îºi menþine obiecþiunile la art. 4 lit. c), mã vãd nevoit sã
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Din salã
#155601Raportul!
Din salã
#155630Pe art. 4.
Din salã
#155660Fãcutã o comisieÉ
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Votul nu poate sã fie decât pozitiv.
Deci Preºedintele României a solicitat sã reexaminãm legea, pe trei probleme.
Voi supune la vot prima problemã, pe care s-au fãcut obiecþiuni, pe celelalte douã nu s-au fãcut obiecþiuni ºi atunci ele vor fi votate o datã cu raportul, dar dacã s-a fãcut obiecþiune pe una dintre ele, în mod corect, potrivit regulamentului, trebuie sã o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Mai existã douã solicitãri, agreate însã de toate grupurile parlamentare, motiv pentru care
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Mulþumesc.
Punctele urmãtoare sunt amendamente ºi nu trebuie sã intrãm în ele. Sã le discutãm în mod serios sãptãmâna viitoare.
Punctul 9, însã, nu are nici un amendament.
Din salã
#157208Legatã de spãlarea banilor.
O lege legatã de spãlarea banilor, este o lege solicitatã de Comunitatea Europeanã.
Nu, nu la asta vreau sã mã refer, stimaþi colegi. Deci mã refer la ordonanþa aceasta cu privire la câini. Eu am întrebat, în drumurile mele, ºi pe alþi parlamentari europeni cum este la ei.
Proiectul nostru de lege lasã la o parte un fapt esenþial.
Domnule senator, dar nu o luãm în dezbatere acum, mai luãm o lege sau douã.
Eu vã cer dumneavoastrã sã se reexamineze sãptãmâna viitoare de cãtre comisii.
Nu se poate decât dacã facem dezbateri generale, înainte de dezbateri ea este în ordinea de zi, nu avem cum sã o returnãm sau sã facem altceva. Nu avem cum, pânã nu facem dezbateri generale pe lege, o lege nu poate fi returnatã din plen. Nu avem cum.
Mã rog, dacã asta spune regulamentul, dar eu probabil nu voi fi aici sãptãmâna viitoare, însã lipseºte din aceastã lege actul fundamental: certificatul de dresaj, pentru ce a fost dresat câinele respectiv.
Stimaþi colegi,
Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de lege de la punctul 9, pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor.
Vã rog.
Rog un reprezentant al Comisiei juridice, pentru numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.
Domnul ministru Ivanov este prezent.
Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.
Din salã
#158750Domnul ministru nu este prezent, dar susþine domnul Melinescu.
Da, vã rog sã vã prezentaþi ºi sã prezentaþi expunerea de motive.
**Domnul Ion Melinescu** Ñ _preºedintele Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor_ **:** Mã numesc Melinescu Ion, sunt preºedintele Oficiului Naþional de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor.
Vã adresez rugãmintea sã pãstrãm ordinea în salã. Vã rog sã vorbiþi mai încet, domnilor senatori.
Ion Melinescu
#159289## **Domnul Ion Melinescu:**
## **Domnul Liviu Maior**
Ion Melinescu
#159357**:**
Domnule preºedinte!
Vã rog.
Spãlarea banilor, fenomen cu consecinþe deosebit de grave la nivel naþional ºi internaþional, se manifestã în ultimul timp cu o frecvenþã din ce în ce mai mare ºi în forme tot mai periculoase, adesea organizate sau transnaþionale. De aceea, ºi organismele internaþionale recomandã Guvernelor intensificarea luptei împotriva spãlãrii banilor prin sporirea ºi diversificarea mijloacelor de prevenire ºi combatere a acestui fenomen, inclusiv a mijloacelor juridice.
Prezentul proiect de Lege privind sancþionarea ºi spãlarea banilor se înscrie pe aceastã linie, completând ºi perfecþionând legislaþia naþionalã în domeniu, pentru a deveni un mijloc mai eficient de luptã împotriva spãlãrii banilor.
În elaborarea prezentului proiect de lege s-a þinut seama de Convenþiile Europene ale Organizaþiei Naþiunilor Unite în materie, ca ºi de recomandãrile Raportului de evaluare a României, întocmit de subcomitetul de experþi pentru evaluarea mãsurilor de combatere a spãlãrii banilor.
Proiectul de lege cuprinde atât modificãri de fond ale Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea ºi sancþionarea spãlãrii banilor, cât ºi modificãri de ordin redacþional, menite sã aducã mai mare precizie ºi claritate prevederilor legii.
Dintre modificãrile ºi completãrile privind conþinutul legii, le menþionãm pe cele mai importante.
În ceea ce priveºte incriminarea spãlãrii banilor s-a prevãzut un conþinut mai larg al acestei infracþiuni. Astfel, în fosta reglementare incriminarea era limitatã numai la cazul în care bunul ce forma obiectul infracþiunii de spãlare a banilor provenea din sãvârºirea anumitor infracþiuni, limitativ enumerate de lege. Potrivit prezentului act normativ spãlarea banilor este incriminatã indiferent de infracþiunea din care provin banii.
Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Îl rog pe domnul senator Predescu sã prezinte punctul de vedere al comisiei.
românã a fost completatã, de aceastã manierã, cu date tehnice de naturã a preveni pe cât posibil legalizarea sumelor faþã de provenienþa lor ilicitã.
Proiectul de lege are la bazã experienþa mai multor state, suficient de concludentã, ºi experienþa factorilor noºtri cu activitãþi în acest domeniu.
A instituit organisme corespunzãtoare, inclusiv Parchetul Anticorupþie, inclusiv oficiul pe care îl reprezintã domnul secretar de stat, aici prezent.
Prin urmare, reglementarea este necesarã, este bunã. Nu i-am gãsit elemente lipsã de completare sau de modificare. Comisia a adoptat raport favorabil, fãrã amendamente, ºi vã rog sã-l primiþi ca atare.
## Vã mulþumesc.
Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi?
Sunt convins cã acest proiect de lege este foarte important ºi este susþinut de toate grupurile parlamentare.
Vã rog sã observaþi cã nu existã nici un amendament formulat.
ªi este o lege tehnicã din toate punctele de vedere.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Da.
Dacã nu sunt intervenþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.
- Vã rog sã votaþi.
Raport aprobat cu 111 voturi pentru ºi unul contra.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
## Domnule preºedinte,
Prezentând raportul comisiei cum este scris, doresc doar sã subliniez: aprecierea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri este cã reglementarea este completã, a fost extinsã la toate depunerile de sume la toate unitãþile cu activitãþi financiar-bancare, s-au instituit reguli pentru personalul calificat, s-au instituit proceduri de investigare ºi informare în legãturã cu sumele depuse ºi provenienþa lor ºi care fac obiectul unor asemenea operaþiuni, directe sau indirecte, deci s-a extins asupra modalitãþilor. S-au stabilit proceduri pentru conservarea probelor ºi indisponibilizarea temporarã a unor asemenea sume, mãsuri pentru rãspunderea funcþionarilor ºi modul cum trebuie sã fie selecþionaþi, cum sã se comporte, cum sã procedeze ºi ce mãsuri sã adopte. Adicã legislaþia
Cu sublinierea cã este o lege organicã.
Cu precizarea caracterului legii, de lege organicã. Proiect de lege aprobat de plenul Senatului cu 114 voturi pentru ºi unul contra.
Vã mulþumesc foarte mult.
Vã mulþumesc pentru participarea la ºedinþã.
Vã doresc succes în activitãþile din teritoriu!
Rugãmintea este ca sã ridicaþi din casete materialele distribuite. Proiectele de lege nefinalizate astãzi, majoritatea fiind legi organice, vor fi reluate în dezbatere joia viitoare.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,10._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#164104Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,
E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 94/10.VI.2002 conþine 32 de pagini.**
Preþul 29.728 lei
De asemenea, contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investiþii înainte de 30 iunie 2002, potrivit Ordonanþei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitãþi persoanelor care domiciliazã sau lucreazã în unele localitãþi din Munþii Apuseni ºi în Rezervaþia Biosferei ”Delta DunãriiÒ, beneficiazã în continuare de reglementãrile prevãzute de aceastã lege.
De asemenea, contribuabilii care îºi desfãºoarã activitatea în zona liberã pe bazã de licenþã ºi care, pânã la data publicãrii în ”Monitorul Oficial al RomânieiÒ a prezentei legi, au realizat investiþii în zona liberã, în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucrãtoare în valoare de cel puþin 1.000.000 de dolari, beneficiazã pentru o perioadã de 5 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi de scutirea de la plata impozitului pe profit.
De asemenea, contribuabilii care îºi desfãºoarã activitatea în zona liberã beneficiazã de cota de impozit de 5%, aplicatã asupra pãrþii din profitul impozabil, care corespunde veniturilor realizate în zona liberã pe o perioadã de 3 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, perioadã în care se presupune cã investiþia este amortizatã.
Cota redusã de 6% pentru veniturile realizate din export, începând cu 1 ianuarie 2003, va fi de 12,5%, urmând ca de la data de 1 ianuarie 2004 sã devinã 25%.
Stimularea exportului, în concordanþã cu reglementãrile internaþionale, va fi fãcutã prin acordarea de subvenþii ºi pe alte cãi, astfel încât sã fie compensatã creºterea gradualã a cotei impozitului pe profit aferentã activitãþilor de export.
De asemenea, prin actul normativ supus dezbaterii se asigurã un cadru fiscal unitar privind impunerea veniturilor, respectiv deductibilitatea cheltuielilor. Se limiteazã cheltuielile cu dobânzile în cazul împrumuturilor între pãrþi asociate.
De asemenea, s-au introdus prevederi pe linia încheierii anului fiscal, creându-se posibilitatea agenþilor economici de a opta pentru plata impozitului pe profit la data
de 25 ianuarie a anului urmãtor pentru anul precedent, în cazul în care situaþiile financiare ale contribuabililor au fost încheiate.
Modificãrile propuse prin proiectul Legii privind impozitul pe profit sunt în concordanþã cu angajamentele asumate de România atât în cadrul documentelor de poziþie deschise cu Uniunea Europeanã, cât ºi Memorandumul pe care România l-a semnat cu Fondul Monetar Internaþional.
Vã mulþumesc.
Mai mult decât atât, ne-a deranjat în momentul când am discutat aceastã lege faptul cã tot arbitrar a fost mãrit procentul pentru societãþile comerciale româneºti care exportau produse în afarã, de la 5% sau de la 6%, cât se stabilise ulterior, 5% a fost iniþial, la 12, fãrã a se stabili dacã aceastã creºtere este una normalã, una fundamentatã sau este una dictatã.
Faptul cã astãzi, când, de bine, de rãu, societãþile comerciale româneºti, care nu sunt nici pe departe la nivelul tehnologiilor occidentale, sunt împiedicate sã intre în competiþie datoritã ridicãrii acestei cote de impozit pe profit la exporturile lor, sã intre în competiþie cu produse similare strãine, occidentale, care au invadat piaþa
româneascã, ºi care produse româneºti se întâlnesc ºi pe alte pieþe, acest lucru mã face sã gândesc cã atunci când acest procent s-a stabilit a fost cu totul împotriva intereselor societãþilor comerciale româneºti care exportã. Se ºtie foarte bine cã societãþile comerciale mari sau foarte mari, care reprezintã astãzi o parte importantã din contribuþia la PIB, trãiesc din aceste exporturi, ºtiind cã o parte din veniturile pe care le obþin din export sunt impozitate cu un procent mai mic decât produsele care sunt vândute pe piaþa internã.
Sunt ºi alte probleme pe care aceastã ordonanþã ar fi trebuit sã le stabileascã, probleme care ar fi dus, dacã ele se rezolvau în sensul intereselor economiei româneºti, la o relansare a acestei economii, ºi nu la o stagnare sau chiar la o descreºtere, pentru cã am vãzut cu toþii ºi am simþit cu toþii faptul cã creºterea economicã nu s-a materializat în venituri obþinute, ci mai mult în producþie pe stoc.
Din aceste considerente consider cã nu este în interesul societãþilor comerciale româneºti ca aceastã lege sã fie adoptatã, motiv pentru care grupul nostru parlamentar nu va vota aceastã lege.
Mulþumesc.
Nu doresc sã insist asupra tuturor aspectelor pe care Grupul P.N.L. ne-a solicitat a fi modificate, care au fost respinse în cadrul dezbaterilor pe comisii, mã voi mãrgini sã spun cã în asemenea condiþii, în care Legea impozitului pe profit este împotriva agenþilor economici, împotriva economiei naþionale în general, a potenþialului de creºtere, când riscã sã atenueze unul din vectorii cei mai semnificativi ai acestei creºteri, care este exportul, Grupul P.N.L. n-are nici un motiv sã susþinã aceastã lege, aºa cum a fost formulatã.
Vã mulþumesc.
Ce se întâmplã în acest proiect de lege prezentat nouã astãzi? De fapt, prezentat într-o scurtã, foarte scurtã expunere, care nu motiveazã, dupã pãrerea mea, aºa cum a fost prezentat, deloc acest regim de urgenþã în care a fost introdus ºi ne este solicitat votul de cãtre Guvern.
Sunt dispoziþii ale unor legi care au trãit doar câteva luni de zile. Mai are sens sã vi le prezint acum? Îmi veþi spune: ”Nu, haideþi sã trecem mai repede, sã ajungem la vot, pentru cã rezultatul îl ºtim oricum!Ò Dar daþi-mi voie sã vã spun doar câteva elemente. Vorbind de celebra noastrã Lege nr. 133/1999, Legea întreprinderilor mici ºi mijlocii, ºtim cât a durat punerea în aplicare a normelor metodologice ºi mai ºtim un lucru: ea a avut o duratã de viaþã de doar câteva luni de zile. Este apoi vorba de Legea nr. 332/2001 privind promovarea investiþiilor directe cu impact semnificativ în economie, publicatã, când?, în iulie 2001. Deci iatã o altã lege sau alte dispoziþii care n-au trãit decât câteva luni de zile. Toate aceste legi, toate aceste dispoziþii de care eu vã pomenesc sunt abrogate prin textul prezentei legi. Apoi prevederile art. 7 referitor la impozitul pe profit din Ordonanþa Guvernului nr. 65/2001, promovatã ºi prezentatã în septembrie 2001. Nu mai are sens sã continuãm. Este clar, tot ceea ce înseamnã export, tot ceea ce înseamnã întreprinderi mici ºi mijlocii, zonele defavorizate, zonele libere într-un fel sau altul sunt afectate. ªi atunci se pun o serie de întrebãri. Venim cu acest proiect de lege. Foarte bine!
Prima întrebare care se pune în momentul acesta este: trebuie sã aprobãm astãzi acest proiect de lege în conformitate cu deschiderea Dosarului de fiscalitate cu Uniunea Europeanã sau în conformitate cu ce clauzã din Acordul stand-by cu Fondul Monetar Internaþional? Este prima întrebare pe care o pun reprezentanþilor Ministerului Finanþelor Publice.
A doua întrebare logicã, care, într-un fel sau altul, decurge din prima: a fost fãcutã vreo evaluare la ceea ce a însemnat pânã în momentul acesta punerea în aplicare a acestor facilitãþi distorsionate, aºa cum le numiþi dumneavoastrã în expunerea de motive? ªtim cum a evoluat economia româneascã ºi care au fost aceste efecte, încât am fost puºi în situaþia de a produce un asemenea proiect de lege?
Mai departe, o întrebare care decurge din aceasta: cunoaºtem dacã s-a fãcut o evaluare a consecinþelor punerii în aplicare a acestui proiect de lege? Vom ºti ce se întâmplã în urmãtoarele 6 luni, în urmãtoarele 18 luni? Cum va evolua economia româneascã? O întrebare fireascã care curge din ceea de a treia întrebare: va fi sau nu afectatã creºterea economicã a României în 2002 ºi în continuare prin acest proiect de lege? Pentru cã nu putem sã considerãm cã lucrurile se opresc aici. Va fi sau nu afectatã creºterea economicã?
ªi mai departe: care vor fi programele? Dumneavoastrã aþi spus puþin mai înainte: ”exporturile vor fi susþinute pe alte cãiÒ. Nu credeþi cã este momentul ca Parlamentul României sã cunoascã care vor fi aceste cãi prin care exporturile româneºti vor fi susþinute în continuare? Nu este logic, atunci când venim cu un program, mai bine zis cu un proiect de lege, sã prezentãm ºi programul care va înlocui tot ceea ce s-a întâmplat bun sau rãu, Dumnezeu ºtie, prin legea pe care o abrogãm astãzi? Nu este logic sã ºtim cum va evolua, dar pe baza strategiilor pe care dumneavoastrã ni le propuneþi, pe baza unor programe foarte, foarte clare, în aºa fel încât sã putem evalua într-un fel sau altul, la un moment dat, ºi rezultatele la care ne putem aºtepta?
Iar ultima întrebare se referã la fiscalitate: avem promisiuni din partea premierului, mai puþin din partea Ministerului Finanþelor Publice, cã fiscalitatea va fi redusã începând cu anul 2003. Trebuie sã legãm aceastã fiscalitate, n-avem cum altfel, de proiectul pe care dumneavoastrã ni-l prezentaþi astãzi, putem sã ºtim astãzi, în început de iunie 2002, aproape, putem sã ºtim cum va evolua fiscalitatea în 2003 ºi care vor fi mãsurile pe care dumneavoastrã le veþi propune pentru reducerea fiscalitãþii? Pentru cã pânã în momentul acesta n-am asistat decât la a restrânge, la a constrânge. Tot ce-a însemnat fiscalitate a însemnat un bulgãre care se deplaseazã în timp, care se rostogoleºte la vale: tot taxe, T.V.A., accize, impozitul pe venit, impozitul pe profit, toate contribuie pentru a crea aceastã imagine. Iar imaginea, aºa cum este vãzutã din pãcate ºi din interior...
Trebuie sã vã mai dau câteva elemente pentru a înþelege mai exact aceastã situaþie delicatã, sã nu vã imaginaþi cã Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist... ºi nici un Guvern nu cred cã poate veni în faþa Parlamentului sã susþinã sã mãrim fiscalitatea. Ar fi o aberaþie! Eºti la putere ºi trebuie sã dai semnale pozitive. Acest proiect de lege nu a fost introdus pentru a creºte veniturile bugetare, n-a avut nici o legãturã. Deci este o condiþie care se regãseºte ºi în acordul cu Fondul Monetar Internaþional, se regãseºte ºi în acordurile cu Banca Mondialã, dupã cum se regãseºte cu un accent extraordinar de puternic în relaþia noastrã cu Uniunea Europeanã. ªi cu toþii ne-am exprimat cã dorim sã fim în NATO, dorim sã fim în Uniunea Europeanã, ne-am propus ca pânã la sfârºitul anului 2003 sã încheiem negocierile pe toate cele 31 de capitole ºi chiar am venit cu o propunere cãtre Parlamentul European ca la începutul anului 2004 sã semnãm Tratatul de aderare pentru a participa la alegerile Parlamentului European din 2004, urmând sã avem statut de observator pânã la aderarea efectivã la sfârºitul anului 2006Ñ2007. Deci aici nu mai avem loc de întors. În discuþiile pe care le-am avut, ºi vã aduc aminte ºi cu taxa pe valoarea adãugatã, ni s-au acceptat temporar, pe anumite perioade, un an, doi ani de zile, sã mergem cu o cotã mai redusã, chiar ºi aceºti 5%, cu care n-a fost de acord nimeni, sã ºtiþi, când i-am introdus. Dar s-a spus: ”Domnule, un an, doi, hai sã vedem ce efecte va produce asupra economiei româneºti ºi, în special, asupra a ceea ce spunem noi prioritatea, n-aº spune numãrul unu, dar prioritate esenþialã, ºi anume stimularea exportului. Problema care se pune astãzi, ºi avem discuþii de circa douã sãptãmâni cu asociaþiile exportatorilor din România, discuþii care se poartã la Ministerul Finanþelor Publice, este aceea de a veni pentru a nu crea anumite efecte negative, deºi sunt restrânse, pe o formulã în care toate veniturile suplimentare care s-ar realiza prin mãrirea la buget a cotei de impozit de la 5% la 13,5, dupã aceea la 25%, sã se regãseascã într-un fond distinct ºi sã intrãm pe formula clasicã practicatã peste tot, în toate þãrile, ºi anume introducerea de prime de export, care sã se regãseascã în mod transparent în bugetul de stat pe anul 2003 sau 2004. Cea de-a doua soluþie o constituie recapitalizarea ”EximbankÒ-ului, Banca de Export a României, care, dupã cum cunoaºteþi, revine la funcþiile pe care le-a avut iniþial, atunci când am constituit-o noi prin lege, ºi anume sã garanteze riscul de þarã, riscul politic ºi sã suporte diferenþa de dobândã pânã la o dobândã rezonabilã, pentru creditele pe care producãtorii le iau pentru producþia destinatã exportului.
Acestea sunt cele douã cãi care se practicã în întreaga lume, ºi nu cote diferenþiate de impozit pe profit. Vreau sã reþineþi, pentru cã s-a pus problema de ce nu s-au prezentat aici niºte calcule, de ce nu s-a prezentat ce înseamnã aceste influenþe prin majorarea cotei, spre exemplu pentru anul 2003... S-au fãcut astfel de calcule, rezultatele nu trebuie sã vã surprindã, sunt nesemnificative. Volumul e extrem de redus, se situeazã la 2Ñ3Ñ 400 miliarde de lei. Dacã aveþi cumva îndoieli, puteþi discuta cu producãtorii ºi o sã vã spunã care este situaþia la ora actualã. Grav este altceva: cã noi exportãm sub costul produsului ºi pentru a face faþã
cheltuielilor producãtorii merg pe altã formulã. Nu mai plãtesc datoriile pe care le au cãtre bugetul de stat, cãtre bugetul de asigurãri sociale. Deci noi trebuie sã umblãm în primul rând la ce înseamnã productivitatea muncii, fãrã de care nu putem avea pretenþii sã intrãm în competiþie, ºi sã umblãm la fiscalitatea care se regãseºte în costul produsului, ºi aþi fãcut referire aici la cota de contribuþie de asigurãri sociale ºi alte taxe care se regãsesc ºi pentru care s-a propus la ora actualã o reducere a nivelului fiscalitãþii care se regãseºte în costuri, în prima etapã, 2003, de la 58 la 52%, dacã nu mã înºel, doamna ministru Manolescu, urmând ca pânã la finele anului, în funcþie ºi de modul în care prin diferite acþiuni reuºim sã surprindem economia subteranã, aceastã cotã sã se reducã cãtre 42%.
Deci noi avem probleme extraordinare legate de tehnologii, care, bineînþeles, duc la creºtere de productivitate, legate în general de muncã, de muncã de calitate. Ca sã vã mai dau un element, trebuie sã înþelegeþi cã aceastã cotã de impozit de 25%, iniþial, dupã cum cunoaºteþi, a fost 38% ºi era prevãzutã o cotã separatã de 25% pentru agriculturã; aceastã cotã de 25% sigur cã rezultã dintr-un calcul, pentru cã orice buget se construieºte pe estimarea unor influenþe provocate, în primul rând, de mutaþiile care se produc prin legile adoptate în anul de pânã la elaborarea bugetului. Când s-a dimensionat ºi s-a redus cota de 25% n-a fost un lucru rãu ºi sperãm sã ajungem undeva la o cotã de 22%, o cotã care iese din scara practicatã în Uniunea Europeanã, dar este o cotã pe care o putem practica pe o anumitã perioadã ºi ni se acceptã, sã spunem, de 10Ñ15 ani. Ca sã aveþi o imagine de ceea ce înseamnã fiscalitatea în Europa, impozitul pe profit în Suedia este de 52%, în Franþa, Germania, 42%, în þãrile în tranziþie, mai scãzutã, ºi, dacã nu mã înºel, Ungaria are cota de impozit pe profit de 22%, nu mai ºtiu exact.
Deci sã fim de acord sã ducem o bãtãlie pe mãsurã ce reuºim sã asigurãm bugetului sursele strict necesare pentru a acoperi cheltuielile curente ºi sã mai avem în acest buget ºi o marjã de cel puþin 15% din PIB, care sã reprezinte cota necesarã pentru cheltuielile de capital, întrucât nu-þi poþi pune în aplicare nici o finanþare externã, dacã nu asiguri participarea ta în proporþie de 23Ñ30% din valoarea proiectului respectiv.
Deci se fac în permanenþã calcule, nu este nimic la întâmplare, trebuie sã gândim cã suntem pe un drum bun legat de creºterea economicã; nu am reuºit încã sã refacem mediul de afaceri, nu am reuºit sã creãm încã în România o piaþã funcþionalã. Dar asta depinde, aºa cum s-a spus aici, de stabilitate fiscalã, în primul rând depinde, de asemenea, foarte mult ºi de modul în care vom reuºi, pe mãsurã ce diminuãm evaziunea fiscalã, sã reducem ºi fiscalitatea.
Deci, stimaþi colegi, rog sã înþelegeþi cã nu s-a venit în faþa dumneavoastrã, haideþi sã-i omorâm pe producãtori, pur ºi simplu. Nu cred cã poate exista vreun Guvern, indiferent de natura politicã, care sã vinã cu astfel de mãsuri.
Nu aº vrea sã înºir foarte multe legi: la Legea nr. 133/1999 am fost unul din iniþiatori, am luptat foarte mult ca aceasta sã intre în vigoare. A intrat în vigoare, dar dupã douã luni au fost aduse modificãri printr-o ordonanþã de urgenþã de Guvernul nostru din legislatura trecutã. Dupã aceea Guvernul actual a readus facilitãþile, iar acum le ºtergem. Nu se poate chiar în acest ritm sã facem schimbãrile legilor, sã asigurãm o ”instabilitate legislativãÒ în acest domeniu, deoarece ºtiþi foarte bine, întrucât foarte mulþi dintre dumneavoastrã se ocupã cu aceste probleme, cã investitorii, fie ei români, fie ei strãini, spun cã stabilitatea legislativã este mai importantã decât orice facilitate acordatã, care nu se ºtie dacã mâine funcþioneazã sau nu.
În acest context, trebuie sã vã spun cã proiectul de Lege privind impozitul pe profit încearcã sã adune toate aceste probleme la un loc ºi sã aducã o anumitã claritate...
taxã pe valoarea adãugatã ºi pentru care munca aparatului de administrare este foarte mult pulverizatã. Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine criticile pe care le-am avut întotdeauna din partea investitorilor cu privire la rambursare. Iatã cã acest act normativ care se referã la taxa pe valoarea adãugatã prevede rambursãri fãrã control în termen de 15 zile, deci mãsuri de soluþionare a problemelor care vizeazã perfecþionarea mediului de afaceri.
De ce ne oprim noi la cota de 25% ºi rãmânem la ea? Pentru cã România nu este perceputã în nici un fel cã ar avea impozite directe sau indirecte mari. Când spun impozite indirecte mã refer numai la taxa pe valoarea adãugatã pentru cã, într-adevãr, în domeniul accizelor România este o þarã cu accize foarte mici faþã de limitele pe care va trebui sã le atingem în anul aderãrii.
Iatã de ce, indiferent cine va construi o lege în domeniul accizelor în perioada urmãtoare, va trebui sã aibã în vedere obiectivul de aderare la Uniunea Europeanã ºi o strategie cu privire la paºii care trebuie fãcuþi. Dacã la început punem cote mai mari, noi am avut în vedere o creºtere progresivã a cotelor de accize în corelare cu creºterea puterii de cumpãrare. Aceste lucruri sunt evaluate, le avem în documentaþie ºi stãm la dispoziþia oricui doreºte sã vadã strategia în domeniul fiscalitãþii. Deci nu suntem percepuþi ca o þarã cu cotã de impozit pe profit mare. Sunt, într-adevãr, unele þãri vecine care au o cotã de impozit pe profit mai micã, însã au o cotã de impozitare a dividendelor mult mai mare. De ce? Pentru cã þãrile respective ºi-au rezolvat deja problema privatizãrii. Noi încã mai avem probleme de rezolvat în acest domeniu ºi în acest context avem în vedere pãstrarea unei cote care este acceptatã ºi nu este reclamatã de nimeni ca fiind mare, cota de 25%.
Tot în domeniul politicii fiscale tot dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã obiectivul primordial îl vizeazã contribuþiile sociale pe care guvernarea trecutã trebuie sã recunoascã cã le-a crescut cu 15%. Strategia actualã a Guvernului este aceea de a reduce gradual aceste contribuþii pentru cã, într-adevãr, descurajeazã pe investitor ca urmare a volumului mare al acestora. Existã o strategie pe ani, astfel încât aceste contribuþii, precum ºi alte contribuþii la alte fonduri speciale sã fie progresiv diminuate într-un orizont de timp deja stabilit, urmând sã fim la nivele practicate ºi în þãrile vecine, astfel încât sã nu avem discriminãri în materie de atragere a investiþiei.
Sunt, de asemenea, elemente de performanþã ale actului normativ care au fost reclamate de mediul de afaceri. Mã surprinde aceastã rupere a mesajului politic de mesajul investitorilor. Foarte multe din elementele pe care le-am avut în aceastã lege au decurs dintr-o analizã obiectivã, profesionalã a tot ceea ce mediul de afaceri a reclamat cã a creat greutãþi în ceea ce priveºte aplicarea legilor. Deci a fost o problemã profesionalã ºi în nici un fel nu poate fi criticat acest lucru.
În al doilea rând, noi credem în disponibilitatea pe care comisiile de specialitate au avut-o. Dumneavoastrã ºtiþi cã noi nu am lucrat nici un moment, în faza de proiect a legii, fãrã sã consultãm organisme profesionale care au putut sã îºi aducã contribuþia, bineînþeles în limitele în care un act normativ de la un an la altul poate aduce performanþe semnificative.
O discuþie de detaliu ar putea sã arate ºi faptul cã existã o strategie care vizeazã perfecþionãrile care urmeazã sã fie aduse în perioada urmãtoare, însã nu trebuie sã neglijãm faptul cã adunarea tuturor reglementãrilor într-un singur act normativ nu mai poate sã fie amânatã. Noi lucrãm în aceastã perioadã la Codul fiscal ºi la Codul de administrare a procedurilor fiscale. În aceste condiþii, în perioadele urmãtoare va trebui sã strângem ºi alte reglementãri fiscale în acest cod fiscal ºi avem foarte multe greutãþi în condiþiile în care în fiecare zi gãsim în alte acte normative prevederi fiscale, prevederi pentru care suntem puºi în situaþia de a crea proceduri de aplicare, care nu sunt deloc uºoare. Pentru cine? Pentru agentul economic.
Unele dintre ele le-am gãsit în actele normative chiar zilele trecute. Toate aceste probleme ne preocupã în perioada urmãtoare, astfel încât cadrul legislativ din România în domeniul fiscal sã fie stabil. Este un prim pas pe care dorim sã îl facem cu toatã siguranþa ºi cu toate eforturile noastre.
În ceea ce priveºte lit. m), cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, am dat douã soluþii: fie eliminarea propriu-zisã, fie explicitarea acestor cheltuieli, a modului lor de determinare, pentru cã, altfel, suntem iarãºi la mâna funcþionarului care vine în control ºi care interpreteazã legea dupã bunul lui plac.
În fine, la lit. s), dacã nu mã înºel, propunem eliminarea textului din aceleaºi considerente pe care le-am discutat mai sus. Serviciile de management, consultanþã, prestãri de servicii sau asistenþã nu trebuie neapãrat precedate de un contract în formã scrisã. Sunt atâþia juriºti în salã ºi ºtiu cã forma de colaborare între douã firme poate sã îmbrace mai multe modalitãþi.
Cred cã a venit vremea, dacã tot ne aliniem la standardele europene, sã ne aliniem ºi ca mentalitate ºi sã nu mai considerãm toþi oamenii de afaceri din România niºte gãinari ºi sã-i tratãm ca atare. Vã mulþumesc.
Eu susþin cã trebuie adoptat acest art. 4 la lit. c), aºa cum este el formulat.