Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor președinți, Domnule prim-ministru, Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Începem astăzi dezbaterea bugetului pentru anul 2018, al doilea buget prin care Guvernul duce la îndeplinire programul de guvernare.
Este, în fapt, primul buget care beneficiază deja de rezultatele aplicării programului nostru de guvernare. După cum, probabil, nu am uitat, la începutul acestui an am construit bugetul pentru 2017, în contextul în care absorbția fondurilor europene era zero, investițiile se situau la minime istorice, iar proiectele în derulare lipseau cu desăvârșire. Mai mult, deși calendarul nostru prevedea o altă etapizare, la începutul anului acesta, măsurile de relaxare fiscală au rămas în vigoare. Vă reamintesc: reducerea cotei de TVA, eliminarea taxei pe stâlp, eliminarea supraaccizei la carburanți.
Am fost acuzați atunci că bugetul este total utopic, că acesta nu poate susține măsurile de creștere a veniturilor populației, concomitent cu măsurile de relaxare fiscală. Haideți să vedem rezultatul: veniturile bugetare sunt mai mari decât cele prevăzute în buget, s-au făcut două rectificări pozitive și deficitul bugetar este în parametrii prestabiliți, iar cadrul macroeconomic de atunci, acum, dacă ne uităm, pare că a fost cam pesimist. Ne-am propus o creștere economică de 5,2%, iar, pe primele nouă luni din acest an, creșterea reală a produsului intern brut a fost de 7%. Suntem, de departe, țara cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, precum și țara cu recorduri în agricultură și industrie, ramuri care asigură locuri de muncă, dar conferă și sustenabilitatea dezvoltării atât de des invocate de cârcotașii de serviciu.
România are cea mai mare producție de porumb din Europa, depășind Franța. România are o producție industrială cu 8,2% mai mare. În România au intrat, în primele 10 luni ale anului 2017, 4,1 miliarde de euro investiții străine, cu 600 de milioane peste cele echivalente aceleiași perioade din 2016.
Am realizat ce am propus românilor prin programul de guvernare: o creștere economică ridicată, care să se regăsească în buzunarele lor.
În primele 10 luni, câștigul salarial mediu net din economie s-a majorat cu 14,5% față de aceeași perioadă a anului 2016, iar câștigul salarial real cu 13,4%.
Câștigul salarial mediu brut pe economie a fost de 3.268 de lei, cu 15,2% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2016, datorită majorării câștigului salarial din sectorul bugetar cu 26,1% și a câștigului salarial din mediul concurențial cu 12,3%. Semnificativ este faptul că majorările de salarii din sectorul privat din primele nouă luni, de 12,3%, sunt cele mai ridicate de după criză și nu au afectat nici locurile de muncă și nici competitivitatea la export a firmelor românești.
Pensia medie de asigurări sociale de stat a ajuns, în luna octombrie 2017, la 1.017 lei, cu 9,4% peste cea din octombrie 2016, când era 930 de lei.
Șomajul a ajuns la un nivel comparabil cu cel din 2008, rata șomajului înregistrată la sfârșitul lunii octombrie a fost de 4,04%, mai mică cu 0,73 puncte procentuale față de luna octombrie 2016. Numărul șomerilor înregistrați a fost de 353,3 mii de persoane, cu 64,6 mii de persoane mai puțin decât se înregistrau la finele lunii octombrie 2016. Efectivul salariaților la sfârșitul lunii octombrie s-a situat la circa 4,9 milioane de persoane, cu 3,1% mai mare decât la sfârșitul lunii octombrie 2016.
Creșterea nivelului de trai al românilor rămâne obiectivul principal și al propunerii de buget pentru anul 2018. Sunt asigurate sursele pentru aplicarea Legii salarizării, pentru creșterea pensiilor, pentru toate programele de sprijin al mediului de afaceri, care se vor regăsi, într-un final, în noi locuri de muncă.
Consumul populației se estimează că se va majora cu 6,5%, în condițiile unei creșteri economice de 5,5%. Numărul de salariați se va majora cu 4,2%, echivalent a circa 200.000 de locuri de muncă. Câștigul salarial mediu net va ajunge la circa 575 de euro.
De aceea, noi considerăm că obiectivele de dezvoltare pentru acest an sunt robuste.
Dacă veți aproba proiectul de buget, iar Guvernul îl va pune în aplicare, vom fi, astfel, la sfârșitul anului viitor, mai aproape de media europeană, atât din punctul de vedere al nivelului de trai, cât și din punctul de vedere al dezvoltării economice.
Pentru anul 2018, obiectivul de creștere economică este de 5,5%. Acesta este inferior realizărilor din anul 2017, ceea ce arată o preocupare pentru moderație și sustenabilitate în construcția bugetară.
## Doamnelor și domnilor,
Deficitul bugetar se va menține sub ținta de deficit de 3% din PIB, atât în acest an, cât și în anul 2018, urmând ca din 2019 să asigurăm o revenire graduală către obiectivul bugetar de minus 1% din PIB. În anul 2018, deficitul bugetar în termeni cash este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul în termeni ESA este estimat la 2,96% din PIB, cu încadrare în ținta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht.
Veniturile bugetare proiectate pentru 2018 sunt estimate la 287,5 miliarde de lei, respectiv 31,7% din PIB. Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în 2018 le înregistrează contribuțiile – cu 10,1%, urmate de TVA – cu 6,8%, accize – 3,3%, impozit pe salarii și venit – 2,3% din PIB.
Cheltuielile bugetare pentru 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 34,6% din PIB. Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială, datorită măsurilor adoptate în domeniul pensiilor, majorării indemnizației sociale pentru pensionari și a altor drepturi de asistență socială, care ajung, în anul 2018, la 98,6 miliarde de lei, respectiv 10,9% din PIB. Cheltuielile de personal însumează 81,2 miliarde de lei, adică 8,9% din PIB, respectiv o creștere cu 11,6 miliarde de lei față de anul 2017, pe fondul aplicării Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Bunurile și serviciile însumează, în anul 2018, 39,9 miliarde, adică 4,4% din PIB, în timp ce cheltuielile cu datoria publică înregistrează, în 2018, 12,1 miliarde de lei, adică 1,3% din PIB.
Bugetul pe 2018 propune o creștere a veniturilor bugetare cu circa 12%, obiectiv poate prea moderat, în raport cu realizările. După cum se cunoaște, în primele 10 luni din acest an, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 207,9 miliarde de lei, au fost cu 10,8% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Doamnelor și domnilor,
Proiectul de buget propus de Guvern este unul realist, așa cum a subliniat și domnul prim-ministru. Aș dezvolta acest adevăr, menționând că bugetul este realist nu numai prin cadrul macroeconomic prudent pe care se bazează, ci și prin structura alocărilor bugetare, diferențiată în funcție de prioritățile asumate, precum și în raport cu posibilitățile de realizare.
Proiectul de buget ne propune ca priorități: sănătatea, educația și infrastructura, domeniile decisive pentru îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare, de dezvoltare și modernizare economică sustenabilă și accelerată.
În acest scop, alocările pe domenii și ordonatori sunt mai ridicate, dar, în același timp, sunt stabilite în directă corelație cu posibilitățile de realizare și, ceea ce este mai important, în condițiile în care atragerea de fonduri europene pentru investiții rămâne principala cale de asigurare de resurse.
Nu vreau să intru în detalii, dar consider că un argument pentru raționalitatea bugetului pe care Guvernul ni-l propune pentru 2018 este și faptul că de această dată avem creșteri diferențiate pe ordonatori și chiar ușoare reduceri în cazul unor ministere, care însă nu afectează politicile economice în domeniile respective.
În conformitate cu prioritățile asumate prin programul de guvernare, s-au asigurat fonduri bugetare semnificativ mai mari Ministerului Dezvoltării Regionale, Ministerului Educației, Ministerului Sănătății. Totodată, continuăm să alocăm 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naționale, asigurându-se astfel respectarea angajamentului asumat de România în relația cu NATO.
Pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, fondurile alocate sunt cu 30,6% mai mari ca în 2017, iar în cazul Ministerului Educației, cu 19,7%. Pentru Ministerul Agriculturii, fondurile prevăzute sunt cu 23,6% peste cele din acest an, ceea ce va asigura condițiile necesare ca rezultatele excepționale din agricultura românească să devină, în sfârșit, o normalitate, pentru bunăstarea locuitorilor de la sate.
Aș mai evidenția și unul dintre efectele benefice ale măsurilor luate de Guvern în concordanță cu programul de guvernare, respectiv acela al diminuării deficitului la bugetul de pensii, datorită transferului contribuțiilor de asigurări sociale, precum și reformei pensiilor speciale. Bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale se reduce în 2018 cu 13,2% față de anul 2017, datorită diminuării transferurilor de la bugetul de stat, pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, de la 13,6 miliarde în 2017 la doar 7,4 miliarde în 2018.
Bugetul pe 2018 se caracterizează prin următoarele coordonate investiționale: cheltuieli publice pentru investiții semnificativ mai ridicate, fonduri suplimentare pentru schemele de ajutor de stat care vor stimula investițiile private, fonduri acoperitoare pentru proiectele din fonduri europene. În anul 2018, cheltuielile publice destinate investițiilor vor însuma 38,5 miliarde, respectiv 4,2% din PIB. În proiectul de buget sunt prevăzute 28,4 miliarde de lei fonduri europene atrase, cu 31,5% peste fondurile estimate a fi utilizate în acest an.
Cu siguranță că aceste obiective vor fi realizate. Ca argument, avem evoluția net superioară a investițiilor din economie, precum și a celor publice din ultimele luni. În al treilea trimestru, România a înregistrat o creștere reală a investițiilor de 8,8%, ceea ce a făcut ca pe primele luni să înregistrăm o dinamică de 3,8%, comparativ cu numai 1,7% în nouă luni din 2016. Și în cazul investițiilor publice nerealizarea se localizează la primele luni, când inactivitatea din 2016 și lipsa de proiecte s-a resimțit. Dacă ne referim la perioada actualului Guvern, perioada iulie–octombrie, cheltuielile publice cu investițiile au fost cu 4,8% peste cele realizate în perioada echivalentă a anului 2016.
## Doamnelor și domnilor senatori și deputați,
Pentru anul 2018, bugetul ia în considerare măsurile deja reglementate de relaxare fiscală și de sprijin al mediului de afaceri:
– reducerea cotei de impozit pe venit de la 16 la 10%;
– reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii (per total) cu două puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%;
– reducerea numărului contribuțiilor sociale de la nouă la trei, respectiv contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurări sociale de sănătate și contribuția asiguratorie pentru muncă;
– introducerea unui mecanism îmbunătățit de colectare a taxei pe valoare adăugată.
Totodată, s-au prevăzut fondurile necesare pentru programele de sprijin al IMM-urilor, scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile; sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă, precum și stimularea investițiilor cu impact major în economie; implementarea Programului Start-up Nation, programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români.
Bugetul explicitează politica constantă de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice, cu impact mai redus în dezvoltare.
În anul 2018, ordonatorii de credit ai instituțiilor și autorităților publice vor trebui să reducă cheltuielile cu bunurile și serviciile aferente întreținerii și funcționării instituției cu 10% comparativ cu plățile efectuate în 2017 pentru aceste naturi de cheltuieli, cu anumite excepții, pe care le știm, privind medicamentele și alte cheltuieli absolut necesare. De asemenea, în anul 2018, ordonatorii de credit ai instituțiilor și autorităților publice nu vor achiziționa autoturisme și mobilier, cu anumite excepții. Totodată, munca suplimentară efectuată peste durata normală a programului de lucru de către personalul din sectorul bugetar, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător.
Doamnelor și domnilor colegi,
Cred că am adus în fața dumneavoastră suficiente argumente, fundamentate pe date statistice, cifre oficiale comunicate public, care să vă convingă să dați un vot acestui proiect de buget pentru anul 2018.
Vă mulțumesc pentru atenție.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.