Virgil Popa

## **Domnul Virgil Popa:**

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Domnule director,

## Stimaþi colegi,

Citind cu atenþie cele douã rapoarte prezentate de S.R.I. referitoare la îndeplinirea atribuþiilor ce-i revin potrivit legii pentru realizarea siguranþei naþionale, am reþinut din acestea prioritatea acordatã riscurilor ºi ameninþãrilor

la adresa sistemului economic din România. Citez din raportul S.R.I. aferent perioadei iunie 1998 Ñ iunie 1999.

”Dimensiunea economicã a siguranþei naþionale continuã sã fie afectatã de unele acþiuni, stãri de fapt ºi fenomene de naturã sã lezeze capitalul naþional pe cele douã componente ale sale, public ºi privat.Ò

Aceste stãri de fapt ºi fenomene au fost aduse la cunoºtinþa celor ce au responsabilitãþi în domeniu Ñ conducerea ministerelor, F.P.S., Guvern Ñ ºi în raportul precedent, dar fie cã nu s-au luat mãsuri, fie cã mãsurile luate au fost ineficiente, pentru cã în ultimul raport se specificã clar cã ”riscurile identificate în anii trecuþi au persistat ºi au avut un impact important asupra parametrilor ce comensureazã starea de sãnãtate a economiei, precum ºi legalitatea ºi echilibrul funcþional între sectoarele componente ºi dinamica de ansambluÒ.

Mai mult decât atât, în perioada de referinþã s-au agravat riscurile ºi ameninþãrile economice care au dus la subminarea capcitãþii economice a þãrii, prin prejudiciile mari cauzate datoritã dezorganizãrii ºi degradãrii potenþialului economic al unitãþilor industriale reprezentative.

Situaþia dezastruoasã în care se aflã azi economia româneascã este bine cunoscutã din statisticile oficiale, scãderi continue ale P.I.B., în ultimii 3 ani, ale producþiei industriale ºi agricole, ale volumului serviciilor, a investiþiilor, ale consumului, ceea ce a dus la sãrãcirea marii majoritãþi a populaþiei, cu consecinþe grave asupra sistemului social, instabilitatea acestuia constituind ea însãºi un risc la adresa siguranþei naþionale.

În raportul aferent anilor 1997Ñ1998 se ajunge la concluzia, pe baza datelor obþinute de S.R.I., cã unul din obiectivele urmãrite de anumite entitãþi din afara þãrii este transformarea pieþei româneºti într-un debuºeu pentru produse strãine, iar ca modalitãþi de realizare una este slãbirea unor domenii sau sectoare economice.

De asemenea, agresiunile la adresa unor sectoare economice, unele de interes strategico-militar, atacând stabilitatea ºi echilibrul economic, precum ºi exercitarea de presiuni ºi influenþe pentru facilitarea preluãrii pachetului majoritar de acþiuni în vederea instituirii monopolului asupra unor obiective, reþele de infrastructurã etc. se constituie în virulente ameninþãri la adresa siguranþei naþionale. Ceea ce surprinde este faptul cã mãsurile pentru prevenirea ºi combaterea acestor fapte ce trebuiau luate de cei responsabili au fost ºi insuficiente ºi ineficiente în multe cazuri. Nu pot sã nu remarc faptul cã o serie întreagã de cauze care au favorizat tendinþele menþionate mai sus au fãcut obiectul unor moþiuni simple sau de cenzurã, declaraþii politice sau întrebãri ºi interpelãri formulate de P.D.S.R. la adresa ministerelor, a F.P.S. ºi a Guvernului, dar ele au fost respinse de fiecare datã, negându-se existenþa lor sau ocolindu-se rãspunsurile. Aceste cauze Ñ din care citez: acte de corupþie, perfectarea unor afaceri comerciale externe ºi cooperãri internaþionale dezavantajoase pãrþii române, dezinteres pentru banul public, incompetenþã în gestionarea unor sectoare economice, neurmãrirea îndeplinirii obligaþiilor asumate de cãtre unii din cei care au achiziþionat pachete majoritare de acþiuni etc. Ñ se regãsesc acum în rapoartele S.R.I. referitoare la anii 1997Ñ1998Ñ1999. Aceste stãri de fapt au fãcut obiectul a 929 de materiale de informare a celor în drept sã ia mãsuri ºi se precizeazã cã ele au tendinþa de a se transforma într-un fenomen care submineazã potenþialul economic naþional. Se poate afirma, fãrã teama de a greºi, cã o parte din cauzele care au dus la agravarea situaþiei economice în ultimii ani rezidã din modul în care a fost condus ºi derulat procesul de privatizare ºi restructurare. Greºeala fundamentalã a constat în abordarea privatizãrii ca un scop în sine, ºi nu ca un mijloc de eficientizare ºi creºtere economicã.