Vlad Gabriel Hogea

## **Domnul Vlad Gabriel Hogea:**

Statul subven˛ioneaz„ opera˛iunile de falsificare a Istoriei Rom‚nilor!

îIstoria de fa˛„ se deosebe∫te structural de istoriile scrise p‚n„ ast„zi, prin concep˛ia ∫i metoda ∫tiin˛ific„ ce-i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 st„ la baz„“, scria politrukul-∫ef al istoriografiei staliniste din Rom‚nia anilor ’50, Mihail Roller. Oare unde am mai auzit noi cuvintele astea? Nu cumva Ón justific„rile puerile ale ap„r„torilor manualelor (∫i, Ón general, c„r˛ilor) de istorie falsificat„ din zilele noastre, gen Lucian Boia (tartorul îdemitiz„rii“), Sorin Mitu (cel care i-a acordat prezentatoarei Andreea Esca un spa˛iu mai mare dec‚t multor voievozi!), Adrian Cioroianu (discipol al lui Boia, iubit de ocazie al Andreei Marin, dar ∫i, mai nou, senator P.N.L.) sau Horia Roman Patapievici (vinovat pentru crim„ de îlezna˛iune“, dar numit, de cur‚nd, pre∫edinte al Institutului Cultural Rom‚n)?!

Pentru Ómprosp„tarea memoriei, vom reproduce c‚teva pasaje semnificative din a∫a-zisul manual de istorie ap„rut Ón 1952, sub egida lui Roller. Viziunea profund antirom‚neasc„ ∫i — Ón mod voit — ne∫tiin˛ific„ a autorilor manualului, coordona˛i de îacademicianul“ amintit, poate fi constatat„ prin simpla parcurgere a celor c‚teva fragmente revelatoare redate mai jos. Remarc„m negarea continuit„˛ii rom‚nilor, a originilor traco-latine, a unit„˛ii noastre ca na˛iune de-a lungul istoriei. Totul Ómbibat Ón sos marxist-leninist, de origine bol∫evic„, viz‚nd acreditarea ideii c„ rom‚nii sunt un popor s„lbatic, incapabil s„ aib„ o existen˛„ de sine st„t„toare. Genera˛ii Óntregi de elevi ∫i studen˛i rom‚ni au fost imbecilizate prin intermediul acestui îmanual“. Sp„larea creierelor era o opera˛iune practicat„ pe scar„ larg„ Ón Rom‚nia acelor ani, ac˛iune care continu„ ∫i Ón contemporaneitate.

Compara˛i cu tezele falsificatorilor de azi ∫i trage˛i concluziile de rigoare. Alte m„∫ti, aceea∫i pies„... îC‚t despre vi˛a-de-vie, ∫tim c„ era r„sp‚ndit„ Ón vremea lui Burebista, Ónc‚t be˛ia devenise un pericol social.“ (pagina 28); îŒncep‚nd cu Burebista, societatea dac„ trece la forma de stat bazat„ pe existen˛a claselor antagoniste ∫i av‚nd tot mai mult particularit„˛ile unui stat sclavagist.“ (pagina 31); îCu ajutorul cetelor de r„zboinici din jurul lor, st„p‚nii cet„˛ilor supuneau exploat„rii pe cei s„raci ∫i se ap„rau Ón dosul zidurilor Ómpotriva masei exploatate sau Ómpotriva atacurilor din afar„. Aceast„ form„ de stat sclavagist se cristalizeaz„ mai ales sub conducerea lui Decebal.“ (pagina 32); îCa ∫i alte popula˛ii din acea vreme, sclavia s-a dezvoltat ∫i la daci. P„tura st„p‚nitoare, at‚t cea militar„, c‚t ∫i cea civil„, posesoare de mari propriet„˛i, a ridicat, cu munca sclavilor (robilor), puternice cet„˛i ∫i locuin˛e Ónt„rite. Aceast„ p„tur„ st„p‚nitoare era desp„r˛it„, prin interese de clas„, de marea mas„ a popula˛iei, fie oameni liberi, fie sclavi.“ (pagina 33); îInfluen˛a slav„ se v„de∫te Ón toate ramurile vie˛ii noastre economice, sociale, politice, militare, culturale. Dac„ lu„m cuvintele care se refer„ la organizarea statului, la denumirea categoriilor sociale ∫i a armelor de lupt„, atunci constat„m c„ termenii care circulau cel mai mult sunt tot de ob‚r∫ie slav„.“ (pagina 54); îCa urmare a convie˛uirii Óndelungate a popula˛iei romanizate (daco-roman„) cu slavii, contribu˛ia slav„ la formarea ∫i dezvoltarea limbii noastre este mare.“ (pagina 74); îSimion B„rnu˛iu ˛inu un discurs Ón care se rosti Ómpotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria. El respinge colaborarea cu revolu˛ia din Ungaria ∫i deschide prin aceasta calea contrarevolu˛iei _.“_ (pagina 339); Dup„ cum