Stenogramă plen

Stima˛i colegi,

Se vede cum inten˛iile bune pot s„ nu aib„ Óntotdeauna ∫i efecte pozitive, Óntruc‚t situa˛ia din aceast„ sal„, la aceast„ or„, este, din Ónt‚mplare, simbolic„ pentru felul Ón care sunt ascultate femeile, a∫a Ónc‚t a∫ prefera s„ fim l„sate la urm„, poate se mai adun„ ceva colegi.

Nu, indiferent de num„rul celor care sunt Ón sal„, eu cred c„ trebuie s„ spunem ce avem de spus, iar ast„zi este o zi special„, pentru c„ este 8 Martie, ∫i, stima˛i colegi, trebuie s„ v„ spun c„ orice idee foarte nou„ la Ónceput este privit„ ca o nebunie, Ón timp, devine o banalitate ∫i sf‚r∫e∫te prin a fi considerat„ dep„∫it„.

Una dintre aceste idei a fost legat„ de statutul femeii.

Cea mai mare schimbare social„ a secolului trecut, o putem considera o adev„rat„ revolu˛ie, prive∫te femeia. Revolu˛ia se petrece Ónc„, f„r„ violen˛„, dar nu f„r„ scandaluri, de∫i f„r„ violen˛„ poate este mult spus dac„ ne g‚ndim la reprimarea brutal„ Ón Turcia a demonstra˛iei de 8 Martie.

C‚teva remarcabile femei, mai multe, ∫i ni∫te remarcabili b„rba˛i, mult mai pu˛ini, lovi˛i — au spus contemporanii lor — de un dram de nebunie, au Ónceput acum vreo dou„ secole o lupt„: era lupta pentru drept de vot, pentru educa˛ie, pentru dreptul de a profesa, Ómpotriva excluderii, a discrimin„rii, a s„r„ciei, a violen˛ei.

Genera˛ii succesive au Óncercat s„ fac„ o banalitate din ideea c„ ∫i femeia este om ∫i, ca urmare, drepturile c‚∫tigate ∫i garantate omului o privesc. Din 1909 s-a instituit o zi Ón care s„ celebr„m succesele ob˛inute, s„ contabiliz„m e∫ecurile ∫i s„ reÓnnoim proiectele, o zi pentru a con∫tientiza c„ civiliza˛ia noastr„ are o

problem„: ea Óncearc„ s„ se dezvolte av‚nd drept fundament un ansamblu de valori, pe care le numim, Óntr-un cuv‚nt, democra˛ie. Or, nici o democra˛ie adev„rat„ nu poate ∫i nu trebuie s„ exclud„ femeile, pentru c„ nici o democra˛ie nu poate s„ exclud„ majoritatea.

Ziua s-a ales Ón martie, pentru c„ la 1848, la revolu˛ie, s-a semnat Ón Germania primul document care prevedea dreptul de vot pentru femei, neaplicat vreodat„, acel document. Œntr-un alt martie, femeile ce lucrau Ón industria textil„ au ie∫it Ón strad„. Œntr-un altul au fost Ónchise Ón fabric„, s„ nu ias„ Ón strad„; a izbucnit un incendiu ∫i au ars.

Din 1975, Organiza˛ia Na˛iunilor Unite a trecut ziua de 8 Martie printre s„rb„torile sale. Œntre timp, Ón toate ˛„rile, femeile voteaz„, muncesc aproape Ón toate domeniile, ∫i muncesc dublu, pentru c„ muncesc ∫i acas„. Œnva˛„ mult, cu succes, dar rar pot s„-∫i pun„ Ón valoare cuno∫tin˛ele, pentru c„ deseori ajung doar supracalificate pentru postul m„runt pe care-l ocup„.

Œntre timp, au condus guverne, ˛„ri, au intrat Ón parlamente ∫i au cerut dreptul la cuv‚nt.

Constitu˛ia Europei are 10 articole care garanteaz„ egalitatea ∫i drepturile femeii. Œntre timp, primului Guvern constituit pe principiul parit„˛ii, din 8 femei ∫i 8 b„rba˛i, Ói merge bine, dar nu este la noi, e Ón Spania. ™i Spaniei Ói merge mai bine.

Rom‚nilor le place uneori s„ c„l„toreasc„ Ón timp, dar numai Ón trecut, Ón viitor nu este voie, a∫a, Ónc‚t, de dragul acestui obicei, femeile au pierdut multe dintre c‚∫tigurile deceniilor trecute.

Avem, Ón schimb, o legisla˛ie aproape european„. Dar, la noi, teoria formelor f„r„ fond nu este Ónc„ o idee dep„∫it„. Avem legi ∫i institu˛ii, dar nu func˛ioneaz„. îUnde-i lege, nu-i tocmeal„“, trebuie Ónlocuit cu îunde-i lege, nu-i ∫i aplicare“, sau îf„ o lege ca s„ Óngropi o problem„“. ™i probleme exist„.

Œn secolul al XIX-lea, curentul liberal lupta pentru abolirea sclaviei. Neoliberalismul, care triumf„ ∫i la noi, creeaz„ condi˛ii pentru reintroducerea ei: impozitul unic produce o accentuare a dezechilibrelor Ón privin˛a remuner„rii. Drept urmare, boga˛ii devin mai boga˛i, iar s„racii mai s„raci. Cea mai mare parte dintre ace∫ti s„raci sunt femei. Œn fiecare ora∫ mai r„s„rit al Rom‚niei exist„ Ónc„ c‚teva mii de femei care lucreaz„ de diminea˛„ p‚n„ seara, uneori ∫i noaptea (cinci, ∫ase ∫i chiar ∫apte zile pe s„pt„m‚n„), Óntr-o industrie care d„ peste 40% din exporturile Rom‚niei ∫i pe care o numim u∫oar„. I se spune a∫a, pentru c„ acolo doar lumina ochilor ∫i auzul se pierd Ón mod curent. ™i asta nu este important. Pentru aceste femei salariul minim garantat nu exist„, iar modific„rile propuse la Codul muncii, dac„ ar fi adoptate, nu ar face dec‚t s„ legalizeze sclavia lor real„.

Ele tac pentru c„ nu au sindicate, nu au bani, nu sunt importante, dar noi, ale∫ii, suntem auzi˛i, noi putem vorbi. Dup„ mai bine de un secol de progres Ón privin˛a drepturilor femeii, ele nu trebuie for˛ate s„ ias„ Ón strad„ pentru c„ nu mai pot Óndura. Ele ∫i altele.

De ziua lor, un angajament Ón acest sens este necesar. Eu Ól propun, pentru c„ ideea construirii unei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 lumi mai echitabile pentru femei nu este Ónc„ o banalitate, iar dep„∫it„ sigur nu este. Gurile rele spun mai cur‚nd c„ este o nebunie. Mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu. Dau cuv‚ntul domnului deputat Gabriel Zamfir. Va urma doamna Rovana Plumb.

Domnii deputa˛i Petre Popeang„, Lia-Olgu˛a Vasilescu, Tudor M„tu∫a ∫i Marius Iriza au depus la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte,

V„ rog s„-mi permite˛i, mai Ónt‚i, s„ ofer un buchet de flori doamnelor care sunt aici, l‚ng„ noi.

Cu mult„ pl„cere.

Pentru colegii care au venit mai t‚rziu, a fost o propunere ca ast„zi s„ d„m prioritate doamnelor, indiferent de ordinea de pe list„, ceea ce voi ∫i face.

îRom‚nii, locomotiva integr„rii Ón Uniunea European„“ Doamnelor, domni∫oarelor ∫i domnilor,

A∫ vrea, Ónainte de toate, ca de la aceast„ tribun„ s„ transmitem femeilor din Óntreaga ˛ar„ g‚ndurile noastre bune. ™i pentru c„ ast„zi este Ziua Femeii, se cuvine ca o dat„ mai mult s„ ne g‚ndim c„ doamnele ∫i domni∫oarele noastre a∫teapt„ de la noi mai mult„ aten˛ie, mai mult respect, mai mult„ Óncredere, mai mult„ dragoste, iar noi avem datoria s„ nu le dezam„gim.

Prea multe frustr„ri, prea multe dezam„giri, prea multe decep˛ii, uneori prea multe umilin˛e au cunoscut doamnele noastre Ón ace∫ti 15 ani care au trecut din Decembrie ’89 p‚n„ ast„zi. Cu to˛ii am sperat c„ libertatea va aduce egalitatea ∫anselor, promovarea ∫i recunoa∫terea valorilor individuale, egalitate Ón fa˛a legii ∫i egalitate Ón fa˛a statului, iar statul s„ fie pus Ón slujba cet„˛eanului, ∫i nu invers.

Fa˛„ de speran˛ele noastre, fa˛„ de speran˛ele milioanelor de oameni, realitatea pentru mul˛i a fost mult mai crud„. Imediat dup„ revolu˛ie, o nou„ clas„ de privilegia˛i, privilegia˛i Ón general pe criterii politice ∫i clientelare, a Ónceput s„ domine, s„ pr„duiasc„ ∫i s„ sfideze f„r„ team„ ∫i f„r„ scrupule pe Óntreg teritoriul ˛„rii. Fo∫ti comuni∫ti, fo∫ti securi∫ti, prietenii ∫i clien˛ii acestora, prin dispre˛ fa˛„ de lege ∫i fa˛„ de oamenii din aceast„ ˛ar„, au reu∫it s„ jefuiasc„ at‚t din proprietatea public„, c‚t ∫i din cea privat„, sfid‚nd — a∫a cum spuneam mai Ónainte — legea ∫i umilind adesea proprietarul de drept sau beneficiarul de drept sau statul.

Miliardari de carton, escroci de tot felul ∫i-au g„sit un mediu prielnic de dezvoltare Ón aceast„ ˛ar„. Aceast„ perioad„ gri trebuie s„ ia sf‚r∫it.

P.N.L. se g„se∫te ast„zi la guvernare pentru a reda, Ón primul r‚nd, demnitatea oamenilor, Óncrederea lor Ón

adev„ratele valori. Pentru prima dat„, dup„ zeci de ani, Partidul Na˛ional Liberal are un prim-ministru care prin Óntreaga sa fiin˛„ caut„ s„ pun„ principiile ∫i doctrina liberal„ Ón folosul cet„˛eanului. Pentru prima dat„, dup„ zeci de ani, Parlamentul Rom‚niei are un num„r semnificativ de parlamentari liberali care caut„ solu˛ii pentru ca rom‚nii s„ cunoasc„ ∫i s„ simt„ Ón via˛a lor de zi cu zi ∫i Ón activitatea lor, Ón mod concret, aceste valori liberale.

Potrivit credin˛ei noastre c„ statul nu este o no˛iune abstract„, nu este o no˛iune teoretic„, ci o sum„ a valorilor individuale, potrivit credin˛ei noastre c„ prin inteligen˛„, prin voin˛„, prin curaj, personalitatea ∫i individualitatea pot s„ determine un anumit spa˛iu, avem convingerea c„ rom‚nii ∫i, prin ei, Rom‚nia Ó∫i vor putea g„si locul pe care Ól merit„ Óntr-o Europ„ prosper„ ∫i civilizat„ numai Ón condi˛iile Ón care va face acest pas cu demnitate.

Iat„ de ce dorim s„ d„m rom‚nilor posibilitatea de a-∫i manifesta inteligen˛a, voin˛a, curajul, s„ Óncuraj„m o munc„ corect„, cinstit„, inteligent„, astfel Ónc‚t rom‚nii, ∫i prin ei Rom‚nia, s„ prospere.

Este obliga˛ia actualului Guvern de a face toate demersurile ∫i a lua toate m„surile pentru ca, Ón Europa unit„, Rom‚nia s„ intre cu adev„rat demn„ ∫i prosper„.

Potrivit acestui deziderat, chem„m deschis grupurile de interese economice, asocia˛iile profesionale, patronale, sindicale, societatea civil„, Ón general, pentru a colabora cu parlamentarii no∫tri Ón vederea g„sirii solu˛iilor cele mai potrivite pentru desc„tu∫area energiilor, care s„ dea posibilitate individului s„ prospere economic ∫i s„ se manifeste social, Ón sensul Ón care spuneam mai Ónainte.

Astfel, suntem convin∫i c„ politica noastr„ — îRom‚nii, locomotiva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„“ ar putea s„ aib„ un sens. Aceast„ politic„ nu poate fi realizat„ dec‚t prin idei, prin personalit„˛i, prin solu˛ii concrete la probleme concrete, dar, Ón primul r‚nd, prin schimbarea mentalit„˛ii ∫i atitudinii, Óncep‚nd de la nivelul cel mai de sus, Pre∫edin˛ie, Parlament, Guvern ∫i p‚n„ la ultimul func˛ionar public sau ultimul om angrenat Ón aparatul de stat.

Ne preocup„ Ón acest context s„ facem posibil„ aceast„ refacere Ón mentalitate ∫i atitudine a aparatului administrativ. Urm„rim cu perseveren˛„ obiectivele pe care ni le-am propus ∫i avem certitudinea c„ vom putea reda rom‚nilor at‚t demnitatea de care trebuie s„ se bucure, c‚t ∫i Óncrederea c„ vom face c‚t mai cur‚nd parte dintr-o Europ„ prosper„ ∫i civilizat„ ∫i vom fi chiar parte a acestei Europe.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul doamnei Rovana Plumb.

Va urma doamna Gra˛iela Iordache.

Domnii deputa˛i Valeriu Zgonea ∫i Dumitriu Mihai au depus la secretariat declara˛iile.

V„ informez c„ sunt peste 40 de Ónscri∫i. Œncerca˛i s„ concentra˛i interven˛iile, ca s„ d„m posibilitatea mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 multor colegi s„ se exprime Ón timpul pe care-l avem afectat pentru declara˛ii.

V„ rog, pofti˛i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Bun„ diminea˛a ∫i, din tot sufletul, îLa mul˛i ani!“ tuturor doamnelor ∫i domni∫oarelor. Un g‚nd frumos, pace Ón suflet, ∫i un mesaj de solidaritate pentru sus˛inerea tuturor ac˛iunilor care promoveaz„ ∫i respect„ drepturile femeilor.

îZiua care nu ajunge“

Ast„zi, lumea Óntreag„ s„rb„tore∫te, Ónc„ o dat„, a 95-a oar„, Ziua Interna˛ional„ a Femeii. Este o zi cu adev„rat special„, mai ales prin semnifica˛ia de activism Ón folosul nostru pe care o implic„.

Anul acesta, Organiza˛ia Na˛iunilor Unite a desemnat 8 Martie drept Ziua Egalit„˛ii de ™anse, ziua construirii unui viitor mai sigur pentru toate femeile.

Acum ∫ase decenii, la San Francisco, era semnat„ Carta Na˛iunilor Unite, primul document interna˛ional care proclama egalitatea de ∫anse ca un drept uman fundamental. Sunt doar c‚teva repere ale unei tradi˛ii bogate, puse Ón slujba drepturilor femeilor.

Rom‚nia este acum, mai mult dec‚t oric‚nd, o ˛ar„ Ón care foarte multe femei ∫i-au c‚∫tigat un loc meritat, prin competen˛a ∫i d„ruirea lor, Ón toate sferele societ„˛ii. Œns„, Ón acela∫i timp, din p„cate, Rom‚nia este ∫i o ˛ar„ Ón care femeile Ónc„ sufer„ din cauza discrimin„rii, a exploat„rii, a violen˛ei.

De aceea, ca reprezentant„ a unui partid care nu a v„zut Ón egalitatea de ∫anse doar o lozinc„, vreau s„ v„ reamintesc c‚t de mult poate conta activitatea noastr„, din acest for; c‚t de mult putem contribui la normalitate, prin adoptarea unor norme de nivel european, care s„ conserve drepturile ∫i interesele rom‚ncelor.

Dragi colegi, voi cita dintr-o declara˛ie dedicat„ zilei de 8 Martie de c„tre un b„rbat.

Este vorba de Kofi Annan, secretarul general al Organiza˛iei Na˛iunilor Unite: îŒndemn comunitatea interna˛ional„ s„-∫i aduc„ aminte c„ promovarea egalit„˛ii de ∫anse nu este numai responsabilitatea femeilor, este responsabilitatea noastr„, a tuturor“.

8 Martie este o zi important„, dar s„ nu uit„m c„ este o singur„ zi, iar o singur„ zi nu ajunge, dragele mele colege, dragii mei colegi.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc ∫i eu.

O invit la microfon pe doamna Gra˛iela Iordache. Va urma domnul Dumitru Bentu.

N-a mai venit Óntre timp nici o doamn„ Ónscris„ la cuv‚nt? Nu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Trebuie s„ recunosc c„ am s„ fac not„ total aparte Ón acest peisaj s„rb„toresc ∫i de prim„var„ ∫i Ón loc s„

v„ vorbesc despre c‚t de important„ este Ziua Femeilor, pentru c„ este important„, eu am s„ v„ vorbesc despre c‚t de important este ca banii no∫tri s„ r„m‚n„ la autorit„˛ile administra˛iei publice locale.

Autonomia financiar„ local„ reprezint„ cheia unei dezvolt„ri economice armonioase ∫i sustenabile, fraz„ des Ónt‚lnit„ Ón discursurile noastre, ale politicienilor rom‚ni. Din p„cate, ∫i Ón acest domeniu vorbim mult ∫i facem pu˛in.

Un exemplu gr„itor Ón acest sens Ól reprezint„ ∫i Ordinul ministrului finan˛elor publice din 17 noiembrie 2004, prin care administrarea marilor contribuabili este preluat„ de c„tre Direc˛ia general„ de administrare a marilor contribuabili din Bucure∫ti de la organele fiscale teritoriale, sub pretextul — bineÓn˛eles — al unei mai bune administr„ri.

Analiz‚nd acest act normativ, Grupul parlamentar umanist se Óntreab„: oare marii contribuabili au fost consulta˛i sau este Ónc„ un act normativ f„cut peste capul lor, dar pe buzunarul lor? Oare reprezentan˛ii administra˛iei publice locale au avut un cuv‚nt de spus Ón elaborarea acestui act? Oare Ministerul Finan˛elor Publice nu are Óncredere Ón capacitatea organelor sale fiscale teritoriale?

Un astfel de act normativ Ónseamn„ noi piedici administrative Ón calea investitorilor mari ∫i un plus de birocra˛ie. Mai mult, aplicarea lui Ónseamn„ contribuabili din toate col˛urile ˛„rii pu∫i pe drumuri pe banii lor.

Dincolo de aceste Óntreb„ri, ce-∫i a∫teapt„ r„spunsurile de la Ministerul Finan˛elor Publice, se desprinde o dat„ Ón plus concluzia c„, Ón ceea ce prive∫te descentralizarea ∫i autonomia fiscal„ local„, diferen˛a dintre ceea ce promitem Uniunii Europene ∫i ceea ce facem este uria∫„.

Partidul Umanist din Rom‚nia (social-liberal) sus˛ine realizarea unei descentraliz„ri ∫i autonomii fiscale locale, reale ∫i eficiente. Un prim pas pe acest drum Ól constituie abrogarea de urgen˛„ a acestui act normativ injust ∫i care produce efecte negative Ón teritoriu.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Dumitru Bentu. Va urma domnul deputat Emil Strung„.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îSteaguri“.

Sunt sigur c„ v„ mai aminti˛i, n-au trecut dec‚t 3 luni de atunci. Conduc„torii iubi˛i ∫i a∫tepta˛i mesianic veneau ei spre popor, Ómbr„ca˛i Ón pufoaice portocalii, parcurgeau distan˛a per pedes p‚n„ la ceea ce este Óndeob∫te cunoscut sub numele de îbaie de mul˛ime“: claxoane, cartoane, ∫ampanie, steaguri, fulare constituiau recuzita de rigoare.

Ferici˛i, liderii savurau momentul, pentru c„ printre participan˛i înimeni nu pl‚nsu-mi-s-a“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 Peste toate acestea tronau imperial promisiunile-afi∫ pentru un trai mai bun, pentru un mediu de afaceri mai bun, Ónso˛ite de chipuri sur‚z„toare, cu degetele Óncremenite la t‚mpl„. Deasupra tuturor, îGheroi na∫evo vremeni“ (îUn erou al timpurilor noastre“), cel care va deveni pre∫edintele ˛„rii.

Pu˛ini Óns„ anticipau c„ nici Óntr-un sfert de an rolurile se vor inversa. ™i cum ar fi putut fi altfel, c‚nd Óntre generozitatea de campanie ∫i guvernarea efectiv„, pe care ∫i-au dorit-o, dar pentru care nu fost preg„ti˛i, se ad‚nce∫te crevasa neputin˛ei. ™i cum ar fi putut fi altfel, c‚nd parlamentarii ar putea invoca ajutorul de ∫omaj, pentru c„ legile diferitelor categorii de revolu˛ii (fiscal„, monetar„, social„) Ónt‚rzie s„ apar„?! ™i cum ar putea fi altfel, c‚nd veniturile celor mul˛i scad, iar num„rul celor disponibiliza˛i cre∫te?!

De aceea, polaritatea raporturilor dintre guvernan˛i ∫i guverna˛i s-a inversat. Ultimii, guverna˛ii, vin ei spre cei care le-au n„ruit iluziile, Ón doar 270 zile, fa˛„ de cele dou„ sute ale vechiului C.D.R.

Principalul mod de rela˛ionare cu puterea a devenit pichetul, iar recuzita de sprijin, la fel de inspirat„ ca ∫i cea din campanie, goarne, pancarte, banderole, ˛epe vopsite Ón ro∫u.

Œn fa˛a prefecturilor din Ia∫i, Bra∫ov, Covasna, Piatra Neam˛ ∫i din alte ora∫e au r„sunat cu totul alte scand„ri: îHo˛ii! Respecta˛i-ne munca! Nu suntem sclavii nim„nui! Œnc„ te mai a∫tept, majorare salarial„! Cum r„m‚ne cu promisiunile? îD“ egal dezam„gire, îA“ egal amenin˛are! S„ tr„i˛i bine!“, dar cum?

Boga˛ii afla˛i la putere Ói umilesc pe cei s„raci. O fotografie ap„rut„ Óntr-un cotidian central Ón ziua de 23 februarie 2005 are un umor de un tragism f„r„ seam„n: un muncitor aflat Ón pragul unui nou statut, cel de dezmo∫tenit al soartei, poart„ o pancart„ pe care scrie: îB„sescu, un Nero al Rom‚niei. T„riceanu, un Borgia modern.“

Œi cer scuze necunoscutului disperat dac„ m„ Óndoiesc de faptul c„ el ∫tie cu exactitate cine au fost cele dou„ personaje ale istoriei ce au ne∫ansa postum„ de a fi repere de compara˛ie pentru cuplul pre∫edinte-premier.

Sunt Óns„ convins c„ primii sunt accepta˛i ca reprezentan˛i ai r„ului, ai unor fapte care umilesc, ai deta∫„rii fa˛„ de necazurile celor mul˛i, ai opulen˛ei ∫i moralit„˛ii mimate. Simbolul acestor ac˛iuni este tot steagul, de data aceasta, negru. Sub m‚ndrele sale falduri, vor veni c‚t de cur‚nd ∫i pensionarii, care nu vor mai primi re˛ete compensate cu 90%, ∫i elevii, care nu vor beneficia de rechizite gratuite, ∫i ˛„ranii, ce vor fi transforma˛i Ón cuponari, din nou, ∫i profesorii evazioni∫ti, ∫i cei de la 416, care vor fi reevalua˛i, ∫i cei peste 9.000 de disponibiliza˛i din diverse ramuri de activitate. Scuza˛im„ dac„ am omis pe cineva!

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Emil Strung„. Va urma domnul deputat Valeriu Tab„r„.

Una dintre primele decizii ale actualului Guvern a fost Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138 privind aplicarea cotei unice de impozitare de 16% asupra venitului impozabil corespunz„tor fiec„rei surse de venit salarial ∫i reducerea impozitului pe profit de la 25 la 16%.

Aceste m„suri de relaxare fiscal„, Ón special cota unic„ de impozitare, au fost criticate vehement de la aceast„ tribun„ de c„tre reprezentan˛ii opozi˛iei parlamentare, de∫i ace∫tia atunci c‚nd s-au aflat la guvernare au inten˛ionat s„ ia aceea∫i m„sur„ de natur„ fiscal„.

V„ las pe dumneavoastr„ s„ concluziona˛i asupra importan˛ei consecven˛ei Ón politic„ ∫i interven˛ia mea se va axa Ón continuare pe avantajele acestor reforme, l„s‚nd opozi˛iei datoria democratic„ de a o critica Ón continuare.

M„ bucur c„ am posibilitatea cu aceast„ interven˛ie s„ r„spund unor antevorbitori. îE u∫or a scrie versuri/C‚nd nimic nu ai a spune“.

Œn primul r‚nd, cota unic„ de impozitare Óncurajeaz„ munca. Ea prezint„ un stimulent pentru acei salaria˛i care doresc s„ munceasc„ mai mult ∫i, Ón consecin˛„, s„ c‚∫tige mai mult. Œnainte, prin impozitarea progresiv„, cei care doreau s„ munceasc„ mai mult erau sanc˛iona˛i prin impozite mai mari, probabil ca s„ le treac„ cheful de munc„.

Œn al doilea r‚nd, aceast„ m„sur„ duce la diminuarea birocra˛iei din sistemul fiscal. Contribuabilii vor avea de completat un num„r mai mic de declara˛ii, fi∫ele fiscale nu mai sunt necesare ∫i cozile la ghi∫eele administra˛iilor financiare se vor reduce. Costurile colect„rii impozitelor se vor diminua ∫i, Ón concluzie, cota unic„ presupune cheltuieli minime de administrare a impozitelor.

Œn acela∫i timp, este firesc ca o dat„ ce s-au redus impozitele ∫i taxele pe venituri ∫i profit s„ nu mai l„s„m posibilit„˛i de sc„pare pentru cei care vor s„ evite plata datoriilor c„tre stat.

Œn consecin˛„, aceste m„suri vor fi Ónso˛ite de o strategie ce are Ón vedere cre∫terea capacit„˛ii de administrare fiscal„ prin: Ónl„turarea practicilor de scutire ∫i ree∫alonare a datoriilor la buget, r„u-platnicii nu se vor mai bucura de protec˛ie politic„; considerarea evaziunii fiscale drept o infrac˛iune economico-financiar„ ∫i pedepsirea ei ca atare; eliminarea practicilor de modificare a normelor fiscale prin acte normative de rang inferior; cre∫terea capacit„˛ii administrative a institu˛iilor fiscale de colectare a impozitelor ∫i taxelor; evaluarea procedurilor ∫i fixarea de reguli stricte Ón activitatea de control fiscal.

Prin simplificarea procedurilor fiscale, func˛ionarii de la Ministerul Finan˛elor Publice pot trece Óntr-o m„sur„ mai mare la activitatea de control pentru eradicarea evaziunii fiscale. Reducerea impozitului pe profit va determina atragerea de investi˛ii str„ine ∫i va conduce, Ón mod obligatoriu, la cre∫terea bazei impozabile, devenind ˛ara cu cel mai mic impozit pe profit din Europa Central„ ∫i de Est, ceea ce va determina atrageri de capital, at‚t pentru dezvoltarea afacerilor aflate Ón derulare, dar mai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 ales pentru cre∫terea volumului noilor investi˛ii Ón Rom‚nia.

Nu este drept ca dup„ ce am redus impozitele pe venituri ∫i profit s„ mai l„s„m porti˛e Ón fiscalitate care s„ creeze specula˛ii ∫i dezechilibre fiscale ce pot veni din migra˛ia c‚∫tigurilor spre venituri mai pu˛in impozitate. Pentru aceasta, Guvernul va lua urm„toarele m„suri: majorarea impozitelor pe dob‚nzi de la 1 la 10%, Ón vederea descuraj„rii specula˛iilor bancare; majorarea impozitelor pe c‚∫tigurile de capital; majorarea impozitelor pe tranzac˛ii imobiliare ale persoanelor juridice; impozitarea c‚∫tigurilor din tranzac˛iile imobiliare ale persoanelor fizice, atunci c‚nd acestea au caracter speculativ.

Aceste noi m„suri de impunere fiscal„ nu afecteaz„ popula˛ia Ón ansamblul ei, ci numai un num„r redus de cet„˛eni. Nu sunt m„suri care s„ afecteze negativ angaja˛ii, de aceea criticile liderilor de sindicat nu sunt fundamentate. Relaxarea fiscal„ pus„ Ón practic„ de Guvern a fost un element esen˛ial al platformei electorale a Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. ∫i ea va genera dezvoltarea economic„ ∫i stabilitatea monetar„.

Sf‚r∫itul anului 2005 va aduce venituri suplimentare la buget, Ón compara˛ie cu perioada corespunz„toare a anului trecut. Aceasta va permite suplimentarea finan˛„rii Ón domeniile de larg interes public: Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate, agricultur„, precum ∫i cre∫terea salariului minim pe economie.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Valeriu Tab„r„, va urma domnul ™tefan Baban.

Domnii parlamentari Nini S„punaru, Mircea Ifrim ∫i Florin Iordache au depus la secretariat.

Insist s„ ne Óncadr„m Ón cele trei minute prev„zute.

Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia mea se refer„ la un material Óntocmit de c„tre Academia de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice ∫i are ca subiect rolul cercet„rii publice Ón agricultur„.

Œn Óntreaga lume, cercetarea particular„ desf„∫urat„ de firme specializate sau Ón cadrul compartimentelor de cercetare ale unor firme de produc˛ie ocup„ un rol tot mai important, datorit„ capacit„˛ii ei de a reac˛iona mai rapid la cerin˛ele pie˛ei ∫i deoarece, Ón acest fel, capitalul particular preia o parte din cheltuielile bugetare.

Acest fapt este adev„rat ∫i pentru cercetarea agricol„, fiind cunoscute interna˛ional marile firme de ameliorare ∫i producere de s„m‚n˛„, precum ∫i compartimentele de cercetare ale companiilor produc„toare de pesticide sau ma∫ini agricole.

Cu toate acestea, Ón toate ˛„rile cu economie de pia˛„ dezvoltat„ exist„ institu˛ii importante de cercetare agricol„ public„, finan˛ate de stat, pentru a acoperi domeniile de care cercetarea particular„ nu este interesat„ sau nu este Ón m„sur„ s„ le acopere. Aceste domenii acoper„ mai ales aspecte de cercetare aplicativ„, care nu aduc

profit suficient de atr„g„tor pentru capitalul particular, dar care sunt importante pentru economia na˛ional„.

Apoi, cercetarea strategic„ pentru asigurarea progreselor de lung„ durat„ ∫i a recomand„rii c„tre fermier a unor elemente de tehnologie unde cercetarea de firm„, ca parte direct interesat„, nu este Ón m„sur„ s„ asigure obiectivitatea necesar„.

Un exemplu edificator este cercetarea public„ aplicativ„ care se Ónt‚lne∫te Ón S.U.A. unde, de∫i exist„ de mult„ vreme un foarte puternic sector de cercetare particular Ón ameliorarea ∫i producerea de s„m‚n˛„, implicarea acestuia Ón crearea de soiuri de gr‚u este sc„zut„, din cauz„ c„ la aceste culturi fermierii nu cump„r„ s„m‚n˛„ Ón fiecare an, astfel c„ profiturile sunt mai mici. De aceea, Ón ameliorarea gr‚ului, exist„ o implicare mare a sectorului public, care a produs 60% din soiurile lansate Ón S.U.A. Ón secolul al XX-lea, soiurile respective ocup‚nd 90% din suprafa˛a cultivat„ cu gr‚u Ón Nebraska, 88% Ón statul Washington, 64% Ón North Dakota, 62% Ón statul Kansas ∫i a∫a mai departe.

Aceea∫i situa˛ie poate fi reg„sit„ ∫i pentru alte culturi, mai ales Ón cazul plantelor autogame, ca ∫i Ón alte ˛„ri. Progresele viitoare Ón agricultur„ depind de cercet„rile strategice, deschiz„toare de noi drumuri.

Av‚nd Ón vedere c„ aceste cercet„ri strategice reprezint„ investi˛ii cu valorificare pe termen mai lung, capitalul particular care, cu excep˛ia firmelor foarte puternice, urm„re∫te profitul imediat este rareori dispus s„ se orienteze c„tre ele.

De aceea, Ón majoritatea ˛„rilor dezvoltate, cercet„rile fundamentale ∫i strategice, inclusiv Ón domeniul agriculturii, se efectueaz„ Ón institu˛ii publice. Exemple cunoscute Ón Europa sunt IRA, Ón Fran˛a, ∫i institu˛ii similare Ón alte ˛„ri ale Uniunii Europene.

Œn sf‚r∫it, exist„ o puternic„ implicare a cercet„rii publice Ón recomandarea c„tre fermieri a nout„˛ilor Ón tehnologia agricol„. Astfel, de exemplu, Ón majoritatea ˛„rilor cu agricultur„ avansat„, recomandarea celor mai potrivite soiuri ∫i hibrizi nu este l„sat„ pe seama reclamei pe care fiecare firm„ o face la propriile crea˛ii, ci este f„cut„ Ón institu˛iile publice de cercetare, care pot s„ asigure impar˛ialitatea.

Statul Ó∫i Óndepline∫te astfel misiunea de protejare a intereselor fermierilor. Acela∫i lucru se constat„ ∫i Ón cazul altor m„suri tehnologice, cum sunt cele de protec˛ie a plantelor.

Situa˛ia actual„ a agriculturii Ón Rom‚nia impune o prezen˛„ ∫i mai substan˛ial„ a cercet„rii publice pentru impulsionarea competitivit„˛ii agriculturii rom‚ne∫ti la nivel european ∫i global.

Œn primul r‚nd, cercetarea agricol„ particular„ este Ónc„ pu˛in prezent„ Ón Rom‚nia ∫i p‚n„ la dezvoltarea ei este nevoie s„ se asigure continuitatea fluxului de rezultate ∫tiin˛ifice, soiuri, elemente tehnologice.

Œn ameliorare, firmele particulare existente au ales calea importului de soiuri create Ón alte condi˛ii, adesea neadaptate condi˛iilor din Rom‚nia, ∫i cu foarte pu˛ine excep˛ii nu desf„∫oar„ programe de cercetare Ón condi˛ii specifice diferitelor zone ale ˛„rii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 Evident, aceste firme nu se implic„ nici Ón cercet„ri strategice, care s„ asigure progresul, Ón perspectiv„, pentru condi˛iile specifice climatice ale Rom‚niei. Dac„ se va conta exclusiv pe rezultatele cercet„rilor efectuate Ón alte ˛„ri pentru fundamentarea progresului tehnico-∫tiin˛ific al agriculturii noastre, Rom‚nia va r„m‚ne Ón permanen˛„ Ón urma ˛„rilor cu care trebuie s„ fie competitiv„.

Elaborarea recomand„rilor pentru fermieri de c„tre institu˛iile publice impar˛iale este ∫i mai important„ pentru ˛ara noastr„, unde mul˛i agricultori nu au Ónc„ preg„tirea ∫i experien˛a necesar„ pentru a selecta informa˛iile furnizate de comercian˛i. Experien˛a ultimilor ani a dovedit, de exemplu, c„ recomand„rile privind m„surile de protec˛ie a plantelor nu pot fi l„sate Ón seama firmelor importatoare care comercializeaz„ pesticide. Unele firme implicate Ón comercializarea de pesticide au declan∫at Ón c‚teva r‚nduri alarme false privind dezvoltarea unor boli sau d„un„tori doar pentru a-∫i vinde produsele ∫i a realiza profituri pe seama fermierilor, care au cheltuit sume mari pentru tratamente care nu erau necesare. Acela∫i lucru se poate Ónt‚mpla ∫i cu alte verigi tehnologice.

Pe de alt„ parte, av‚nd Ón vedere nivelul de preg„tire actual al multora dintre micii fermieri ∫i dificultatea realiz„rii unui nivel competitiv al agriculturii rom‚ne∫ti, statul trebuie s„ stimuleze introducerea Ón agricultur„ a nout„˛ilor tehnice, capabile s„ contribuie la progresul agriculturii noastre. Asemenea nout„˛i tehnice pot s„ fie puse la dispozi˛ie de firme particulare, dar adesea la pre˛uri care le fac inaccesibile pentru mul˛i agricultori. Numai cercetarea public„ poate s„ furnizeze nout„˛i tehnice accesibile tuturor.

Av‚nd Ón vedere experien˛a statelor avansate ∫i ˛in‚nd seama de situa˛ia actual„ specific„ agriculturii noastre, se poate conchide c„ cercetarea public„ din domeniul agriculturii are o misiune important„, care nu poate fi preluat„ dec‚t par˛ial ∫i Ón timp de c„tre cercetarea particular„.

Treptat, institu˛iile publice de cercetare vor putea constitui nuclee Ón jurul c„rora s„ se formeze parteneriate public-privat, care s„ Ómbine avantajele celor dou„ sisteme de organizare ∫i func˛ionare.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului ™tefan Baban.

Va urma domnul Kerekes Károly. Domnul Mih„i˛„ Calimente a depus la secretariat.

Insist asupra conciziei. Nu mai dep„∫i˛i trei minute. Œmi e foarte greu s„ Óntrerup pe cineva. Nu vreau s„ apelez la Óntreruperea nim„nui.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Da˛i-mi voie, totu∫i, Ón aceste trei minute s„ spun îLa mul˛i ani!“ ∫i eu tuturor femeilor din Rom‚nia, de la aceast„ tribun„ a Parlamentului.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, îImensa deziluzie numit„ D.A.“

Dup„ dou„ luni de la instalarea noii for˛e politice din Rom‚nia, cet„˛enii de r‚nd sunt din ce Ón ce mai decep˛iona˛i de evenimentele sociale ∫i politice care se petrec Ón aceast„ ˛ar„ ∫i Ón acest moment.

Rom‚nul a votat Ón 2004 nu neap„rat schimbarea, c‚t mai ales sanc˛ionarea fostei puteri. Se pare c„ actuala putere nu a Ón˛eles acest lucru, pentru c„ dup„ 60 de zile de guvernare nu s-a trezit la realitate, ˛ara se afl„ Óntr-un haos total, dezordinea Ón institu˛iile publice spun‚ndu-∫i cuv‚ntul, to˛i sper‚nd ca aceast„ perioad„ de tranzi˛ie s„ ia odat„ sf‚r∫it.

Cet„˛enii au Ón˛eles c„ toate partidele electorale au venit cu noianul de promisiuni, unele dintre ele put‚nd fi Óndeplinite imediat, Ón primele 3—4 luni de guvernare, altele fiind din start irealizabile. Dar nu au crezut c„ p„l„ria guvern„rii este prea mare pentru actuala putere, nu au crezut c„ imediat dup„ declararea drept c‚∫tig„tori vor Óncepe luptele fratricide ∫i declara˛iile, nu au crezut, nici Ón cele mai negre visuri, c„ cei ce vor veni la conducerea acestei ˛„ri nu vor Óncerca din start s„ fac„ c‚te ceva din ceea ce au promis. Erau Ónv„˛a˛i cu luptele ∫i declara˛iile scandaloase dintre membrii partidelor opozante, dar nu cu luptele ∫i scandalurile din cadrul aceluia∫i partid.

## Domnilor colegi,

Cei mai decep˛iona˛i de aceast„ stare de lucruri sunt func˛ionarii publici ∫i personalul din institu˛iile bugetare. Da, aceste categorii pe care toat„ lumea le vede ca pe cele mai mituite sau chiar incompetente profesional sunt ∫i de aceast„ dat„ cele mai defavorizate de tergivers„rile privind schimbarea modului ∫i con˛inutul politicii din institu˛iile publice. Cea mai mare parte din acest personal este corect„, cinstit„ ∫i bine preg„tit„ profesional, dar pentru c„ unii colegi de-ai lor, datorit„ leg„turilor de slug„rnicie, precum ∫i de clientelism cu fosta putere, ∫i-au permis s„ fac„ ilegalit„˛i din punct de vedere legislativ ∫i chiar s„ se Ómbog„˛easc„ pe spinarea celor mul˛i ∫i pro∫ti, adic„ cinsti˛i ∫i corec˛i, care aveau alt punct de vedere asupra lucrurilor, a fost etichetat„ ca fiind corupt„ ∫i insuficient preg„tit„ pentru a face fa˛„ cerin˛elor medii privind activit„˛ile din domeniile lor.

Nu este adev„rat! Drept dovad„ c„, dup„ 4 ani, ei au fost cea mai mare parte a electoratului care a sanc˛ionat domina˛ia autoritar„ ∫i nefast„ a fostului partid de guvern„m‚nt, care nu s-a putut desprinde de unele apuc„turi din trecut. Ace∫ti oameni s-au s„turat de ∫efi numi˛i pe criterii politice la conducerea institu˛iilor publice, persoane care nu au avut nimic Ón comun cu specificul activit„˛ii institu˛iei, indivizi care o dat„ ajun∫i Ón func˛iile cele mai Ónalte s-au crezut st„p‚ni, ca pe propriile mo∫ii, au t„iat ∫i sp‚nzurat Ón adev„ratul sens al cuv‚ntului, pe principiul îCine nu este cu mine este Ómpotriva mea“, chiar dac„ cel care era Ómpotriv„ aten˛iona c„ legea nu poate fi Ónc„lcat„, s-au Ónconjurat de persoane slab preg„tite, care i-au ridicat Ón sl„vi, dar care au ob˛inut diverse beneficii materiale ∫i financiare etc. ...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 Suntem la Ónceputul lunii martie. C‚t de repede se va proceda la Óntocmirea noilor state de func˛ii pentru anul 2005 pentru institu˛iile publice din Rom‚nia, se vor reÓmp„r˛i func˛ii de conducere ∫i drepturi salariale? Dup„ dou„ luni de guvernare, majoritatea ∫efilor de institu˛ii publice sunt cei numi˛i de P.S.D., care, culmea ironiei, dup„ campania f„cut„ Ón favoarea social-democra˛iei, vor Óncerca acum s„ se adapteze politicii liberale a noului guvern. Marii decep˛iona˛i ∫i mai ales marii perdan˛i sunt func˛ionarii publici ∫i personalul bugetar care a crezut c„, m„car Ón acest an, repartizarea ∫i stabilirea drepturilor salariale se va face pe criteriul competen˛ei profesionale.

Vor fi deziluziona˛i profund c‚nd vor vedea c„ at‚t posturile de conducere vacante, c‚t ∫i salariile de merit vor fi acordate tot celor din camarila actualilor conduc„tori, care astfel vor avea totdeauna ∫anse demne de Óncredere pentru a afla tot ceea ce este nou Ón institu˛ie, dar ∫i unelte de manevr„ pentru boicotarea activit„˛ii normale a acesteia sau a implement„rii orient„rilor stabilite Ón programul de guvernare.

™i a∫a cum vor fi ace∫ti bugetari decep˛iona˛i de schimb„rile produse, tot a∫a va fi deziluzionat„ ∫i Alian˛a D.A. la urm„toarele alegeri, indiferent c„ sunt anticipate sau nu.

Pentru c„ nu degeaba o vorb„ din b„tr‚ni aten˛ioneaz„ c„ îcine seam„n„ v‚nt culege furtun„“. V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul Kerekes Károly ∫i va urma domnul Sergiu Andon, care pentru a doua oar„ apare pe lista P.R.M.-ului. O fi vreo premoni˛ie, nu ∫tiu, o gre∫eal„ tehnic„.

Domnii parlamentari Mircea Ciopraga ∫i Eugen Gheorghe Nicol„escu au depus la secretariat.

Domnule pre∫edinte,

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la recalcularea pensiilor.

Guvernul, prin programul s„u, ∫i-a propus eliminarea inechit„˛ilor din sistemul public de pensii, insist‚nd pentru urgentarea recalcul„rii tuturor pensiilor aflate Ón plat„, provenite din fostul sistem al asigur„rilor sociale de stat.

Obiectivul urm„rit este ca pensionarii cu condi˛ii egale de pensionare, av‚nd aceea∫i evolu˛ie salarial„, acelea∫i sporuri, acelea∫i contribu˛ii, acelea∫i stadii de cotizare, s„ aib„ pensii egale.

Œns„ recalcul„rile — cu toate eforturile depuse — vor produce o serie de probleme.

Œn primul r‚nd, acestea se datoreaz„ faptului c„ este vorba de un proces nemaiÓnt‚lnit Ón practica noastr„. Se preia un volum imens de informa˛ii pe perioade lungi de timp, viz‚nd peste 4 milioane de pensionari, date care nu au fost niciodat„ introduse Ón calculator. Aceste date actualmente se reg„sesc Ón carnetele de munc„ sau alte documente, dar multe dintre ele — din cauza neÓnregistr„rii lor — urmeaz„ s„ fie ob˛inute doar pe m„sura posibilit„˛ilor. Datele sunt arhivate de zeci de ani, unele sunt p„strate Ón ordine, Ón condi˛ii relativ bune,

altele, Ón schimb, sunt arhivate Ón condi˛ii necorespunz„toare sau chiar nu pot fi g„site deloc.

Œn acest proces de recalculare se lucreaz„ cu un volum mare, foarte mare de dosare, ceea ce necesit„ suplimentarea personalului, care mai Ónt‚i trebuie s„ fie instruit Ón mod corespunz„tor. Se impune asigurarea necesarului de logistic„ — calculatoare ∫i spa˛iu. Deci este un efort uria∫, cu costuri mari, dar recalcul„rile trebuie f„cute cu orice pre˛ ∫i Ón timpul anun˛at.

Problemele Óns„ nu sunt doar de natur„ organizatoric„, ci ∫i de natur„ legislativ„. Astfel, prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 1550/2004 se prevede c„ pentru perioadele Ón care nu sunt Ónregistrate Ón carnetul de munc„ drepturile salariale, ∫i pensionarul nu poate prezenta acte doveditoare, se ia Ón calcul salariul minim brut pe economie Ón perioada respectiv„. Aceste prevederi se bazeaz„, de altfel, pe dispozi˛iile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, fiind prevederi profund inechitabile, care trebuie s„ fie modificate urgent printr-o ordonan˛„ a Guvernului, Ón sensul ca Ón locul salariului minim pe economie s„ se ia Ón considerare cel pu˛in salariul minim pe economie al func˛iei Ónscrise Ón carnetul de munc„.

Trebuie s„ fim con∫tien˛i de faptul c„ recalcul„rile nu vor Ónsemna major„ri, ele reprezint„ doar punerea pe baz„ etic„ a sistemului de pensii, Ón care toate pensiile vor fi calculate Ón acela∫i fel, indiferent de momentul pension„rii.

Cu toate acestea, pentru o parte dintre pensionari recalcul„rile vor aduce anumite cre∫teri, Óns„ acestea nu Ónseamn„ major„ri.

Œn consecin˛„ se impune ca dup„ terminarea procesului de recalculare s„ se fac„ urgent revizuirea general„ a pensiilor minime ∫i medii Ón plat„, realizarea unei corel„ri reale a pensiei minime cu cheltuieli reale prev„zute drept valoare a îco∫ului zilnic“. Totodat„, se impune stabilirea valorii punctului de pensie mai aproape de maximul prev„zut de lege, prin care s„ se restabileasc„ propor˛ia din anul 1990 a valorii pensiei medii fa˛„ de salariul mediu pe economie.

Trebuie s„ fim con∫tien˛i ∫i de faptul c„ aderarea ˛„rii la Uniunea European„ Ónseamn„ printre altele ∫i costuri sociale mari, care vor fi greu de suportat, Ón mod deosebit de pensionari. Deci se impune alinierea treptat„ a nivelului pensiilor la costurile ce vor exista la produse ∫i servicii dup„ aderarea la Uniunea European„.

Practica de p‚n„ acum a index„rilor trebuie s„ fie modificat„. Indexarea pensiilor trebuie f„cut„ nu la nivelul infla˛iei prognozate, ci la rata efectiv„ de cre∫tere de pre˛uri ∫i tarife ale produselor ∫i serviciilor cele mai frecvent utilizate, deci la o valoare mai real„ dec‚t indicele ratei generale a infla˛iei luate Ón calcul.

Aceste m„suri menite s„ Ómbun„t„˛easc„ situa˛ia pensionarilor trebuie s„ fie Óntregite cu m„surile ce se impun Ón cadrul asigur„rilor sociale de s„n„tate, precum ∫i Ón sistemul asisten˛ei sociale.

F„r„ aceste m„suri nu poate fi realizat„ Ómbun„t„˛irea standardului de via˛„ al persoanelor v‚rstnice, promisiune electoral„ ∫i totodat„ obiectiv cuprins Ón programul de guvernare.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005

## V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Sergiu Andon. Va urma domnul Marian S„niu˛„.

## Domnule pre∫edinte,

Dat fiind num„rul mare de intervenien˛i Ónscri∫i, eu v„ rog s„-mi permite˛i s„ depun interven˛ia scris„ ∫i dat fiind ∫i caracterul mai s„rb„toresc al zilei, Ón vreme ce interven˛ia mea este foarte lucrativ„.

C‚t prive∫te dubla coinciden˛„, dac„ Ómi Óng„dui˛i, nu ∫tiu dac„ e premoni˛ie, dar s-ar putea s„ fie expresia unui anume stil promovat Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ∫i anume acela de a face cu prioritate, to˛i cei care o compunem, politica dreptului transpartinic.

V„ mul˛umesc.

Mi se pare ∫i corect. V„ mul˛umesc ∫i eu.

Dau cuv‚ntul domnului Marian S„niu˛„, va urma domnul Grigore Cr„ciunescu.

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Scopul declara˛iei mele, pe care am onoarea s„ o prezint ast„zi, nu este nici de a critica f„r„ obiect ∫i nici de a l„uda f„r„ motiv, cu at‚t mai mult cu c‚t domeniul pe care Ól voi aborda suscit„ numeroase pasiuni, ce nu Óntotdeauna sunt bazate pe elemente de obiectivitate.

La mijlocul anului 2002 lua fiin˛„ Agen˛ia Rom‚n„ pentru Investi˛ii Str„ine, ca institu˛ie specializat„, av‚nd ca principal„ misiune atragerea ∫i promovarea investi˛iilor str„ine directe Ón economia rom‚neasc„.

Cu alte cuvinte, la acel moment, Guvernul Rom‚niei a luat decizia de a crea partenerul guvernamental pentru investitorii care luau decizia de a se opri ∫i cerceta realit„˛ile economice din jurul paralelei 45. Hot„r‚rea de a Ónfiin˛a aceast„ institu˛ie a fost influen˛at„ Ón primul r‚nd de Banca Mondial„, care nu a aprobat, ca mul˛i al˛ii, de altfel, decizia cabinetului C.D.R. de a desfiin˛a fosta Agen˛ie Rom‚n„ de Dezvoltare Ón anul 2000.

Pu˛ini s-au ar„tat Óns„ optimi∫ti atunci c‚nd un grup de profesioni∫ti entuzia∫ti au pornit activitatea de prezentare a realit„˛ilor rom‚ne∫ti, de prezentare cercurilor de afaceri a avantajelor de a investi Ón Rom‚nia, de a racorda ˛ara noastr„ la progresul tehnic ∫i tehnologic de la Ónceputul secolului al XXI-lea. Rom‚nia, cum spunea un distins analist economic, p„rea prizoniera cifrelor mici, doar 6,5 miliarde de dolari Ónvesti˛i Ón 10 ani, de capitalul str„in, o medie anual„ de circa 750 de milioane de dolari p‚n„ Ón anul 2002, interes din partea investitorilor doar Ón c‚teva domenii de activitate.

Ce s-a Ónt‚mplat Óns„ dup„ aceea? Pe m„sur„ ce deciziile de Ómbun„t„˛ire a mediului investi˛ional, ∫i m„ refer aici Ón special la: Legea nr. 332/2001 privind investi˛iile, cu impact semnificativ Ón economie; Legea

parcurilor industriale; Legea aprob„rii tacite; sc„derea fiscalit„˛i, dar ∫i finalizarea procesului de retrocedare a terenurilor produceau efecte, aten˛ia companiilor str„ine Óncepea s„ se Óndrepte spre Rom‚nia, gra˛ie ∫i eforturilor de promovare f„cute de Agen˛ia Rom‚n„ pentru Investi˛ii Str„ine, iar anul 2003 a adus pentru prima dat„ ∫i o cre∫tere semnificativ„ cu 35% a valorii investi˛iilor str„ine directe Ón Rom‚nia.

Procesul de privatizare promovat de Guvernul Rom‚niei Ón 2003 ∫i 2004, dezvoltarea f„r„ precedent dup„ 1990 a investi˛iilor tip Green Field, stabilitatea economic„, sc„derea infla˛iei ∫i credibilitatea politic„ au f„cut ca Ón 2004 Rom‚nia s„ atrag„ un volum de investi˛ii str„ine directe de nu mai pu˛in de 4,1 miliarde de euro. Este un moment Ón care trebuie s„ remarc„m ∫i dezvoltarea ampl„ a capitalului rom‚nesc, care poate s„ sus˛in„ rela˛ii de afaceri cu marile companii transna˛ionale ce au decis s„ investeasc„ Ón Rom‚nia.

Toate aceste realiz„ri nu ar fi fost posibile f„r„ o ac˛iune coerent„ de Ómbun„t„˛ire a mediului de afaceri, dar ∫i de prezentare profesionist„ a evolu˛iilor economice din ˛ara noastr„ Ón perioada 2001—2004.

Interesul partenerilor externi pentru Rom‚nia, v„zut„ ca destina˛ie pentru investi˛iile str„ine directe, se materializeaz„ ∫i printr-un num„r de 10.169 de societ„˛i comerciale cu capital str„in Ónregistrate Ón anul trecut, Ón cre∫tere cu peste 50% fa˛„ de 2003.

Datele prezentate, furnizate de statisticile B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei ∫i ale Oficiului Na˛ional al Registrului Comer˛ului, reliefeaz„ o dat„ Ón plus c„ prognoza f„cut„ de o prestigioas„ companie american„ de consultan˛„ Ón 2003, dup„ contactarea a peste 1.000 de companii multina˛ionale, cu o cifr„ de afaceri de peste 16 mii de miliarde de dolari, potrivit c„reia Rom‚nia va deveni, Óncep‚nd cu 2004, unul dintre micii tigri ai Europei, tinde s„ devin„ realitate, sarcin„ propus„ la preluarea mandatului Ón anul 2000 de Cabinetul N„stase, ∫i anume atragerea unui volum de investi˛ii str„ine directe de circa 6,8 miliarde de dolari, aceast„ sarcin„ fiind dep„∫it„, Rom‚nia reu∫ind Ón 4 ani, Óntre 2001—2004, s„ atrag„ un volum de investi˛ii str„ine directe de 8,2 miliarde de euro, de aproape 2 ori mai mult dec‚t Ón perioada anilor 1997—2000, ∫i de 1,5 ori mai mult dec‚t Ón Óntreaga perioad„ 1991—2000.

Acestea sunt realit„˛ile ∫i realiz„rile pe care Cabinetul Adrian N„stase le-a Ónregistrat Ón perioada mandatului s„u Ón acest domeniu ∫i care reprezint„ o ∫tachet„ pe care actualul Executiv trebuie s„ o duc„ mai departe, cu at‚t mai mult cu c‚t declara˛iile de avere ale actualilor mini∫tri au reliefat acumul„ri de zeci ∫i sute de milioane de dolari, acumulate, probabil, Óntr-un mediu de afaceri înes„n„tos, insuficient sus˛inut de stat ∫i Ónchis pentru competi˛ie“.

Am s„ v„ rog, stima˛i colegi, s„ re˛ine˛i ghilimelele de rigoare.

Œn Óncheiere, permite˛i-mi s„ v„ rog, stima˛i colegi afla˛i efemer Ón Executiv, de a continua ceea ce s-a f„cut bine, ∫i nu de a nega cu orice pre˛ totul, numai din considerente care au Ón comun doar culoarea portocaliu. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 ™i pentru c„ ast„zi este o zi special„, v„ rog s„-mi permite˛i s„ adresez tuturor femeilor Rom‚niei un sincer îLa mul˛i ani!“.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Grigore Cr„ciunescu, va urma D„nu˛ Liga.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Da˛i-mi voie ∫i mie s„ transmit un g‚nd de bine, urarea de îLa mul˛i ani!“, mult„ s„n„tate ∫i bucurii pentru femeile din Rom‚nia.

Asist de la Ónceputul sesiunii parlamentare la declara˛iile politice pe care le fac colegii din opozi˛ie care critic„ actuala guvernare ∫i constat c„ o fac cu foarte mult„ dezinvoltur„, ca ∫i c‚nd nu ar avea nici o leg„tur„ cu ceea ce s-a Ónt‚mplat Óntre anii 2001—2004.

Suntem critica˛i c„ am introdus cota unic„ de impozitare ∫i prin aceast„ m„sur„ favoriz„m pe cei pu˛ini Ón detrimentul celor mul˛i.

™tim cu to˛ii c„ opozi˛ia actual„ a pus Ón discu˛ie aceast„ problem„ atunci c‚nd a fost la guvernare, a ∫i sus˛inut public acest lucru p‚n„ la interven˛ia a domnului Iliescu, pre∫edintele Rom‚niei la acea vreme. Cunoa∫te˛i la fel de bine ca ∫i noi c„ introducerea cotei unice de impozitare Ón ˛„rile centrale ∫i est-europene a dus la l„rgirea bazei de impozitare, ∫i respectiv cre∫terea Óncas„rilor la buget, dup„ o perioad„ de acomodare a sistemului cu noua metod„ de impozitare.

Angaja˛ii cu venituri mici nu au de pierdut nimic deoarece se m„resc deducerile salariale personale. Oamenii de afaceri nu beneficiaz„ de salariu, av‚nd alte surse de venituri. Beneficiarii acestei m„suri sunt salaria˛ii cu venituri medii ∫i mari. Œn locul sus˛inerii acestei hot„r‚ri privind cota unic„ de impozitare, benefic„ pe viitor, Ón mod sigur, dumneavoastr„ ne critica˛i ∫i crea˛i confuzie Ón r‚ndul salaria˛ilor.

Ne critica˛i c„ vrem s„ modific„m Codul muncii. Este adev„rat, pentru c„ nu este normal ∫i corect ca angajatorul s„ aib„ peste 30 de obliga˛ii fa˛„ de angajat, iar acesta numai 10 fa˛„ de angajator. Nu este corect ca dup„ ce ai creat un loc de munc„ ∫i l-ai oferit unui om, constat‚nd c„ nu corespunde Ón timp cerin˛elor postului, s„ fii la discre˛ia lui ∫i s„ nu-l po˛i concedia dec‚t dup„ o procedur„ foarte greoaie.

Trebuie s„ relax„m restric˛iile privind folosirea contractelor individuale de munc„ pe perioad„ determinat„ ∫i s„ reanaliz„m condi˛iile ∫i modalit„˛ile de Óncheiere a contractelor individuale de munc„.

Este obligatoriu s„ facem preciz„ri privind stabilirea duratei timpului de munc„ ∫i a muncii suplimentare, Ón condi˛iile unei economii de pia˛„ func˛ionale, stabilind Ón acest context ∫i modul de plat„ a acesteia.

Vom revizui prevederile referitoare la formarea profesional„ a angaja˛ilor, drepturile ∫i obliga˛iile ce revin ambelor p„r˛i.

Œn al treilea r‚nd, ∫i nu Ón ultimul, ne critica˛i pentru c„ d„m afar„ conduc„torii unit„˛ilor deconcertate ∫i descentralizate, uit‚nd c„ Ón 2001, Ón luna ianuarie, a˛i dat peste 20 de hot„r‚ri de guvern prin care a˛i schimbat denumirile unor institu˛ii, Óncep‚nd cu Pre∫edin˛ia, ∫i a˛i dat afar„ Óntr-o singur„ lun„ pe to˛i cei ce aveau pozi˛ia num„rul unu la nivelul unit„˛ilor deconcentrate ∫i descentralizate, iar p‚n„ la sf‚r∫itul lunii martie a˛i schimbat ∫i pozi˛iile 2 ∫i 3 de la acelea∫i institu˛ii.

Uita˛i c„ a˛i intrat la guvernare cu 37% din primarii ale∫i ∫i a˛i Óncheiat mandatul cu peste 80% primari P.S.D., veni˛i prin migrare de la celelalte partide.

Nu vrem s„ proced„m de aceea∫i manier„. Vom respecta prevederile legale, dar acei conduc„tori de institu˛ii care au Ónc„lcat legea sau au eludat-o vor fi obliga˛i s„ p„r„seasc„ sistemul.

Domnilor colegi din opozi˛ie,

Suntem deschi∫i Ón a ne critica ∫i suntem de acord s„ primim sugestii constructive din partea dumneavoastr„, dar mai cred c„ este bine s„ v„ uita˛i Ón urm„ ∫i s„ vede˛i c„ ave˛i multe s„ v„ repro∫a˛i, mai ales pentru ce nu a˛i f„cut la timpul potrivit. Ne revine nou„ sarcina s„ lu„m m„surile care se impun.

V„ asigur„m c„ ne asum„m responsabilitatea de a duce la cap„t programul de guvernare, indiferent c‚t de greu va fi.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Invit la microfon pe domnul D„nu˛ Liga, va urma doamna Minodora Cliveti. ™i am convenit, d„m prioritate doamnelor, ast„zi fiind o zi special„.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Pentru c„ este pentru prima dat„ c‚nd iau cuv‚ntul, doresc s„ m„ prezint, sunt Dan Liga, deputat de Giurgiu, din partea Partidului Rom‚nia Mare.

De la Ónceput a∫ dori s„ fac o precizare, ∫i anume c„ jude˛ul pe care Ól reprezint, jude˛ul Giurgiu, este unul dintre cele mai s„race jude˛e din ˛ar„.

Problema totu∫i este cu totul alta. O dat„ cu alegerile din noiembrie 2004 am crezut c„ s-a Óncheiat definitiv capitolul îbaronilor locali“. Realitatea Óns„ este cu totul alta. Cel pu˛in Ón jude˛ul Giurgiu asist„m ast„zi, practic, la îrecursul baronilor locali“.

Este jenant lucrul acesta, mai ales c„ Ón ceea ce voi prezenta este vorba de un reprezentant al alian˛ei la guvernare, ∫i este vorba de domnul Lucian Iliescu, primar al municipiului Giurgiu, dar, Ón acela∫i timp, pre∫edintele Partidului Na˛ional Liberal din jude˛ul Giurgiu.

Cred c„ Mischie ar p„li Ón fa˛a acestui baron local ∫i ar fi invidios pe l‚ng„ ceea ce acest om, Ón momentul de fa˛„, face Ón jude˛ul Giurgiu, ∫i am s„ ∫i explic ∫i-mi voi argumenta toate cele sus˛inute p‚n„ Ón momentul de fa˛„.

Œn primul r‚nd, dragi colegi, am aici, al„turi de mine, raportul Cur˛ii de Conturi, unde se arat„ foarte clar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 delapidarea a peste 14 miliarde de lei de la Prim„ria Municipiului Giurgiu, din taxe Óncasate ∫i neÓnregistrate Ón circuitul contabil, ∫i toate acestea sub patronajul direct al primarului municipiului Giurgiu, Lucian Iliescu.

Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„ ∫ti˛i c„ poli˛ia a deschis un dosar Ón acest caz dar, din nefericire, a r„mas Ón acest stadiu, printr-un sertar pr„fuit, deoarece a fost blocat pe toate p„r˛ile de acest baron local.

Personal cred c„ vinova˛ii trebuie s„ r„spund„ Ón fa˛a legii pentru faptele lor, iar prejudiciul produs trebuie recuperat, deoarece cet„˛enii municipiului Giurgiu au fost lipsi˛i de ace∫ti bani.

Œn al treilea r‚nd, conform algoritmului politic al alian˛ei la guvernare, func˛ia de prefect al jude˛ului Giurgiu a revenit Partidului Na˛ional Liberal, iar numirea acestuia nu a f„cut-o nimeni altul dec‚t acest baron local, Lucian Iliescu. Iar ast„zi prefectul, Ón loc s„ fie reprezentantul Guvernului Ón teritoriu ∫i s„ vegheze la respectarea aplic„rii corecte a legii, a devenit un instrument de presiune ∫i tortur„ asupra jude˛ului Giurgiu.

Œn al patrulea r‚nd, mai nou, asist„m la o nou„ mod„, o nou„ regul„, ∫i anume ca prefectul s„ fie convocat de c„tre primarul unui municipiu ori de c‚te ori acesta dore∫te s„-i traseze indica˛ii ∫i sarcini acestuia.

Este adev„rat c„ nu Ónt‚mpl„tor se Ónt‚mpl„ lucrul acesta, deoarece cel numit prefect este cel mai umil servitor al baronului local, Lucian Iliescu.

Œn al cincilea r‚nd, doresc s„ ∫ti˛i ∫i dumneavoastr„ c„ pre∫edintele P.N.L. Giurgiu controleaz„ toat„ presa local„ Ón acest moment, dar, este adev„rat, prin mijloace specifice baronilor locali.

™i, Ón al ∫aselea r‚nd, s„ nu uit„m totu∫i c„ acest Lucian Iliescu a fost implicat Óntr-un scandal cu ma∫ini de lux furate, cu ∫eful Poli˛iei circula˛iei din Capital„ de atunci, iar Ón urma acestui scandal, ™oricic„, ∫eful circula˛iei, a fost demis, iar Iliescu, peste noapte, din primar, membru P.S.M., a devenit primar, membru marcant al Partidului Na˛ional Liberal. ™i tot Ónt‚mpl„tor, ministrul justi˛iei din acel timp era P.N.L.-ist. ™i pot s„ v„ asigur c„ lista poate continua. Dar p‚n„ c‚nd, dragi colegi?

Personal, m-am bucurat foarte mult c‚nd premierul ∫i pre∫edintele Partidului Na˛ional Liberal, domnul C„lin Popescu T„riceanu, a declarat c„ prioritatea num„rul unu a dumnealui ∫i a guvernului pe care-l conduce este lupta Ómpotriva corup˛iei.

Din acest punct de vedere, Ón aceast„ privin˛„ m„ are sigur ca aliat. Dar via˛a totu∫i este foarte dur„, pentru c„ reprezentantul lui politic Ón jude˛ul Giurgiu, Ón momentul de fa˛„, ∫i, scuza˛i-mi expresia, este ∫eful bandei Ón jude˛. Dar deoarece cred c„ este foarte ocupat ∫i nu cunoa∫te toate aceste lucruri domnul premier ∫i pre∫edinte de partid, doresc s„-i dau o m‚n„ de ajutor ∫i s„-l informez despre îrealiz„rile“ pre∫edintelui Partidului Na˛ional Liberal Ón jude˛ul Giurgiu, acest baron local, Lucian Iliescu, tr„g‚nd, totodat„, ∫i un semnal de alarm„, pentru c„ toate acestea se Ónt‚mpl„ la nici trei luni de c‚nd s-a schimbat partidul de guvernare.

Dragi colegi liberali, vre˛i ca lucrurile s„ se Óndrepte ∫i s„ mearg„ bine? Œncepe˛i imediat cur„˛enia din interiorul

cur˛ii, ∫i apoi pute˛i face curat ∫i Ón exteriorul ei, pentru c„ astfel pute˛i avea autoritate moral„, altfel, totul este o poveste!

R„m‚ne Óns„ de v„zut dac„ Partidul Na˛ional Liberal dore∫te s„ fac„ cu adev„rat politic„ sau se rezum„ la o simpl„ poveste.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

O invit la microfon pe doamna Minodora Cliveti. Va urma domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫ vrea s„ v„ spun c‚teva cuvinte la Ónceput despre Ziua Interna˛ional„ a Femeii.

Prima zi a femeii a fost s„rb„torit„ Ón anul 1908. Consacrarea acestei zile ca eveniment interna˛ional a avut loc la 19 martie 1911, c‚nd s-a serbat pentru prima dat„ Ón Germania, Austria, Danemarca ∫i Ón alte c‚teva ˛„ri europene.

Aceast„ zi a fost aleas„ de c„tre femeile din Germania deoarece amintea de data c‚nd regele Prusiei a promis mai multe reforme, printre care ∫i de a acorda drept de vot pentru femei, promisiune pe care nu a Óndeplinit-o Óns„.

Œn anul 1975, declarat Anul Interna˛ional al Femeii, Organiza˛ia Na˛iunilor Unite a recunoscut oficial Ziua Interna˛ional„ a Femeii, stabilit„ la data de 8 martie. Acest an 2005 are o semnifica˛ie deosebit„, deoarece Óntre 28 februarie ∫i 11 martie, se desf„∫oar„ la New York cea de-a 49-a sesiune a Comisiei pentru statutul femeilor, care-∫i propune evaluarea progreselor interna˛ionale privind atingerea obiectivelor stabilite Ón urm„ cu 10 ani, la cea de-a patra Conferin˛„ mondial„ a femeilor, de la Beijing.

Rom‚nia s-a aliniat Ón ultima vreme acestor direc˛ii ∫i a ridicat problemele specifice femeilor ∫i mediului familial la rang de prioritate, at‚t Ón plan legislativ, c‚t ∫i Ón ac˛iunile pozitive.

Legea egalit„˛ii de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i este Ón vigoare. Agen˛ia Na˛ional„ pentru Egalitatea de ™anse se organizeaz„, iar Constitu˛ia Rom‚niei garanteaz„ egalitatea de ∫anse Óntre femei ∫i b„rba˛i pentru ocuparea func˛iilor publice, civile ∫i militare.

Surprinz„toare apare Ón aceste condi˛ii decizia Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale care va promova din acest an o cifr„ de ∫colarizare separat„ pentru b„ie˛i ∫i fete, Ón colegiile ∫i academiile militare.

Cu alte cuvinte, ∫ansele vor fi mai egale pentru 240 de b„ie˛i ∫i doar 60 de fete Ón colegiile militare, pentru 32 de b„ie˛i, fa˛„ de doar 5, la Academia For˛elor Terestre de la Sibiu, pentru 34 de b„ie˛i, fa˛„ de 7 fete, la Academia Naval„ Constan˛a.

Ne Óntreb„m: Ón situa˛ia Ón care se dore∫te constituirea axei Bucure∫ti—Londra—Washington, c‚nd armata Statelor Unite ale Americii cuprinde nu mai pu˛in de 215.000 cadre militare active femei, iar Óntre veteranii de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 r„zboi, 1,7 milioane sunt femei, care va fi mesajul Rom‚niei din punctul de vedere al egalit„˛ii de ∫anse? Care va fi mesajul acelor rom‚nce care Ón prezent ac˛ioneaz„ pe diferite fronturi militare, al„turi de colegii lor, b„rba˛i?

Diminu‚nd Ón mod drastic accesul femeilor la Ónv„˛„m‚ntul militar, deoarece se motiveaz„ c„ la concursurile de admitere reu∫esc mai multe fete dec‚t b„ie˛i, se bareaz„ accesul ∫i la un domeniu profesional bine pl„tit, a∫a cum pu˛ine sunt cele Ón care femeile fac tradi˛ional carier„.

Ne place sau nu, iat„ c„ de 8 Martie cadoul autorit„˛ilor militare rom‚ne∫ti pentru femei este arhicunoscutul ∫i, credeam noi, expiratul îFemei, la crati˛„!“

La mul˛i ani, dragi colege! V„ urez o prim„var„ frumoas„!

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Becsek Garda DezsöKálmán.

Va urma domnul Nicolae Popa.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Domnul pre∫edinte Traian B„sescu, Ón ultimele declara˛ii privind etichetarea Rom‚niei ca ˛ar„ corupt„, a cerut nominalizarea corup˛ilor ∫i a cerut s„ se dea exemple concrete privind corup˛ia din Rom‚nia.

Domnule pre∫edinte, dosarele blocate Ón institu˛iile abilitate ale statului sunt at‚t de numeroase Ónc‚t este aproape imposibil„ prezentarea mai larg„ a acestora.

Deci Parlamentul Rom‚niei, Ómpreun„ cu institu˛iile de control ale statului au dovedit de mai multe ori prejudicierea fondului forestier na˛ional, Óncep‚nd cu anii 1995, cu zeci de miliarde de dolari. Reprezentan˛ii mafiei lemnului erau ∫i se pare c„ sunt ∫i Ón prezent proteja˛i de c„tre organele procuraturii.

Pentru aceste fraude dovedite nimeni n-a fost tras la r„spundere Ón fa˛a legii. Pentru a fi mai explicit, a∫ aminti despre mu∫amalizarea faptelor de corup˛ie Ón dou„ dosare Ón care dup„ numeroase interven˛ii s-a ajuns la scoaterea de sub urm„rire penal„ a principalilor reprezentan˛i ai mafiei lemnului.

Astfel, Ón dosarul nr. 72/2004, prin rezolu˛ia Parchetului de pe l‚ng„ Curtea de Apel T‚rgu-Mure∫, domnul Szöcs Istvan a fost trimis Ón judecat„, sub aspectul s„v‚r∫irii infrac˛iunii de fals Ón declara˛ii, prev„zut„ ∫i pedepsit„ de art. 292 din Codul penal.

Se pare c„ legea nu se aplic„ pentru to˛i cet„˛enii ˛„rii, pentru c„ din r„spunsul nr. 2058 J, pe 2004, al fostului ministru al justi˛iei, Cristian Diaconescu, se semnaleaz„ urm„toarele:

Prin Ordonan˛a din 11 mai 2004, dosarul a fost restituit c„tre Inspectoratul de Poli˛ie Jude˛ean Harghita, Serviciul cercet„ri penale, Ón vederea complet„rii actelor premerg„toare, Ón cauz„ nefiind efectuate acte de

cercetare privind aspectele constatate Ón raportul G„rzii Na˛ionale de Mediu.

Œn cuprinsul acestui raport Ónregistrat la Regia Na˛ional„ a P„durilor îRomsilva“ Ón ziua de 21 noiembrie 2003, se semnaleaz„ î... participarea personalului Ocolului Silvic Gheorgheni ∫i a Direc˛iei Silvice MiercureaCiuc Ón firme cu activitate concuren˛ial„ Ón raport cu Direc˛ia silvic„“ ∫i se incrimineaz„ activitatea celor dou„ asocia˛ii, PRO SILVA ∫i FSC Rom‚nia, ai c„ror membri sunt Ónvinui˛i.

De ce nu a fost finalizat„ cercetarea penal„ Ónceput„ ∫i urm„rirea penal„ fa˛„ de administratorii firmelor sau asocia˛iilor amintite Ón r„spunsul domnului ministru Cristian Diaconescu, pentru concuren˛„ neloial„ ∫i fals Ón declara˛ii.

De ce s-a procedat la scoaterea de sub urm„rirea penal„ a celor Ónvinui˛i cu sp„lare de bani, Ón cazul asocia˛iilor PRO SILVA, FSC Rom‚nia, ∫i a firmei îCompos Exim“ — S.A., Ón dosarul amintit, dac„ ∫i fostul ministru aminte∫te de activitatea concuren˛ial„ a acestora cu direc˛ia silvic„. De ce nu este respectat„ egalitatea Ón fa˛a legii? Situa˛ia este asem„n„toare ∫i Ón Dosarul nr. 80/2004.

Pentru a fi mai explicit, a∫ cita r„spunsul formulat de fostul prim-ministru al Rom‚niei, Adrian N„stase, la interpelarea mea din toamna anului 2004, r„spunsul nr. 511689 din 10 noiembrie 2004, unde se afirm„ urm„toarele: îŒn Dosarul nr. 80/2004 al aceluia∫i parchet, organele de poli˛ie Ón cadrul jude˛ului Harghita au efectuat p‚n„ Ón prezent acte de cercetare penal„ premerg„toare urm„ririi penale cu privire la aspectele sesizate de Garda Financiar„ Arad din cadrul Autorit„˛ii Na˛ionale de Control.

Aceste informa˛ii privesc modul de exploatare a masei lemnoase Ón perioada septembrie—octombrie 2003, de pe o suprafa˛„ de 450 de hectare de pe raza Ocolului Silvic Gheorgheni, retrocedat„ vechilor proprietari.

Œn privin˛a exploat„rii masei lemnoase rezultate din dobor‚turi de v‚nt, care a afectat 150 de hectare de p„dure, comisarii G„rzii Financiare Arad au estimat un prejudiciu de aproximativ 17 miliarde lei, reprezent‚nd obliga˛iile fiscale c„tre bugetul statului, de la care s-au sustras contribuabilii, reprezentan˛i ai asocia˛iilor de proprietari de p„duri private, din comuna L„zarea, jude˛ul Harghita, precum ∫i de reprezentan˛i ai Ocolului Silvic Gheorgheni.

Œn aceast„ cauz„ penal„, au vizat audierea a peste 200 de persoane ∫i verificarea activit„˛ii a 11 societ„˛i comerciale care au achizi˛ionat cantit„˛i Ónsemnate de material lemnos.

Tot ca urmare a celor dispuse de organele de control, la data de 25 august 2004, s-au efectuat constat„ri de specialitate de c„tre Direc˛ia General„ a Finan˛elor Publice Harghita, care au ca obiect stabilirea existen˛ei efective a unui prejudiciu ∫i Óntinderii acestuia, Ón sarcina contribuabililor.“

Œn r„spunsul fostului prim-ministru al Rom‚niei, mi se propune: îS„ l„s„m justi˛ia s„-∫i fac„ datoria“.

Totu∫i, sunt nevoit s„ pun Óntrebarea: de ce sunt trimi∫i oamenii s„raci, f„r„ sprijin politic, pentru furturi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 mici sau infrac˛iuni care nu reprezint„ pericol social, Óntr-un timp relativ scurt, Ón judecat„, ∫i sunt condamna˛i la primele termene, iar Ón cazul mafio˛ilor, c‚nd statul a fost prejudiciat cu sume mari, cum ar fi ∫i cele 17 miliarde lei, la cercet„ri se lucreaz„ ani de zile pentru a g„si solu˛ii pentru salvarea Ónvinui˛ilor.

Cum se poate ca, dup„ doi ani de cercet„ri, Óncepute Ón toamna anului 2003, m„ refer la Dosarul nr. 80/2004, dosarul s„ fie trimis la o alt„ direc˛ie a Procuraturii, la Direc˛ia criminalit„˛ii ∫i a fraudelor, care s-a Ónfiin˛at la sf‚r∫itul anului 2004, c‚nd fapta s-a dovedit Ón toamna anului 2003.

Oare respectarea termenelor nu este obligatorie pentru procurori?

Din aceste transferuri de competen˛„ reiese clar c„ organele de cercetare penal„ nu ∫i-au f„cut datoria ∫i astfel se caut„ diferite c„i pentru salvarea, ocrotirea persoanelor implicate Ón mafia lemnului.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Da. Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Nicolae Popa.

Va urma domnul Mircia Giurgiu. Mai concentrat, v„ rog, s„ prezenta˛i declara˛iile.

Domnul Nicolae Popa a disp„rut Óntre timp. Domnule Mircia Giurgiu, pofti˛i.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O s„ fiu foarte scurt ∫i o s„ m„ refer doar la o adres„ pe care am primit-o de la Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Covasna, care este pentru prima oar„ c‚nd confirm„ faptul c„, la 28 noiembrie, la alegeri au avut loc nereguli ∫i se dau ∫i nume concrete, adrese ∫i infrac˛iunile comise.

A∫adar, cred c„ ar fi normal ∫i firesc ca Parlamentul Rom‚niei s„ ia o decizie prin care s„ fac„ tot ceea ce-i st„ Ón putin˛„ pentru a afla adev„rul Ón leg„tur„ cu alegerile din 28 noiembrie.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc ∫i eu ∫i pentru concizie. Dau cuv‚ntul domnului deputat Claudiu Pop. Va urma domnul Costache Mircea.

Domnii deputa˛i Vasile Pu∫ca∫ ∫i Dan Dumitru Zamfirescu au depus la secretariat declara˛iile.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

M„ aflu ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ supune aten˛iei pericolul social ∫i moral pe care Ól reprezint„ modific„rile propuse de Ministerul Muncii Legii nr. 53/2003, respectiv Codul muncii.

La fel ca Ón cazul cotei unice de impozitare, Guvernul actual modific„ o lege f„r„ a lua Ón calcul efectele negative pe care le va produce actul respectiv ∫i, cel pu˛in la fel de grav, f„r„ a consulta cu adev„rat

principala categorie afectat„ de schimb„ri, respectiv angaja˛ii rom‚ni.

Prima modificare pe care a∫ dori s„ o supun aten˛iei se refer„ la art. 12, contractul colectiv de munc„. Guvernul sus˛ine c„ este excesiv de restrictiv„ catalogarea contractelor individuale de munc„ pe durat„ determinat„ drept excep˛ii, motiv pentru care propune abrogarea art. 81, care stabile∫te cazurile Ón care pot fi Óncheiate aceste contracte.

Œn schimb, ni se propune doar o simpl„ catalogare a contractului individual de munc„, pe durat„ nedeterminat„ ∫i determinat„, sub motivul flexibilit„˛ii la angajare ∫i adapt„rii la cerin˛ele vie˛ii economice. f n s„ îmul˛umesc“ speciali∫tilor care au elaborat aceast„ modificare. A˛i oferit patronilor un instrument de ∫antajare a angaja˛ilor, de abuzuri, totul din cauza nesiguran˛ei locului de munc„ pe care o are angajatul.

îDac„ angajatul Ó∫i cere drepturile legale sau nu-mi Óndepline∫te toate cerin˛ele, indiferent dac„ sunt justificate sau nu, nu Ói reÓnnoiesc contractul: am de unde alege.“ Aceasta este, din p„cate, mentalitatea majorit„˛ii angajatorilor rom‚ni.

Œn Rom‚nia Ónc„ nu exist„ respectul reciproc Óntre patron ∫i salariat, iar salaria˛ii sunt de multe ori victimele abuzurilor. Œn loc s„ vegheze la respectarea drepturilor lor actuale, Guvernul consider„ c„ salaria˛ii au prea multe.

Nu angaja˛ii sunt vinova˛i, domnilor guvernan˛i, de productivitatea sc„zut„ din anumite sectoare de activitate, iar legiferarea unui regim care seam„n„ a sclavie nu va duce Rom‚nia Ón Europa secolului al XXI-lea.

Modific„rile propuse art. 21, clauza de neconcuren˛„, sunt motivate printr-o aliniere la legisla˛iile europene, prin protejarea interesului de afaceri al angajatorilor ∫i reducerea mobilit„˛ii muncii.

Pia˛a for˛ei de munc„ din Rom‚nia sufer„ de imobilitate, nu de mobilitate, stima˛i guvernan˛i, legisla˛ia european„ este creat„ pentru un dinamism economic pe care noi, prin m„surile luate de Guvernul Adrian N„stase Ón perioada 2001—2004, am Ónceput s„ Ól realiz„m, lucru confirmat de ob˛inerea statutului de economie de pia˛„ func˛ional„.

Prin ceea ce a˛i propus ca modificare la acest articol, Óngr„di˛i posibilitatea salariatului de a-∫i g„si un loc de munc„ dup„ Óncheierea rela˛iilor de munc„ cu fostul patron.

Art. 21, coroborat cu art. 22, Ón forma prev„zut„ Ón modificare, creeaz„ premise pentru blocarea oric„rei ini˛iative de Ónnoire ∫i perfec˛ionare a activit„˛ii, elimin‚nd din start no˛iunile de dinamism, adaptabilitate, Ónnoire, lucruri care sunt fundamentale Ón dinamica for˛ei de munc„.

Cum pute˛i propune aceast„ modificare c‚nd prin ea ve˛i anula pentru o perioad„ cuprins„ Óntre 6 luni ∫i 2 ani posibilitatea ca oamenii s„-∫i exercite competen˛a profesional„? Œn esen˛„, stima˛i guvernan˛i, creiere care au g‚ndit aceast„ m„sur„ nu vor o concuren˛„ real„ pe pia˛a muncii. Nu vor ca patronii s„ fie obliga˛i s„ aib„ grij„ de angaja˛ii lor care, nu-i a∫a, Ón cazul unui tratament neadecvat, pot s„ opteze pentru o firm„ concurent„. Desigur, un patron va sus˛ine aceast„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 modificare a legisla˛iei muncii. El va putea spune oric‚nd angajatului: îPo˛i s„ pleci, oricum nu ai cum s„ te angajezi pe specializarea ta“. Se pare c„ a˛i uitat Constitu˛ia Rom‚niei, stima˛i guvernan˛i: legea fundamental„ garanteaz„ dreptul la munc„ pentru fiecare cet„˛ean rom‚n.

Privind durata maxim„ a timpului de munc„, art. 31 alin. 4, coroborat cu art. 111 alin. 1 Ón forma propus„ spre modificare, creeaz„ premisele unui abuz din partea angajatorului, prin rezilierea contractului de munc„ pentru salaria˛ii afla˛i Ón perioada de prob„, prin aplicarea art. 61 lit. d), Ón forma propus„ de dumneavoastr„: îSalariatul nu mai are aptitudinile profesionale necesare Óndeplinirii atribu˛iilor corespunz„toare postului Ón care este Óncadrat“, lucru u∫or de realizat dup„ ce ace∫tia au fost constr‚n∫i s„-∫i desf„∫oare activitatea conform art. 117 alin. 3 ∫i art. 118 alin. 2, introduse de dumneavoastr„, ∫i ajun∫i la limita rezisten˛ei fizice ∫i psihice din cauza orelor suplimentare.

Abrogarea art. 128 privind normarea muncii, factor esen˛ial Ón stabilirea raportului dintre munca prestat„ ∫i retribu˛ia cuvenit„, creeaz„ posibilitatea apari˛iei unor dezechilibre majore Ón acest raport, net Ón avantajul angajatorului: îMunc„ Ón plus, salariu la fel.“

Se dore∫te ∫i modificarea art. 129 alin. 1, sindicatele urm‚nd a fi doar consultate Ón elaborarea normelor de munc„: acordul lor nu mai este necesar.

Modific„rile pe care le propune˛i articolului 152, Ón leg„tur„ cu obligativitatea cursurilor de formare profesional„, nu au acoperire real„. Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 privind sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i stimularea ocup„rii for˛ei de munc„, la capitolul IV, art. 48, prevede asigurarea de c„tre statul rom‚n, din bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj, a unei sume reprezent‚nd 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesional„ organizate pentru cel mult 20% din personalul angajat.

Œns„ tot aceast„ lege prevede un lucru care explic„ de ce este necesar„ modificarea art. 152, ∫i m„ refer aici la art. 48 alin. 4: îAngajatorii sunt obliga˛i s„ men˛in„ raporturile de munc„ sau de serviciu ale persoanelor participante la programul de preg„tire profesional„ pentru care s-a acordat suma prev„zut la alin. 1, cel pu˛in 3 ani de la data acord„rii sumei.“

Œn privin˛a abrog„rii art. 247 a∫ dori s„-i Óntreb pe stimabilii guvernan˛i care va fi protec˛ia angaja˛ilor din orice sector de activitate ∫i la ce se vor raporta Ón cazul negocierii contractului colectiv de munc„, doar la salariul minim pe economie?

Œn discursul pe care l-a avut dup„ c‚∫tigarea alegerilor, domnul pre∫edinte B„sescu a promis c„ va fi îPre∫edintele tuturor rom‚nilor“. Fie c„ d‚nsul a uitat s„ pomeneasc„ un mic aspect: îPre∫edintele tuturor rom‚nilor care sunt patroni ∫i au bani“, fie Guvernul pe care l-a impus prin ∫antaj ∫i ma∫ina˛iuni a uitat c„ trebuie s„ guverneze pentru toate categoriile sociale.

Sloganul Alian˛ei P.N.L.-P.D. din campania electoral„, îS„ tr„i˛i bine“, ar trebui acum modificat Ón îS„ tr„im bine noi, cei cu banii ∫i puterea“.

V-a˛i dezv„luit adev„ratele inten˛ii, adev„ratul program de guvernare: Ónfiin˛area a dou„ clase sociale, cei foarte boga˛i, dar pu˛ini, ∫i restul...

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului Costache Mircea ∫i va urma, la a doua strigare, domnul Nicolae Popa.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

O s„ m„ refer ast„zi la eterna pantomim„ care se joac„ pe scena politic„ rom‚neasc„, referitor la m„surile promise ∫i neÓntreprinse niciodat„ p‚n„ la cap„t, de asanare a societ„˛ii rom‚ne∫ti, de reinstaurare a climatului legii.

Promisiunea electoral„ de introducere a cotei unice de impozitare de 16% s-a dovedit, deocamdat„, ineficient„, lucru care a determinat Guvernul s„ m„reasc„ accizele, costul energiei, s„ n„scoceasc„ alte taxe ∫i impozite, care Ónsumate tind s„ dep„∫easc„ povara fiscal„ din vremea impozit„rii progresive.

C„ se experimenteaz„ noi sisteme fiscale n-ar fi r„u, dar ce ne facem cu cobaii?! P‚n„ una-alta, mai eficient„ ar fi fost, cu siguran˛„, cealalt„ promisiune electoral„, lupta cu îtanti corup˛ia“. Aceast„ tanti Óns„ se ˛ine a∫a de tare, Ónc‚t cine vrea s„ dea piept cu ea cade Ón nas ∫i se las„ p„guba∫. P„i, cum s„ nu fie ea, coana corup˛ia, at‚t de for˛oas„ ∫i de rezistent„ la baloanele colorate ∫i la gulgutele electorale, c‚nd to˛i aceia care s-au perindat pe la guvernare au Óndopat-o cu toate bun„t„˛ile ∫i au antrenat-o a∫a de bine Ónc‚t aproape c„ nu se face s„ devin„ dumnealor, dintr-o dat„, chiar at‚t de nepolitico∫i ∫i de mitocani cu distinsa doamn„ care le-a zidit imperiile ∫i prosperitatea.

Oricum, noile taxe ∫i impozitele, ∫i m„ririle de accize, scumpirile energiei, gazului, carburan˛ilor, ∫i, de aici, scumpirea alimentelor, a tuturor produselor necesare traiului, nu vor putea umple toate g„urile din buget, risc‚nd s„ umple mai degrab„ cimitirele cu rom‚ni folosi˛i ca material experimental Ón cei 15 ani de democra˛ie bolnav„ de cleptomanie.

Prin urmare, v-a mai r„mas, stima˛i guvernan˛i, o singur„ solu˛ie, s„ le da˛i crezare acelor exper˛i str„ini care spun c„ nic„ieri Ón lume nu apar multimilionari Ón euro ∫i Ón dolari peste noapte, proprietari de vile, limuzine ∫i de conturi fabuloase, Ón ˛ar„ ∫i Ón str„in„tate, dintr-un tun, dintr-o ˛eap„, dintr-o banc„ devalizat„, dintr-o fabric„ v‚ndut„ la fier vechi, din p„duri defri∫ate, adic„ numai ∫i numai din combina˛ii frauduloase. S„ le da˛i crezare ∫i s„ proceda˛i Ón consecin˛„, adic„ s„-i ruga˛i frumos pe to˛i Ómbog„˛i˛ii de dup„ revolu˛ie s„ doneze statului toate averile dob‚ndite necinstit ∫i, ca s„ fi˛i conving„tori, da˛i dumneavoastr„ exemplu personal, stabili˛i Ón ∫edin˛„ de Guvern suma care ar fi putut fi dob‚ndit„ c‚t de c‚t cinstit Ón condi˛iile noastre, Ón perioada de dup„ revolu˛ie, de 50, de 100 de mii de euro, iar restul, Ónapoi, la proprietatea public„. Numai a∫a ve˛i avea destui bani pentru o fiscalitate moderat„, pentru pensii ∫i salarii normale, pentru dezvoltare rural„, modernizare urban„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 pentru locuri de munc„, burse, c„mine, locuin˛e, Ón general, pentru o via˛„ social„ normal„ ∫i pentru o via˛„ politic„ normal„.

Vi se pare greu? Dac„ pentru unii nec„ji˛i atin∫i de valul uciga∫ tsunami s-au g„sit oameni one∫ti care s„ doneze ceva din pu˛inul lor, pentru rom‚nii lovi˛i de molima jafului postdecembrist nu se pot dona o parte din sumele furate?

Ia face˛i, domnilor Tatulici, Turcescu ∫i ceilal˛i, o emisiune-maraton de vreo trei luni, Ón care to˛i pr„duitorii mai mari sau mai mici s„ doneze la fondul statului o parte din ce au str‚ns.

S„ vede˛i cum devine dintr-o dat„ Rom‚nia una dintre cele mai civilizate ˛„ri ale Europei Unite. Dar o s„ Óncepe˛i iar cu democra˛ia de jungl„, pentru c„, Ón mod sigur, bunurile publice vor ajunge, Ón timp record, tot Ón posesia acelora∫i îoameni de succes“ care ne-au condus Ón ultimii 15 ani.

Ruga˛i popula˛ia Rom‚niei s„ ia aminte ∫i s„ nu mai primeasc„ iar ˛uic„, fasole ∫i c‚rna˛i de la cleptocra˛i. Un important personaj politic, Óncol˛it de comisarii str„ini pe tema jafului de la noi, s-a dezvinov„˛it spun‚nd cu senin„tate: îNivelul Ónalt al corup˛iei din ˛ara noastr„ este cauzat de faptul c„ la noi, Ón aceast„ perioad„, are loc un transfer de proprietate.“

Eu l-am Óntrebat Ón mod oficial de la aceast„ tribun„: a cui proprietate se transfer„, c„tre cine se transfer„ ∫i pe ce baz„. Iar el, foarte ocupat s„ treac„ de un miliard de euro avere personal„, n-a venit la acest microfon s„-mi r„spund„, dar a continuat s„ dirijeze îtransferul“, transfer‚ndu-∫i numai lui ∫i alor lui p‚n„ c‚nd albastrul s-a f„cut portocaliu. ™i dac„ portocaliul va continua acest spectacol funest, mim‚nd lupta cu îtanti corup˛ia“ la televizor, ∫i umflarea conturilor proprii, situa˛ia va deveni probabil din nou albastr„ de tot, dac„ nu cumva chiar ro∫-galben-albastr„ ∫i cu un vultur cruciat pe firmament, cu toate ingenioasele manevre de deturnare perpetu„ a votului popular.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Popa Nicolae. Se preg„te∫te domnul deputat Vasile Mocanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„.

Rom‚nia se confrunt„, Ón momentul de fa˛„, cu un fenomen economic foarte grav, care ar putea arunca economia Ón aer. Concret, este vorba de variabilitatea cursului de schimb valutar ∫i de sl„bire a celor dou„ valute, euro ∫i dolar, care afecteaz„ Ón mod distrug„tor activitatea tuturor firmelor ce deruleaz„ activit„˛i de export. S„ nu uit„m c„ acestea de˛in o pondere de 50% din P.I.B.

De ce s-a ajuns aici?

1. Gre∫eala fundamental„ porne∫te de la construc˛ia bugetului pe anul 2005, unde cursul de revenire al euro a fost stabilit la 42.500 lei.

Realizarea strategiei economico-financiare ∫i a rela˛iilor contractuale, precum ∫i a planului de afaceri a avut Ón vedere acest curs de schimb. De precizat c„ acest curs de schimb leu—dolar sau leu—euro a fost convenit Ón urma punerii de acord Óntre Ministerul Finan˛elor Publice, Banca Na˛ional„ a Rom‚niei ∫i Institutul Na˛ional de Statistic„.

Aici se ridic„ dou„ probleme:

1.1. De ce s-a dat peste cap Óntr-un interval extrem de scurt acest curs valutar, f„r„ ca agen˛ii economici s„ fie avertiza˛i de aceste derapaje economice?

1.2. De ce nu-∫i asum„ r„spunderea Banca Na˛ional„ a Rom‚niei pentru gre∫eala de a nu fi prev„zut, la elaborarea bugetului pe anul 2005, un curs valutar c‚t mai aproape de realitate?

2. Cum se va face rectificarea bugetar„, la ce curs de schimb, av‚nd Ón vedere diferen˛a foarte mare Óntre valoarea prev„zut„ Ón buget ∫i cea de ast„zi?

3. Agen˛ii economici care au realizat pierderi imense, pe cine trebuie s„ trag„ la r„spundere Ón instan˛„ pentru falimentarea ∫i aruncarea lor Ón îcazanul datoriilor“?

Œn situa˛ia dat„, noi credem c„ este necesar„ interven˛ia Guvernului, prin p‚rghii financiare care s„ atenueze aceste ∫ocuri neprev„zute.

Solicit„m Ministerului Finan˛elor Publice, B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei, C.N.V.M.: asigurarea condi˛iilor dezvolt„rii instrumentelor financiare derivate, popularizarea acestor instrumente de protejare Ómpotriva riscului valutar, de asemenea, introducerea de instrumente stimulatoare care s„ contribuie la p„strarea capitalului str„in Ón Rom‚nia pe o perioad„ mai mare de un an.

Numai la nivelul jude˛ului Alba s-au pierdut peste 150 miliarde lei din activitatea de export, pierdere financiar„ imposibil de suportat pentru un jude˛ de m„rime medie.

Chiar dac„ avem economie de pia˛„, Ón nici o ˛ar„ din lume nu s-au constatat asemenea fenomene economice necontrolate, cu ∫ocuri at‚t de greu de suportat de c„tre agen˛ii economici de pe pia˛„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Vasile Mocanu. Va urma domnul deputat Sándor Tamás.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnainte de toate, îLa mul˛i ani!“ pentru toate doamnele ∫i domni∫oarele din Rom‚nia.

Declara˛ia mea de ast„zi este intitulat„: îIntegrare f„r„ ˛„rani?“

Politica a Ónsemnat Óntotdeauna Ón˛elegerea realit„˛ii. Œntrebare: C‚t de bine Ón˛eleg realitatea rom‚neasc„ din acest moment noii guvernan˛i?

P‚n„ Ón 2004, Rom‚nia a realizat pa∫i uria∫i privind integrarea Ón Uniunea European„. Eforturile s-au f„cut de ambele p„r˛i, ∫i de c„tre Guvern, ∫i, mai ales, de c„tre popula˛ie. Dar interesele popula˛iei nu au fost sacrificate Ón nici un fel. Dimpotriv„, Ón ultimii ani am asistat la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 cre∫terea vizibil„ a nivelului de trai al tuturor rom‚nilor, fie ei de la ora∫, fie de la ˛ar„.

Acum li se transmite oamenilor mesajul c„ integrarea Ón Uniunea European„ s-ar putea transforma Óntr-un ∫oc, dac„ nu sunt suficient de preg„ti˛i. Integrarea, se spune, a devenit Ón propor˛ie de 95% o afacere rom‚neasc„. De acord, dar s„ nu confund„m planurile, s„ nu ne facem c„ nu Ón˛elegem realitatea.

Noi credem c„ este Ónc„ de datoria Guvernului s„-i preg„teasc„ pe oameni. Nu arunca˛i toat„ povara integr„rii pe umerii popula˛iei! G‚ndi˛i-v„ la locuitorii satelor. Au, Ón continuare, nevoie de ajutorul nostru, iar acest ajutor trebuie s„ Ónsemne o strategie coerent„ de dezvoltare a agriculturii ∫i sprijin financiar, adic„ subven˛ii: pentru semin˛e, material s„ditor, material seminal; pentru produsele agricole de baz„ introduse Ón circuitul comercial; pentru culturile deficitare; pentru prime de asigurare la plata desp„gubirilor Ón caz de calamit„˛i naturale; pentru tratamentele antiepizootice de supraveghere, profilaxie ∫i combaterea bolilor la animale; pentru lucr„rile de amenajare a p„durilor private; pentru transformarea gospod„riilor ˛„r„ne∫ti Ón ferme agricole familiale cu caracter comercial etc. — Programul P.S.D. 2005 — 2008.

Exist„ bani la buget, exist„ bun„voin˛„ din partea ˛„ranilor. Ar„ta˛i-le doar Óncotro s„ mearg„. Vor ∫ti s„ aplice bunul-sim˛ la lucrurile mari. Aceast„ larg„ categorie de rom‚ni (peste 40% din popula˛ia ˛„rii) are Ónc„ nevoie de sprijin. Nu v„ r„zbuna˛i pe ˛„rani pentru c„ au votat cu Partidul Social Democrat. Œn caz contrar, ne vom confrunta cu o situa˛ie dramatic„. Vom intra Ón Uniunea European„, dar f„r„ ˛„rani. Asta Ónseamn„ c„, pe undeva, pe drumul spre Uniunea European„, ne-am pierdut o parte din suflet, cea mai frumoas„!

De aceea, fi˛i foarte aten˛i c‚nd vorbi˛i despre ˛„rani ∫i despre agricultur„.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit la microfon pe domnul Sándor Tamás. Va urma domnul deputat Petru C„lian.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œnainte de toate, vreau s„ urez îLa mul˛i ani!“ doamnelor ∫i domni∫oarelor din Camera Deputa˛ilor. Totodat„, v„ doresc nu numai o zi frumoas„, ci ∫i o prim„var„ frumoas„.

## Domnule pre∫edinte,

Cu aceast„ ocazie a∫ vrea s„ prezint un apel formulat de Camera de Comer˛ ∫i Industrie a Jude˛ului Covasna ∫i de Asocia˛ia Œntreprinz„torilor Mici ∫i Mijlocii îCovasna ASIMCOV“.

Conducerile Camerei de Comer˛ ∫i Industrie ∫i a ASIMCOV, urmare a solicit„rilor ∫i semnalelor transmise de membrii celor dou„ asocia˛ii, ale firmelor exportatoare, privind impactul deosebit de negativ al evolu˛iei de schimb euro-leu, Ón perioada parcurs„ din acest an, au

convocat o reuniune dedicat„ problematicii exporturilor din jude˛.

La reuniune au participat principalele firme exportatoare din jude˛ ∫i totodat„ o serie de firme ∫i-au exprimat punctul de vedere, prin chestionarele lansate de cele dou„ asocia˛ii.

Problemele principale eviden˛iate a∫ vrea s„ vi le eviden˛iez ∫i dumneavoastr„: oscila˛iile foarte mari, Óntr-o perioad„ relativ scurt„, a cursului euro-leu nu pot fi acoperite de nici o firm„ prin cre∫terea pre˛urilor ob˛inute la contract„rile externe. Lipsa de predictibilitate a raportului de schimb nu poate fi solu˛ionat„ pe termen scurt de Óntreprinderile mici ∫i mijlocii.

Œn jude˛ul Covasna, gravitatea efectelor este amplificat„ de consecin˛ele nefaste ale unui proces de privatizare nereu∫it al industriei constructoare de ma∫ini, industrie orizontal„, al celei din Bra∫ov, Ón principal. Œntreprinderile exportatoare din jude˛ se reg„sesc Ón propor˛ie de peste 90% Ón industria confec˛iilor ∫i cea de prelucrare a lemnului.

Œn aceste condi˛ii, marja medie de profit realizat„ nu este Ón m„sur„ s„ acopere deprecierea de peste 11% a cursului euro-leu. Majoritatea firmelor exportatoare au apelat Ón acela∫i timp la credite pentru investi˛ii pentru utilaje ∫i tehnologii, Ón vederea men˛inerii competitivit„˛ii, credite a c„ror dob‚nd„ dep„∫e∫te sensibil nivelul celor care se practic„ pe pie˛ele europene.

Av‚nd Ón vedere efectele economice previzibile, majoritatea firmelor au subliniat riscul Ónchiderii acestor firme, disponibiliz„rii unui num„r de peste 10.000 de angaja˛i.

Œn baza evalu„rii situa˛iei, a discu˛iilor purtate de asocia˛iile reprezentative ale oamenilor de afaceri, ale exportatorilor din jude˛ul Covasna, se solicit„ analiza Óntr-un termen c‚t mai scurt de c„tre Guvern ∫i Parlament a efectelor economice ∫i sociale generate de deprecierea accentuat„ ∫i relativ brusc„ a cursului de schimb euro-leu.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Conducerile celor dou„ asocia˛ii participante la dezbateri ∫i-au exprimat convingerea c„ Parlamentul, Guvernul ∫i Banca Na˛ional„ a Rom‚niei au capacitatea de a gestiona aceast„ criz„ ∫i se vor g„si solu˛ii reale pentru men˛inerea ∫i promovarea exporturilor, men˛inerea ∫i dezvoltarea locurilor de munc„ generate de industria exportatoare a ˛„rii.

Totodat„, depun Ón original, pentru procesul-verbal al ∫edin˛ei, o not„-apel semnat„ de conducerile celor dou„ asocia˛ii.

V„ mul˛umesc respectuos pentru aten˛ia acordat„.

## Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Petru C„lian. Va urma domnul Emil Radu Moldovan.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi este intitulat„ îAlegerile anticipate, un semn al neputin˛ei de care d„ dovad„ actuala putere“.

Poporul rom‚n a∫teapt„ cu ner„bdare ca promisiunile f„cute de partidele politice aflate la guvernare, Ón perioada campaniei electorale, s„ se concretizeze m„car par˛ial, astfel Ónc‚t s„r„cia, ∫omajul, nesiguran˛a zilei de m‚ine, precum ∫i actele de corup˛ie s„ fie diminuate drastic.

De∫i au trecut peste 100 de zile de la alegeri, schimbarea cu fa˛a uman„ care o alt„ conven˛ie — dar cu aceea∫i p„l„rie — a promis c„ se va produce r„m‚ne doar o p„c„leal„, chiar mai devreme de 1 aprilie.

Œn perioada care a trecut, cei afla˛i la putere au considerat c„ prioritatea absolut„ const„ Ón onorarea promisiunilor f„cute celor care sunt Ónregimenta˛i politic sau simpatizeaz„ cu partidele aflate la guvernare, promov‚ndu-i pe diverse func˛ii, chiar dac„ preg„tirea profesional„, precum ∫i gradul de competen˛„ sunt total necorespunz„toare.

Pornindu-se de la aceast„ goan„ dup„ func˛ii, au Ónceput s„ apar„ ∫i Ón˛elegerile din interiorul coali˛iei aflate la putere, culmin‚nd cu cele din interiorul Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“.

Datorit„ aspectelor men˛ionate mai sus, dar ∫i a altor motive necunoscute Ónc„, Partidul Democrat insist„ asupra necesit„˛ii alegerilor anticipate, care s„ aib„ loc Ón acest an.

Atragem aten˛ia actualilor guvernan˛i c„ principalele priorit„˛i pentru ei, dac„ respect„ poporul rom‚n, trebuie s„ fie urm„toarele:

1. combaterea corup˛iei;

2. eficientizarea economiei rom‚ne∫ti;

3. cre∫terea standardului de via˛„;

4. integrarea Ón structurile europene.

Alegerile anticipate ar pune Ón pericol principalele obiective interne, precum ∫i toate aspira˛iile europene.

Œn consecin˛„, le solicit„m celor afla˛i la putere s„ acorde respectul cuvenit cet„˛enilor rom‚ni ∫i s„ nu pun„ Ón pericol integrarea Ón structurile europene, deoarece un e∫ec at‚t de mare ar compromite definitiv na˛iunea rom‚n„.

™i, Ón Óncheiere, pentru c„ mai am c‚teva secunde la dispozi˛ie, pentru mine este o zi special„ ast„zi, a∫a cum este pentru toate femeile din lume, de aceea mi-am permis, pentru c„ sunt poet de Cr„ciun, de Revelion ∫i de 8 Martie, ca ast„zi s„ compun un scurt aforism, care se nume∫te îŒnchin„ciune“:

îDe 8 Martie Óngerii coboar„ pe p„m‚nt,

Œ∫i potolesc setea cu roua de pe flori ∫i apoi se Ónchin„,

Iar eu, muritor, m„ Ónchin Ón fa˛a ta, Femeie.“ Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Emil Radu Moldovan. Va urma domnul deputat Dan Grigore.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este: îS-a instalat teroarea Ón administrarea jude˛ului Bistri˛aN„s„ud“.

Ceea ce o s„ v„ prezint Ón r‚ndurile ce urmeaz„ v„ va convinge cu siguran˛„ c„ titlul pe care l-am ales nu reprezint„ o licen˛„ jurnalistic„, ci cruda realitate care s-a instalat Ón administrarea jude˛ului dup„ Ónvestirea Guvernului Alian˛ei îIgen+P.U.R.“.

Dup„ ce au e∫uat Ón tentativa de a forma o majoritate Ón Consiliul Jude˛ean din Bistri˛a-N„s„ud ∫i Ón acest mod s„ poat„ s„-∫i adjudece func˛iile de pre∫edinte ∫i vicepre∫edinte ai Consiliului jude˛ean, a Ónceput nu numai pentru consilierii majoritari, dar ∫i pentru electorat, pentru cet„˛enii jude˛ului, un spectacol tragicomic. Œn jude˛ a∫a ceva nu s-a mai petrecut Ón cei 15 ani ce au trecut de la Revolu˛ia din Decembrie 1989.

Cu o ur„ de-a dreptul de speriat, consilierii Alian˛ei îDezastru ∫i Anarhie“ au Ónceput o prigoan„ demn„ de anii de trist„ amintire, ’50, asupra pre∫edintelui Consiliului jude˛ean, Gheorghe Marinescu, spre a-l determina s„ demisioneze ∫i s„ lase fotoliul unuia dintre cei doi dirijori ai Óntregii mascarade: pre∫edintele liberal Sabin Ilie∫ ∫i vicepre∫edintele pedist Ioan Andreic„.

A Ónceput presiunea asupra unor consilieri mai slabi de Ónger, pentru a-i determina s„ treac„ de partea lor, Ón vederea constituirii unei majorit„˛i Ón consiliul jude˛ean. N-au reu∫it timp de ∫apte luni acest lucru ∫i, pentru c„ nu au reu∫it, au refuzat s„ colaboreze Ón conducerea Consiliului jude˛ean: nu au intrat Ón comisiile de specialitate, au boicotat adoptarea unor hot„r‚ri, au desf„∫urat o campanie de denigrare permanent„ a pre∫edintelui ∫i a aparatului Consiliului jude˛ean, a c„rui activitate a fost sistematic ponegrit„, spre a induce Ón opinia public„ convingerea c„ Óntreaga activitate a acestui consiliu s-a desf„∫urat cu Ónc„lc„ri flagrante ale legisla˛iei Ón vigoare.

La Ónceputul lunii februarie a.c. au reu∫it s„ aduc„ al„turi de ei, prin presiuni, al˛i doi consilieri ∫i s„ formeze o alt„ majoritate Ón Consiliul jude˛ean. Din acel moment, a Ónceput un adev„rat calvar. Au Ónceput s„ modifice componen˛a unor A.G.A. ∫i consilii de administra˛ie, trocul pentru Ómp„r˛irea posturilor de conducere la serviciile deconcentrate din jude˛, dar ∫i alte ac˛iuni, care am putea spune c„ au blocat activitatea acestor institu˛ii ∫i unit„˛i economice.

Motivul acestor ac˛iuni este unul singur, satisfacerea clientelei politice. ™i nici m„car nu se feresc s„ le enun˛e public Ón expunerile de motive la proiectele de hot„r‚ri pe care le-au prezentat pentru aceste schimb„ri Ón Consiliul jude˛ean, schimbarea unor directori de servicii deconcentrate, desemnarea reprezentan˛ilor partidelor aflate la guvernare pe criterii politice, ∫i nu pe competen˛„, preg„tire profesional„ ∫i experien˛„ managerial„.

Œn culp„ direct, am spune noi, este prefectul Ioan Silaghi, care Óncurajeaz„ for˛„rile pe care le fac cei doi mari mah„ri jude˛eni ai Alian˛ei D.A. Ba, mai mult, se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 dispun controale asupra activit„˛ii pre∫edintelui Gheorghe Marinescu ∫i a aparatului Consiliului jude˛ean, care este ˛inut Óntr-o tensiune permanent„, ce nu poate duce la performan˛„ Ón activitatea administrativ„.

Œn ce-l prive∫te pe pre∫edintele Consiliului jude˛ean, se fac presiuni permanente at‚t asupra lui, c‚t ∫i a familiei acestuia. Se Óncearc„, prin orice mijloace de tip fascistostalinist, s„-l descurajeze, doar-doar ∫i-o da demisia, spre a face loc liderului liberal Sabin Ilie∫, care a r„mas s„racul, vorba lui Nenea Iancu, îf„r„ coledzi“.

Pe unii ∫efi ai serviciilor deconcentrate perfectul a Óncercat s„-i determine s„ accepte schimbarea din func˛ii Ón alte func˛ii, dar inten˛ia lui a fost retezat„ scurt de liderul democrat, cu verdictul molotovist: îradem tot“. Œn presa local„, la una dintre conferin˛ele liderilor alian˛ei, au ap„rut urm„toarele declara˛ii, cu ghilimelele de rigoare: îCine, Boti∫, de la Agen˛ia jude˛ean„ de ocupare ∫i formare profesional„? Cum s„ r„m‚n„ „sta? Nu-i pesedist? Afar„! Cine, Mure∫an de la mediu? Tot pesedist. Zboar„!“

Aceasta este atmosfera pe care liderii jude˛eni ai alian˛ei au instalat-o Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, f„c‚nd pentru aceasta tot ce le st„ Ón putin˛„, inclusiv discreditarea unor oameni de bun„-credin˛„, adev„ra˛i profesioni∫ti, din aparatul Consiliului jude˛ean, ai serviciilor deconcentrate, neg‚nd tot ce s-a f„cut bun Ón jude˛, dar neasum‚ndu-∫i responsabilitatea pentru faptele lor.

Consider„m c„ tot ceea ce se va Óntreprinde Ón ace∫ti ani trebuie subordonat integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, a∫ez„rii administra˛iei ∫i celorlalte componente ale vie˛ii economico-sociale pe baze solide, ∫i nu pe suspiciuni ∫i vrajb„ sem„nat„ de jos ∫i p‚n„ sus.

Actualii guvernan˛i, inclusiv liderii autorit„˛ilor politice ∫i administrative locale ∫i jude˛ene s„ nu uite dictonul: îCine seam„n„ v‚nt culege furtun„“.

V-a∫ ruga s„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, Ón Óncheiere, s„ urez ∫i eu, de aici, de la tribuna Parlamentului, tuturor colegelor noastre ∫i femeilor din Rom‚nia îLa mul˛i ani!“ ∫i Ómplinirea tuturor dorin˛elor. V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Dan Grigore. Va urma domnul deputat Aurel Vl„doiu. Mai avem trei Ónscri∫i ∫i finaliz„m.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„: îFeudalii democra˛iei“.

O nefericit„ tradi˛ie, instaurat„ ∫i perpetuat„ de toate partidele care s-au aflat la guvernare Ón ultimii 15 ani, a impus un principiu nociv Ón administra˛ia public„. Partidul care c‚∫tig„ puterea ia tot, dar absolut tot.

O dat„ la patru ani, administra˛ia public„ local„ ∫i central„ este afectat„ de un exod masiv. To˛i func˛ionarii fostei guvern„ri sunt Ónlocui˛i de cei ai guvern„rii prezente. Acest ritual nu ˛ine seama de capacitatea

profesional„ a celor care vin ∫i a celor care pleac„, apartenen˛a politic„ fiind unicul criteriu care conteaz„: îPleac„ ai lor ∫i vin ai no∫tri“.

Din cauza veritabilei transhuman˛e politice, administra˛ia public„ r„m‚ne ineficient„, supradimensionat„, arogant„ ∫i acut birocratizat„.

Alian˛a P.N.L.-P.D. a c‚∫tigat alegerile a∫a cum le-a c‚∫tigat, promi˛‚nd electoratului c„ va renun˛a la aceste deprinderi, Óns„ entuziasmul preelectoral a fost Ónlocuit de cinismul postelectoral. Œn cele dou„ luni care au trecut de la instalarea actualului Guvern, au avut loc schimb„ri masive Ón r‚ndul func˛ionarilor publici.

La nivelul jude˛ului Ialomi˛a, al c„rui electorat mi-a acordat Óncrederea ∫i votul s„u, politizarea administra˛iei publice a devenit prioritatea absolut„ a reprezentan˛ilor actualei guvern„ri. A∫a cum corect a observat ∫i massmedia local„, liderii P.D. ∫i P.N.L. Ó∫i Óncalc„ flagrant promisiunile electorale ∫i Ó∫i impun clientela politic„ la conducerea direc˛iilor descentralizate.

Este posibil ca persoanele demise s„ nu fi fost competente, Óns„ firesc ar fi fost s„ li se acorde r„gazul pentru a-∫i demonstra abilit„˛ile. Pesedizarea a fost Ónlocuit„ cu pedizare, penelizare, cu impunerea abuziv„ a algoritmului politic.

De altfel, doamna Maria Petre, senator P.D., pre∫edintele Filialei jude˛ene Ialomi˛a a Partidului Democrat, a recunoscut direct politica de epur„ri politice. Ziarul îGazeta de sud-est“ a publicat mar˛i, 22 februarie a.c., o discu˛ie Óntre doamna Maria Petre ∫i domnul Mihai Enciu, editorialistul gazetei. Cu acest prilej, liderul democrat admite politizarea administra˛iei locale, afirm‚nd: îExist„ o Óntreag„ clas„ politic„ a c„rei abordare este gre∫it„ ∫i... mi-a∫ dori foarte mult s„ nu facem ce facem acum“.

Amintesc doamnei Maria Petre ∫i tuturor colegilor s„i de guvernare c„ politizarea administra˛iei publice este o fatalitate pe care o regret„m, dar o admitem.

Politizarea administra˛iei publice reprezint„ un act deliberat, un abuz, o Ónc„lcare flagrant„ a statutului func˛ionarului public ∫i a raporturilor legale de munc„.

Dac„ doamna Maria Petre ar dori s„ fac„ mai mult, ar putea face. Se poate opune tran∫ant politiz„rii. Poate Óncerca s„ schimbe cutumele politice nocive, perpetuate de forma˛iunile politice aflate la guvernare, iar Ón ultim„ instan˛„ poate demisiona din partidul care are abord„ri gre∫ite. M„ tem c„ doamna senator nu va ac˛iona astfel.

Ajun∫i la guvernare, cei mai mul˛i dintre politicienii rom‚ni consider„ c„, Ón definitiv, vor egalitate, dar nu pentru to˛i. Statul rom‚n le devine feud„, opozi˛ia ∫i mass-media, vasali.

Principiile generoase, litera ∫i spiritul legii sunt anulate de interesele personale sau de grup. Œn democra˛ia exotic„ din Rom‚nia, interesul na˛ional a devenit doar un artificiu demagogic, invocat o dat„ la patru ani.

Dincolo de orice dispute ∫i rivalit„˛i politice, Rom‚nia are nevoie de o administra˛ie profesionist„ ∫i eficient„.

Œn negocierile cu Uniunea European„, reforma Ón administra˛ie a reprezentat Óntotdeauna un punct nevralgic. Ar fi timpul ca actuala guvernare s„-∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 dep„∫easc„ miopia politic„, s„ vad„ ∫i s„ ac˛ioneze ∫i dincolo de interesele de partid.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Aurel Vl„doiu.

Va urma domnul deputat Traian Dobre.

Œn final, o doamn„ va avea onoarea s„ Ónchid„ ∫edin˛a noastr„.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ urez ast„zi doamnelor ∫i domni∫oarelor îLa mul˛i ani!“ ∫i o prim„var„ fericit„.

Œn interpelarea mea, vreau s„ m„ opresc la o veste care, Ón ultima perioad„, a bulversat Óntreaga via˛„ din Rom‚nia, politic„, economic„, chiar pe to˛i ne-a bulversat, Parlament, Guvern, administra˛ia public„: preg„tirea unui nou scrutin electoral, cu care suntem amenin˛a˛i, ba Ón iunie, ba Ón septembrie, scrutin capabil s„ determine, cum a ∫i Ónceput, temperarea activit„˛ii noilor ale∫i, care nici nu s-au instalat bine Ón scaunele lor ∫i sunt pu∫i Ón situa˛ia s„ se g‚ndeasc„ la str‚ngerea de pe acum a bagajelor.

Cine mai are chef de munc„, cine mai are o c‚t de c‚t firav„ perspectiv„ a activit„˛ii lui, cine Ó∫i mai poate asuma, Ón astfel de condi˛ii, un program serios de o oarecare durat„, pe care cu bun„-credin˛„ s„-l poat„ duce la bun sf‚r∫it?!

Œntrebarea mea este — ∫i trebuie s„ recunoa∫tem c„ ∫i dumneavoastr„ v-a˛i pus-o — cine are interesul ∫i de ce s„ amendeze ast„zi munca unui guvern, a unei societ„˛i Óntregi, exact Ón clipa Ón care ˛ara are nevoie acum de capacitatea de angajare a Parlamentului, a Guvernului, a administra˛iei de stat, pentru a Ómplini exemplar programul procesului de integrare european„?

O astfel de angajare major„, responsabil„, la nivel na˛ional, presupune neap„rat stabilitate, perspectiv„ ∫i solidaritate.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dau cuv‚ntul domnului deputat Traian Dobre. Va urma doamna Monica Iacob Ridzi.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distinse doamne,

## Stima˛i colegi,

Œn fiecare prim„var„ ne sim˛im mai buni.

Pe 1 Martie, descoperim c„ ne salut„m cu mai mult„ bucurie dec‚t de obicei.

Pe 8 Martie ne oprim o clip„ din treburile cotidiene ∫i privim Ón jur. Atunci redescoperim cu uimire femeia.

Anatole France spunea c„ femeia este marea educatoare a b„rbatului. Ea Ól Ónva˛„ s„ practice c‚teva virtu˛i Ónc‚nt„toare ca: polite˛ea, discre˛ia ∫i m‚ndria, aceea care se fere∫te s„ fie inoportun„. C‚torva ea le

arat„ cum pot s„ plac„ ∫i tuturora, arta folositoare s„ nu displac„.

De la ea Ónv„˛„m c„ societatea este mult mai complex„ ∫i de o alc„tuire mai delicat„ dec‚t se crede de obicei Ón cafenelele politice. L‚ng„ ea ne p„trundem bine de g‚ndul c„ visele sentimentului ∫i fantomele credin˛ei sunt invincibile ∫i c„, Óndeob∫te, nu ra˛iunea este aceea care-i guverneaz„ pe oameni, ci iubirea.

Mam„, so˛ie, fiic„, prieten„ ori iubit„, femeia este Óntotdeauna l‚ng„ noi. Este lumina care c„l„uze∫te b„rbatul, este simbolul bun„voin˛ei ∫i al frumuse˛ii. Este o edi˛ie de lux a umanit„˛ii. Un gest de-al ei face, uneori, c‚t o istorie. O vorb„ de-a ei poate Ónsemna mai mult dec‚t o ton„ de Ón˛elepciune. Un z‚mbet de-al ei valoreaz„ Óntotdeauna c‚t o comoar„.

Scriitorii i-au Ónchinat tomuri Óntregi, poe˛ii au c‚ntat-o Ón versuri, muzicienii i-au dedicat cele mai frumoase compozi˛ii. ™i, totu∫i, ai impresia c„ nu s-a spus destul despre femeie. Poate c„ este de vin„ taina care r„m‚ne mereu o parte inseparabil„ a fiin˛ei ei. Enigmatic„, femeia nu uit„ niciodat„ s„ ne fie al„turi. Ca s„ ne fac„ pe plac, ea s-a supus propriilor noastre capricii. A fost femeia-bibelou sau a fost femeia-obiect.

Ast„zi se poart„ femeia cu capul pe umeri. De multe ori se treze∫te mai devreme dec‚t noi ∫i se culc„ mai t‚rziu dec‚t to˛i. ™i asta pentru a g„si timp s„ le fac„ pe toate; pentru a g„si destul timp s„ fie mam„, so˛ie, fiic„, prieten„ sau iubit„.

A∫adar, de ce trebuie s„ ne iubim femeile? Pentru c„ r„m‚n Óntotdeauna femei ∫i ne Ón˛eleg de fiecare dat„. ™i nu trebuie s„ ne aducem aminte de acest lucru doar pe 8 Martie.

La mul˛i ani!

## Mul˛umesc.

Am Ónceput ∫edin˛a noastr„ cu o doamn„. O finaliz„m tot cu o doamn„.

O invit la microfon pe doamna Monica Iacob.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn ziua s„rb„torii de 8 Martie am g„sit potrivit s„ formulez c‚teva aser˛iuni despre rolul femeii Ón politica timpurilor noastre.

Patriarhatul, conducerea eminamente masculin„ a societ„˛ii omene∫ti, s-a pierdut Ón noaptea istoriei. Emanciparea femeii nu mai este un deziderat, a devenit o certitudine.

Chiar dac„ statul modern este o institu˛ie laic„, nu putem uita c„ Dumnezeu a or‚nduit lumea Ón mod armonios: c‚˛i b„rba˛i, at‚tea femei. Dac„ aceast„ propor˛ie reprezint„ expresia voin˛ei divine, este bine ca ea s„ se p„streze — pe c‚t posibil — ∫i Ón structurile puterii de stat. Multe ˛„ri europene s-au apropiat de aceast„ performan˛„. Este suficient s„ ne uit„m la Parlamentul Portugaliei sau la Guvernul Suediei.

De∫i se afl„ la por˛ile Orientului, Rom‚nia a dovedit ∫i Ón aceast„ privin˛„ voca˛ia sa european„. Dup„ Revolu˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 din Decembrie, ponderea femeilor Ón politica noastr„ a crescut sim˛itor, chiar dac„ nu a atins Ónc„ standardele Uniunii Europene. Num„rul doamnelor din forul legislativ a sporit, femeile se g„sesc Ón fruntea unor importante ministere; numeroase femei conduc direc˛ii deconcentrate din jude˛ele ˛„rii. A ap„rut ∫i femeia-prefect.

Iat„ de ce doresc tocmai de 8 Martie s„ mul˛umesc b„rba˛ilor pentru atitudinea lor Ón˛eleg„toare, pentru gestul cavaleresc de a face loc femeilor acolo unde se discut„ treburile ˛„rii. M„ bucur c„ s-a Ón˛eles ceea ce foarte plastic afirma un scriitor rom‚n, ∫i anume: îFemeia este for˛a motrice a vie˛ii, b„rbatul este doar cheia de contract“.

Sper din tot sufletul ca acest proces de promovare a femeii s„ continue ∫i pe viitor. El d„ m„sur„ democratiz„rii societ„˛ii noastre, modernit„˛ii statului rom‚n.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Mul˛umesc ∫i eu.

La toate ur„rile care s-au spus de la acest microfon nu pot dec‚t s„ al„tur ∫i eu un g‚nd curat ∫i s„ urez doamnelor ∫i fetelor noastre din Óntreaga ˛ar„ o zi de excep˛ie.

V„ mul˛umesc pentru participare.

îIncompeten˛a Guvernului, acoperit„ de alegerile anticipate“

Tema alegerilor anticipate, at‚t de mult vehiculat„ de pre∫edintele Traian B„sescu, a fost preluat„ ∫i de liderii Alian˛ei P.N.L.-P.D.

Se invoc„ imposibilitatea guvern„rii, f„r„ a preciza c„ au trecut prin Parlament toate proiectele de lege Ónaintate.

P.S.D., la Ónvestirea Guvernului T„riceanu, a anun˛at c„ va sus˛ine toate legile necesare Ón procesul integr„rii europene. Œns„ aceste legi Ónt‚rzie s„ apar„, ca ∫i altele, care pot asigura o bun„ gestionare a problemelor Rom‚niei.

Impresia pe care o transmitem acum este c„ avem un guvern fragil ∫i instabil.

Œn aceste condi˛ii, reprezentan˛ii Uniunii Europene pot hot„rÓ momentul semn„rii Tratatului de aderare p‚n„ c‚nd Rom‚nia are un guvern care ∫tie ∫i poate s„ fac„ fa˛„ problemelor cu care se va confrunta ˛ara noastr„ Ón perioada urm„toare.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îfiara lui Impozit Vod„“. Programul economic de preaderare transmis Comisiei Europene, care cuprinde m„surile ce trebuie luate Ón urm„torii doi ani, era ∫tiut de exper˛ii Alian˛ei D.A. Ónainte de a-∫i asuma guvernarea.

A promite relaxare fiscal„ pe toat„ linia, c‚nd se ∫tia c„ Rom‚nia trebuia s„ Ónceap„ punerea Ón practic„,

punct cu punct, a angajamentelor luate fa˛„ de Uniunea European„, este cel pu˛in o form„ de semiipocrizie.

Cota unic„ de impozitare de 16%, care avantajeaz„ pe cei cu venituri foarte mari, deoarece pentru ei impozitele au sc„zut de la 38% la 16%, Ó∫i cere tributul:

- introducerea de noi taxe;

- major„ri de impozite;

- accize tot mai mari;

- cre∫teri de pre˛ la energie;

- m„riri ale bazei de impozitare.

Œn mediul rural, unde tr„iesc majoritatea celor s„raci, va Óncepe impozitarea terenurilor agricole, a veniturilor, fiscalizarea mediului rural, cota 16%, Ón condi˛iile c‚nd pre˛urile produselor agricole sunt Ón derizoriu: 2.000— 3.000 lei/kg pentru porumb, 6.000-7.000 lei/litru pentru lapte.

G‚ndindu-se cum s„-∫i rotunjeasc„ averile, guvernan˛ii:

— introduc noi accize la electricitate, gaze naturale, p„cur„, petrol;

— elimin„ scutirile de T.V.A. pentru medicamente;

— introduc un regim special de T.V.A. pentru gospod„riile agricole individuale;

— introduc T.V.A. pentru v‚nzarea de licen˛e de filme, drepturi de difuzare, pentru activitatea de cercetaredezvoltare;

— elimin„ scutirile cu drept de deducere a construc˛iilor de biserici.

Pe l‚ng„ introducerile de T.V.A., bietul popor rom‚n va avea parte ∫i de o prim„ tran∫„ de scumpiri, ce se va pune Ón practic„ la 1 aprilie 2005.

Benzina se va scumpi cu peste 2.000 lei/litru, iar motorina cu peste 1.000 lei/litru. Pre˛ul alcoolului va cre∫te cu 20%.

Cu toate c„ cei de la guvernare au crescut pre˛urile la electricitate ∫i gaze naturale cu 5% de la 1 ianuarie 2005, o vor face din nou, Óncep‚nd cu 1 aprilie 2005, astfel:

- gaze naturale cu 20—25%,

- energia electric„ cu 2,5%,

- energia termic„ cu 20%.

M„surile de mai sus au ca efect cre∫terea pre˛ului p„curii cu sume cuprinse Óntre 500—1.000 lei/litru.

Tot cu 1 aprilie vor fi taxate Ónzecit (10%) dob‚nzile bancare pentru depozitele reziden˛ilor ∫i c‚∫tigurile la burs„.

De asemenea, tranzac˛iile imobiliare ∫i veniturile agricole vor fi taxate cu 16%.

Cine sunt beneficiarii acestor m„suri din programul îS„ tr„i˛i bine!“ elaborat ∫i pus Ón practic„ de Alian˛a D.A.?

Oricum, nu cei mul˛i, care trudesc greu pentru a-∫i procura cele esen˛iale traiului: p‚inea, energia electric„, c„ldura, medicamentele etc.

Declara˛ie politic„ privind îStrategii Ón domeniul tineretului“.

Tinerii reprezint„ at‚t un izvor nesecat de resurse umane pentru dezvoltarea societ„˛ii, c‚t ∫i un factor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 deosebit de important Ón schimbarea social„, Ón dezvoltarea economic„ ∫i Ón inovarea tehnologic„.

Tinerii reprezint„ agen˛ii, beneficiarii dar ∫i victimele schimb„rii majore din cadrul unei societ„˛i. Pentru a nu se confrunta — a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón general cu situa˛ia paradoxal„ — cu Óncercarea dificil„ de a se integra Óntr-un sistem existent sau de a schimba acel sistem prin for˛a tinere˛ii, noi, cei care avem responsabilitatea votului primit ∫i de la tineri, trebuie s„-i sprijinim, prin politicile na˛ionale de tineret, care trebuie s„ devin„ priorit„˛i na˛ionale.

Œn cadrul Strategiei de securitate na˛ional„ a Rom‚niei, la Capitolul îPrincipalii factori de risc la adresa securit„˛ii na˛ionale“, este ∫i emigrarea speciali∫tilor tineri din diferite domenii de v‚rf, fenomen ce afecteaz„ poten˛ialul de dezvoltare al societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Problemele securit„˛ii sociale constau ∫i Ón starea de insecuritate individual„, declinul demografic ∫i fragilizarea st„rii de s„n„tate a popula˛iei, emigrarea tineretului instruit ∫i superdotat.

De aceea, politica Ón domeniul securit„˛ii sociale ar trebui s„ vizeze toate aceste aspecte, cu un accent deosebit pe consolidarea dialogului ∫i a solidarit„˛ii sociale, ocuparea for˛ei de munc„ Ón concordan˛„ cu orient„rile U.E., diminuarea ∫omajului ∫i asigurarea unei protec˛ii sociale reale a tinerilor ∫i a ∫omerilor, sprijinirea ∫i Ónt„rirea familiei, ca entitate social„ fundamental„.

Un demers deosebit Ón domeniul tineretului a fost f„cut de c„tre Open Society Institute, care va lansa Ón cadrul programului s„u interna˛ional de sprijin al educa˛iei superioare a burselor dedicate studen˛ilor talenta˛i care, dup„ ce au studiat Ón str„in„tate, vor s„ ocupe pozi˛ii universitate ∫i s„ urmeze cariere academice Ón ˛„rile din care provin. Œn sprijinul acestui gen de ini˛iativ„, Guvernul Rom‚niei trebuie s„ g„seasc„ solu˛ii ∫i p‚rghii de sus˛inere. Trebuie s„ cre„m un cadru propice dezvolt„rii tineretului ∫i s„ le oferim toate ∫ansele s„ se afirme at‚t ca indivizi, c‚t ∫i ca participan˛i activi Ón cadrul societ„˛ii.

Am fost unul dintre contribuabilii care au acceptat argumentele Guvernului privind introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor. De fapt, argumentul decisiv a fost acela c„ to˛i contribuabilii au de c‚∫tigat prin existen˛a unei singure cote de impozitare, completarea îgolului“ de venituri preconizat Ón bugetul general consolidat urm‚nd a fi f„cut„ din Óncasarea unei p„r˛i din arieratele bugetare, din aducerea la suprafa˛„ a unui segment din a∫a-zisa economie neagr„, ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, din averile provenite din evaziune fiscal„ ∫i nenum„ratele acte de corup˛ie Ónregistrate.

Dup„ dou„ luni, realitatea arat„ c„ introducerea cotei unice de impozitare a fost un pas for˛at, nu gre∫it, nepreg„tit temeinic, neÓnso˛it de un pachet legislativ privitor la corup˛ie, evaziune fiscal„, munc„ la negru ∫i neachitarea Ón termenele legale a obliga˛iilor fiscale.

Dup„ dou„ luni, oricine poate constata c„ acest guvern se b‚lb‚ie, pierde din Óncrederea cet„˛enilor ∫i face gafe, ca s„ nu le spun altfel.

Spun asta pentru c„ Guvernul, prin vocea domnului prim-ministru, sper„ a umple bugetul din impozitarea veniturilor din medita˛ii. Alte venituri pe care Guvernul urmeaz„ deja s„ le impoziteze sunt cele realizate din tranzac˛iile imobiliare, fapt ce va conduce, cu siguran˛„, la cre∫terea pre˛ului locuin˛elor ∫i la imposibilitatea tinerilor de a mai spera la o cas„.

Dac„ m„rirea accizelor la ˛ig„ri ∫i alcool poate fi acceptat„, nu acela∫i lucru se poate spune despre m„rirea accizelor la produsele petroliere, pentru c„, deja, pre˛ul acestora este la nivelul ˛„rilor europene. Despre introducerea unor accize la energia electric„, cred c„ este o m„sur„ abuziv„ ∫i inacceptabil„. Dublarea cotei de impozitare a veniturilor microÓntreprinderilor a produs nemul˛umirea acestor contribuabili, o mare parte solicit‚nd s„ devin„ pl„titori de impozit pe profit. Toate aceste m„suri ∫i inten˛ii ale Guvernului nu au fost pomenite la momentul introducerii cotei unice de impozitare a veniturilor, Ón acest moment ele fiind total Ómpov„r„toare pentru cet„˛enii cu venituri mici ∫i foarte mici. Iarna nu a trecut, iar prim„vara nu va dezghe˛a altceva dec‚t proteste vehemente, dar absolut normale, la adresa Guvernului.

Œn acest moment, promisiunea de a scoate s„r„cia din Rom‚nia, f„cut„ de pre∫edintele Rom‚niei, nu mai poate fi considerat„ nici m„car speran˛„. Speran˛„ r„m‚ne promisiunea c„ fenomenul corup˛iei va fi stopat.

Ne dorim s„ nu moar„ speran˛a!

Pre∫edintele Traian B„sescu a oferit repetate asigur„ri c„ Tratatul de aderare la U.E. va fi semnat pe 25 aprilie. El spunea c„ Rom‚nia îÓ∫i face treaba“ ∫i c„ va semna Tratatul de aderare la Uniunea European„ la data stabilit„. Auzim Óns„ c„ gruparea conservatoare din Parlamentul European cere blocarea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ printr-un vot negativ, la 13 aprilie, c‚nd pe ordinea de zi a legislativului european se va afla tratatul de aderare a ˛„rii noastre.

Œn loc s„ ia Ón seam„ acest semnal Óngrijor„tor, Traian B„sescu spune ceva de genul c„ îsimpla declara˛ie a unui politician german, fie el cre∫tin-democrat sau de orice alt„ culoare, nu este de natur„ s„ stopeze procesul de integrare a Rom‚niei Ón U.E., iar Ón Rom‚nia institu˛iile statului lucreaz„ pe baz„ de documente, ∫i nu de declara˛ii f„cute Óntr-un land sau altul Ón Germania“. ™eful statului a continuat afirm‚nd c„ nu exist„ pericolul ca Rom‚nia s„ nu semneze Tratatul de aderare pe 25 aprilie ∫i a dat asigur„ri c„ ˛ara noastr„ ∫tie ce are de f„cut ∫i c„ Rom‚nia Ó∫i va face drumul de integrare a∫a cum a fost planificat, iar pentru autorit„˛ile de la Bucure∫ti importante sunt rela˛iile institu˛ionale. îOr, asta Ónseamn„ c„ noi trebuie s„ avem o sesizare de la Comisia European„, care tocmai a dat aviz favorabil procesului de semnare a Tratatului de aderare a Rom‚niei. Deci cred c„ suntem Óntr-o contradic˛ie institu˛ional„ cu o declara˛ie de pres„ a unui politician“, a precizat Traian B„sescu prin intermediul presei. De asemenea, ∫eful statului a rugat mass-media s„ nu cear„ Guvernului s„ reac˛ioneze la declara˛ia fiec„rui politician.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 Ministrul Integr„rii, Ene Dinga, s-a dovedit mai nuan˛at, socotind c„ reac˛ia Grupului politic cre∫tin-democrat este îmai degrab„ una emo˛ional„“.

Aceast„ atitudine a ∫efului statului este tipic„, din p„cate, pentru un anumit tip de abordare a politicii externe, pe care noi l-am mai semnalat cu diverse ocazii. Sigur c„ declara˛iile politice au un regim al lor, au ni∫te limite, chiar ∫i Ón U.E. Dar organismele europene care vor fi îvinovate“ de posibila noastr„ integrare european„ sunt formate din politicieni. Lor le apar˛ine decizia. O eventual„ opozi˛ie ceva mai ferm„ din partea unor grup„ri politice ne-ar putea Óngr„di serios ∫ansele integr„rii, dincolo de perora˛iile lui B„sescu. Astfel de opozi˛ie poate avea efectul bulg„relui de z„pad„, cuprinz‚nd ∫i alte for˛e politice europene.

Curios este c„ P.S.D. a fost tot timpul pus la zid pentru c„, chipurile, ar fi Óntronat corup˛ia. Ce-a f„cut, Óns„, Ón mod real Traian B„sescu ∫i actualul Executiv Ómpotriva acestui flagel pentru care, iat„, U.E. ne îtrage de urechi“ ∫i ne avertizeaz„ c„ s-ar putea s„ fie principalul impediment al integr„rii noastre? Numai cu declara˛ii c„ îRom‚nia Ó∫i face treaba“ nu putem p„c„li pe nimeni, cu at‚t mai mult pe oficialii europeni.

Œn prezen˛a unor Ónalte oficialit„˛i laice ∫i religioase din ˛ar„ ∫i din str„in„tate, s‚mb„t„, 5 martie 2005, Ón aula Palatului Patriarhiei, s-a desf„∫urat sesiunea solemn„ a Adun„rii Na˛ionale Biserice∫ti, dedicat„ anivers„rii a 80 de ani de la Ónfiin˛area Patriarhiei Rom‚ne ∫i a 120 de ani de la recunoa∫terea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Rom‚ne.

Œn context, ca deputat de Arge∫, vreau s„ reamintesc colegilor mei c„ la 5 martie 1910 s-a n„scut la C‚nde∫ti, jude˛ul Arge∫, Iustin Moisescu — al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne (1977—1986).

Iustin Moisescu a f„cut studii la Seminarul Orfanilor de R„zboi din C‚mpulung Muscel Óntre anii 1922—1930 ∫i la Facultatea de Teologie din Atena (1930—1934). De asemenea, continu„ studii de specializare la Facultatea de Teologie Romano-Catolic„ din Strasbourg (1934— 1936) ∫i, din nou, la cea din Atena (1936—1937), unde a ob˛inut doctoratul cu teza: îEvagrie din Pont. Via˛a, scrierile ∫i Ónv„˛„tura“.

Datorit„ preg„tirii sale profesionale de excep˛ie, devine profesor la mai multe facult„˛i de profil din ˛ar„ ∫i din str„in„tate. Astfel, Óntre anii 1937—1938 este profesor de limba latin„ la Seminarul Nifon din Bucure∫ti, apoi, Ón perioada 1938—1939 se afl„ la Facultatea de Teologie Ortodox„ a Universit„˛ii din Var∫ovia, unde pred„ Noul Testament. De asemenea, se eviden˛iaz„ ca profesor de exegeza Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cern„u˛i — Suceava, precum ∫i la Facultatea de Teologie din Bucure∫ti.

La 26 februarie 1956 este ales arhiepiscop al Sibiului ∫i mitropolit al Ardealului, iar dup„ aproape un an, mai precis la 10 ianuarie 1957, este ales arhiepiscop al Ia∫ilor ∫i mitropolit al Moldovei ∫i Sucevei, unde p„store∫te 20 de ani. La 19 iunie 1977 este Ónsc„unat

patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, p„storind p‚n„ la moarte (iulie 1986).

Ca profesor ∫i apoi ierarh, a publicat mai multe lucr„ri de specialitate: îIerarhia bisericeasc„ Ón epoca apostolic„“, îSimbolica“ (traducere), precum ∫i numeroase pastorale, articole, cuv‚nt„ri etc. Œn acela∫i timp, a acordat o aten˛ie deosebit„ activit„˛ii editoriale: a ini˛iat marea colec˛ie numit„ îP„rin˛i ∫i scriitori biserice∫ti“ ∫i colec˛ia îArta cre∫tin„ Ón Rom‚nia“. Totodat„, sub Óngrijirea sa au fost tip„rite noi edi˛ii ale Sfintei Scripturi ∫i ale Noului Testament, precum ∫i manuale pentru Ónv„˛„m‚ntul teologic, c„r˛i de cult ∫i reviste biserice∫ti.

Iustin Moisescu s-a Óngrijit de restaurarea a numeroase m„n„stiri ∫i biserici, a ref„cut catedrala mitropolitan„ ∫i re∫edin˛a, precum ∫i monumentele istorice de eparhie. Din partea Bisericii Ortodoxe Rom‚ne a participat la numeroase reuniuni interna˛ionale cu caracter ecumenic, aduc‚nd o contribu˛ie important„ la promovarea ecumenismului cre∫tin.

Salut„m parteneriatul pe care Rom‚nia este pe cale s„-l realizeze cu Banca Mondial„ pentru perioada 2005—2009.

Guvernul actual este impulsionat de c„tre Banca Mondial„ ∫i Uniunea European„ pentru elaborarea unei strategii ∫i a unui program de guvernare coerent, care s„ ˛in„ cont Ón primul r‚nd de obiectivul major, aderarea Rom‚niei la U.E. Reamintim Óns„ membrilor Guvernului c„ pentru ca Rom‚nia s„ beneficieze de finan˛are de la Banca Mondial„ trebuie elaborate proiecte viabile. Œn urm„toarea perioad„ se a∫teapt„ ca actuala administra˛ie s„-∫i Óndeplineasc„ toate angajamentele, at‚t Ón rela˛ia cu Uniunea European„, c‚t ∫i cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i Banca Mondial„.

Dorim s„ tragem un semnal de alarm„ actualului Executiv c„ de modul Ón care va gestiona, Ón urm„toarele luni, calendarul convenit cu Uniunea European„, vor depinde at‚t finan˛„rile de la Banca Mondial„, pe proiecte de dezvoltare, c‚t ∫i aderarea Rom‚niei, la 1 ianuarie 2007.

Parteneriatul ini˛iat de Banca Mondial„ cu Rom‚nia nu este un gest filantropic fa˛„ de putere, a∫a cum s-a sugerat de unii reprezentan˛i, ci un gest de sus˛inere a demersurilor ˛„rii noastre pentru aderarea la U.E. Se cere, din partea Guvernului Rom‚niei, un efort mult mai sus˛inut pentru Óndeplinirea angajamentelor asumate Ón rela˛ia cu institu˛iile interna˛ionale. Nu este suficient optimismul afi∫at de c„tre membrii Guvernului, acoperit de formule autom„gulitoare.

Reamintim c„, la Ónceputul anului 1997, Guvernul Ciorbea a Óncheiat un acord cu Fondul Monetar Interna˛ional, stabilind un program de m„suri ∫i angajamente. Datorit„ sl„biciunilor guvern„rii de atunci, programul nu a putut fi dus la bun sf‚r∫it, ceea ce a generat rezultate nefavorabile pentru Rom‚nia pe plan extern. A∫adar, faptul c„ se va Óncheia un parteneriat cu Banca Mondial„ nu este suficient. Rezultatele acestuia pentru Rom‚nia depind de modul Ón care Guvernul va lucra Ón Óndeplinirea strategiei ∫i proiectelor parteneriatului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 Consider„m c„, Ón urm„toarea perioad„, Guvernul ∫i Parlamentul trebuie s„-∫i concentreze eforturile pentru preg„tirea pentru aderare ∫i pentru respectarea calendarului convenit cu Uniunea European„. Numai astfel vom putea beneficia de sprijinul pe care U.E. ∫i Banca Mondial„ Ól acord„ Rom‚niei. Obiectivul declarat de c„tre reprezentan˛ii b„ncii este acela de sprijinire a ˛„rii noastre pentru Óndeplinirea angajamentelor Rom‚niei Ón vederea finaliz„rii cu succes a procesului de aderare. Conform memorandumului cu Banca Mondial„, sprijinul financiar complementar celui al U.E. (2005—2006 ∫i 2007—2009) va fi at‚t p‚n„ Ón 2007, momentul ader„rii, c‚t ∫i dup„ acest moment, deci se va adresa ∫i preg„tirii procesului integr„rii.

Solicit„m Guvernului s„ prezinte Parlamentului, comisiilor specializate, proiectele ∫i angajamentele ce vor fi convenite Ón rela˛ia cu Banca Mondial„, astfel Ónc‚t s„ avem convingerea c„ procesul de preg„tire a ader„rii ∫i respectarea calendarului convenit cu U.E. vor fi finalizate integral ∫i la timp pentru a se semna Tratatul de aderare Ón 25 aprilie, ∫i avansarea spre data ader„rii Rom‚niei la U.E., 1 ianuarie 2007, s„ se realizeze ˛in‚nd seama de gradul de suportabilitate al cet„˛enilor ˛„rii.

## De la 15.000 la 16%

îAceea∫i M„rie, cu alt„ p„l„rie“, ar spune rom‚nul. Poate c„ momentul Ón care ∫tim s„ facem haz de necaz ar trebui s„ dispar„ din vocabularul nostru. ™i totu∫i, guvernan˛ii vor ca acest dicton s„ r„m‚n„ peren.

Vom sprijini persoanele defavorizate, vom face o alt„ politic„ Ón domeniul s„n„t„˛ii, ∫i au t„iat subven˛ia medicamentelor pentru pensionarii care au ridicat Rom‚nia ∫i... poate... unii chiar i-au votat!

îVrem un Ónv„˛„m‚nt demn ∫i profesori europeni pentru copiii no∫tri“, spunea T„riceanu, Ómbr„cat Ón costum Armani (sau Boss?!), ∫i apoi au cerut impozitarea medita˛iilor ca solu˛ie salvatoare a bugetului ciuntit prin cota unic„ de 16%. Noi am propus o cre∫tere de 12% a salariilor din Ónv„˛„m‚nt, ei au propus o cot„ unic„ de 16%, cre∫tere a s„r„ciei!

Pensionari, vi se preg„te∫te ceva — doar a˛i votat prea mult social-democra˛ia: ce dac„ nu au bani cu care s„ pl„teasc„ medicamentele, ∫i a∫a sunt b„tr‚ni!

Œn loc de subven˛ie a costurilor medicamentelor v„ d„m 16% gratuitate la trecerea str„zii! Cum 2,6 milioane din cei 4,6 milioane de pensionari de asigur„ri sociale au pensii mai mici dec‚t salariul minim pe economie? Nu contreaz„, au votat social-democra˛ia, s„ se duc„ la ei, mama lor de pensionari! Poate propune Guvernul T„riceanu o subven˛ie la costurile Ónmorm‚nt„rii!

Vrem s„ punem botni˛„ sindicatelor, a∫a, Ón necaz c„ au semnat patru ani cu fostul guvern tot felul de h„r˛i denumite îPace social„“. Ce pace, s„ schimb„m, c„ d’aia suntem la guvernare. Jos clasa muncitoare, tr„iasc„ boierimea cu 16% mai mult Ón buzunar!

Cercetarea. Ce-i aia? Avem noroc de vreo agen˛ie care trebuie Ómp„r˛it„ algoritmic? O.K. Are buget? C‚te miliarde? Sub 100 o d„m P.N.L., peste, P.D., dac„ este cu control european, s-o ia Ón frez„ P.U.R.-ul. A∫a-i

democratic. A, se nume∫te Autoritatea Na˛ional„ pentru Cercetare ™tiin˛ific„ ∫i trebuie trecut„ Ón subordinea primului-ministru? Cine zice? Europa! Las„, m‚ine, Ón 2007.

Vom controla contractele cu Bechtel. Cum, a zis Boc c„ nu le mai control„m? Las„, c„ poate trece prin alt loc, c„ stric„ natura. S„ cump„r„m ∫i noi p„m‚nt, ca to˛i liberalii autentici! Cum, vor ∫i U.D.M.R. tot pe acolo? Nu mai control„m, mergem pe m‚na colegilor de coali˛ie. A zis ∫i pre∫edintele c„ face parte din ax„?! A∫a european s„ ˛inem cu americanii, c„ ∫i bunicu’ Ói a∫tepta!

Parc„ ˛„ranii au votat social-democra˛ia. Pe ei, ca-n ’40. S„-i sanc˛iona˛i pentru votul acordat P.S.D. S„ le lu„m subven˛ia ∫i s„ reinvent„m îcuponiada“. Cum, s„ le schimb„m numele? S„ vin„ Flutur, c„ el se pricepe: le zicem european, vouchere! Bingo! Tr„iasc„ limba rom‚n„, jos ˛„r„nimea antiliberal„! Bine zicea bunicu’, liberal din 1800: îFiule, ˛„ranii trebuie pu∫i la munc„, s„ simt„ favorul boierului! Nu le da bani, Ómprumut„-le m‚ncare cu dob‚nd„, s„ fie dependen˛i de tine toat„ via˛a“.

Mare om bunicu’, fie-i ˛„r‚na u∫oar„!

Justi˛ia este independent„. Ei, a∫! O s„ depind„ de noi. S„ schimb„m tot, ∫i C.S.M., ∫i judec„tori, ∫i portari, s„ facem reform„. ™i mai ales colegii mei procurorii, mai ales cei ce m-au rugat s„-mi dau demisia. C‚nd? ™tiu ei c‚nd!

Azi am venit din sfera societ„˛ii civile ∫i g‚ndesc bine. Am zis bine? Aoleo, poate m„ Óntreab„ cineva dac„ am pl„tit impozit pe valuta c‚∫tigat„ la CEDO. Da’, chiar, mai am chitan˛ele?!

S„ tr„im bine! S-a sup„rat Europa? Las’ c„ tac o s„pt„m‚n„, poate Óntre timp mai citesc ceva legi, s„ Ón˛elegem ∫i noi, societatea civil„, cum se conduce ˛ara! Tr„iasc„ revolu˛ia portocalie!

™efu’, familiile cu copii sub ∫ase luni au votat P.S.D. Ce facem?

Taie-le subven˛ia la lapte! Urgent. Spune c„ nu sunt bani la buget, c„ a fost un program electoral ∫i „ia dinainte nu au alocat ∫i fondurile. ™efu’, dar ∫i dumneavoastr„ ave˛i copil mic. Da, dar eu am cu ce, m„, am cu ce! Sau mai bine iart„-l!

Of, ce lun„ puternic„ pentru noua coali˛ie. S„ tai toate furtunele s„racilor, pensionarilor, profesorilor, medicilor (of, i-am uitat pe cei care au votat schimbarea ∫i apoi Guvernul T„riceanu a vrut impozitarea ∫p„gii, proiect na˛ional cerut prin negociere de Comisia European„!), sugarilor, transportatorilor etc., nu este a∫a u∫or. S„ Ó˛i ba˛i joc de justi˛ie, s„ ai de dat afar„ peste 8.000 de angaja˛i Ón Óntreprinderi de stat, s„ cre∫ti pre˛urile, s„ faci noi accize, noi taxe, trebuie s„ fie tare greu. ™i toate pentru 16% ambi˛ie. O s„ lu„m 16% s„r„cie Ón plus, dar pentru ei va fi 16% Ón plus la salariile de sute de milioane!

La un salariu de 3,5 milioane lei, cu toate cre∫terile la utilit„˛i, la m‚ncare etc., vor fi 16% mai multe ∫anse s„ mori de foame Ón acest an.

Tr„iasc„ liberalismul P.D.-ist, pardon, popular european, social-umanist ∫i U.D.M.R.-ist! Vivat T„riceanu! De 16%!

Doamne, mi-este dor de 15.000 de speciali∫ti! Valeriu Zgonea, 16% mai mult Ómpotriva lor!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005

Œn topul celor mai arz„toare teme ale actualit„˛ii interne se situeaz„, neÓndoielnic, combaterea corup˛iei, reducerea drastic„ a evazionismului, protec˛ia consumatorilor.

Concentrarea for˛elor ∫i preocup„rilor pe ˛inte punctuale din aceste domenii va produce — sper„m — efectele a∫teptate. Exist„ Óns„ ∫i riscul de a se urm„ri numai domeniile ∫i problemele bine cunoscute, larg mediatizate, ignor‚ndu-se alte domenii ∫i problematici Ón care racilele amintite s„ produc„ metastaze.

Un asemenea domeniu este acela al transportului public de c„l„tori. Afirm deschis ∫i responsabil de la aceast„ Ónalt„ tribun„: apar fenomene mafiote, se extinde evazionismul ∫i se creeaz„ riscuri majore pentru publicul c„l„tor, Óntr-un domeniu de care s-a vorbit mai pu˛in p‚n„ acum, acela al transportului public.

Ne amintim cu c‚te eforturi ∫i proteste manipulate s-a reu∫it adoptarea Legii nr. 38/2003 privind transportul Ón regim de taxi ∫i Ón regim de Ónchiriere. Este un progres. Dar iat„ la ce anomalii poate conduce o lege nou„, f„r„ un control riguros ∫i sistematic din partea autorit„˛ilor Ministerului Transporturilor, Lucr„rilor Publice ∫i Turismului, Autorit„˛ii Rutiere Rom‚ne, Poli˛iei ∫i Consiliilor Locale.

Municipiul Moreni, jude˛ul D‚mbovi˛a, are 2—3 kilometri de la un cap„t la cel„lalt. Œn el func˛ioneaz„ peste 40 de taxiuri, dup„ unii observatori, chiar o sut„. Alte zeci de licen˛e pentru taximetrie sunt eliberate de comune Ónvecinate, precum Valea Lung„ sau I.L. Caragiale.

Se pune Óntrebarea: cum rezist„ o asemenea supraofert„ Ón condi˛iile economiei de pia˛„?!

Majoritatea acestor beneficiari de licen˛e efectueaz„, Ón realitate, transporturi interurbane clandestine, evazioniste, f„r„ taxare legal„ ∫i cu supraÓnc„rcarea vehiculelor.

Asemenea fenomene se Ónt‚lnesc ∫i Ón alte zone ale ˛„rii, de regul„ acolo unde func˛ioneaz„ nuclee din ceea ce se constituie ca o mafie a transporturilor.

Fenomenul este grav pentru c„ se asociaz„ cu evazionismul fiscal pe scar„ larg„, este grav pentru c„ prezint„ pericole pentru siguran˛a publicului c„l„tor (supraÓnc„rcare, ∫oferi precari care muncesc la negru ∫.a.m.d.) ∫i este grav pentru c„ practic„ o concuren˛„ neloial„. Conform legisla˛iei Ón vigoare — Ordonan˛a Guvernului nr. 44/1997, devenit„ Legea nr. 105/2000, amintita Lege nr. 38/2000, Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1842/2001 — transportul public interurban de c„l„tori se efectueaz„ pe baza unor licen˛e care semnific„ asumarea caietelor de sarcini. Aceasta implic„ cunoa∫terea orarelor, sta˛iilor, dimensionarea parcului Ón func˛ie de cerere ∫i — aten˛ie! — asumarea unor obliga˛ii sociale (gratuit„˛i sau reduceri pentru ∫colari, veterani, persoane cu dizabilit„˛i etc.).

Transporturile clandestine, piratere∫ti, bulverseaz„ îpia˛a“ ∫i conduc la prosperitatea clandestin„ a transportatorilor care Óncalc„ legea, pe seama faliment„rii transportatorilor corec˛i. Œn plus, ele genereaz„ atentate la ordinea de drept, cum ar fi c‚rd„∫ia cu inspectorii Autorit„˛ii Rutiere Rom‚ne, toleran˛a dubioas„ a poli˛i∫tilor

sau presiuni asupra func˛ionarilor publici cinsti˛i. Œn jude˛ul D‚mbovi˛a, o asemenea firm„ ciudat îprosper„“ cultiv„ pozi˛ii de for˛„ fa˛„ de primari, o alta a ajuns s„ amenin˛e fizic ziari∫tii investigatori.

Fac aceast„ interven˛ie parlamentar„ pentru a sensibiliza Inspectoratul General al Poli˛iei, Autoritatea Rutier„ Rom‚n„, Ministerul Finan˛elor Publice s„ ac˛ioneze ∫i s„ curme fenomenul Ón fa∫„. Degeaba vom ob˛ine succese Ón combaterea corup˛iei ∫i evazionismului Ón anumite domenii, dac„ ele vor prolifera cu vigoare Ón altele.

Pe parcursul legislaturii trecute, am ar„tat de nenum„rate ori de la tribuna Parlamentului efectele dezastruoase ale Guvernului N„stase. Iat„ c„ acum aceste efecte bine ascunse sub pre∫ de fosta guvernare Óncep s„ apar„ la lumin„. M„ refer aici la contractele f„r„ licita˛ie acordate de fo∫tii reprezentan˛i din Guvernul N„stase: Octav Cozm‚nc„ — Ministerul Administra˛iei Publice, ™erban Mih„ilescu — Ministerul pentru Coordonarea Secretariatului General al Guvernului ∫i Dan Nica — Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei. Totul a Ónceput prin contrasemnarea de c„tre cei men˛iona˛i mai sus a Hot„r‚rii nr. 1007, emis„ Ón octombrie 2001, pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administra˛iei publice, hot„r‚re parafat„ de fostul premier Adrian N„stase.

Ca ∫i Ón cazul contractelor Bechtel ∫i EADS, contractul f„r„ licita˛ie semnat cu reprezentan˛a Fujitsu Siemens Computers, îmarea c‚∫tig„toare“ a proiectului privind informatizarea administra˛iei publice, respectiv cu pre∫edintele Claudiu Floric„, reprezint„ o sum„ incredibil„, 54,5 milioane de dolari, iar cifra total„ a licen˛elor ajunge la 50 de mii de dolari, Ón condi˛iile Ón care, Ón mod normal, contractul nu ar fi trebuit s„ dep„∫easc„ 25 de milioane de dolari, reprezentan˛a Fujitsu Siemens Computers nede˛in‚nd mai mult de ∫apte mii de calculatoare.

Apreciez c„ legalizarea industriei software ∫i de comunica˛ii din Rom‚nia a fost compromis„ prin modul Ón care Fujitsu Siemens Computers a ob˛inut, f„r„ licita˛ie, proiectul privind informatizarea administra˛iei publice. Claudiu Floric„ a v‚ndut Guvernului doar o simpl„ foaie de h‚rtie pentru incredibila sum„ de 54,5 milioane de dolari. Œn rest, domnul Floric„ nu a dat nici m„car o imprimant„ sau un calculator.

Totodat„, este foarte interesant felul Ón care unii dintre cei mai importan˛i reprezentan˛i ai fostului Guvern au decis s„ cheltuiasc„ banii publici, nefiind primul caz de acest gen.

Astfel, salut„m decizia premierului C„lin PopescuT„riceanu prin care toate ministerele vor trebui s„ verifice contractele de achizi˛ii publice Óncheiate anul trecut ∫i care au efect asupra bugetului pe 2005, pentru a fi clarificate din punct de vedere al corectitudinii. Am convingerea c„ Ón acest fel vor fi eliminate neregulile s„v‚r∫ite ∫i c„ Ón urma acestor verific„ri cei vinova˛i vor fi tra∫i la r„spundere.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005

Trebuie s„ spun de la Ónceput c„ nu sunt adeptul liberalismului s„lbatic, cred Ón rolul statului de mediator Ón societate ∫i de ap„r„tor al drepturilor celor slabi Ón fa˛a celor puternici.

Cred Ón respectul fa˛„ de lege ∫i cred c„ fiecare dintre noi trebuie s„ o respect„m.

Cred, de asemenea, c„ fiecare dintre cet„˛enii acestei ˛„ri trebuie s„ contribuie la finan˛area de c„tre stat a Ónv„˛„m‚ntului, s„n„t„˛ii, poli˛iei sau armatei. Cred c„ fiecare companie, rom‚n„ sau str„in„, care ob˛ine profituri din Rom‚nia trebuie s„ contribuie la bugetul din care se finan˛eaz„ bunul mers al societ„˛ii.

Nu cred Óns„ c„ munca eficient„ trebuie s„ fie penalizat„. Nu cred c„ este normal ca statul s„ Ó∫i bage m‚inile p‚n„ la cot Ón buzunarele oamenilor care au reu∫it s„ se impun„ din punct de vedere profesional, al oamenilor care trudesc din greu pentru a c‚∫tiga salarii comparabile cu cele ale omologilor lor din vest, pentru a finan˛a lenea ∫i nep„sarea unora.

Prea mul˛i oameni a∫teapt„ s„ îli se dea“, ∫i nu este neap„rat vina lor, ci a sistemului care le-a pervertit percep˛ia despre rolul statului timp de aproape o jum„tate de secol. Un sistem care a fost adus de tancurile sovietice ∫i care, din p„cate, a fost perpetuat dup„ 1990, deoarece, din p„cate, to˛i guvernan˛ii de dup„ revolu˛ie au Óncercat s„ dea, s„ mituiasc„ oamenii pentru a c‚∫tiga lini∫te ∫i/sau voturi.

Poate v„ Óntreba˛i ce are acest lucru cu cota unic„? Are, pentru c„ acest sistem de impunere a veniturilor oamenilor este unul care are darul de a stimula munca, de a nu mai penaliza prin cote progresive pe cei care Óntr-adev„r duc greul Ón aceast„ ˛ar„.

Œncas„rile pe primele dou„ luni ale anului 2005 reprezint„ o atitudine din partea contribuabililor: o fiscalitate suportabil„, cu plata voluntar„.

îVanghelie ∫i Piedone — adev„rata imagine a P.S.D.“ Œnfr‚ngerile electorale suferite Ón Bucure∫ti de P.S.D., at‚t la alegerile locale, c‚t ∫i la cele generale, au demonstrat imposibilitatea acestui partid de a oferi solu˛ii bucure∫tenilor ∫i ˛„rii Óntregi ∫i de a Óndeplini a∫tept„rile legitime ale cet„˛enilor pentru o via˛„ ∫i un viitor civilizat.

Numai a∫a s-ar explica desemnarea candidatului îcare este“ — Marian Vanghelie — de c„tre P.S.D. pentru postul de primar general al Capitalei. S„ nu mai existe oare personalit„˛i Ón P.S.D. Ón stare s„ participe la o curs„ electoral„ de calibru, cum este cea pentru Prim„ria general„, sau P.S.D. minimalizeaz„ aceast„ func˛ie ∫i, implicit, interesul s„u pentru problemele bucure∫tenilor?

Probabil c„ adev„rul se afl„ undeva la mijloc. Evident este c„ P.S.D. se afl„ Óntr-o criz„ intern„ acut„, care afecteaz„ capacitatea acestui partid de a oferi solu˛ii cet„˛enilor prin liderii s„i.

Dac„ ne g‚ndim la persoana care va candida din partea acestui partid la Prim„rie, este clar c„ P.S.D. nu poate mai mult pentru Bucure∫ti, pentru o capital„ european„, pentru Rom‚nia.

Chiar dac„ alegerile au confirmat acest lucru, nu putem s„ nu observ„m c„ P.S.D. continu„ aceea∫i linie politic„, prin care arunc„ Ón lupta electoral„ gladiatori politici (cum au fost Ilie N„stase, Sorin Oprescu, Mircea Geoan„) iar liderii de decizie, din motive numai de ei ∫tiute, stau departe de arena b„t„liei electorale ∫i de ochii opiniei publice.

O alt„ creatur„ politic„ a P.S.D., Cristian Popescu, alintat sugestiv Piedone, Óncearc„ prin vechiul truc de p„r„sire a partidului ∫i candidatura a∫a-zis independent„ s„ p„c„leasc„ electoratul naiv ∫i sensibil la argumentele justi˛iarului de pia˛„, cu dorin˛a evident„ ca, um„r la um„r cu Vanghelie, s„ r„stoarne normalitatea Ón Bucure∫ti.

Analiz‚nd îperforman˛ele“ traiectoriei politice a candidatului Marian Vanghelie (afaceri dubioase Ón sectorul 5 pe banii cet„˛enilor, pentru care a intrat Ón vizorul P.N.A., titlul de baron, mascarada cu ie∫irea din P.S.D., reÓntoarcerea Ón acest partid, limbajul agramat ∫i plin de gre∫eli), aliat cu Piedone, avem Ón fa˛„ imaginea pe care P.S.D. o propune pentru Prim„ria General„, de fapt avem imaginea adev„ratului P.S.D.

Acesta este tipul de politic„ pe care P.S.D. Ól face, acestea sunt tipurile de candida˛i propu∫i de P.S.D. Pentru restul comentariilor, Ói voi l„sa pe bucure∫teni s„ se pronun˛e cu ocazia votului din aceast„ prim„var„.

Cert este un lucru: Ón materie de candida˛i, P.S.D. at‚ta poate, iar Ón acest caz, preten˛iile acestui partid de a conduce Capitala sunt complet nejustificate.

îAsigurarea cu medicamente a popula˛iei — criza perpetu„ a sistemului sanitar“

Criza din sistemul farmaceutic este doar fa˛a v„zut„ a crizei generale Ón care se zbate, de mai multe decenii, sistemul de s„n„tate din Rom‚nia. A devenit deja o obi∫nuin˛„ ca la fiecare Ónceput de an incapacitatea sistemului sanitar de a asigura asisten˛a medical„ a popula˛iei s„ devin„ exploziv„, sco˛‚nd la suprafa˛„ toate deficien˛ele sistemului.

Incapacitatea sistemului sanitar este datorat„, Ón primul r‚nd, deficien˛elor manageriale ∫i de strategie Ón politica Ministerului S„n„t„˛ii ∫i, Ón al doilea r‚nd, neasum„rii din punct de vedere politic a punerii Ón practic„ a reformei care are la baz„ sistemul de asigur„ri de s„n„tate, care Ón toate ˛„rile este autonom, banii colecta˛i de la popula˛ie pentru s„n„tate fiind destina˛i Ón totalitate pentru s„n„tatea popula˛iei. Din nefericire, la noi, cele 2 miliarde dolari ce se adun„ anual de la popula˛ie pentru s„n„tate sunt folosi˛i Ón alte scopuri.

Men˛ion„m Ón acest context c„ raportul f„cut de Banca Mondial„, Ón anul 2002, privind situa˛ia din Rom‚nia, la Capitolul III, intitulat îŒmbun„t„˛irea aloc„rii resurselor Ón sectorul de s„n„tate“, subliniaz„: îGuvernul, Ón etapa de aprobare a bugetului, define∫te limitele de cheltuieli totale pentru fondul na˛ional al asigur„rilor de s„n„tate. Acest lucru are ca scop prevenirea sistemului de s„n„tate de la cheltuirea Óntregului venit rezultat din contribu˛iile la asigur„rile de s„n„tate, astfel Ónc‚t surplusurile care rezult„ s„ fie folosite pentru a acoperi deficitele altor bugete de asigur„ri na˛ionale, ∫i anume

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 pentru fondul de pensii. Acest lucru a creat tensiuni Ón cadrul sistemului, sl„bind r„spunderea ∫i controlul financiar, deoarece practica de a avea cheltuielile Ónc„ definite de autoritatea central„ este inconsecvent„ cu modelul referitor la contribu˛iile de asigur„ri sociale adoptat de Rom‚nia. Trebuie, de asemenea, clarificat„ responsabilitatea cu privire la veniturile din cadrul sistemului de asigur„ri de s„n„tate, dat fiind faptul c„ Ministerul S„n„t„˛ii a asigurat controlul asupra îsurplusului“ veniturilor, pentru a ajuta la Ónchiderea deficitului fiscal cronic guvernamental.“

In anul 2001 Ministerul S„n„t„˛ii a elaborat un document privind Politica Na˛ional„ a Medicamentului (NDP) dar, din p„cate, aceasta a r„mas la stadiul de bun„ inten˛ie. De∫i a fost creat„ Comisia de transparen˛„, care acum s-a transformat Ón Comisia de strategie terapeutic„, cu sarcina de a selecta ∫i de a limita num„rul de medicamente care sunt rambursate par˛ial sau total de c„tre Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, ∫i de a ˛ine totodat„ sub control pre˛ul medicamentelor, situa˛ia Ón acest domeniu s-a Ónr„ut„˛it progresiv pentru popula˛ie.

Analiz‚nd pe scurt situa˛ia din sistemul sanitar privind aprovizionarea cu medicamente, constat„m c„ modul de compensare sau de eliberare gratuit„ a medicamentelor s-a confruntat permanent cu resursele financiare total insuficiente alocate Ón acest scop, an de an. S-au creat astfel blocaje ciclice Ón sistem, Óncerc‚ndu-se Ón fiecare an achitarea datoriilor acumulate Ón anii preceden˛i. Astfel, din bugetul anului 2004 se pl„tesc datorii pentru 2002 ∫i 2003, iar din bugetul pe anul 2005 ar trebui achitate datoriile acumulate Ón anul 2004 pentru medicamente, Ón valoare de 3.360 miliarde lei.

De∫i, conform legii asigur„rilor sociale de s„n„tate, popula˛ia beneficiaz„ de medicamente compensate ∫i gratuite, acest fapt a r„mas un deziderat, Óntruc‚t doar 43% din consumul de medicamente compensate este acoperit financiar de c„tre Fondul asigur„rilor sociale de s„n„tate, restul de 57% fiind pl„tit integral de pacien˛i. Acest fapt este relevat ∫i de un recent sondaj de opinie realizat de Centrul pentru Politici de S„n„tate, conform c„ruia popula˛ia consider„ c„ revizuirea compens„rii medicamentelor este cea mai important„ ∫i urgent„ problem„ care trebuie rezolvat„ Ón sistemul sanitar, dar care nu poate fi rezolvat„ dec‚t nedeturn‚nd spre alte scopuri fondurile de la s„n„tate. Astfel, de ce, exist‚nd un excedent de 15.000 miliarde lei la sf‚r∫itul anului 2002 ∫i de aproximativ 7.000 miliarde lei Ón anul 2003, conform raportului Cur˛ii de Conturi, noi avem Ónc„ datorii la medicamente din 2002, pe care le pl„tim cu fondurile anului 2004?!

Accesul la medicamente este Óngr„dit ∫i de pre˛urile excesiv de mari Ón compara˛ie cu ˛„rile Uniunii Europene. Œn farmaciile din Rom‚nia, un medicament este cu 21% mai scump dec‚t Ón Fran˛a, cu 42% mai mult dec‚t Ón Suedia ∫i cu 62% mai mult dec‚t Ón Anglia. Acest lucru se datoreaz„ Ón principal taxei pe valoarea ad„ugat„, care este de 19% Ón Rom‚nia, egal„ pentru medicamente ∫i pentru produsele de uz comun, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ Ón ˛„rile Uniunii Europene, unde T.V.A.-ul

pentru medicamente este 0% (Irlanda, Ungaria, Anglia, Suedia) sau maximum 3—5% (Cehia, Spania, Elve˛ia, Fran˛a). Alte marje de adaos sunt: pentru importator 17%; pentru devalorizare 9% (men˛ion„m c„ aceste taxe nu exist„ Ón Uniunea European„); de distribu˛ie Óntre 3— 7%. Rezult„ per total marj„ Ón valoare de 30% fa˛„ de pre˛ul de fabric„ al medicamentului, Ón afara T.V.A.-ului de 9%. Œn Uniunea European„, la pre˛ul de produc„tor se adaug„ doar marja de distribu˛ie Óntre 4—10%.

Œn Rom‚nia, pentru medicamentele care provin din afara Uniunii Europene se percep, Ón plus, taxe vamale de 10,5%, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ cu medicamentele importate de c„tre ˛„rile Uniunii Europene. Rezult„ c„, Ón Rom‚nia, 39% din pre˛ul medicamentului este de fapt alc„tuit din taxe ∫i adaosuri. Men˛ionam c„ aceste marje sunt fixate de c„tre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei. Dac„ raport„m acest procent la faptul c„ Fondul asigur„rilor sociale de s„n„tate aloc„ doar 0,4% din buget pentru compensarea medicamentelor patentate, rezult„ c„, Ón final, pre˛ul produc„torului de medicamente reprezint„ doar 0,25% din cheltuielile Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate. Pe de alt„ parte, Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate aloc„ 20% din veniturile sale pentru medicamente compensate ∫i gratuite, dintre care 12% pentru medicamentele eliberate Ón ambulator ∫i 8% pentru programele na˛ionale de s„n„tate. Din cele 12% alocate pentru medicamentele Ón ambulator, aproape dou„ treimi (64%) sunt alocate pentru medicamente gratuite (folosite Ón boli cronice severe) ∫i gratuit„˛i (medicamente eliberate pentru categorii speciale: copii, gravide, veterani, revolu˛ionari etc.), iar restul pentru medicamente compensate par˛ial. Dintre medicamentele compensate par˛ial, 49% reprezint„ medicamentele generice (ie∫ite de sub protec˛ia patentului) str„ine, 40% medicamentele generice rom‚ne∫ti ∫i 11% medicamentele aflate sub protec˛ia patentului (0,4% din fondurile Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate).

Un alt impediment Ón aprovizionarea cu medicamente a popula˛iei este reprezentat de noua metodologie privind eliberarea medicamentelor compensate ∫i gratuite, care prevede sc„derea procentului de compensare de la 90% la dou„ trepte de compensare, de 80%, ∫i respectiv 40%; compensarea se face la nivelul pre˛ului de referin˛„, care este stabilit ca fiind pre˛ul celui mai ieftin produs din aceea∫i grup„ farmaceutic„; eliminarea de pe lista medicamentelor compensate ∫i gratuite a medicamentelor de import mai eficiente, dar ∫i mai scumpe, ceea ce reprezint„ o ingerin˛„ administrativ„ Ón actul medical profesional. Acest nou sistem de compensare va avea un puternic impact negativ asupra popula˛iei, Ón special asupra pensionarilor ∫i a celor cu venituri mici. Dup„ informa˛iile noastre, proiectul noii liste de medicamente compensate con˛ine mai pu˛ine grupe de medicamente, compensarea medicamentelor pentru boli grave, cum sunt epilepsia, boala Parkinson sau Alzheimer, se face numai pentru medicamente generice ieftine, iar num„rul medicamentelor compensate ∫i gratuite a sc„zut.

Un alt punct sensibil, care trebuie studiat, este lipsa de transparen˛„ cu care Ministerul S„n„t„˛ii a procedat la alc„tuirea listei de medicamente compensate ∫i gratuite.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 De∫i conform Legii nr. 52/2003 privind transparen˛a decizional„ Ón administra˛ia public„, trebuie consulta˛i to˛i partenerii implica˛i, precum Asocia˛ia Rom‚n„ a Produc„torilor Interna˛ionali de Medicamente, Asocia˛ia Produc„torilor Rom‚ni de Medicamente ∫i Asocia˛ia Re˛elelor de Farmacii din Rom‚nia, acest lucru nu s-a petrecut.

Men˛ion„m c„ exist„ Directiva de transparen˛„ a Uniunii Europene nr. 89/105, care se refer„ la procesul de compensare a medicamentului, care solicit„ elaborarea de criterii de includere ∫i de excludere, obiective ∫i verificabile, cu consultarea companiilor produc„toare.

Un alt element negativ, care s-a repercutat asupra aprovizion„rii cu medicamente a popula˛iei, poate fi considerat interesul de grup, ceea ce este cel mai bine reflectat de faptul c„, Ón ultimii ani, licita˛iile pentru medicamentele din programele na˛ionale de s„n„tate sunt c‚∫tigate Ón mod constant de acelea∫i firme. Exemplific„m aici licita˛iile pentru achizi˛ionare de medicamente antiSIDA precum ∫i faptul c„ firmele declarate c‚∫tig„toare practic„ pre˛uri mai mari cu 50% dec‚t Ón S.U.A., deci Ón anul 2001 firma Merck Sharp Dohme IDEA, conform unui protocol Óncheiat cu Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei, a efectuat o reducere de 83% a pre˛ului la medicamentele anti-SIDA, iar Ón ianuarie 2002 firma Glaxo anun˛a o reducere Óntre 30—87% la produsele destinate tratamentului SIDA. Referitor la aceast„ grup„ de medicamente, ar trebui analizate de c„tre profesioni∫ti schemele terapeutice din Rom‚nia, Ón compara˛ie cu ghidurile interna˛ionale de practic„, deoarece Ón Rom‚nia medicamentele folosite direct Ón prima linie terapeutic„ sunt de circa 10 ori mai scumpe, comparativ cu statele occidentale, unde se folosesc Ón mod curent ca medicamente de rezerv„, ∫i nu de prim„ inten˛ie.

Constat„m c„ ∫i la ora actual„ exist„ o criz„ a aprovizion„rii cu medicamente ∫i aceasta se datoreaz„ Ón mare parte subfinan˛„rii sistemului sanitar, de∫i exist„ Ón fiecare an excedente ale bugetului s„n„t„˛ii, precum ∫i procentului care este alocat medicamentelor compensate ∫i gratuite, de aproximativ doar 20% din fondul de asigur„ri sociale de s„n„tate, la care se adaug„ pre˛urile mari ale medicamentelor. Av‚nd Ón vedere pre˛ul ridicat al medicamentelor Ón Rom‚nia comparativ cu celelalte ˛„ri europene, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie a Camerei Deputa˛ilor a ini˛iat dou„ propuneri legislative privind sc„derea T.V.A.-ului la 4% pentru medicamente, ∫i respectiv scutirea de taxe vamale a medicamentelor. Ambele au fost respinse de plenul Camerei Deputa˛ilor ∫i, Ón schimb, Guvernul a aprobat Ón decembrie 2003 o sc„dere a T.V.A.-ului pentru medicamente de la 19% la 9%, cifr„ Ónc„ foarte mare Ón compara˛ie cu alte ˛„ri dar, din informa˛iile noastre, unii produc„tori ∫i distribuitori de medicamente au m„rit pre˛urile, astfel c„ asupra popula˛iei nu s-a repercutat pozitiv aceast„ reglementare singular„. Mai mult, exist„ semnale c„ Ministerul Finan˛elor Publice dore∫te modificarea T.V.A.-ului la medicamente prin majorarea acestuia la cota de 19%.

Criza aprovizion„rii cu medicamente a popula˛iei este la apogeu Ón aceste s„pt„m‚ni, deoarece farmaciile cu circuit deschis, Colegiul Farmaci∫tilor din Rom‚nia,

distribuitorii de medicamente amenin˛„ cu sistarea eliber„rii de medicamente compensate ∫i gratuite, Óncep‚nd cu 8 martie 2005, Ón condi˛iile Ón care au de recuperat 3.360 miliarde de lei pentru medicamentele eliberate pe re˛ete compensate ∫i gratuite ∫i nedecontate Ón cursul anului 2004. Pe de alt„ parte, fondurile alocate pentru contractele Óncheiate prin acte adi˛ionale privind eliberarea medicamentelor compensate ∫i gratuite pe anul Ón curs au fost aproape epuizate Ón dou„ luni. Farmaciile sunt Ón imposibilitate de a se aproviziona cu medicamente, av‚nd datorii mari la distribuitorii ∫i produc„torii de medicamente, unele Ónc„ din anul 2003.

Œn aceast„ situa˛ie grav„, remarc„m totala lips„ de reac˛ie a Ministerului S„n„t„˛ii, a Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate ∫i, Ón ultim„ instan˛„, a Guvernului Rom‚niei, precum ∫i a celorlal˛i factori de r„spundere, cum este Ministerul Finan˛elor Publice, la cele ce se Ónt‚mpl„ Ón sistem Ón aceste ultime s„pt„m‚ni, cu at‚t mai mult cu c‚t Colegiul Farmaci∫tilor din Rom‚nia a f„cut public„ aceast„ stare de fapt Ón data de 22 februarie 2005.

Un element important, asupra c„ruia insist„m pentru c„ are un efect direct asupra pre˛ului medicamentelor ∫i asupra accesului popula˛iei la medicamente, este situa˛ia produc„torilor rom‚ni de medicamente. Astfel, aplicarea prevederilor Legii nr. 336/2002 pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman oblig„ produc„torii rom‚ni s„ implementeze regulile de bun„ practic„ de fabrica˛ie (GMP) p‚n„ la 31 decembrie 2003. Analiz‚nd situa˛ia unit„˛ilor de produc˛ie din Rom‚nia, constat„m c„ ob˛inerea condi˛iilor GMP p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2003 a fost imposibil„ pentru majoritatea produc„torilor mici ∫i mijlocii, care sunt astfel nevoi˛i s„-∫i sisteze produc˛ia, popula˛ia fiind astfel privat„ de asisten˛„ cu produse farmaceutice la un pre˛ convenabil.

Nu contest„m faptul c„ alinierea la normele GMP este o necesitate Ón vederea ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ dar, pe de alt„ parte, trebuie luat Ón considerare faptul c„ doar Ón momentul ader„rii ˛„rii noastre trebuie Óndeplinite Ón mod obligatoriu aceste norme, ∫tiut fiind c„ sunt necesari Óntre 5 ∫i 8 ani pentru modernizarea unei linii de produc˛ie, instruirea personalului ∫i Ónfiin˛area laboratoarelor proprii de control pentru materii prime ∫i produse finite ∫i a unui sistem de management al calit„˛ii.

Toate aceste ac˛iuni se repercuteaz„ asupra costurilor ∫i necesit„ investi˛ii suplimentare. Este de men˛ionat faptul c„ exper˛ii germani care au vizitat Rom‚nia Ón 2002 ∫i au conferen˛iat pe tema medicamentelor ∫i a farmaciei au sus˛inut acordarea unei perioade de timp pentru a aplica Regulile GMP, exemplific‚nd cazul Letoniei, care a cerut comunit„˛ii europene o perioad„ de 10 ani. Pe de alt„ parte, este necesar„ eliberarea de certificate GMP pentru fiecare produs farmaceutic, ∫i nu pentru unitatea de produc˛ie. De asemenea, s-a dat exemplul Germaniei, unde se emit certificate GMP minime pentru anumite produse care se pot exporta Ón Uniunea European„. Inspec˛iile efectuate Ón Cehia ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 Slovacia au ajuns la concluzia c„ nu toate produsele din aceste ˛„ri se conformeaz„ cerin˛elor GMP.

Nu trebuie uitat faptul c„ eliminarea produc„torilor mici ∫i mijlocii din industria rom‚neasc„ de medicamente deschide calea at‚t pentru marile firme din vest pentru a acapara pia˛a din ˛ara noastr„, c‚t ∫i pentru firme din ˛„ri cum sunt Liban, Siria, Cipru, care au Ónregistrat o serie de produse generice sau OTC, Ón dauna intereselor firmelor rom‚ne∫ti.

Consider„m c„ este necesar„ o reevaluare a situa˛iei actuale a produc„torilor rom‚ni de medicamente ∫i, totodat„, alc„tuirea unor planuri de investi˛ii ∫i amenaj„ri conform cerin˛elor GMP, Ón mai multe etape, astfel ca Ón 2007, data probabil„ a ader„rii la Uniunea European„, normele de bun„ practic„ de fabrica˛ie s„ fie implementate. Pentru a permite firmelor produc„toare de a-∫i alc„tui un plan de perspectiv„, este nevoie ca certificatele de activitate s„ fie acordate pentru minimum 2—3 ani, ∫i nu anual, fapt care Ómpiedic„ stabilitatea unit„˛ii Ón ceea ce prive∫te angajarea de personal, acordarea de credit de c„tre b„nci etc.

De asemenea, consider„m c„ este necesar ca institu˛iile abilitate ale statului, respectiv Ministerul S„n„t„˛ii, Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, Ministerul Finan˛elor Publice s„ g„seasc„ solu˛ii pentru recunoa∫terea oficial„ a datoriilor din anul 2004 ale sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate c„tre furnizorii de servicii farmaceutice ∫i medicale ∫i includerea acestor datorii Ón mod legal Ón exerci˛iul bugetar al anului 2005.

Totodat„, este nevoie, pentru a evita repetarea unor astfel de situa˛ii, de stabilirea ferm„ a termenelor pentru achitarea datoriilor c„tre farmacii ∫i g„sirea unor solu˛ii legale pentru eliberarea medicamentelor compensate ∫i gratuite pe anul 2005 peste plafoanele stabilite care, a∫a cum am ar„tat, au fost deja consumate Ón primele dou„ luni ale acestui an.

Asigurarea func˛ion„rii sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate ∫i, implicit, rezolvarea acestei crize a medicamentelor poate fi realizat„ prin promovarea de urgen˛„ a ini˛iativei legislative privind asigur„rile sociale de s„n„tate, care a fost aprobat„, pe articole, Ón sesiunea trecut„ a Senatului, ∫i care prevede o autonomie financiar„ real„ a Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, transparen˛„ Ón gestionarea fondurilor ∫i reÓntoarcerea integral„ Ón sistem a celor 2 miliarde dolari colectate de la popula˛ie, precum ∫i controlul Casei Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate de c„tre Parlament ∫i Curtea de Conturi a Rom‚niei.

Consider c„ obsesia privind organizarea alegerilor anticipate denot„ at‚t inconsisten˛a ∫i iresponsabilitatea partidelor aflate la guvernare, c‚t ∫i un veritabil primitivism politic.

Œncerc‚nd s„-∫i camufleze incompeten˛a, P.D. ∫i P.N.L. propun o solu˛ie de criz„ Óntr-un mediu politic echilibrat ∫i func˛ionabil, Ónc„lc‚nd orice principiu democratic care nu se pliaz„ pe interesul de partid. Œn mod evident, Rom‚nia nu traverseaz„ o criz„ politic„. Marile provoc„ri pentru actuala guvernare sunt eliminarea corup˛iei,

eficientizarea economiei na˛ionale, cre∫terea standardului de via˛„ ∫i integrarea european„. Nici una dintre aceste priorit„˛i nu poate fi rezolvat„ prin alegeri anticipate, proces care implic„ un blocaj politic de cel pu˛in 6 luni, cheltuirea unor sume substan˛iale Ón campania electoral„ ∫i proliferarea oportunismului politic.

De asemenea, alegerile anticipate ar face imposibil de respectat calendarul de aderare la Uniunea European„. Œns„ liberalii ∫i democra˛ii se declar„, cu o obtuzitate infantil„, gata s„ compromit„ integrarea european„ a Rom‚niei, Ón speran˛a c„ ar putea c‚∫tiga Ónc„ 3 posturi de ministru ∫i alte 5 de prefect. Sunt mize meschine, pe m„sura celor care le urm„resc.

Partidul Rom‚nia Mare ar fi avantajat de alegerile anticipate. Dup„ Ónc„ o alternan˛„ la guvernare ratat„, P.R.M., unica for˛„ politic„ major„ care nu s-a aflat la guvernare, ∫i-ar Ómbun„t„˛i consistent scorul electoral. Dar, dup„ un blocaj politic de cel pu˛in 6 luni, na˛iunea rom‚n„ ∫i-ar compromite definitiv aspira˛iile europene ∫i ar fi Ónc„ mai s„rac„ ∫i mai umilit„.

Nu consider„m oportun„ organizarea alegerilor anticipate mai devreme de anul 2007, at‚t timp c‚t nu exist„ o criz„ politic„ major„, neprovocat„ de ambi˛iile politicianiste ale guvernan˛ilor.

Interesul na˛ional prevaleaz„ asupra interesului de partid.

Nu este retoric„ demagogic„, este decen˛„ politic„.

Partidul Rom‚nia Mare consider„ c„ ini˛iativa ministrului de finan˛e Ionu˛ Popescu privind majorarea impozitului pe terenul agricol dovede∫te nocivitatea actualei guvern„ri. Domnul Popescu afirm„ cu acut„ iresponsabilitate c„, Ón urma acestei decizii, ˛„ranii care au Ón proprietate suprafe˛e mici de teren Ól vor vinde ∫i astfel se va rezolva problema f„r‚mi˛„rii exploata˛iilor agricole. Pe scurt, Ionu˛ Popescu nu d„ nici o ∫ans„ agricultorilor s„raci, Ói elimin„, pur ∫i simplu. Œn mod evident, solu˛ia ministrului de finan˛e se apropie periculos de mult de rezolv„rile naziste.

Cre∫terile Ón lan˛ la taxe ∫i impozite au fost generate de dezechilibrul creat prin introducerea cotei unice de 16%. Aceast„ m„sur„ a adus c‚∫tiguri substan˛iale doar persoanelor cu venituri foarte mari, Óns„ pentru majoritatea vast„ a rom‚nilor a Ónsemnat cel mult o cre∫tere salarial„ derizorie, de p‚n„ la 50.000 lei lunar.

Agricultorilor nu le-a asigurat nici un c‚∫tig suplimentar, dar Guvernul Ói oblig„ tocmai pe ei s„ acopere, din s„r„cia lor extrem„, deficitul bugetului na˛ional. Aplic‚nd o logistic„ ∫i o politic„ financiar„ cu iz feudal, ministrul liberal asigur„ prosperitatea unei minorit„˛i, exploat‚nd atroce majoritatea.

Partidul Rom‚nia Mare respinge categoric majorarea impozitului pe terenul agricol. Proiectul domnului Popescu este iresponsabil ∫i injust. fi„ranul rom‚n trebuie sprijinit, Óncurajat, nu eliminat. Pentru ca fermierii s„ de˛in„ o pondere semnificativ„ Ón cadrul Uniunii Europene, statul rom‚n trebuie s„ le acorde sistematic asisten˛a financiar„, logistic„ ∫i informa˛ional„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005

îCasele lui B„sescu ∫i inciden˛a Legilor nr. 112/1995 ∫i nr. 10/2001“

Legea nr. 112 din 25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor imobile cu destina˛ia de locuin˛e trecute Ón proprietatea statului are ca principal obiectiv restituirea caselor/apartamentelor adev„ra˛ilor proprietari, victime ale abuzurilor din perioada 1945—1989.

Astfel, Legea nr. 112/1995 indic„, Ón art. 1, beneficiarii dreptului de restituire Ón natur„ a imobilelor de locuit, denumite aici apartamente, ar„t‚nd totodat„ ∫i condi˛iile care trebuie Óndeplinite de ace∫tia, ∫i descrie imobilele care fac obiectul acestei legi: îFo∫tii proprietari — persoane fizice — ai imobilelor cu destina˛ia de locuin˛e, trecute ca atare Ón proprietatea statului sau a altor persoane juridice, dup„ 6 martie 1945, cu titlu, ∫i care se aflau Ón posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989“.

Prin derogare de la dispozi˛iile generale ale acestei legi, art. 9 prevede: îChiria∫ii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie Ón natur„ fo∫tilor proprietari sau mo∫tenitorilor acestora pot opta, dup„ expirarea termenului prev„zut la art. 14, pentru cump„rarea acestor apartamente cu plata integral„ sau Ón rate a pre˛ului.“

Totu∫i, la alin. 6 al aceluia∫i articol se instituie o excep˛ie la aplicarea acestor dispozi˛ii speciale: îFac excep˛ie de la prevederile alin. 1 chiria∫ii titulari sau membrii familiei lor — so˛, so˛ie, copii minori — care au dob‚ndit sau au Ónstr„inat o locuin˛„ proprietate personal„ dup„ 1 ianuarie 1990, Ón localitatea de domiciliu“.

Prin aceast„ excep˛ie s-a Óncercat o ridicare a unei piedici Ón calea acelor persoane care, profit‚nd cu reacredin˛„ de prevederile acestei legi ∫i-ar fi putut vinde casele, Ónchiriind apoi un imobil na˛ionalizat, pentru a beneficia de condi˛iile extrem de avantajoase Ón care se puteau cump„ra aceste imobile, o dat„ deveni˛i chiria∫i.

Prin a Ónstr„ina se Ón˛elege transferul dreptului de proprietate c„tre o alt„ persoan„, Óntr-un mod sau altul, cum ar fi v‚nzare-cump„rare, schimb, dona˛ie etc.

Deci prima mare îneregul„“ care apare este aceea c„ domnul Traian B„sescu nu Óndeplinea criteriile impuse de Legea nr. 112/1995 pentru a putea cump„ra un imobil na˛ionalizat Ón care a locuit cu chirie, Óntruc‚t se Óncadra la prevederile art. 9 alin. 6, datorit„ faptului c„, anterior, donase o cas„ fiicei sale.

O alt„ îneregul„“ ar fi aceea c„, Ón conformitate cu prevederile art. 16, Comisia de aplicare a Legii nr. 112/1995, constituit„ la nivelul municipiului Bucure∫ti, este condus„ de c„tre primarul general, la acea dat„ nimeni altul dec‚t Traian B„sescu. Œn acest context, dubla calitate, de solicitant ∫i factor de decizie constituie un caz clar de conflict de interese, urmare c„ruia prejudiciat a fost statul rom‚n, care a pierdut astfel un imobil evaluat la c‚teva sute de mii de euro.

S-a Óncercat s„ se dea o tent„ de legalitate acestui contract de v‚nzare-cump„rare prin invocarea Legii nr. 10 din 8 februarie 2001, care are ca obiect restituirea

imobilelor preluate Ón mod abuziv de stat Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989.

Art. 52 prevede: îLa data intr„rii Ón vigoare a prezentei legi se abrog„ orice alte dispozi˛ii contrare“, unde, Ón opinia unora, s-ar Óncadra ∫i Legea nr. 112/1995.

O asemenea perspectiv„ nu ar face dec‚t s„ agraveze ilegalitatea s„v‚r∫it„ de pre∫edintele ex-primar Traian B„sescu, care s-ar fi prevalat de dispozi˛ii legale care nu mai erau Ón vigoare la data Óncheierii contractului, respectiv Ón 2002.

Totu∫i, aceast„ opinie este gre∫it„, Óntruc‚t Legea nr. 10/2001 nu abrog„ Legea nr. 112/1995, ci o completeaz„, av‚nd o sfer„ de aplicare mult mai extins„ fa˛„ de aceasta.

Prin Legea nr. 10/2001 nu se acord„ nici un fel de drept fo∫tilor chiria∫i, singurele persoane care beneficiaz„ de prevederile acestei legi fiind fo∫tii proprietari. Leg„tura pe care aceast„ lege o are cu Legea nr. 112/1995 Ón privin˛a imobilelor cump„rate de fo∫tii chiria∫i este art. 18, care prevede: îM„surile reparatorii se stabilesc numai Ón echivalent ∫i Ón urm„toarele cazuri: ...

d) imobilul a fost Ónstr„inat fostului chiria∫ cu respectarea dispozi˛iilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor imobile cu destina˛ia de locuin˛e, trecute Ón proprietatea statului“.

Deci aceste dispozi˛ii au Ón vedere contractele Óncheiate anterior intr„rii Ón vigoare a Legii nr. 10, ∫i nicidecum nu se refer„ la contractele Óncheiate ulterior, cum este cel de fa˛„.

Œn acest context nu se poate considera c„ acest contract cade sub inciden˛a celor dou„ legi men˛ionate, dintre care cea mai recent„ o abrog„ pe cea anterioar„.

Av‚nd Ón vedere c„, a∫a cum am ar„tat mai sus, imobilul nu a fost Ónstr„inat cu respectarea dispozi˛iilor legale, Legea nr. 10/2001 nu d„ nici m„car o aparen˛„ de legalitate contractului de v‚nzare-cump„rare Óncheiat Óntre chiria∫ul B„sescu ∫i primarul B„sescu, acesta fiind un exemplu de abuz ∫i corup˛ie Ómpotriva c„rora lupt„ acum pre∫edintele B„sescu.

Interven˛ia mea are ca tem„ îDac„ trebuie ∫i c‚t trebuie s„ pl„teasc„ rom‚nii pentru integrarea Ón Uniunea European„?“

Suntem la dou„ luni de la Ónceputul guvern„rii Alian˛ei P.N.L.+P.D., Ómpreun„ cu U.D.M.R. ∫i P.U.R., ceea ce, potrivit pre∫edintelui Rom‚niei, Ónseamn„ ∫i îluna de miere“ de care a beneficiat Guvernul T„riceanu.

Œn aceast„ perioad„ am asistat la cre∫teri Ónsemnate ale pre˛urilor ∫i tarifelor la utilit„˛i: energia electric„, carburan˛i, gaze naturale, precum ∫i la alimente etc. Indicele infla˛iei Ón luna ianuarie 2005 a avut o cot„ ridicat„, de 0,8%, Ón compara˛ie cu rata de 7% preconizat„ de guvern pentru acest an. Buzunarele rom‚nilor resimt din plin evolu˛ia acestui fenomen.

Domnul pre∫edinte Traian B„sescu declar„, Ón acest context, c„ îurmeaz„ m„suri extreme care nu au fost niciodat„ evaluate ca impact....“ ∫i c„ îintegrarea Ón U.E.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 nu mai poate fi asumat„ de Guvern“ iar î22 milioane de rom‚ni.... vor pl„ti factura pentru acest proces“.

Faptul c„ noul Guvern nu ∫i-a f„cut din timp temele, de∫i a avut la dispozi˛ie timpul necesar pentru a face o evaluare profesionist„ a situa˛iei ∫i a lansat m„suri de mare anvergur„ ∫i impact asupra bugetului de stat: cota unic„ de impozit pe venitul global, recalcularea pensiilor, renun˛area la reducerea cu 2% a cotei de asigur„ri sociale pl„tit„ de asiguratori, precum ∫i b„l„b„neala care a urmat Ón ce prive∫te introducerea de noi impozite ∫i accize, care se majoreaz„ de la o s„pt„m‚n„ la alta, dovede∫te lipsa unei concep˛ii fundamentate de conducere economic„ ∫i de echilibru bugetar, inclusiv ignorarea gravelor urm„ri sociale posibile.

Modificarea Codului fiscal a fost am‚nat„ ∫i reprogramat„ la Guvern de dou„ ori, de∫i din declara˛iile f„cute Ón pres„ de oficialit„˛i guvernamentale rezult„ introducerea unor impozite substan˛ial sporite pentru tranzac˛iile imobiliare ∫i funciare, a dob‚nzilor bancare, a tranzac˛iilor bursiere etc. ∫i chiar ∫i a impozitelor percepute pe terenurile agricole.

Explica˛ia c„ aceste m„suri rezult„ din obliga˛iile luate fa˛„ de U.E., precum ∫i din necunoa∫terea îg„urilor“ care existau Ón buget este evident pueril„ ∫i este menit„ s„ justifice b„l„b„neala ∫i pripeala cu care s-a manifestat Guvernul T„riceanu.

Se contureaz„, de asemenea, cre∫terea ∫omajului. Numai la sectorul de stat se are Ón vedere trecerea Ón ∫omaj a peste 9.000 salaria˛i, la care se vor ad„uga ∫i importante licen˛ieri de personal la cele peste 500 de firme c„rora li s-au blocat conturile, pentru restan˛ele pe care le au la plata impozitelor.

Œntruc‚t pre∫edintele Rom‚niei a nominalizat c„ factura pentru integrarea Ón U.E. va fi pl„tit„ de cei 22 milioane de rom‚ni, cred c„ este de datoria Guvernului Rom‚niei s„ dea dovad„ de transparen˛a pe care a declarat-o de nenum„rate ori ∫i s„ r„spund„ la urm„toarele Óntreb„ri:

— care va fi rata real„ a infla˛iei Ón anul 2005, Óntruc‚t cota de 7% are deja semne serioase de Óntrebare;

— care va fi rata ∫omajului Ón acest an;

— cu c‚t se va reduce Ón acest an puterea de cump„rare a salariilor, a pensiilor ∫i, Ón general, a veniturilor b„ne∫ti ale popula˛iei, ˛in‚nd seama c„ deja Guvernul T„riceanu a stabilit c„ Ón sectorul public salariile s„ creasc„ cu numai 4% fa˛„ de rata oficial„ a infla˛iei de 7%, care probabil va fi mai mare, iar pensiile au avut o indexare medie anual„ de numai 3%?

Dup„ formularea r„spunsurilor la aceste Óntreb„ri, cred c„ este de datoria Guvernului Rom‚niei s„ consulte societatea civil„ dac„ aceasta sus˛ine m„surile preconizate ∫i urm„rile acestora, urm‚nd s„ prezinte Ón fa˛a Parlamentului un program coerent de reducere a poverii nemeritate care se pune pe umerii rom‚nilor.

Este, totodat„, necesar s„ se renun˛e la tendin˛a contraproductiv„ promovat„ de reprezentan˛ii puterii, c„ actuala ofensiv„ Ómpotriva nivelului de trai este datorat„ cerin˛elor U.E., Ón locul unei recunoa∫teri oneste c„ ele se datoreaz„ unor decizii pripite ∫i f„r„ fundamentare corespunz„toare luate de Guvernul T„riceanu.

Œn ultima perioad„, la nivelul mai multor regiuni din ˛ar„ se manifest„, din ce Ón ce mai acut, fenomene naturale ale c„ror urm„ri afecteaz„ material, social ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, psihologic colectivit„˛i din ce Ón ce mai numeroase.

Dintre acestea, alunec„rile de teren, fenomen cu manifestare aproape permanent„, Ón special prim„vara, reprezint„ un pericol care ar fi trebuit s„ oblige guvernan˛ii ∫i autorit„˛ile locale la m„suri concrete de prevenire.

La Óntrebarea fireasc„, de altfel, cum se implic„ autorit„˛ile pentru a preveni aceast„ stare real„ de lucruri, r„spunsul este destul de simplu: Ón nici un fel sau, mai bine zis, f„r„ folos, dac„ Ón fiecare an fenomenul se manifest„ cu aceea∫i intensitate ∫i cu acelea∫i efecte.

Matematic, dup„ fiecare catastrof„ Óncep lament„rile ∫i pasarea r„spunderii de la o institu˛ie la alta, pentru ca, Ón final, s„ se conchid„ c„ nimeni nu este vinovat.

Sau poate vinova˛i sunt sinistra˛ii, pentru faptul c„ ∫i-au a∫ezat locuin˛ele Ón calea dezastrelor.

Atitudinea guvernan˛ilor fa˛„ de calamit„˛ile naturale este de neexplicat Ón condi˛iile Ón care exist„ nenum„rate posibilit„˛i de finan˛are extern„ a unor programe care s„ evite astfel de dezastre. Cu toate acestea, la nivel na˛ional nu a fost instituit„ o strategie global„ care s„ monitorizeze astfel de fenomene.

Recent, Ón jude˛ul Gorj, efectele alunec„rilor de teren au produs importante pagube materiale Ón satele Dobri˛a, M„t„sari, Bere∫ti ∫i altele, l„s‚nd pe drumuri c‚teva sute de familii.

Trebuie men˛ionat c„ Ón acest jude˛ efectelor calamit„˛ilor naturale li se adaug„ ∫i efectele exploat„rilor miniere de suprafa˛„ sau subterane care, numai Ón zona M„t„sari, au afectat grav peste 40 gospod„rii.

Ceea ce am v„zut poate fi, f„r„ prea mare greutate Óncadrat Ón categoria imaginilor apocaliptice, cu case fisurate, geamuri ∫i u∫i care nu se mai Ónchid, f‚nt‚ni Ónghi˛ite de p„m‚nt.

Repetatele sesiz„ri ale localnicilor, adresate at‚t autorit„˛ilor locale, c‚t ∫i Companiei Na˛ionale de Lignit îOltenia“, au r„mas f„r„ r„spuns sau, de∫i efectele sunt evidente, s-au rezumat la r„spunsuri penibile de genul îgospod„riile se afl„ Ón afara zonei de influen˛„ a exploat„rilor miniere...“. Un singur sinistrat a fost desp„gubit, dintre sutele celor care se afl„ Ón aceast„ situa˛ie.

Fenomenul calamit„˛ilor naturale la care, Ón cazul jude˛ului Gorj ∫i nu numai, se adaug„ efectele unei industrializ„ri intensive a luat Ón ultimul timp dimensiuni mult prea mari pentru a fi tratat singular.

Fa˛„ de gravitatea efectelor acestor fenomene, se impune elaborarea, la nivel na˛ional, a unei strategii care s„ porneasc„ de la cauze ∫i aici a∫ aminti, Ón primul r‚nd, defri∫area s„lbatic„ a p„durilor, sub ochii Óng„duitori ai autorit„˛ilor, neregularizarea cursurilor de ap„, de la analiza global„ a efectelor posibile, av‚nd drept scop, cel pu˛in Ón prima etap„, limitarea efectelor unor astfel de fenomene.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005

Cadrul legal de elaborare a unei astfel de strategii exist„ statuat Ón Planul strategic de dezvoltare durabil„ a Rom‚niei, care con˛ine prevederi exprese Ón domeniul protec˛iei mediului. Voin˛„ nu exist„!

Suger„m doamnei ministru Sulfina Barbu ca, Ón paralel cu ac˛iunea de îigienizare“ a parcului auto care, Ón parantez„ fie spus, aduce importante beneficii unei anumite categorii de Óntreprinz„tori din bran∫„, s„ se ocupe ∫i de aceste fenomene mult mai importante, perpetuate de la un an la altul, care afecteaz„ situa˛ia material„ ∫i uneori, chiar via˛a at‚tor locuitori.

îAdev„rul despre Bechtel“

Exact cu un an Ón urm„, Óntr-o declara˛ie politic„ similar„, acuzam maniera ilicit„ Ón care a fost concesionat„ f„r„ licita˛ie public„, prin negociere direct„ cu firma american„ Bechtel, construirea autostr„zii Bra∫ov—Cluj— Bor∫. Ca bihorean, a trebuit s„-mi reprim atunci sentimentele de patriotism local ∫i s„ votez, al„turi de colegii mei de partid, nu Ómpotriva construc˛iei de autostr„zi, ci a manierei ilicite ∫i oneroase Ón care s-a f„cut o investi˛ie de peste 2,8 miliarde dolari, Ónc„lc‚ndu-se programul de priorit„˛i ∫i legea licita˛iilor publice.

Timpul, din p„cate, ne-a dat nou„ dreptate. La numai patru luni dup„ declara˛ia noastr„, pre∫edintele B„ncii Mondiale, James D. Wolfenson, Óngrijorat de impactul autostr„zii Bra∫ov—Bor∫, Ói scrie lui Adrian N„stase, premierul de atunci, avertiz‚ndu-l c„ s-ar putea s„ aib„ probleme ∫i i-a promis sprijin pentru studii de impact asupra mediului, dar reac˛iile externe au fost ˛inute la secret. Adrian N„stase a avut ∫i are probleme de credibilitate ∫i moralitate politic„, partidul s„u a pierdut alegerile ∫i toate deciziile eronat politice ale fostului premier nu e de mirare c„ se Óndreapt„ acum Ómpotriva sa.

Printre primele declara˛ii, pornite nu neap„rat dintr-un impuls justi˛iar ci mai degrab„ vendentar, Traian B„sescu, noul pre∫edinte ales, sugereaz„ abandonarea proiectului autostr„zii Bra∫ov—Bor∫. Reac˛iile nu s-au l„sat a∫teptate, chiar din partea coali˛iei de la guvernare, mai ales a U.D.M.R.-ului.

Pentru cei care pl‚ng pe umerii lui Adrian N„stase ∫i ai partenerilor lui de afaceri, vom dezv„lui pe scurt adev„rul gol-golu˛ despre Bechtel. Ordonan˛a Guvernului nr. 16/1999 privind aprobarea Programului prioritar de construc˛ie a autostr„zilor din Rom‚nia stabile∫te, de comun acord cu parteneri europeni, c„ prima autostrad„, Coridorul Paneuropean IV, va traversa Rom‚nia de la N„dlac la Constan˛a, prin sudul ˛„rii. Pre∫edintele Comisiei pentru industrii ∫i servicii din Camera Deputa˛ilor, udemeristul Antal István, introduce un amendament la Ordonan˛a Guvernului nr. 16/1999, care Ón anex„ prevedea ∫i construirea tronsonului Bor∫— Oradea—Cluj, de 167 kilometri, pentru a conecta autostrada cu infrastructura maghiar„ ∫i cu Coridorul III Paneuropean ce trece prin Budapesta ∫i Debrecen spre Polonia. La propunerea deputatului liberal de Bihor, Cornel Popa, s-a format un grup de ini˛iativ„, din care am f„cut ∫i eu parte, pentru a introduce Ón planul de

priorit„˛i ∫i tronsonul Bor∫—Cluj. Un grup de deputa˛i din jude˛ele limitrofe, rom‚ne∫ti ∫i maghiare, au semnat, Ón 2001, Declara˛ia de la Oradea, apoi Declara˛ia de la Satu Mare, ∫i Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, Ón legislatura trecut„, amendamentul a fost admis.

La Congresul U.D.M.R. din februarie 2003 de la Satu Mare se produce Óns„ lovitura de teatru. Dup„ ce este sensibilizat Romano Prodi, pre∫edintele U.E., se aranjeaz„ o Ónt‚lnire Óntre premierul rom‚n Adrian N„stase ∫i cel maghiar Peter Medgyessy, dup„ care pozi˛ia oficialit„˛ilor rom‚ne se schimb„ cu 180 de grade. Œn ciuda angajamentelor anterioare fa˛„ de U.E. s-a renun˛at complet la Coridorul IV din sudul ˛„rii ∫i s-a trecut Ón ordinea de priorit„˛i autostrada prin Transilvania: Bra∫ov—T‚rgu-Mure∫—Cluj—Bor∫.

Cum a˛a Ói tr„gea mai mult pe cei doi p„pu∫ari ai r„sturn„rii programului prioritar de construc˛ie de autostr„zi spre America lui Bush ∫i a lobbistului Bruce Jackson, concensionarea s-a f„cut Ón regim de urgen˛„ c„tre firma american„ Bechtel, f„r„ licita˛ie public„. Ordonan˛a nr. 120/2003 a trebuit s„ fac„ o derogare de la art. 12 al unei alte Ordonan˛e de urgen˛„, nr. 60/2001, ca aceast„ nelegiuire s„ fie posibil„.

Œn aceast„ situa˛ie, c‚nd Ón mare prip„, f„r„ studii temeinice de fezabilitate, pe traseul Bra∫ov—T‚rguMure∫—Cluj—Bor∫ au fost deschise deja puncte de lucru, iar pre∫edintele ˛„rii amenin˛„ cu sistarea ∫i reevaluarea lucr„rilor, Ón condi˛iile c‚nd Rom‚nia sufer„ complet de lipsa de autostr„zi, cea mai bun„ pozi˛ie ar fi ca noul guvern s„ atrag„ fonduri ∫i s„ nu renun˛e la nici una dintre priorit„˛ile stringente ale construc˛iei de autostr„zi Ón Rom‚nia.

Din aceast„ cauz„, orice kilometru ∫i pe oriunde este o binefacere pentru Rom‚nia, dar vom fi Óntotdeauna Ómpotriva manierei ilicite Ón care se realizeaz„ acest lucru.

Acestea sunt sensul ∫i ra˛iunea interven˛iei noastre politice de ast„zi.

Doresc s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ ∫i actualilor guvernan˛i o situa˛ie de o gravitate excep˛ional„, care pune Ón pericol inclusiv aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Dup„ cum este cunoscut, capitolul referitor la mediu este unul dintre cele cu pondere la care Rom‚nia este supus„ monitoriz„rii, cerin˛ele specifice fiind departe de a fi Óndeplinite. ™i nici nu este de mirare at‚ta vreme c‚t primul ora∫ al ˛„rii, Bucure∫ti, este singura capital„ european„ f„r„ sta˛ie de tratare a apelor uzate.

Amenajarea r‚ului D‚mbovi˛a, terminat„ Ón anii 1988— 1989, a rezolvat doar par˛ial problema evacu„rii apelor uzate ale Capitalei, Ón sensul c„ s-a reu∫it o prim„ separare prin realizarea a dou„ casete de beton care au rolul de colector subteran al reziduurilor grosiere, asigur‚ndu-se Ón cuva de la suprafa˛„ o ap„ limpede.

Pentru urm„toarea treapt„ a fost conceput„ Sta˛ia de Epurare Glina, astfel Ónc‚t apele D‚mbovi˛ei s„ ajung„ curate la confluen˛a cu r‚ul Arge∫. Investi˛ia a demarat Ón anul 1986, o dat„ cu Ónceperea lucr„rilor pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 Canalul Dun„re—Bucure∫ti, Óntruc‚t la punctul de confluen˛„ — Bude∫ti — era prev„zut„ ecluza nr. 2, care, Ón mod evident, nu putea prelua ape uzate cu o asemenea Ónc„rc„tur„.

Din p„cate, oprirea lucr„rilor la canal dup„ 1989 a Ónsemnat ∫i abandonarea execu˛iei sta˛iei de epurare, astfel c„ toat„ mizeria Bucure∫tilor se vars„ Ón Arge∫ prin intermediul D‚mbovi˛ei, iar zona comunei Bude∫ti, jude˛ul C„l„ra∫i, este inundat„ de mirosurile pestilen˛iale care devin de nesuportat Óndeosebi Ón perioada verii, c‚nd din cauza secetei scade debitul ∫i se produce concentrarea reziduurilor. Dar aceasta nu este singura consecin˛„ negativ„ pentru cei 13.000 de locuitori ai comunei Bude∫ti, ca ∫i pentru cei din localit„˛ile din jur, ei confrunt‚ndu-se permanent cu riscurile majore de Ómboln„vire pe care le genereaz„ acest veritabil focar de infec˛ie at‚t Ón mod direct, c‚t ∫i prin infiltrarea p‚nzei freatice. Nu trebuie ignorat nici faptul c„ pentru popula˛ia din zon„ pescuitul ocazional era o surs„ de hran„ deloc de neglijat, de care nici nu mai poate fi vorba Ón condi˛iile de ast„zi.

De∫i unanim cunoscut„, aceast„ situa˛ie nu ∫i-a g„sit rezolvarea Ón cei 15 ani care au trecut de la abandonarea lucr„rilor la canal, nici unul dintre guvernele Rom‚niei neg„sind loc pe agenda sa pentru analizarea cazului ∫i luarea unei decizii Ón consecin˛„, Ón pofida faptului c„ ˛ara noastr„ a beneficiat de fonduri nerambursabile prin bine cunoscutele Programe PHARE, ISPA ∫i SAPARD, unele cu adresabilitate special„ pentru mediu, numai prin Programul ISPA (fonduri de preaderare) pun‚ndu-se la dispozi˛ia Rom‚niei circa 1,7 miliarde euro.

Nivelul estimat al costurilor investi˛iei se situeaz„ la aproximativ 250—300 milioane euro, ceea ce poate p„rea un efort financiar serios. Un astfel de argument devine Óns„ derizoriu Ón condi˛iile Ón care datoria extern„ a statului rom‚n, acumulat„ Ón 15 ani, este de peste 17 miliarde euro, iar costurile pentru realizarea investi˛iei Ón discu˛ie, e∫alonate Ón 2—3 ani, nu ar dep„∫i 100 milioane euro/an, ceea ce nu ar reprezenta un efort bugetar prea mare.

Trebuie men˛ionat c„ Prim„ria Capitalei dispune de Óntreaga documenta˛ie aferent„, actualizat„ printr-un studiu de fezabilitate recent Óntocmit, lucr„rile fiind repartizate Ón dou„ etape: epurare primar„ ∫i purificare a apei.

Apreciem c„ factorii responsabili trebuie s„ ia Ón considera˛ie includerea pe o list„ de lucr„ri de urgen˛„ cel pu˛in a primei faze, aceea de epurare primar„.

Œn urm„ cu dou„ s„pt„m‚ni am avut impresia c„ tr„iesc scene din Kafka.

Am crezut c„ este o glum„ proast„ ∫i nu i-am dat importan˛„. Dar pe m„sur„ ce ziarele ∫i mai ales canalele de televiziune ne transmiteau aceast„ veste am devenit chiar curios. Vestea era limpede ∫i precis„. La 18 metri sub p„m‚nt, Ón subteranele Palatului Parlamentului, se afl„ o piscin„ Ón construc˛ie. Am

v„zut-o cu ochii mei, pe ecranele televizorului. Nu era o minciun„. Piscina era acolo.

Partea a doua mi s-a p„rut ∫i mai halucinant„. Œnal˛i func˛ionari din conducerea Camerelor ∫i colegi deputa˛i sau senatori ale∫i Ón func˛ii de conducere ale celor dou„ Camere se Óntreceau Ón explica˛ii care mai de care mai hazlii. De la declara˛ia unui director al Camerei Deputa˛ilor care spunea c„ piscina s-a construit Ónainte de 1989, la declara˛ia secretarului general al Camerei, domnul Mihai Unghianu, care d„dea r„spunsuri contradictorii, p‚n„ la declara˛iile pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor care pasa problema Ón curtea Senatului ∫i declara˛ia pre∫edintelui Senatului care spunea c„ va face arhiva acolo.

Situa˛ia ar fi hazlie, dac„ toate aceste glume s-ar face pe banii celor care d„deau aceste declara˛ii. Din p„cate, lucrurile stau destul de tragic, Óntruc‚t aceste glume, aceast„ secretomanie ∫i dezinformare a cet„˛enilor se face pe banii publici.

Cifrele vehiculate nu sunt mici. De la 3 miliarde la 14 miliarde. Sunt cifre care s-au vehiculat ∫i, probabil, suma real„ este cu totul alta.

Nu m„ mai mir„ faptul c„ imaginea Parlamentului ∫i a parlamentarilor este a∫a cum este. Cum altfel am putea ap„rea Ón ochii cet„˛eanului de c‚nd arunc„m banul pe apa s‚mbetei?!

™i f„r„ acest episod, Ón toate sondajele, Parlamentul ∫i parlamentarii sunt pe ultimul loc. Faptul c„ domnul Adrian N„stase a spus c„ nu ∫tie nimic nu-l scuz„, pentru c„ Domnia sa era pre∫edintele P.S.D. ∫i primministru Ón perioada c‚nd s-a construit piscina, 2001— 2004. Domnul Valer Dorneanu era pre∫edintele Camerei ∫i domnul V„c„roiu, pre∫edintele Senatului.

Ar fi putut construi aceast„ piscin„ func˛ionarii parlamentului f„r„ ca Domniile lor s„ nu cunoasc„ acest lucru? Av‚nd Ón vedere care sunt mecanismele prin care se iau decizii la nivelul celor dou„ Camere, nu cred c„ acest lucru ar fi fost posibil.

Œn cadrul retrospectivei evenimentelor importante, canalele de televiziune au reluat subiectul. Incrimina˛i ∫i lua˛i peste picior au fost to˛i deputa˛ii ∫i senatorii. Eu personal, ca ∫i cea mai mare parte dintre dumneavoastr„, nu m„ simt vinovat ∫i aceast„ persiflare din partea presei m„ deranjeaz„.

Pentru c„ la adresa noastr„, a tuturor, s-au adus acuze grave, pentru c„ s-au cheltuit bani publici, cer efectuarea unei anchete de c„tre o comisie parlamentar„ care s„ stabileasc„ cu exactitate cine sunt persoanele care au ordonat ∫i aprobat construc˛ia respectiv„, dac„ s-au respectat legile Ón vigoare ∫i tragerea la r„spundere a vinova˛ilor.

Orice trecere sub t„cere sau Ón uitare a acestui eveniment ne descalific„ Ón ochii cet„˛enilor ∫i ne transform„ Ón complici cu cei care au f„cut acest abuz.

## **Domnul Vlad Gabriel Hogea:**

Statul subven˛ioneaz„ opera˛iunile de falsificare a Istoriei Rom‚nilor!

îIstoria de fa˛„ se deosebe∫te structural de istoriile scrise p‚n„ ast„zi, prin concep˛ia ∫i metoda ∫tiin˛ific„ ce-i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 st„ la baz„“, scria politrukul-∫ef al istoriografiei staliniste din Rom‚nia anilor ’50, Mihail Roller. Oare unde am mai auzit noi cuvintele astea? Nu cumva Ón justific„rile puerile ale ap„r„torilor manualelor (∫i, Ón general, c„r˛ilor) de istorie falsificat„ din zilele noastre, gen Lucian Boia (tartorul îdemitiz„rii“), Sorin Mitu (cel care i-a acordat prezentatoarei Andreea Esca un spa˛iu mai mare dec‚t multor voievozi!), Adrian Cioroianu (discipol al lui Boia, iubit de ocazie al Andreei Marin, dar ∫i, mai nou, senator P.N.L.) sau Horia Roman Patapievici (vinovat pentru crim„ de îlezna˛iune“, dar numit, de cur‚nd, pre∫edinte al Institutului Cultural Rom‚n)?!

Pentru Ómprosp„tarea memoriei, vom reproduce c‚teva pasaje semnificative din a∫a-zisul manual de istorie ap„rut Ón 1952, sub egida lui Roller. Viziunea profund antirom‚neasc„ ∫i — Ón mod voit — ne∫tiin˛ific„ a autorilor manualului, coordona˛i de îacademicianul“ amintit, poate fi constatat„ prin simpla parcurgere a celor c‚teva fragmente revelatoare redate mai jos. Remarc„m negarea continuit„˛ii rom‚nilor, a originilor traco-latine, a unit„˛ii noastre ca na˛iune de-a lungul istoriei. Totul Ómbibat Ón sos marxist-leninist, de origine bol∫evic„, viz‚nd acreditarea ideii c„ rom‚nii sunt un popor s„lbatic, incapabil s„ aib„ o existen˛„ de sine st„t„toare. Genera˛ii Óntregi de elevi ∫i studen˛i rom‚ni au fost imbecilizate prin intermediul acestui îmanual“. Sp„larea creierelor era o opera˛iune practicat„ pe scar„ larg„ Ón Rom‚nia acelor ani, ac˛iune care continu„ ∫i Ón contemporaneitate.

Compara˛i cu tezele falsificatorilor de azi ∫i trage˛i concluziile de rigoare. Alte m„∫ti, aceea∫i pies„... îC‚t despre vi˛a-de-vie, ∫tim c„ era r„sp‚ndit„ Ón vremea lui Burebista, Ónc‚t be˛ia devenise un pericol social.“ (pagina 28); îŒncep‚nd cu Burebista, societatea dac„ trece la forma de stat bazat„ pe existen˛a claselor antagoniste ∫i av‚nd tot mai mult particularit„˛ile unui stat sclavagist.“ (pagina 31); îCu ajutorul cetelor de r„zboinici din jurul lor, st„p‚nii cet„˛ilor supuneau exploat„rii pe cei s„raci ∫i se ap„rau Ón dosul zidurilor Ómpotriva masei exploatate sau Ómpotriva atacurilor din afar„. Aceast„ form„ de stat sclavagist se cristalizeaz„ mai ales sub conducerea lui Decebal.“ (pagina 32); îCa ∫i alte popula˛ii din acea vreme, sclavia s-a dezvoltat ∫i la daci. P„tura st„p‚nitoare, at‚t cea militar„, c‚t ∫i cea civil„, posesoare de mari propriet„˛i, a ridicat, cu munca sclavilor (robilor), puternice cet„˛i ∫i locuin˛e Ónt„rite. Aceast„ p„tur„ st„p‚nitoare era desp„r˛it„, prin interese de clas„, de marea mas„ a popula˛iei, fie oameni liberi, fie sclavi.“ (pagina 33); îInfluen˛a slav„ se v„de∫te Ón toate ramurile vie˛ii noastre economice, sociale, politice, militare, culturale. Dac„ lu„m cuvintele care se refer„ la organizarea statului, la denumirea categoriilor sociale ∫i a armelor de lupt„, atunci constat„m c„ termenii care circulau cel mai mult sunt tot de ob‚r∫ie slav„.“ (pagina 54); îCa urmare a convie˛uirii Óndelungate a popula˛iei romanizate (daco-roman„) cu slavii, contribu˛ia slav„ la formarea ∫i dezvoltarea limbii noastre este mare.“ (pagina 74); îSimion B„rnu˛iu ˛inu un discurs Ón care se rosti Ómpotriva unirii Transilvaniei cu Ungaria. El respinge colaborarea cu revolu˛ia din Ungaria ∫i deschide prin aceasta calea contrarevolu˛iei _.“_ (pagina 339); Dup„ cum

se vede, se intensific„ diversiunea dorit„ de contrarevolu˛ia îde la Viena, care urm„rea sl„birea for˛elor revolu˛ionare maghiare. De aceea, pe pozi˛ie just„ se puteau g„si ∫i s-au g„sit acei rom‚ni care au luptat pentru revolu˛ia ungar„, ∫i care, dup„ spusele lui Marx ∫i Engels, prin victoria ei, putea reaprinde flac„ra revolu˛iei Ón Europa.“ (pagina 342); îB„rnu˛iu ∫i al˛ii ca el au Ómpins o parte din rom‚ni la alian˛a cu reprezenta˛ii absolutismului, contra revolu˛ionarilor maghiari, Ón loc de a se uni cu ungurii ∫i a lupta pentru ap„rarea revolu˛iei Ómpotriva du∫manului comun.(...) Generalul Bem, revolu˛ionar polonez refugiat Ón Ungaria, veni cu o armat„ Ón Transilvania, unde i se opun for˛e austriece, Ón r‚ndurile c„rora erau ∫i rom‚ni.(...) Cea mai mare parte din Transilvania a intrat Ón m‚na Ungariei revolu˛ionare. Generalul revolu˛ionar Bem a atras pe rom‚ni la lupta revolu˛ionar„. O parte din rom‚ni se Ónregimentaser„ Ón armata revolu˛ionar„ condus„ de Bem.“ (pagina 343); îIdeologul Junimii era Titu Maiorescu, membru al Partidului Conservator. Junimi∫tii conservatori erau sub influen˛a ideologiei germane, care c„uta s„ Ómpace interesele burgheziei cu ale mo∫ierimii. Œn activitatea acestei societ„˛i predomina orientarea conservatoare reac˛ionar„.“ (pagina 411); îDrepturile na˛ionalit„˛ilor conlocuitoare, enun˛ate Ón adunarea de la Alba Iulia din 1918, au fost date uit„rii de Óndat„ ce armatele rom‚ne au intrat Ón Transilvania. Burghezia rom‚n„ a luat locul burgheziei ∫i aristocra˛iei maghiare ∫i a Óntrebuin˛at acelea∫i m„suri de oprimare, consider‚nd celelalte popula˛ii aflate pe teritoriul Transilvaniei ca str„ine, f„r„ drepturi. Sub motivul necesit„˛ii «istorice» de a rom‚niza aparatul de stat, s-au concediat func˛ionari unguri, ucraineni etc. de la stat, lovind mai ales Ón slujba∫ii mici de la po∫t„, c„ile ferate etc. Au fost da˛i afar„ muncitori din uzine ∫i fabrici. Muncitoare analfabete de la fabrica de tutun — care duceau o via˛„ grea, plin„ de lipsuri — au fost date afar„ din serviciu pentru c„ nu-∫i trecuser„ examenele de limba rom‚n„.“ (paginile 519-520); îDe∫i regimul burghezo-mo∫ieresc a atacat t‚n„ra Republic„ Sovietic„ ∫i a ocupat Basarabia, URSS, Ón lupta ei pentru pace ∫i Ón dorin˛a de a stabili leg„turi fr„˛e∫ti cu toate popoarele, a f„cut multe Óncerc„ri s„ Óncheie un tratat ∫i cu Rom‚nia.“ (pagina 558); îPolitica na˛ionalismului burghez este o politic„ de dezbinare, de subjugare ∫i de asuprire a popoarelor; na˛ionalismul este cel mai primejdios du∫man al unit„˛ii celor ce muncesc, Ón lupta pentru interesele lor de clas„. O manifestare a influen˛ei ∫ovine a constituit-o ac˛iunea purt„torului ideologiei ∫i intereselor burgheziei rom‚ne∫ti ∫i al vechii politici de Ónvr„jbire fa˛„ de na˛ionalit„˛i a tr„d„torului P„tr„∫canu. Pozi˛ia lui tr„d„toare a fost demascat„ ∫i comb„tut„ cu hot„r‚re de partid. Interna˛ionalismul proletar este arma cea mai puternic„ a clasei muncitoare ∫i a tuturor oamenilor muncii Ómpotriva oric„rei forme a ∫ovinismului, oric„rei asupriri na˛ionale ∫i exploat„ri de clas„.“ (pagina 725); îTrebuie asigurat„ participarea tuturor na˛ionalit„˛ilor al„turi de poporul rom‚n la Ónt„rirea R.P.R. ∫i cimentat„ unitatea de lupt„ a poporului muncitor pentru lichidarea influen˛ei na˛ionaliste, ∫oviniste, antisemite a claselor exploatatoare.“ (pagina 726); îChiaburimea, care Ó∫i vede

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 Óngr„dit„ posibilitatea de a exploata ˛„r„nimea muncitoare, trece la acte teroriste, la acte de sabotare a colect„rilor ∫i Óns„m‚n˛„rilor, la r„sp‚ndirea de zvonuri mincinoase privitoare la gospod„riile primitive, pentru a speria pe ˛„ranii muncitori. Œn ac˛iunile lor du∫m„noase, chiaburii sunt ajuta˛i de elementele reac˛ionare ale clerului catolic ∫i de diferite secte religioase, Ón s‚nul c„rora se camufleaz„ elemente legionare, fasciste ∫i spioni angloamericani. Elementele capitaliste folosesc de asemeni experien˛a lor din trecut ∫i leg„turile lor Ón uneltirile du∫m„noase ce le urzesc.“ (pagina 738); îŒn urma muncii desf„∫urate de partid, oamenii muncii, intelectualii patrio˛i ∫i progresi∫ti resping cu hot„r‚re cosmopolitismul, indiferent dac„ el se manifest„ sub chipul ploconirii Ón fa˛a putredei culturi a canibalilor imperiali∫ti americani ∫i englezi...“ Etc., etc.

Consider c„ este absolut scandalos c„ statul rom‚n Ó∫i permite, Ón 2005 (anul Ón care vom semna Tratatul de aderare la Uniunea European„!), luxul de a finan˛a, cu bani grei, Óntr-o manier„ pe care unii ar putea s-o califice ca îmasochist„“, subproduc˛ii pseudoistorice, scrise, parc„, pe tejghea, de ni∫te osp„tari — nici ∫tiin˛ifice, nici cinstite, nici exacte. Autorit„˛ile abilitate legal trebuie s„ intervin„ urgent pentru reglementarea acestei st„ri de lucruri inacceptabile. Europa nu ne poate primi pe de-a-ntregul, dac„ venim la Ónt‚lnirea epocal„ cu o tolb„ plin„ cu minciuni, care ne fac r„u tuturor...

## **Domnul Adrian N„stase:**

Stima˛i colegi,

A∫ dori s„ declar deschis„ ∫edin˛a, dar am impresia c„ nu sunt prezen˛i colegii no∫tri Ón sal„. Este ora 10,30, am a∫teptat o jum„tate de or„. Rog liderii grupurilor s„-i invite Ón sal„ pe deputa˛i.

Stima˛i colegi,

V„ propun s„ Óncepem ∫edin˛a Ón plen. A∫ vrea s„ v„ propun, Ón primul r‚nd, s„ le transmitem colegelor noastre un g‚nd de dragoste ∫i un mesaj de prim„var„ frumoas„, aprecierea noastr„ pentru faptul c„ adeseori sunt mai disciplinate dec‚t noi ∫i vin la ∫edin˛„ atunci c‚nd se anun˛„ ∫edin˛a ∫i nu Ónt‚rzie ∫i, dac„ sunte˛i de acord, s„ trecem direct la voturile finale.

Ast„zi avem 17 proiecte de lege care au nevoie de un vot final din partea Camerei Deputa˛ilor.

V„ propun s„ Óncepem cu proiectul Legii privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale de Supraveghere a Prelucr„rii Datelor cu Caracter Personal.

Poate, Ónainte, s„ v„ anun˛ c„ din totalul celor 332 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri 248, sunt absen˛i 84, din care 19 parlamentari care particip„ la alte activit„˛i.

Primul proiect de lege are caracter organic.

2. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 111/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regional„ Ón Rom‚nia.

-

- de lege a fost aprobat.

3. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2004 pentru modificarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale.

4. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de

urgen˛„ a Guvernului nr. 111/2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare ∫i din valorificarea activelor bancare neperformante.

-

- Ab˛ineri? 7 ab˛ineri.

Cu 7 ab˛ineri ∫i 197 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

5. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 128/2004 pentru modificarea art. 3 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/1997 privind asigurarea ∫i creditarea stocurilor de aprovizionare pentru perioada de toamn„—iarn„, destinate localit„˛ilor izolate din Delta Dun„rii.

Ab˛ineri?

Cu o ab˛inere ∫i 185 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

6. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2004 pentru modificarea denumirii ∫i clasific„rii m„rfurilor din Tariful vamal de import al Rom‚niei ∫i a taxelor vamale aferente acestora.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu o ab˛inere ∫i 192 de voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

38 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005

7. Proiectul Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 333/2001 privind unele m„suri pentru diminuarea consecin˛elor Óncet„rii r„scump„r„rii de unit„˛i de fond de c„tre Fondul Na˛ional de Investi˛ii.

Ab˛ineri? 11 ab˛ineri.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

8. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 130/2004 privind unele m„suri pentru v‚nzarea de c„tre societ„˛ile comerciale, companiile ∫i societ„˛ile na˛ionale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale ∫i al industriei de ap„rare, precum ∫i de c„tre al˛i agen˛i economici din subordinea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, a locuin˛elor pe care ace∫tia le au Ón patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de Ónchiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de munc„ la ace∫ti agen˛i economici.

Œmpotriv„? Nici un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

9. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 137/2004 referitoare la unele m„suri privind utilizarea profitului Societ„˛ii Na˛ionale de Transport Gaze Naturale îTransgaz“ — S.A. pentru finan˛area unor obiective majore de investi˛ii.

Cine este pentru? 203 voturi pentru. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

10. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 93/2004 pentru completarea alin. 1 al art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Lege cu caracter organic.

Ab˛ineri?

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

11. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„. Deciziile vizeaz„ o lege cu caracter organic.

Ab˛ineri? O ab˛inere.

Cu majoritate de voturi, raportul comisiei de mediere a fost aprobat.

12. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 6/2005 pentru modificarea alin. 3 al art. 54 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/1999 privind protec˛ia special„ ∫i Óncadrarea Ón munc„ a persoanelor cu handicap.

13. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 12/2005 pentru completarea art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Cu o ab˛inere ∫i 210 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

14. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 136/2004 privind modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 62/2003 pentru ratificarea acordurilor dintre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei ∫i Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei ∫i Malariei privind acordarea a dou„ credite nerambursabile pentru combaterea HIV/SIDA ∫i tuberculozei, semnate la Geneva la 6 iunie 2003.

16. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 125/2004 privind instituirea unor m„suri speciale de reabilitare a unor blocuri de locuin˛e situate Ón localit„˛i din zone defavorizate ∫i/sau monoindustriale.

Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Cu dou„ ab˛ineri ∫i 214 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

17. Proiectul Legii pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 132/2004 privind atribuirea Ón concesiune direct„ Companiei Na˛ionale Administra˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 Porturilor Maritime — S.A. Constan˛a a unui teren aflat Ón proprietatea public„ a statului ∫i Ón administrarea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului. Proiectul de lege are caracter organic.

Cine este pentru?

Stima˛i colegi,

Am rug„mintea s„ stabili˛i foarte clar cum vota˛i. Œnc„ o dat„, v„ rog, la rug„mintea secretarilor, s„ v„ exprima˛i votul.

Œmpotriv„? V„ rog s„ num„ra˛i. 82 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.

Rezultatul votului: 145 de voturi pentru, 82 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri.

Œn condi˛iile acestea, proiectul de lege nu a trecut. De fapt, nu a fost acceptat proiectul de lege pentru respingerea ordonan˛ei. Acest proiect de lege de respingere a ordonan˛ei nu a trecut.

Stima˛i colegi,

Vreau s„ v„ anun˛ c„ v„ pute˛i...

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Pentru c„ Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei orice fel de ordonan˛„ trebuie s„ fie adoptat„ de Parlament, ne afl„m Ón situa˛ia Ón care respingerea nu a fost acceptat„, dar nici adoptat„ nu a fost aceast„ ordonan˛„.

Care este situa˛ia juridic„ a acestei ordonan˛e ∫i cum ne vom conforma prevederilor constitu˛ionale obligatorii de a adopta ordonan˛a?

V„ rog, domnule deputat Olteanu.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Din partea Grupului P.N.L., experien˛a noastr„ arat„ c„ votarea Ón favoarea legilor organice se face cu majoritate absolut„. Respingerea legilor organice nu cere majoritatea absolut„, fiind raport de respingere. ™i Ón acest caz noi solicit„m, dac„ nu se apreciaz„ c„ vom face a∫a, s„ se voteze din nou mar˛i.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Adrian N„stase:**

Stima˛i colegi,

Am o rug„minte: rezultatul votului a fost indubitabil cel pe care l-am prezentat. Consecin˛ele le putem discuta, c„ este o situa˛ie relativ inedit„, vom vedea la Biroul permanent ∫i, eventual, Comisia juridic„, care sunt consecin˛ele acestui vot.

Dar, deocamdat„ noi am avut acum un segment de program care a Ónsemnat vot final. Votul final l-am f„cut. Œn ceea ce prive∫te aspectele legate de interpretarea acestui vot, sigur c„ putem s„ vedem cum este de ac˛ionat Ón perioada urm„toare. ™i o s„ vedem la Biroul permanent ∫i, dac„ este cazul, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ ne dea un punct de vedere Ón leg„tur„ cu ceea ce este de f„cut mai departe.

Vreau s„ v„ informez c„ Ón conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, v„ pute˛i exercita dreptul de a sesiza Curtea Constitu˛ional„ Ón leg„tur„ cu urm„toarele legi:

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 111/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regional„ Ón Rom‚nia;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2004 pentru modificarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc„ ∫i boli profesionale;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 111/2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare ∫i din valorificarea activelor bancare neperformante;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 128/2004 pentru modificarea art. 3 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 73/1997 privind asigurarea ∫i creditarea stocurilor de aprovizionare pentru perioada de toamn„-iarn„, destinate localit„˛ilor izolate din Delta Dun„rii;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2004 pentru modificarea denumirii ∫i clasific„rii m„rfurilor din Tariful vamal de import al Rom‚niei ∫i a taxelor vamale aferente acestora;

— Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 333/2001 privind unele m„suri pentru diminuarea consecin˛elor Óncet„rii r„scump„r„rii de unit„˛i de fond de c„tre Fondul Na˛ional de Investi˛ii;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 130/2004 privind unele m„suri pentru v‚nzarea de c„tre societ„˛ile comerciale, companiile ∫i societ„˛ile na˛ionale din sectorul energiei, petrolului, gazelor naturale, resurselor minerale ∫i al industriei de ap„rare, precum ∫i de c„tre al˛i agen˛i economici din subordinea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, a locuin˛elor pe care ace∫tia le au Ón patrimoniu personalului propriu, titularilor contractelor de Ónchiriere sau pensionarilor cu ultimul loc de munc„ la ace∫ti agen˛i economici;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 137/2004 referitoare la unele m„suri privind utilizarea profitului Societ„˛ii Na˛ionale de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 26/15.III.2005 Transport Gaze Naturale îTransgaz“ S.A. pentru finan˛area unor obiective majore de investi˛ii;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 93/2004 pentru completarea alin. 1 al art. 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 6/2005 pentru modificarea alin. 3 al art. 54 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/1999 privind protec˛ia special„ ∫i Óncadrarea Ón munc„ a persoanelor cu handicap;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 12/2005 pentru completarea art. 15 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 136/2004 privind modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 62/2003 pentru ratificarea

acordurilor dintre Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei ∫i Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei ∫i Malariei privind acordarea a dou„ credite nerambursabile pentru combaterea HIV/SIDA ∫i tuberculozei, semnate la Geneva la 6 iunie 2003;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 135/2004 pentru modificarea unor acte normative ce reglementeaz„ activitatea din domeniul sanitar;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 125/2004 privind instituirea unor m„suri speciale de reabilitare a unor blocuri de locuin˛e situate Ón localit„˛i din zone defavorizate ∫i/sau monoindustriale. Stima˛i colegi,

V„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ pentru participare ∫i v„ rog Ónc„ o dat„ s„ nu uita˛i c„ ast„zi este ziua de 8 Martie, s„ face˛i cele cuvenite ∫i Ón leg„tur„ cu so˛iile, prietenele ∫i celelalte rude ale dumneavoastr„.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|007239]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 26/15.III.2005 con˛ine 40 de pagini.**

Pre˛ul: 77.000 lei vechi/7,70 lei noi