Vlad Tudor Alexandrescu

## **Domnul Vlad Tudor Alexandrescu:**

Vă rog. La obiect.

Modificările din Legea nr. 317 modifică... fac ca atribuțiile plenului CSM să fie mult diminuate și cresc competența secțiilor pentru judecători, respectiv procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, fapt care, cu siguranță, va conduce la fragmentare și la un conflict decizional în interiorul instituției.

Nu în ultimul rând, aș spune că e mult mai ușor de exercitat controlul politic asupra secțiilor CSM decât asupra plenului CSM.

De asemenea, plenul CSM nu va mai propune președintelui numirea și eliberarea din funcție a procurorilor și a judecătorilor și nu va mai avea o serie de atribuții esențiale cu privire la cariera magistraților, precum: dispunerea promovării judecătorilor și a procurorilor, organizarea de concursuri pentru numire și promovarea

în funcții sau numirea comisiilor pentru evaluarea profesională a judecătorilor și a procurorilor.

Rolul constituțional al CSM este acela de garant al independenței justiției, ca organism colegial. Toate aceste modificări afectează profund funcționarea unitară și structura colegială a Consiliului Superior al Magistraturii.

Procedurile referitoare la numirea sau la cariera magistraților sunt demersuri strâns legate de independența și funcționarea optimă a sistemului judiciar. Motiv pentru care astfel de decizii au nevoie de avizul plenului CSM, în componența sa prevăzută de lege.

Prin diminuarea rolului plenului CSM există riscul de a crea în cadrul aceleiași instituții două structuri paralele, care nu mai colaborează eficient pentru a asigura și garanta buna funcționare și independența sistemului judiciar în integralitatea sa, factorul politic speculând această dualitate a carierei magistraților între judecători și procurori și acționând după principiul _divide et impera_ în relația cu sistemul de justiție.

S-a mai propus, totodată, relaxarea condițiilor de revocare a membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii față de situația din prezent, când decizia de revocare a unui membru ales al CSM necesită votul a două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor.

O asemenea vulnerabilizare a statutului de membru al CSM nu face decât să crească presiunea exercitată asupra magistraților.

La 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, justiției române și magistraților care o fac posibilă li se propune o subordonare față de voința politică a diferitelor partide de guvernare. Prin subminarea unei justiții independente, statului de drept din România i se substituie un stat de tranziție cu trăsături oligarhice.

Cel mai important. Este pusă în pericol egalitatea în fața legii și apar premisele creării unei caste politice intangibile, care se sustrage politicilor anticorupție.

Independența sistemului judiciar din România și continuarea luptei anticorupție sunt esențiale pentru protejarea statului de drept din țara noastră. Majoritatea zdrobitoare a magistraților români, Consiliul Superior al Magistraturii, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție a României au respins ferm propunerile de modificare a legilor justiției și au cerut ca vocea să le fie ascultată în cadrul unei dezbateri publice, care ține de esența unui stat de drept și democratic.