Dezbaterea proiectului Legii bugetului de stat ºi a Legii asigurãrilor sociale de stat este fãrã îndoialã punctul de interes maxim al activitãþii parlamentare anuale, pe deplin justificat, având în vedere cã începe dezbaterea acelei legi care reprezintã instrumentul esenþial de realizare ºi menþinere a echilibrului ºi stabilitãþii macroeconomice prin asigurarea, evident, a tuturor echipelor sectoriale componente.
Cãutând sã caracterizãm momentul dezbaterii proiectului Legii bugetului de stat, putem sã definim o premierã ºi în aceastã sesiune parlamentarã, deoarece în anul 2001 plenul Parlamentului a dezbãtut ºi adoptat douã bugete într-un singur an calendaristic, cel al anului curent ºi cel al anului financiar urmãtor, în sesiunea din toamnã anul 2002 marcheazã, în prima sesiune parlamentarã, dezbaterea ºi adoptarea unor legi foarte importante ale reformei cadrului legislativ, financiar, fiscal ºi adoptãrii acquis-ului comunitar în domeniul taxelor, impozitelor ºi a construcþiei bugetare.
Ne gãsim acum la începutul dezbaterii proiectului de buget al anului financiar urmãtor, în cadrul legislativ creat prin aplicarea Legii nr. 500/2002 privind finanþele publice, marcând intrarea pe fãgaºul legalitãþii ºi al normalitãþii.
U.D.M.R. a analizat proiectul de lege aflat în dezbatere, constatând aspectele sale pozitive, elementele de noutate ºi continuare a procesului de modernizare a construcþiei bugetare, identificând însã ºi posibilitãþile de îmbunãtãþire a proiectului. Înainte de a prezenta aceste concluzii constituite într-o analizã a proiectului de buget, se impun câteva consideraþii asupra contextului politic în care se desfãºoarã aceastã dezbatere în plenul Parlamentului României.
Nu putem face abstracþie de faptul cã România se aflã doar cu câteva zile înainte de Summit-ul de la Praga ºi doar cu câteva sãptãmâni înainte de reuniunea la vârf a Uniunii Europene de la Copenhaga.
În acest context, U.D.M.R. participã la dezbaterea acestui proiect de lege cu ferma convingere cã Legea bugetului de stat pe anul 2003, în forma ce o va cãpãta dupã dezbaterea parlamentarã, va fi un instrument util pentru negociatorii României în obþinerea suplimentãrii asistenþei financiare oferite de cãtre Uniunea Europeanã
în procesul de preaderare, un argument suplimentar pentru admiterea României la dezbaterile privind politicile fiscale, economice, sociale, agricole ale viitorului Parlament European.
De asemenea, credem cã Legea bugetului de stat trebuie sã fie un instrument pentru creºterea capacitãþii de absorbþie a fondurilor comunitare, atât prin asigurarea contribuþiei proprii aferente programelor de finanþare, cât ºi prin îmbunãtãþirea capacitãþii structurilor de administraþie, în condiþii de eficienþã ºi transparenþã a acestor programe.
În sfârºit, considerãm cã Legea bugetului de stat pe 2003 trebuie sã creeze cadrul economic adecvat implementãrii planului de recuperare a decalajelor României în procesul de integrare europeanã.
Doamnelor ºi domnilor,
Distinºi colegi,
Pornind de la aspectele generale expuse, care constituie, în acelaºi timp ºi elemente importante ale programului U.D.M.R., ºi aplicând prevederile incluse în protocolul de colaborare încheiat cu partidul de guvernãmânt, Uniunea s-a implicat în procesul de elaborare a proiectului de buget pe 2003 încã din faza de pregãtire a acestuia ºi am realizat o largã consultare cu aleºii locali ai Uniunii ºi am formulat un set de propuneri cuprinzãtoare, referitoare la modul de alcãtuire a proiectului de buget pe 2003, în spiritul extinderii reformei sistemului de construcþie ºi execuþie bugetarã.
Aceste propuneri s-au axat în principal pe urmãtoarele aspecte: asigurarea finanþãrii sarcinilor ce revin, potrivit legii, consiliilor locale ºi judeþene la un nivel ce asigurã îndeplinirea în totalitate a acestor sarcini, creând, în acelaºi timp, premisele dezvoltãrii locale prin investiþii.
În viziunea U.D.M.R., acest obiectiv se poate realiza prin douã cãi majore: în primul rând, prin majorarea sumelor ºi cotelor defalcate destinate finanþãrii locale, iar în al doilea rând, prin identificarea de noi surse de venituri la bugetele locale.
În acelaºi context, U.D.M.R. considerã cã o realã descentralizare trebuie însoþitã de creºterea competenþelor decizionale ale autoritãþilor locale, inclusiv în domeniul repartizãrii sumelor destinate echilibrãrii bugetelor locale.
Repartizarea echitabilã în plan regional atât a fondurilor aferente programelor coordonate de cãtre ministere, cât ºi a obiectivelor de investiþie ºi dezvoltare infrastructuralã, în vederea reducerii dispariþiilor interregionale ºi a recuperãrii decalajelor înregistrate de cãtre unele judeþe din Ardeal, a fost o altã grupã de aspecte abordate de cãtre noi.
Pe parcursul consultãrilor dintre reprezentanþii noºtri ºi factorii de decizie din cadrul Ministerului Finanþelor Publice, am constatat cu satisfacþie deschiderea acestora din urmã pentru includerea unora dintre propunerile noastre în rândul principiilor care au stat la baza construcþiei proiectului de buget.
Este cazul sã amintim majorarea la 63% a cotelor defalcate din impozitul pe venit ºi, în contextul deciziei referitoare la alocarea aproape în întregime Ñ procentul exact fiind 95,6 Ñ a sumelor colectate din impozitul pe venit pentru finanþarea autoritãþilor publice locale sub forma cotelor ºi a sumelor defalcate, credem cã ne apropiem de un echilibru optim în ceea ce priveºte raportul dintre acestea.
Referitor la mult discutata problemã a formulei de calcul a criteriului ”Capacitatea financiarãÒ, compromisul la care s-a ajuns în formularea proiectului de lege credem cã reprezintã etapa intermediarã ce va duce în viitor la eliminarea acestui criteriu în cazul echilibrãrii intrajudeþene, lãsând în întregime decizia de stabilire a criteriilor de echilibrare la latitudinea consiliilor judeþene, care vor putea astfel sã þinã cont de nevoile reale ºi justificate ale comunitãþilor locale.
Referitor la problema identificãrii unor noi surse de finanþare a bugetelor locale, apreciem decizia privind constituirea de asemenea resurse din taxele extrajudiciare de timbru, a taxelor de timbru pentru activitãþile notariale, precum ºi a taxei pentru eliberarea titlurilor de proprietate, considerãm cã demersul pentru constituirea noilor surse de finanþare a bugetelor locale trebuie sã continue prin sprijinirea modificãrilor legislative care vor prevedea alocarea unui procent din valoarea redevenþelor stabilite conform Legii minelor în favoarea unitãþilor administrativteritoriale pe raza cãrora se aflã perimetrele concesionate, precum ºi prin identificarea altor resurse.
Cu privire la problema repartiþiei regionale echitabile a programelor coordonate de cãtre ministere, cu accent special pe programele de investiþii, am considerat un anumit grad de deschidere manifestat cu ocazia consultãrilor purtate la ministerele de resort.
Apreciem în acelaºi timp acceptarea în plenul Comisiilor de buget, finanþe ºi bãnci ale celor douã Camere a unora dintre amendamentele formulate de cãtre U.D.M.R., ce vizeazã finanþarea unor obiective de investiþii.
Forma de prezentare a proiectului de buget pe programe, majorarea numãrului acestor programe faþã de anul 2002, prezentarea indicatorilor de fundamentare, precum ºi a surselor de finanþare pentru fiecare program în parte constituie elemente pozitive ce trebuie evidenþiate.
În acest context, credem cã este important a se da curs ideii conturate pe parcursul dezbaterilor generale din Comisiile pentru buget, finanþe ºi bãnci referitor la conceperea unor seturi de indicatori de eficienþã necesari evaluãrii rezultatelor implementãrii diferitelor programe, care vor trebui sã se constituie într-un adevãrat mecanism de control al eficienþei programelor.
În opinia noastrã, de pe lista acestor indicatori de performanþã nu poate lipsi criteriul distribuþiei regionale echitabile a programelor de investiþii.
## Doamnelor ºi domnilor,
Analiza obiectivelor definite de cãtre Guvern în domeniul politicilor bugetare relevã tendinþe pe care U.D.M.R. le sprijinã, mai ales pe acelea care vizeazã continuarea reformei sistemului de alocare a fondurilor publice, definirea clarã a criteriilor de evaluare a rezultatelor ºi a eficienþei utilizãrii fondurilor.
Deficitul bugetului general consolidat, de 2,65% din P.I.B., defineºte un nou buget de austeritate, context în care suntem nevoiþi sã evidenþiem efectul nefast al ritmului lent al reformei economice, a prezenþei exagerat de mari a statului în economie, prezenþã concretizatã prin ponderea supradimensionatã a transferurilor destinate finanþãrii activitãþilor economice. Dacã suntem susþinãtori ai politicilor de protecþie socialã la nivelul categoriilor sociale defavorizate ºi a transferurilor destinate susþinerii ºi extinderii unor mãsuri de naturã socialã, nu putem fi totuºi de acord cu falsa protecþie socialã realizatã prin subvenþionarea societãþilor de stat cu pierderi.
U.D.M.R. susþine în continuare necesitatea accelerãrii reformei economice, a materializãrii voinþei politice pentru urgentarea privatizãrii ºi a retragerii statului din economie.
Reafirmãm în acest sens importanþa pe care o acordãm mãsurilor de stimulare a întreprinderilor mici ºi mijlocii, de facilitare a accesului acestora în sistemele de finanþare prin programe specifice. Constatãm necesitatea regândirii rolului ºi impactului activitãþii Ministerului pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþiei, în vederea asigurãrii aplicãrii eficiente a programelor coordonate de cãtre acest minister.
Considerãm cã impactul acestor programe poate fi potenþat doar printr-o strânsã corelare cu obiectivele politicilor de dezvoltare regionalã, în scopul asigurãrii accesului întreprinderilor mici ºi mijlocii la mecanismele de finanþare specifice.
Revenind la prioritãþile politicii bugetare pe anul 2003, formulate de cãtre Guvern, constatãm cu satisfacþie rolul important atribuit perfecþionãrii sistemului de învãþãmânt. Fiind conºtienþi de importanþa continuãrii reformei în domeniul educaþiei, nu putem fi totuºi de acord cu actuala tendinþã de implementare formalã prin pârghii bugetare.
În situaþia în care obiectivul referitor la creºterea calitãþii proceselor de predare-învãþare, precum ºi a serviciilor educaþionale este însoþit de limitarea numãrului de personal angrenat în sistemul de învãþãmânt preuniversitar de stat, credem cã învãþãmântului în limbile minoritãþilor nu i se poate aplica, în mod mecanic, criteriile de eficienþã bugetarã fãrã o analizã punctualã, fundamentatã pe respectarea principiului echitãþii în educaþie.
Cu privire la rolul bugetului de stat în contextul procesului de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã, reafirmãm importanþa respectãrii angajamentelor asumate prin aranjamentele bilaterale ºi asigurãrii în integralitate a premiselor parcurgerii programului economic de preaderare.
În anul 2003 România va avea acces la o finanþare totalã de aproape 900 milioane euro prin cele 3 programe de asistenþã Ñ ISPA, PHARE ºi SAPARD Ñ, bugetul de stat prevãzând în aceastã direcþie alocãri, reprezentând contribuþia proprie de peste 215 milioane euro.
Pentru a avea o imagine sinteticã a importanþei acestor finanþãri este suficient sã comparãm valoarea estimatã în lei a finanþãrilor posibil de atras, circa 30.000 miliarde lei, cu dimensiunea sumelor alocate cheltuielilor de capital din proiectul de buget pe 2003, circa 25,3 de mii de miliarde lei. Aceastã simplã comparaþie ne convinge cã principala provocare pentru România anului 2003 va fi atragerea în întregime a fondurilor comunitare puse la dispoziþie ºi utilizarea acestora conform criteriilor ºi destinaþiilor specifice.
Dacã Legea bugetului de stat ca instrument de asigurare a contribuþiei proprii a statului român ne oferã încã din acest moment garanþia alocãrii contribuþiei proprii, trebuie sã subliniem cã acþiunile necesare pentru creºterea capacitãþii de absorbþie a fondurilor comunitare ºi a îmbunãtãþirii capacitãþii de administrare a acestor fonduri vor trebui întreprinse ferm ºi fãrã întârziere.
U.D.M.R. este un partener consecvent în aceste acþiuni, exprimându-ºi sprijinul în coagularea voinþei politice necesare în întreg procesul de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã.
Doamnelor ºi domnilor,
Distinºi colegi,
U.D.M.R. a abordat procesul de elaborare a proiectului de buget pe anul 2003 pornind de la consultarea reprezentanþilor noºtri la nivelul autoritãþilor publice locale, a parcurs un foarte consistent proces de consultãri la nivelul Executivului ºi a formulat un pachet de propuneri ºi amendamente în faza dezbaterii proiectului de buget la nivelul comisiilor parlamentare.
Grupurile parlamentare ale Uniunii, constatând preluarea unor propuneri în textul legii încã din faza de elaborare, precum ºi acceptarea unor amendamente în timpul dezbaterilor din comisiile parlamentare, exprimând încrederea în sprijinul politic acordat acelor propuneri ce se vor materializa în iniþiative legislative, au hotãrât acordarea votului pentru proiectul Legii bugetului de stat ºi a bugetului asigurãrilor sociale de stat pentru anul 2003.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.