Zanfir Iorguș

## **Domnul Zanfir Iorguș:**

„Vremea, clima și apa, între realitățile și provocările secolului 21”

În fiecare an, în luna martie, se sărbătoresc două dintre cele mai importante zile ale calendarului ecologic, respectiv, în data de 22 martie, Ziua Mondială a Apei, iar în 23 martie, Ziua Mondială a Meteorologiei.

Ziua Mondială a Apei a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite. În acest context, Organizația Internațională a Meteorologiei, pornind de la faptul că datele climatologice se pot utiliza cu succes în activitățile de gospodărire a resurselor de apă, a creat în anul 1946 o Comisie Internațională de Hidrologie. Însă, declararea zilei de 22 martie ca Ziua Mondială a Apei a survenit mai târziu, la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare de la Rio de Janeiro din anul 1992. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) este instituția sub egida căreia sunt organizate, în lumea întreagă, acțiuni de celebrare a acestui eveniment.

Ziua Mondială a Meteorologiei se marchează din anul 1961 și reprezintă intrarea în vigoare, la 23 martie 1950, a Convenției ONU care a transformat vechea Organizație Meteorologică Internațională într-o organizație interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizația Meteorologică Mondială.

În accepțiunea Organizației Mondiale a Meteorologiei, fenomenele legate de cele două elemente de mediu – apa și aerul – sunt atât de interdependente, încât în multe dintre țările lumii aniversarea celor două zile ecologice este cuplată. A devenit deja tradiție ca la dezbaterile din aceste zile să se fixeze ca temă centrală o problemă de interes major. Astfel, dacă ne referim doar la Ziua Meteorologiei, de-a lungul anilor au fost dezbătute: relația dintre meteorologie și agricultură, dintre meteorologie și producția de energie sau meteorologia în slujba vieții și a protecției bunurilor. Tot așa, cu ocazia Zilei Internaționale a Apei, se alege an de an un subiect, care se

leagă de obicei de o temă de cercetare din domeniul protecției mediului. În acest an, tema Zilei Mondiale a Apei „Apă curată pentru o lume sănătoasă” pune accentul pe creșterea conștientizării și a informării în ceea ce privește calitatea apelor și conservarea resurselor de apă.

Însă, dincolo de aceste aspecte cu caracter istoricocronologic, se pare că sensibilizarea societății față de evenimentele meteorologice și hidrologice extreme este în creștere, iar acest fapt este explicabil dacă ne gândim că, în ultimii 10 ani, în medie, anual, își pierd viața circa 250.000 de persoane în urma catastrofelor naturale. Decesul a circa 90% din numărul menționat survine ca urmare a fenomenelor meteorologice și hidrologice periculoase.

Multe dintre fenomenele meteorologice de astăzi par a nu mai fi ceea ce erau cu câteva decenii în urmă. Manifestările violente ale vremii sunt din ce în ce mai dese, tot mai multe inundații, secete prelungite, înghețuri și temperaturi extreme făcându-și simțită prezența în zilele noastre. Chiar dacă în ultimele luni au existat discuții aprinse și chiar contestări ale veridicității prognozelor, un raport elaborat în septembrie 2001 de Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice a ONU constată că o mare parte din încălzirea observată în ultimii 50 de ani se datorează activităților umane. Același raport arată că temperatura medie globală de suprafață ar putea crește cu 1,4 până la 5,8 grade C pe perioada 1990–2100, fără precedent în ultimii 10.000 de ani, ceea ce permite estimarea că nivelul oceanului planetar va crește cu 9 până la 88 centimetri în aceeași perioadă. Aceasta va amenința semnificativ multe insule, porturi, terenuri agricole, resurse de apă dulce, zone turistice și terenuri costiere productive. În România, în anul 2002 s-a înregistrat cea mai caldă lună februarie, iar în 2003 s-a înregistrat cea mai rece lună februarie din ultimii ani. Și nu este singura ciudățenie climatică înregistrată.