Alexandru Athanasiu

Domnule coleg, n-am terminat. Imediat, ºi mã opresc. Îmi cer ºi scuze cã am luat cuvântul, vãd cã deranjez dreapta.

Litera finalã de la art. 72 alin. (3) este un text de trimitere, cum spunem noi. Mai precis, celelalte domenii pentru care în Constituþie se prevede, deci, altele, în alte locuri. Ce alt loc din Constituþie ar putea intra în discuþie? Deci, la art. 72 n-avem Corpul Pompierilor Militari. Bun. Ar putea intra în discuþie ºi probabil cã cei care au scris cu pixul au avut în vedere acest text, art. 117. Art. 117 se referã, vã rugãm sã ne verificaþi pe noi, cei care, mã rog, cândva, am scris pe margine aici, la forþele armate, cã e vorba de armatã Ñ alin. 1 ºi alin. 2 Ñ poate, cã intrã în discuþie, structura sistemului naþional de apãrare. E vorba de aºa ceva? Structura sistemului naþional de apãrare?

Mai departe: organizarea armatei. E vorba de organizarea armatei? Pregãtirea populaþiei, a economiei, a teritoriului pentru apãrare. Urmãresc pompierii aºa ceva? Apãrã þara, deci, vin rachete, bat peste noi tunurile ºi pompierii au misiunea de a replia inamicul? Precum ºi statutul cadrelor militare.

Deci, nu totÉ, aºa am vrut sã spun ºi cu asta m-am oprit, nu tot ceea ce înseamnã aspecte de ordin militar, deci, care vizeazã aceste servicii, aceste structuri care sunt supuse regimului militar presupune lege organicã. Din sfera elementelor (ºi nu sunt puþine), între care, poftim, ºi organizarea pompierilor militari, numai anumite lucruri a înþeles legiuitorul constituant sã fie reglementate prin lege organicã. Anume: cele care sunt prevãzute la art. 117 alin. (2). Prin eliminare, nefiind vorba aici de organizarea pompierilor militari, cât or fi ei de militari, se organizeazã prin lege ordinarã ºi nu prin lege organicã.

Mulþumesc respectuos.

Dreapta are cuvântul!