Stenogramă plen

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Stimaþi colegi,

V-aº ruga sã vã ocupaþi locurile în salã pentru a putea începe lucrãrile ºedinþei Senatului din 26 noiembrie 2001.

La primul punct din ordinea de zi, supun plenului Senatului aprobarea programului de lucru, inclusiv a ordinii de zi de astãzi.

Vã rog sã vã exprimaþi votul asupra ordinii de zi a ºedinþei din 26 noiembrie 2001.

Colegii sunt, totuºi.

Da. Rog insistent sã vã ocupaþi locurile în salã, pentru a nu începe ziua cu strigarea catalogului.

Deci fac apel la colegii care sunt prezenþi în incinta Senatului sã vinã în salã.

Pânã atunci, permiteþi-mi sã vã prezint situaþia senatorilor care lipsesc din diferite motive de la lucrãri. Este vorba de un numãr de 10 colegi: Ioan Belu, Octav Cozmâncã, Maria Antoaneta Dobrescu, Ilie Ilaºcu, Frunda Gyšrgy, Mark— BŽla, Ghiorghi Prisãcaru, Elena Sporea, Rodica Mihaela Stãnoiu ºi Emil Rãzvan Theodorescu.

Vã supun, încã o datã, votului dumneavoastrã ordinea de zi a ºedinþei Senatului din 26 noiembrie 2001. Ordinea de zi a fost adoptatã cu 70 voturi pentru, 4 voturi împotrivã, o abþinere.

Vã

La urmãtorul punct din ordinea de zi, cel consacrat declaraþiilor politice, este rezervatã din timpul ºedinþei de astãzi o orã ºi 30 minute.

Dãm cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am sã vorbesc astãzi despre piedici ºi ocazii pentru sãrbãtorirea ºi pregãtirea Marii Uniri.

Piedicile, de care ºtim aproape toþi, sunt multe, dar ele se ºi pot transforma în ocazii ale unui efort naþional pentru Marea Unire.

Eu cred cã nu putem sã ne oprim doar la istoria Marii Uniri fãrã a o prefigura, fãrã a milita pentru ea, fãrã a spera cã **1 Decembrie nu este doar al anului 1918** , ci poate fi ºi al unui an din cei pe care noi îi trãim ºi-i vom trãi direct.

Am scris, la un moment dat, pe vremea în care 23 August era sãrbãtoarea oficialã a României, cã, neputând participa direct la **”Ziua de 1 Decembrie 1918Ò** , în amintire, aº fi preferat sã fiu ºi noroi pe bocancii celor ce mãrºãluiau cãtre Alba Iulia.

Aº spune cã **atmosfera socialã insalubrã este una dintre piedicile** în calea noastrã cãtre Marea Unire.

Aº spune cã **subdezvoltarea economicã** , de nivel paleolitic ºi rareori neolitic, **ne blocheazã** în aceastã aspiraþie.

Aº spune cã **frontul** politic **româno-român** , mereu sângerând, **nu este propice** unei regãsiri a tuturor românilor.

Aº insista asupra restanþelor istorice ale tuturor etapelor trecutului care ne împiedicã din acest gest, care va veni, paradoxal, nu trebuie sã aºteptãm neapãrat dialectica ºi nu trebuie sã aºteptãm neapãrat matematica sã-l potenþeze ºi sã-l îmbrace. Între aceste restanþe istorice este ºi **mizerabilul Tratat cu Ucraina** .

Aº spune cã **educaþia otrãvitã a tineretului** în ºcoala noastrã sãracã ne împiedicã sã dãm celor tineri elementele prin care sã poatã judeca procesul Marii Uniri pe care au de retrãit ºi de înfãptuit. Dar dacã nu existã temelie, e greu de construit restul casei. ªcoala româneascã de astãzi este, din pãcate, mai sãracã decât oricând în educaþie ºi în instrucþie.

Sunt profesor la o remarcabilã unitate de învãþãmânt, Universitatea ”Spiru HaretÒ, ºi am încercat, la un moment dat, sã construiesc niºte teorii, niºte speculaþii, niºte viziuni noi asupra unor momente din cãrþile mari ale trecutului ºi mi-am dat seama cã, uneori, vorbesc degeaba. Mulþi studenþi ai mei nu ºtiau cãrþile mari ale trecutului. Pentru unii a fost o dificultate sã-mi spunã cine este autorul **”OdiseiiÒ** . Aºa cã în zadar încercam eu sã-i spun: **”Dragã, uite, Femios, cântãreþul cetãþii, ºi Medon,**

Mulþumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Mihail Lupoi, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Mihail Lupoi:**

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Am sã-mi încep intervenþia povestindu-vã una din dimineþile mele. Îmi fac plimbarea de dimineaþã, timp de o jumãtate de orã, prin centrul Bucureºtiului. Privesc la vitrinele cu preþuri egale cu 5Ñ6 salarii medii ºi la puþinii trecãtori care se mai duc la serviciu la ora 7 dimineaþa. Trec prin faþa discotecii de la ”Planet DinnerÒ ferindu-mã de tinerii drogaþi cu Extasy, care ies desfiguraþi dupã o noapte de muzicã house. Discotecile pentru tineri nu se mai clasificã în 2001, în România dupã tipul de muzicã, ci dupã felul drogurilor care se vând acolo. Într-una din aceste dimineþi, mai precis ieri, duminicã, 25 noiembrie, am vãzut ce nu mai vãzusem decât prin filme. La nici 50 de metri de Sala Dalles ºi la 500 m de Ambasada americanã, pãzitã ca o fortãreaþã, se întindea o panglicã albã pe care scria ”Stop! PoliþiaÒ. Ce se întâmplase?! În timpul nopþii fuseserã împuºcaþi mortal, cu 5 gloanþe de 9 mm, doi angajaþi ai unei case de schimb. Nimeni nu auzise nimic, ceea ce mã face sã cred cã s-a folosit o armã profesionalã, cu amortizor.

M-am întors acum o sãptãmânã din Kosovo, dar trebuie sã vã spun cã mã simþeam mai în siguranþã acolo. Vã anunþ, domnilor, cã, de acum înainte, când voi face plimbarea de dimineaþã am sã-mi iau vesta antiglonþ ºi pistolul cu mine. Voi trimite copiii mei la ºcoalã cu T.A.B.-ul, pentru cã au fost jefuiþi în plinã zi, în faþa Hotelului ”IntercontinentalÒ, ºi voi înfiinþa o firmã de blindat maºini, pentru ca soþia sã nu fie jefuitã la stopuri cum a pãþit o respectabilã doamnã ministru. Kilometrul 0 al þãrii s-a tranformat, sub oblãduirea guvernelor aºa-zis democrate, în centrul criminalitãþii organizate. Ordinea poate fi impusã ºi cu o mânã forte, dacã trebuie, dar ca sã o poþi face ai nevoie de autoritate moralã, în primul rând, lucru de care actualul Guvern nu se bucurã.

Autoritatea statului nu este slãbitã, domnilor, ci lipseºte cu desãvârºire, începând de la strângerea impozitelor pânã la asigurarea capacitãþii de apãrare ºi menþinerea ordinii publice. Democraþia s-a transformat, sub mâna acelor guverne, din care P.R.M. n-a fãcut parte, în anarhie ºi haos. Marii gangsteri, marii mafioþi zburdã în libertate, în timp ce aceia ce furã un sac de cartofi supraaglomereazã puºcãriile.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ion Sârbulescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

## **Domnul Ion Sârbulescu:**

Doamnelor ºi domnilor senatori,

”Prãbuºirea Fondului Naþional de Investiþii a început sã facã victime printre pãgubiþii sãi. Virgil Albu, în vârstã de 62 de ani, s-a sinucis vineri, ca urmare a imposibilitãþii de a-ºi recupera banii depuºi. El a depus la F.N.I. 10 milioane lei, bani pe care i-a strâns cu greu ºi pe care dorea sã-i pãstreze pentru vremuri grele. A crezut cã-i poate înmulþi depunându-i la F.N.I., dar a pãþit la fel ca toatã lumea.

Vineri, când a aflat cã nu îndeplineºte condiþiile cerute pentru a-ºi recupera banii, într-un gest disperat, s-a aruncat în gol de la etajul III.

Acesta a fost sfârºitul unui om.

Din ce în ce mai mulþi trãiesc în chinul disperãrii ºi neputinþei.

Din zi în zi, viaþa devine mai grea ºi, când ajung la limita puterilor, unii nu mai pot continua lupta.Ò

Pãcat cã Virgil Albu nu a mai avut puterea sã lupte. ”DatinaÒ, cotidian independent al judeþului Mehedinþi, 17 noiembrie 2001.

Primind succesiv scrisori de la Asociaþia Naþionalã a Investitorilor F.N.I. ºi Asociaþia Investitorilor Pãgubiþi Ñ F.N.I., prin care se solicitã poziþia referitoare la modul în care partidul nostru înþelege sã rezolve problema banilor investiþi ºi, mai apoi, pierduþi de cãtre cei aproximativ 30.000 de investitori la F.N.I., Biroul Executiv Central a luat în discuþie aceastã problemã ºi, ca urmare, Biroul de presã este împuternicit sã dea urmãtoarea declaraþie:

”Unul din actele grave de corupþie, cu dramatice consecinþe colective, a fost prãbuºirea F.N.I. eveniment ce a creat o serioasã sursã de insecuritate socialã. Cauza acestui fenomen îºi are originea în gestiunea frauduloasã a Fondului, ce a constituit o sursã de îmbogãþire nejustificatã pentru clientela politicã a puterii, pe spinarea a sute de mii de persoane pãgubite. La aceasta se adaugã lipsa de preocupare, de control ºi chiar complicitatea unor instituþii ale statului cu atribuþii în acest domeniu. Mai mult. Partidele politice aflate la putere ºi liderii acestora, în pofida unor declaraþii sforãitoare ºi liniºtitoare, nu au fãcut nimic pentru soluþionarea situaþiei pãgubiþilor de la F.N.I., urmãrind prin aceasta, în mod deliberat, sã adauge în sarcina viitoarei guvernãri ºi aceastã dificilã ºi sensibilã problemã.

## Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Zolt‡n Pusk‡s, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

## Domnule preºedinte, Distins Senat,

În ultimii 5 ani am avut zeci de intervenþii politice de la acest microfon ºi întotdeauna am abordat probleme generale ale economiei, ale vieþii sociale, culturale ºi aºa mai departe. Pentru prima datã în 5 ani sunt obligat sã atac o problemã obscurã, politicã, nepalpabilã, datoritã evenimentelor care au avut loc sãptãmâna trecutã, în urma apariþiei aºa-numitului Raport al S.R.I.-ului.

Pe noi nu ne-a surprins deloc acest raport, pentru cã aºa-numitele aspecte referitoare la zona ”Pãmântului secuiescÒ, într-o anumitã abordare, au existat ºi înainte, oricare ar fi fost guvernul în momentul respectiv. Din 1990 se scoate de la naftalinã ºi se pune pe rol atunci când este nevoie. La noi existã ºi un banc pe aceastã temã, mereu actual. ÇE frig, e iarnã, nu sunt medicamente, oamenii nu primesc salarii, tichete de masã, profesorii protesteazã, medicii fac grevã ºi aºa mai departe. Se întruneºte conducerea þãrii, Preºedintele îl roagã pe ºeful S.R.I.-ului sã scoatã o problemã cu maghiari ca sã aplaneze problemele sociale, ºeful S.R.I.-ului rãspunde: ”Domnule Preºedinte, n-am ce face, ultimul maghiar a pãrãsit þara sãptãmâna trecutãÒ, iar preºedintele spune: ”Vezi, asta este problema, când avem nevoie de ei, ne pãrãsescÒÈ. Parcã aºa este ºi acum!

Eu am citit acest raport ºi mi-am adus aminte de dadaism, un curent literar în care se bãgau într-o pãlãrie anumite cuvinte, se scoteau biletele ºi se treceau pe hârtie. Cam aºa aratã ºi acest raport.

Din rapoartele precedente au fost scoase anumite alineate, bãgate într-o pãlãrie, amestecate, scoase de acolo ºi puse pe o hârtie, pentru cã sunt numai afirmaþii teoretice fãrã logicã ºi contradictorii.

Stimaþi colegi,

Dacã vã dau câteva exemple din judeþul Covasna, numai din judeþul Covasna, pentru cã, vai de mine, nu

vreau sã mã bag în problemele judeþului Harghita, care are autoritatea ºi independenþa proprie, ºi sã nu mã atace.

În Raportul S.R.I. se spune ”Pãmânt secuiescÒ. Da, este o denumire istoricã, aºa cum este ºi ”Þara BârseiÒ sau ”Þara MoþilorÒ. Nu vãd care este problema deosebitã în acest sens ºi care este pericolul, pentru cã aºa se numeºte.

Vã mulþumim, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Liviu Maior, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Intervenþia mea este legatã de rezultatele recentei vizite în România a Delegaþiei Parlamentului European, dar ºi a celui belgian, mai cu seamã cã ultima delegaþie a trecut prin toate þãrile candidate pentru a vedea care este stadiul dezbaterilor vizând acest obiectiv extraordinar care este viitorul Europei.

Sigur, eu m-am referit nu o datã la aceastã chestiune, de la acest microfon, cu rezultate care probabil vor fi similare cu punctele pe care voi încerca eu sã le marchez. Deºi suntem într-o salã în care europenismul este de multe ori proclamat inchizitorial, chiar joi am auzit un argument ridicol la dezbaterea moþiunii în legãturã cu necesitatea alinierii învãþãmântului românesc la standardele europene.

Am întrebat foarte mulþi care sunt aceste standarde europene. Nimeni nu a ºtiut sã îmi spunã, pentru cã ele nu existã. Nu existã standarde europene în ceea ce priveºte educaþia. Bruxelles-ul nu se amestecã ºi v-am mai spus-o de câteva ori, nu se amestecã ºi nu dã

reþete în culturã, nu dã reþete în educaþie, pentru cã cele douã chestiuni fundamentale reprezintã însãºi esenþa identitãþilor naþionale. Or, Uniunea Europeanã nu doreºte eliminarea acestor identitãþi, dar probabil cã moºtenirea Andrei Marga încã existã, pentru cã numai el venea ºi ne spunea de fiecare datã despre aceste standarde europene pentru a-ºi motiva trecerea prin Parlament a unor legi.

Nu vreau sã mã refer mult la acest aspect, el se resimte ºi în alte domenii, dar sunt afirmaþii, multe dintre ele, cu o puternicã notã demagogicã.

Ceea ce a trebuit, în discuþia cu delegaþia Parlamentului belgian care pregãteºte raportul pentru conferinþa de la Laeken, din decembrie, sigur cã am fost întrebaþi: voi ce aþi fãcut pentru aceastã dezbatere?

S-au fãcut atât în Parlament, cât ºi în afara Parlamentului lucruri pozitive, ele nu au ajuns la cunoºtinþa opiniei publice ºi v-o spun deschis, am acuzat mass-media electronicã pentru refuzul de a acorda atenþie acestui aspect.

Am precizat însã cã existã douã posturi de televizune care, cel puþin, au tratat aceste probleme ºi care-i avizeazã pe români de ce-i aºteaptã în momentul în care vom ajunge membri ai Uniunii Europene, dar sunt doar douã. În schimb, Televiziunea Românã, care ar trebui sã aibã aceastã obligaþie fãrã ca cineva sã i-o cearã de la tribuna Parlamentului, nu face nimic pentru ca discuþiile vizând integrarea României sã se poarte într-un mod profesionist ºi, mai ales, sã trezeascã interesul românilor pentru ceea ce-i aºteaptã. Cã va fi în 2004 sau în 2007 este o altã chestiune; probabil cã se aºteaptã sã facem o propunere ca Andreea Marin sã fie moderatoarea unui asemenea program ºi poate, atunci, succesul va fi garantat.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Acatrinei, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Dupã anul 1990, þara noastrã a cunoscut un necontrolat ºi periculos proces de dezindustrializare.

Binecunoscuta sintagmã conform cãreia industria româneascã nu era decât ”un morman de fier vechiÒ a declanºat furia distrugerii a tot ceea ce, cu eforturi mari ºi chiar cu jertfe umane, poporul român a construit în anii regimului totalitar.

Este de-a dreptul condamnabil faptul cum autoritãþile postcomuniste au înþeles sã ignore ºi sã nege realizãrile unei perioade de 50 de ani, dând semnalul ºi patronând astfel jaful ce avea sã urmeze.

Motorul economiei de piaþã, sectorul privat, avea sã fie, în acele vremuri de confuzie, apanajul unor potentaþi ai fostului regim. Aceºtia, profitând de informaþii, relaþii ºi, nu în ultimul rând, de situaþiile financiare dobândite, aveau sã devinã primii miliardari de carton ai României, aºa-ziºi capitaliºti.

În spatele paravanului numit ”privatizareÒ, a fost declanºat ºi oblãduit un nemaiîntâlnit fenomen de jefuire a avuþiei naþionale, consecinþele acestuia putând fi constate cu atât mai acut în prezent.

Dupã un val necontrolat de pensionãri ºi trecere la ºomaj, incapabili sã mai umple puºculiþa secãtuitã a bugetului, disperate, guvernele, indiferent de culoarea lor politicã, au transferat averea statului cãtre aºa-ziºii investitori.

Ulterior, noii proprietari s-au dovedit incapabili, dar mai ales neinteresaþi sã dezvolte o afacere legalã, cele mai multe dintre societãþile privatizate dând faliment sau fiind, la ora actualã, în pragul dezastrului.

Sigur cã aici trebuie amintitã pierderea pieþelor tradiþionale, dar ºi proasta conducere, lipsa sprijinului bancar ºi mecanismul de impozitare. Toate acestea au dus la înglodarea în datorii a întreprinderilor privatizabile ºi la postura deloc fericitã de a vinde pasive ºi nu active, investitorii fiind tot mai greu de gãsit.

Drept urmare, în goana lui dupã venituri, Guvernul actual se grãbeºte sã scoatã la mezat cele mai profitabile societãþi.

Dupã cum s-a dovedit, aceste afaceri au fost, în majoritatea lor, pãguboase, stârnind nemulþumirea în rândurile salariaþilor ºi grave probleme sociale.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Paul Pãcuraru, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Intervenþia mea de astãzi are ca temã un subiect încã de mare actualitate Ñ ”Raportul de þarãÒ prezentat la Bruxelles pe 13 noiembrie anul acesta.

Întâmplarea a fãcut ca, în acea zi, sã fiu la Bruxelles, participând la o reuniune a senatelor europene ºi regretul imediat pe care l-am avut, din audierea, seara, a posturilor de televiziune europene, dupã prezentarea raportului, inclusiv a declaraþiei domnului Verheugen, a fost cã existã doar douã þãri în Europa care sunt departe de a întruni condiþiile de aderare Ñ este vorba de România ºi de Bulgaria, ºi asta a fost citat de toate televiziunile europene Ñ, exceptând Turcia care nu a început încã negocierile de aderare.

Sigur cã de la aceastã informaþie lapidarã apãrutã pe televiziunile occidentale, care are însã impactul ei la nivelul opiniei publice europene, la analiza tehnicã pe care noi trebuie s-o facem distanþa este mare. Noi va trebui, într-adevãr, sã vedem cum trebuie privit acest raport ºi care sunt misiunile care revin tuturor partidelor parlamentare pentru ca misiunea de aderare, pe care o împãrtãºesc toate partidele parlamentare, sã fie mai uºor dusã la capãt.

Este cunoscut faptul cã, din 1998, Comisia Europeanã întocmeºte un set de documente privind situaþia negocierilor de aderare cu fiecare þarã candidatã. Existã acest raport de evaluare, primul, pe care l-am comentat, care se întocmeºte prin discuþiile pe care comisarii europeni le au, pe fiecare capitol în parte, cu Guvernul ºi cu instituþiile abilitate, ºi existã un al doilea document intitulat ”Parteneriatul de aderareÒ. Acest document nu se negociazã. El reprezintã un fel de sintezã a raportului ºi se înmâneazã direct guvernelor pentru îndeplinire.

Raportul sigur cã permite o dublã lecturã. Dacã eºti domnul Adrian Nãstase, doamna Puwak sau domnul Puºcas, ai o coloanã de progrese ºi vorbeºti doar despre ea. Dacã eºti o persoanã care eºti cumva mai avizatã ºi la curent cu lucrurile care se întâmplã în þarã, poþi sã vorbeºti doar despre coloana de recomandãri ºi Ñ har Domnului! Ñ sunt suficiente recomandãri, dintre care unele privesc chiar Parlamentul, pentru cã la criterii

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Bunduc, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Intervenþia mea de astãzi se referã la o problemã deosebit de importantã pentru societatea contemporanã româneascã, ºi anume creºterea dramaticã a fenomenului infracþional în rândurile elevilor ºi studenþilor, în rândurile tineretului în general.

De fapt, aceastã situaþie dramaticã decurge din drama unui popor care ºi-a pierdut busola moralã ºi este într-o crizã acutã de valori.

Asediaþi de peste tot cu kitch-uri ºi porno, ºi horror, expus la capcanele ce decurg din consumurile de droguri ºi alcool ºi supus permanent la efectele corupþiei, violenþei ºi stãrii generale de incertitudine, populaþia, dar mai ales tineretul, face tot mai greu faþã vieþii de zi cu zi.

ªcoala, inclusiv învãþãmântul superior, s-ar fi putut transforma într-un ultim bastion de apãrare împotriva acestor agresiuni, dar, din pãcate, aceastã instituþie nu mai are autoritatea necesarã pentru a face aºa ceva.

Dupã mai bine de un deceniu de reformã, aproape nimeni din învãþãmânt, poate cu excepþia Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, nu ºtie când începe ºi când se terminã anul ºcolar, câte vacanþe au elevii, ce manuale trebuie cumpãrate, cine ºi unde le editeazã. A se vedea situaþia cu manualele din Transilvania.

Violenþa din ºcoli a crescut mult ºi s-au diversificat formele de manifestare ale acestuia.

Evenimentele extrem de dure, mediatizate tot mai mult, familia tot mai preocupatã de asigurarea celor necesare traiului de zi cu zi, o lipsã totalã de mijloace de întreþinere au condus la situaþia în care familia nu mai are timpul necesar de a se ocupa de copii, aceºtia fiind puºi în situaþia de a-ºi petrece timpul în anturajul strãzii ºi luând tot ce este mai rãu din acest anturaj. La aceasta se adaugã teribilismul specific vârstei, consumul de droguri ºi alcool, cum spuneam, perversiunea sexualã ºi violul. Se întâlnesc frecvent cazuri de încãierãri între elevi, altercaþii ale acestora cu unii profesori, precum ºi cazuri tot mai dese de pãtrundere în unitãþile de învãþãmânt a aºa-ziselor ”gãºti de cartierÒ, care-ºi etaleazã grosolãnia, prostul gust ºi decadenþa.

Vã mulþumesc, domnule senator.

În încheierea declaraþiilor politice, dau cuvântul doamnei senator Maria Ciocan, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vãzut de departe, Maramureºul pare a fi un adevãrat loc de legendã, un tãrâm cãruia mâna asprã a comunismului nu a reuºit sã-i distrugã mitul.

Despre rezistenþa fizicã ºi moralã a oamenilor din Maramureº vorbesc astãzi bisericile din lemn, troiþele, porþile sculptate, obiceiurile ºi datinile conservate. La rândul lor, acestea vorbesc despre niºte oameni puternici ºi sãnãtoºi, capabili sã þinã ºi în continuare piept la toþi ºi la toate.

Însã datele înregistrate cu atenþie la Inspectoratul de stat teritorial pentru persoane cu handicap Maramureº vorbesc cu totul altfel despre oamenii din aceastã zonã.

Numai în perioada ianuarieÑiulie 2001, încã 1.328 de maramureºeni care ºi-au cãpãtat statutul de handicapaþi. Copii sunt 186, iar adulþi 1.142.

Mã întreb ºi vã întreb: dupã un deceniu de existenþã a unui asemenea inspectorat de specialitate, cum se face cã, la fiecare jumãtate de an, sunt înregistraþi, de fiecare datã, peste 1.000 de noi handicapaþi.

Nu cumva, într-un asemenea ritm, vom putea vorbi curând de un întreg judeþ, Maramureº, de handicapaþi? Sau putem vorbi de o adevãratã instituþie care, sub ochii statului ºi pe cheltuiala acestuia, fabricã handicapaþi numai ºi numai pentru interese materiale?

Pentru cã ºtim cu toþii care sunt facilitãþile acordate persoanelor cu diferite forme de handicap ºi celor care le îngrijesc.

Dar sã nu fiu greºit înþeleasã. Nu împotriva celor bãtuþi de soartã mã ridic acum. Aceºtia îºi meritã cu prisosinþã aceste ajutoare, la fel ºi cei care-i îngrijesc. Pentru cei aflaþi real într-o asemenea situaþie chiar aº propune o majorare a cuantumului alocaþiei.

Pericolul vine, dragi colegi, din partea celor falsificaþi. Dupã ce a trecut epoca certificatelor de revoluþionar care a fãcut ca mulþi din cei ce s-au aflat pe baricade în decembrie 1989 sã nu beneficieze de drepturile cuvenite din cauza nenumãraþilor oportuniºti, Maramureºul trãieºte drama epocii handicapaþilor cu acte în regulã. ªi aceºtia, ca ºi revoluþionarii contrafãcuþi de altã datã sunt perfect sãnãtoºi ºi contribuie din plin la sãrãcirea bugetului naþional.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, doamna senator.

Am încheiat acest punct al ordinii de zi.

La punctul 3 voi da citire Notei privind exercitarea de cãtre colegii parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

S-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/2001 privind aprobarea ºi implementarea Programului special de dezvoltare turisticã a zonei Sighiºoara;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 6/2001 privind organizarea celei de-a XI-a ediþii a cursurilor de varã destinate tinerilor diplomaþi români ºi strãini, sub egida Fundaþiei Europene ”TitulescuÒ;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaþionale ºi ºtiinþifice administrate de Comisia Fullbright româno-americanã, semnat la Bucureºti la 26 octombrie 2000;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 38/2001 privind acceptarea Anexei III, amendatã, ºi a unor amendamente la Convenþia internaþionalã din 1973 pentru prevenirea poluãrii de cãtre nave, modificatã prin Protocolul încheiat la Londra la 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78);

Ñ Legea pentru ratificarea Memorandumului de Înþelegere dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia privind crearea unei linii de ferry-boat între Samsun ºi Constanþa, semnat la Ankara la 15 iulie 1996;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului privind serviciile aeriene dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Namibia, semnat la Bucureºti la 3 iulie 1996;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Maroc privind transporturile rutiere internaþionale ºi a Protocolului la acesta, semnate la Bucureºti la 25 aprilie 1996;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului privind privilegiile ºi imunitãþile acordate Comisiei pentru protecþia mediului marin al Mãrii Negre, semnat la Istanbul la 28 aprilie 2000.

- abþinere.

- La alin. 2 este un text comun. Vi-l

- 4 abþineri.

- La alin. 4, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l supun

- votului.

- Adoptat cu 61 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã,

- 4 abþineri.

- La alin. 4[1] , text introdus de cãtre Camera Deputaþilor

- ºi votat în unanimitatea membrilor comisiei de mediere. Vi-l

- 3 abþineri.

- Alin. 4[2] , de asemenea, introdus la Camera Deputaþilor

- ºi votat de cãtre comisia de mediere, în unanimitate. Vi-l

- 6 abþineri.

- Art. 2 alin. 5 lit a), în formula Camerei Deputaþilor. Vi-l

-

- 6 abþineri.

- La punctul 3 din raport, art. 5 alin. 1, în formula

- Camerei Deputaþilor. Vi-l

- 3 abþineri.

- Vã

- 5 abþineri.

- Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea tex-

- telor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.

- Punctul 1 din raport, la articolul unic, textul Camerei

- Deputaþilor. Vi-l

- 5 abþineri.

- Punctul 2 din raport referitor la art. I, textul Camerei

- Deputaþilor. Vi-l

- 9 abþineri.

- Punctul 3 din raport, art. I punctul 4, textul Camerei

- Deputaþilor. Vi-l

- 9 abþineri.

Punctul 4 din raport referitor la art. I, punctul 5, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

- 10 abþineri.

Punctul 5 din raport, art. I, punctul 6, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

- 10 abþineri.

- Punctul 6 din raport, art. I, punctul 7, textul Camerei

- Deputaþilor. Vi-l

- 7 abþineri.

- Art. I, punctul 7, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l supun

- votului.

- Adoptat cu 76 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã,

- 6 abþineri.

- Punctul 7 din raport, art. I, punctul 8, textul Camerei

- Deputaþilor. Vi-l

- 10 abþineri.

- Punctul 8 din raport, art. I, punctul 9, textul Camerei

- Deputaþilor. Vi-l

- 11 abþineri.

- Punctul 9 din raport, art. I, punctul 10, textul Camerei

- Deputaþilor. Vi-l

- 14 abþineri.

- Art. I, punctul 11, textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

-

- 17 abþineri.

- În fine, ultimul punct, punctul 11 referitor la art. II,

- textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

- 16 abþineri.

- Punctul 6 pe ordinea de zi: raportul comisiei de medi-

- ere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi.

- La dosarul raportului comisiei de mediere existã un

- raport...

Nu s-a votat raportul anterior...

Da. Deci vã rog sã votaþi raportul anterior în ansamblul sãu.

Adoptat cu 54 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivã, 9 abþineri.

Spuneam cã la urmãtorul raport existã o Notã a Departamentului Legislativ în legãturã cu medierea textului Legii privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi, adoptat acest proiect de lege în formulãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului, motiv care a determinat constituirea unei comisii de mediere ºi care, în cazul unuia din punctele, din articolele aflate în redactãri diferite date de cele douã Camere, nu a întrunit majoritatea de 8 voturi cerutã de Regulamentele Senatului ºi ale Camerei Deputaþilor. Este vorba de punctul 5. Aºa stând lucrurile, acest punct din raportul comisiei de mediere, deºi a fost adoptat, dar cu un cvorum sub cel regulamentar, va necesita reunirea celor douã Camere ale Parlamentului pentru a se decide asupra lui.

În consecinþã, se vor supune votului plenului Senatului toate acele articole asupra cãrora comisia de mediere, cu cvorum regulamentar, s-a pronunþat, mai puþin punctul 5 din raport, asupra cãruia, sigur, vor decide Camerele în ºedinþã comunã.

Aºadar, la art. I este textul Senatului, nu se supune votului.

Punctul 2 din raport, de asemenea, textul Senatului, nu se supune votului.

Punctul 3 din raport, aceeaºi situaþie.

Punctul 4, la fel, este textul Senatului, nu se supune votului.

Punctul 5 urmeazã a fi decis în ºedinþa comunã a celor douã Camere.

Punctul 6 din raport, textul Senatului.

Punctul 8, textul Senatului.

La fel, punctele 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16.

În consecinþã, plenul Senatului nu are ce vota. Textele asupra cãrora nu a existat contrarietate de voturi sunt textele adoptate în formula Senatului. Singurul de care vorbeam mai înainte, neîntrunind cvorumul regulamentar, va fi transmis pentru proxima ºedinþã comunã a celor douã Camere ale Parlamentului.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

Da, vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte, vã rog, totuºi, sã votãm raportul de mediere, pentru cã ratificãm adoptarea ºi de cãtre Camerã a propunerilor textelor Senatului ºi suntem de acord cu medierea comunã a acelui text.

Domnul senator,

Permiteþi-mi, pentru cã este o chestiune de ordin procedural, sã rãspund la ea din poziþia de preºedinte de ºedinþã. Deci sã îmi îngãduie colegii sã nu mã duc la microfon, pentru cã este o problemã efectiv de procedurã, ºi nu de fond.

Întrucât toate textele aflate în divergenþã sunt textele Senatului, nu avem a le vota o datã în plus. Ele au fost votate în formula regulamentarã ºi legalã, totodatã, de cãtre Senat. Singurul text pe care noi nu îl putem vota este cel în care sau asupra cãruia nu a existat un cvorum regulamentar.

Nu putem sã validãm, domnul senator, printr-un vot celelalte texte, pentru cã plenul Senatului s-a pronunþat asupra lor în ºedinþã plenarã, iar asupra textului unde nu s-a întrunit cvorumul necesar de ºedinþã Senatul nu are ce valida. El constatã cã în acea comisie nu s-a întrunit un cvorum de voturi regulamentar. Deci nu avem cum sã votãm un raport.

Domnule preºedinte, am reþinut. Bine, dar eu nu v-am cerut sã votãm textele, eu v-am cerut sã supuneþi votului raportul comisiei de mediere, care constatã cã partea corespunzãtoare a Camerei Deputaþilor a fost de acord cu textele Senatului, mai puþin acela. ªi noi suntem de acord cu acela, pentru cã, dacã este sã judecãm riguros procedural, comisia de mediere trebuia refãcutã. Dar, existând douã posibilitãþi, refacerea medierii sau trimiterea la plenul Camerelor, care este un mod excepþional, raportul comisiei de mediere, trebuie sã ne exprimãm votul, voinþa asupra lui. Adicã, cum? Nu suntem de acord?

Nu...

Daþi-mi voie. Care este actul de voinþã al Senatului, act juridic, cu care ne ducem în Camerele comune, dacã nu votãm nimic? Spuneþi-mi, care este actul juridic?

Imediat. Deci eu cred cã în privinþa textelor, adicã a tuturor textelor, mai puþin cel de la punctul 5 din raport, Senatul ºi-a manifestat voinþa regulamentarã ºi legalã cu privire la formula textului. Nu are de ce sã mai voteze încã o datã acele texte. Noi nu am votat niciodatã raportul comisiei de mediere, în mãsura în care textele au fost preluate în formularea de la Senat. Deci, am mai avut...

Domnule preºedinte, una sunt textele propuse ºi alta este raportul în entitatea lui. Eu asta vã cer.

De acord. Raportul comisiei de mediere are sens numai în mãsura în care textele nu ne aparþin, fie cã sunt ale altei Camere, respectiv, ale Camerei Deputaþilor, fie cã sunt texte comune. În mãsura în care sunt textele adoptate de cãtre Senat, noi nu tragem de douã ori o linie pentru a sublinia cã am avut dreptate. Practic, noi am votat acel text.

Dar care e actul juridic cu care sesizãm Camerele comune? Nici unul, cã nu avem un vot. Nici unul.

Nu. Singura problemã este legatã de textul... Deci, nu de textele pe care Senatul le-a adoptat...

ªi cu care suntem de acord sã meargã în ºedinþa comunã a Camerelor. ªi cum sesizãm?

Acum, sigur cã se poate discuta. De acord.

E adevãrat cã eu sunt exigent în materie de procedurã, unde am lucrat o viaþã, dar dumneavoastrã nu vreþi sã mã înþelegeþi.

Da. Eu cred ºi supun colegilor, pentru cã este un incident de procedurã care s-a ridicat aici, cu precizarea cã doar pentru punctul 5 din raport se poate pune problema dacã noi, votând raportul, suntem de acord cã soluþia trimiterii spre dezbatere în Camerele reunite.

## **Domnul Dumitru Badea** _(din salã):_

Avem regulamentul, domnule preºedinte.

Da, exact, dar nu trebuie sã votãm ceea ce regulamentul prevede. Adicã, regulamentul prevede ca, atunci când nu se întruneºte acel cvorum, din oficiu se reunesc Camerele pentru a soluþiona.

Dacã sunt alþi colegi care, pe marginea incidentului de procedurã ridicat de domnul senator Predescu, doresc sã ia cuvântul?

numãr de texte cu formulãri diferite. În mãsura în care formulãrile ne aparþin, nu mai avem ce sã votãm. Camera va trebui sã o facã. Iar în plus, aici, avem ºi situaþia în care, aprobând raportul în ansamblu, vedem cã, totuºi, acest raport nu poate în ansamblu, pentru cã are un incident la punctul 5, care face trimitere la... Noi, practic, nu putem nici sã adoptãm în totalitate, pentru cã lipseºte o unanimitate la unul din punctele raportului.

Aºadar, o datã, nu se poate adopta raportul, pentru cã el însuºi spune cã o parte din el rãmâne sã fie mediat prin cele douã Camere. Aºa încât lãsãm textele care sunt ale Senatului, iar concluzia privind punctul 5 o lãsãm pe seama Camerei. Putem sã reþinem cã s-au adoptat textele Senatului.

## **Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n** _(de la prezidiu):_

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte.

Dacã îmi permiteþi, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule senator.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate doamne ºi stimaþi domni colegi, se spune cã unde sunt doi juriºti, sunt douã pãreri diferite.

Trei pãreri...

Trei. De data aceasta, e o singurã pãrere, domnule preºedinte. Îmbrãþiºez punctul de vedere al colegului meu, al domnului ministru, al fostului ministru al justiþiei, în sensul cã, chiar dacã în întregime într-un raport de mediere se acceptã textele uneia sau alteia dintre Camere, este vorba de un alt act, un nou act care reprezintã voinþa celor douã Camere, prin reprezentanþii în comisiile de mediere ºi, prin urmare, fiecare din cele douã Camere trebuie sã voteze, ratificând raportul de mediere. Altfel, ne declarãm mulþumiþi cã nu s-au produs nici un fel de schimbãri, dar raportul trebuie votat, ca sã îºi urmeze cursul.

Prin urmare, cred cã nu este nici un fel de greºealã, ba cred cã ar fi o abatere de la o regulã juridicã, aceea de a nu lua în considerare punctul de vedere al Camerei Deputaþilor, care ne-au ratificat pe noi ºi noi trebuie sã fim de acord cu modul în care s-au exprimat ei. Mulþumesc.

Vã rog.

## Domnule preºedinte, Distins Senat,

Eu nu am fost ministru al justiþiei, dar sunt jurist.

La art. 138 alin. 3, propoziþia a doua din Regulamentul Senatului spune foarte clar: ”În toate cazurile, raportul comisiei de mediere se aprobã potrivit procedurii ºi cu majoritatea de voturi necesarã în vederea adoptãrii legii în forma finalãÒ. Aprobãm raportul cu menþiunea cã la punctul 5 nu am fost de acord cu textul comisiei, singurul text care va merge în faþa Camerelor reunite. Deci aceasta este procedura.

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

Este o obligaþie regulamentarã.

De acord. Bun. Atunci, vom face aceastã precizare cã se supune raportul, dar mai puþin art. 5, care nu poate fi aprobat de noi. Deci, cu aceastã menþiune, fãrã art. 5. Raportul, mai puþin art. 5. Fãrã punctul 5 din raport.

Adoptat cu 45 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivã, 4 abþineri.

Raportul comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/1998 privind înfiinþarea de extensiuni universitare ale României în strãinãtate. Este un text la punctul...

Da.

E ciudat, dar...

Solicitãm o listã a votului.

O listã s-a cerut. O listã pentru toate grupurile parlamentare, dacã se doreºte.

Nu. Deci, încã o datã, raportul comisiei de mediere mediazã texte. El este un document care sintetizeazã un

Domnule preºedinte, dacã îmi permiteþi...

Vã rog. Poftiþi, domnul senator. Aþi fost în comisia de mediere, domnul senator?

Îl rog ºi pe domnul senator Otiman, pentru cã este unul din membrii comisiei de mediere, sã dea explicaþii la problema ridicatã de domnul senator Liviu Maior.

Nu, dar vreau sã iau cuvântul la acest punct. Eu cred cã am dreptul sã solicit cuvântul.

Vã rog, vã rog! Eu v-am întrebat, cã era chiar o obligaþie a colegilor care au fost în comisia de mediere sã participe...

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu vã propun sã nu aprobaþi art. 3 din raportul de mediere, pentru cã formula pe care am propus-o noi în Senat este cea corectã. Conform art. 3, statul sau universitãþile, dacã îºi deschid o extensiune universitarã, sã spunem, Iaºiul la Chiºinãu sau Suceava la Cernãuþi, ele nu pot sã le dea burse celor care studiazã în extensiunile universitare româneºti. Aceeaºi situaþie este valabilã ºi pentru alte... Eu am dat doar douã cazuri, care pot fi mai lãmuritoare. Probabil cã în comisia de mediere s-a considerat cã art. 6 suplineºte ºi textul adoptat de noi la art. 3. Nu îl suplineºte. Este o formulã ambiguã la art. 6 ºi eu vã propun ca noi, Senatul României, sã ne menþinem votul pe care l-am dat pe art. 3 ºi, dacã aºa stau lucrurile, sã mergem în mediere.

Domnul senator, pentru a reduce în memoria colegilor, poate ne puteþi cita, acum, textul art. 6 în formularea pe care Camera Deputaþilor a dat-o, sã vedem în ce mãsurã se suprapune sau nu pe conþinutul art. 3 în formularea de la Senat.

Art. 6 este textul Senatului, care a fost adoptat, pentru cã ºi acest text a îmbunãtãþit pe cel al Camerei. Deci el spune aºa: ”Din sumele alocate de la bugetul de stat, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sprijinã financiar filialele ºi programele de studii organizate în instituþiile de învãþãmânt superior din strãinãtateÒ. Textul votat de noi la art. 3 sunã în felul urmãtor...

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci, în legãturã cu art. 3, noi, senatorii, la comisia de mediere am susþinut ca punctul nostru de vedere înscris la textul adoptat de noi sã fie menþinut. Colegii însã, pânã la urmã, ne-au demonstrat cã art. 3 se regãseºte într-un alt articol. Îmi pare rãu cã nu am textul extins al ordonanþei. ªi atunci, în final, am acceptat punctul lor de vedere, întrucât îl regãsim într-un alt articol. Aceasta a fost explicaþia...

Bun. Faþã de problema ridicatã de colegul senator Liviu Maior, care este poziþia dumneavoastrã, în numele, sigur, ºi al colegilor senatori, care au fãcut parte din comisia de mediere.

## Domnule preºedinte,

Punctul nostru de vedere este cel pe care l-am exprimat acolo. În final, am acceptat punctul de vedere al Camerei ºi l-am votat ca atare. Acum, nu putem sã mai revenim asupra acestei chestiuni. Am reuºit sã impunem, însã, la art. 6 punctul nostru de vedere, pe care îl considerãm noi mai bun decât cel al Camerei.

Bun, dar dacã e vorba de articole diferite ºi în formula de la Senat acest articol era, însemna cã el nu acoperea aceeaºi chestiune ca art. 6, cã, altfel, nu s-ar fi fãcut douã texte pentru a rezolva aceeaºi problemã. Deci, sunt convins cã la Senat aþi avut în vedere ipoteze diferite de reglementare, motiv pentru care aþi fãcut-o în douã articole distincte. Aceasta este explicaþia pe care v-o solicit, dincolo de ce opþiune aþi avut în calitate de membru al comisie de mediere.

## Domnule preºedinte,

Regret cã nu am textul complet al ordonanþei, pentru cã argumentul colegilor de la Camerã a fost urmãtorul: ceea ce este înscris la art. 3, varianta Senatului, este rezolvat într-un alt articol.

Nu, pe acela colegii îi au.

Da.

E clar, art. 3 îl avem. Eu l-aº ruga pe domnul...

Deci, eu ºtiu cã, în România, dacã legile nu sunt exacte, nu se aplicã, iar beneficiarii acestei legi, mã rog, vor admira, probabil, frumuseþile câmpiilor noastre.

În art. 6, pe care l-a citit domnul senator Liviu Maior ºi care spune altceva, cât de cât.

Într-un alt articol, nu în art. 6. Deci, într-un alt articol, nu în art. 6.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Bun. Plenul Senatului este lãmurit asupra chestiunii ridicate de colegul Liviu Maior? Pentru a putea sã supun la vot textul raportului comisiei de mediere în formularea promovatã de Camera Deputaþilor... Deci vã rog sã vã exprimaþi votul asupra textului propus în formularea de la Camera Deputaþilor. Cine voteazã ”daÒ voteazã în favoarea formulei din raportul comisiei de mediere. Cine voteazã ”nuÒ voteazã pentru soluþia datã de Senat. Votul este foarte clar, cred, da? Bun.

20 de voturi pentru, 82 de voturi împotrivã, 4 abþineri.

În aceste condiþii, votându-se împotriva textului propus de comisia de mediere, Senatul îºi pãstreazã punctul de vedere, exprimat cu ocazia votãrii legii. Deci va fi necesarã medierea în Camerele reunite.

Al doilea text este textul Senatului, nu îl

La punctul 8, de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/1999 privind reglementarea rulãrii resurselor financiare ale universitãþilor prin bãnci comerciale.

La punctul 1 din raport avem textul Camerei Deputaþilor. Vi-l

Punctul 2 din raport, textul Camerei Deputaþilor, vi-l

Punctul 3 din raport, text comun, vi-l

Vã

Punctul 9 de pe ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea ºi desfãºurarea activitãþii de turism în România.

Punctul 1 din raport, textul Camerei Deputaþilor, îl

Punctul 2 din raport, textul Camerei Deputaþilor, îl

Punctul 3 din raport, textul Camerei Deputaþilor, îl

Punctul 4 din raport, textul Camerei Deputaþilor, îl

Punctul 5 (nu ºtiu de ce 4; au greºit), textul Camerei Deputaþilor, îl

Votul asupra raportului comisie de mediere în ansamblu. Da, vã rog.

## **Domnul Dumitru Badea** _(din salã):_

Înainte de vot, vã rog sã observaþi cã nu e nimeni din comisia de mediere ºi nu este normal.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Din pãcate, nici la alte rapoarte nu a fost. Nu este obligatoriu. O sã cerem, însã, colegilor care sunt membrii în comisia de mediere sã fie prezenþi atunci când se discutã rapoartele la care au participat.

Vã

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 49/1999 privind transportul mãrfurilor periculoase pe calea feratã.

Rãmâne valabilã, sigur, dispoziþia regulamentarã ca membrii comisiei de mediere sã ia loc în banca rezervatã comisiei, în mãsura în care sunt prezenþi la lucrãri.

De asemenea, dacã sunt observaþii, cum a fost cazul la acel raport de mediere, sigur, colegii au dreptul sã facã aceste observaþii.

Da, domnul senator Apostolache.

## Domnule preºedinte,

Eu, totuºi, insist ºi susþin spusele domnului Badea, ca membrii, reprezentanþii comisiei de mediere sã ia loc la pupitru ºi sã susþinã raportul.

Sunt situaþii în care, în cadrul comisiilor de mediere, varianta Senatului sau modul în care s-a votat în Senat nu a putut fi trecut, datoritã faptului cã o parte din colegi nu au participat la... sau majoritatea au fost de la cealaltã Camerã.

ªi, în situaþia asta, eu zic cã dacã tot trecem cu vederea regulamentul ºi permitem ca membrii comisiei de mediere sã nu susþinã raportul, mâine, poimâine o sã ne trezim cã nu se mai duc nici la mediere Ñ de fapt, chiar se întâmplã asemenea minuni Ñ ºi este obligaþia noastrã.

De aceea eu aº insista ca membrii comisiei de mediere sau cei care au participat acolo sã treacã sã susþinã raportul.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Domnul senator Dinu Marin, domnul senator Iuliu Pãcurariu, domnul senator Paul Pãcuraru, deci care dintre dumneavoastrã doreºte sã ia loc în banca rezervatã comisiei, pentru eventualele întrebãri sau pentru diferite probleme pe care le-ar genera dezbaterile.

Aºadar, raportul comisiei de mediere vizeazã douã articole care au fost adoptate ambele în formula Camerei Deputaþilor.

De aceea, la punctul 1 din raport, referitor la articolul 2 alineatul 1, este vorba, însã, de o modificare

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 178/6.XII.2001

de formã, cum vedeþi din raport, v-o

Punctul 2 din raport, referitor la articolul II este, de asemenea, înlocuirea denumirii ministerului, deci s-a pus de acord cu denumirea actualã a Ministerului Transporturilor, Lucrãrilor Publice ºi Locuinþei. Vã

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2000 privind aprobarea efectuãrii unei donaþii cãtre Muzeul ”Memorial pour la PaixÒ din Caen, Franþa.

Rig, de asemenea, pe reprezentantul... Domnule Pãcurariu, aþi fugit prea repede, adicã sigur cã fuga înseamnã mers repede, dar aþi plecat prea repede. Mai rãmâneþi puþin.

_La masa comisiei se aºazã domnul senator Iuliu Pãcurariu.)_ Este vorba, de asemenea, de patru poziþii. Adoptate în formula de la Camera Deputaþilor sunt primele trei.

La articolul unic se propune textul Camerei Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã exprimaþi votul.

Cu 60 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Poziþia 2 din raport, referitor la articolul 2, formula textului Camerei Deputaþilor, e tot o problemã de terminologie. V-o

Punctul 3 din raport, referitor la articolul 4, textul Camerei Deputaþilor, vi-l

Poziþia 4 din raport este textul Senatului, nu îl mai

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraþia publicã centralã.

Rog pe membri comisiei de mediere prezenþi sãÉ Deci domnul Bucur DionisieÉ

Suntem prezenþi aici, domnule preºedinte.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

A, sunteþi acolo, bun.

La poziþia 1 din raport, text comun, vi-l

Poziþia 2 din raport, textul în formula Camerei Deputaþilor, vi-l

- Poziþia 3 din raport, textul Camerei Deputaþilor, vi-l

-

- 7 abþineri, a fost adoptat.

Poziþia 4, textul Camerei Deputaþilor, vi-l

- Poziþia 5 din raport, textul Camerei Deputaþilor, vi-l

-

- Poziþia 6 din raport, textul Camerei Deputaþilor, vi-l

-

- 7 abþineri, a fost adoptat.

- Poziþia 7 din raport, textul Camerei Deputaþilor, vi-l

-

- 6 abþineri, a fost adoptat.

- Vã

Punctul 13 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 46/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare Phare dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la participarea României, în anul 2001, la programele comunitare LIFE III, Al cincilea program-cadru în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologice, Fiscalis, Leonardo da Vinci II, Socrates II, Youth ºi Cultura-RO 0001, semnat la Bucureºti la 21 decembrie 2000.

Raportul comisiei de mediere a preluat, în cazul textelor în divergenþã, formulãrile date de cãtre Senat, aºa cã vã

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/2000 pentru ratificarea Convenþiei nr. 163/1987 privind bunãstarea navigatorilor pe mare ºi în port, adoptatã la cea de a 74-a sesiune a Conferinþei generale a Organizaþiei Internaþionale a Muncii, la Geneva la 8 octombrie 1987.

Aceeaºi situaþie ca în precedent, un singur text în divergenþã, comisia de mediere propune formularea Senatului.

Vã

Punctul 15 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2001 privind controlul contribuþiilor de asigurãri sociale ºi soluþionarea contestaþiilor împotriva mãsurilor dispuse prin actele de control întocmite de organele de control ale Casei Naþionale de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale ºi ale caselor teritoriale de pensii.

La punctul 1 din raport este textul Senatului. Nu îl

Punctul 3 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Întrebãri, comentarii? Dacã nu sunt, vi-l

Punctul 4 din raport, se propune formularea Camerei Deputaþilor. Vã

Vã

Trecem la punctul 16 de pe ordinea de zi.

Invit reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Ivanov, ºi, de asemenea, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Domnul senator Predescu, vã rog sã luaþi loc în banca comisiei.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi succint proiectul de lege supus dezbaterii Senatului.

## **Domnul Alexe Costache Ivanov Ñ** _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

România a ratificat, prin Legea nr. 76 din 12 iulie 1996, Convenþia Europeanã asupra transferãrii persoanelor condamnate, care a fost adoptatã la Strasbourg, la 21 martie 1983.

Pentru cã legea noastrã internã nu cunoaºte instituþia juridicã a transferului din ºi în strãinãtate al condamnaþilor, nu se cunoaºte cãrei autoritãþi judiciare îi este atribuitã competenþa de a decide ºi nici nivelul la care se ia decizia, a fost necesarã reglementarea prin lege specialã a normelor care sã facã viabile dispoziþiile Convenþiei Europene.

Aveþi aceastã lege ºi vã rugãm, în mod respectuos, sã o adoptaþi.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Îl rog, din partea comisiei pe domnul senator Predescu sã prezinte raportul comisiei.

## Domnule preºedinte,

Comisia, luând în dezbatere proiectul de lege în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, a hotãrât raport de admitere fãrã amendamente, reþinând cã Legea nr. 76 din 12 iulie 1996 care a ratificat Convenþia Europeanã asupra transferãrii persoanelor condamnate nu era suficientã pentru executarea dispoziþiilor pe care România, de principiu, le-a acceptat. Considerente pentru care aceastã lege, care are caracter tehnic, cu dezvoltãrile sale pe cele trei capitole, a completat dreptul intern român cu toate normele necesare, stabilind competenþa pentru Curþile de Apel ºi Parchetele de pe lângã acestea, pentru a hotãrî asupra tuturor problemelor controversate în transferarea persoanelor care executã pedepse.

Pentru aceste motive solicit, domnule preºedinte, plenului Senatului, colegilor, sã fie de acord cu raportul comisiei, sã dezbatã ºi sã adopte acest proiect de lege ca fiind necesar pentru completarea legislaþiei române.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale invit reprezentanþii grupurilor parlamentare sã ia cuvântul.

Constatãm cã nu existã înscrieri la cuvânt la dezbaterile generale. Întrucât se constatã cã raportul comisiei permanente a Senatului nu conþine nici un fel de amendament,

Punctul 17 din ordinea de zi, proiect de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 113/2001 pentru modificarea alineatului 1 al articolului 7 din Legea Curþii Supreme de Justiþie.

Vã rog, din partea Guvernului, domnul secretar de stat, sã prezentaþi proiectul.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Proiectul de legeÉ

Senatori!

Senatori!

Iertaþi-mã! Iertaþi-mã!

Nu vã iartã electoratul!

E inerþia, probabil, cã am fost ºi la Camerã. Iertaþi-mã, vã rog foarte mult. ## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Proiectul de lege urmãreºte majorarea schemei existente în prezent la Curtea Supremã de Justiþie de la numãrul de 86 de judecãtori la 106, deci se majoreazã cifra cu 20 de magistraþi.

Aceastã majorare este justificatã prin faptul cã rolul Curþii Supreme de Justiþie este, în prezent, foarte aglomerat. Este de notorietate faptul cã se dau termene foarte lungi, mai ales în materie comercialã, dar ºi în materie penalã ºi, din aceastã cauzã, este necesarã majorarea schemei, mai ales cã, dupã cum este cunoscut, competenþa care revine Curþii Supreme de Justiþie este destul de vastã.

Chestiunile legate de fondurile care urmeazã sã fie adoptate sunt soluþionate ºi sunt prevãzute în bugetul Curþii Supreme de Justiþie.

Vã mulþumesc foarte mult.

Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul senator Predescu.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Deocamdatã, situaþia Curþii Supreme de Justiþie este aceasta: are 86 de judecãtori, ordonanþa de urgenþã a propus majorarea la 106. Ei reprezintã: preºedinte, vicepreºedinte, patru preºedinþi de secþii ºi o sutã de judecãtori.

În situaþia actualã a competenþelor Curþii Supreme de Justiþie numãrul majorat se justificã.

Doresc sã vã informez cã avem de dezbãtut ºi de adoptat modificãri importante la Codul de procedurã civilã ºi, corespunzãtor, la Legea de organizare judecãtoreascã care vor schimba esenþial competenþele ºi Curtea Supremã de Justiþie va fi degrevatã în mod substanþial ºi nu ar fi de mirare sã venim cu reducerea numãrului de judecãtori la Curtea Supremã de Justiþie, dar într-o perioadã ulterioarã.

Deocamdatã, situaþia aceasta este ºi, _de facto_ , s-au ºi fãcut angajãri în limita celor 20 de locuri supuse majorãrii prin ordonanþã, adicã ordonanþa, dupã câte cunosc eu, a fost aproape executatã.

Pentru aceste motive, datã fiind starea de fapt, la zi, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a adoptat raport de admitere, fãrã amendamente ºi vã roagã sã fiþi de acord cu acest punct de vedere.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Invit reprezentanþii grupurilor parlamentare, dacã doresc, sã ia cuvântul la dezbateri generale. Constatând cã nu sunt înscrieri la cuvânt ºi subliniind caracterul organic al legii de aprobare a ordonanþei, vã

Punctul 18 pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicãrii prevederilor articolului 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat.

Vã rog, prezentaþi, succint, proiectul de lege.

## **Domnul Teodor Bobiº Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã îmi permiteþi sã prezint acest proiect de lege în locul doamnei Manolescu, care este reþinutã la Camera Deputaþilor cu dezbaterea Moþiunii simple privind criza sistemului sanitar.

Vã rugãm sã aveþi în vedere cã suntem de acord cu raportul comisiei de specialitate privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/2001 pentru suspendarea aplicãrii prevederilor articolului 79 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, având în vedere cã recalcularea prevãzutã prin Legea nr. 164/2001 creeazã unele inechitãþi faþã de alte categorii de pensionari decât cele militare.

Al doilea motiv pentru care susþinem soluþia propusã de comisie este acela cã încã nu s-au identificat sursele de acoperire a recorelãrii pentru pensionarii din sectorul civil, iar în cazul în care se va face aceastã recorelare pentru sectorul civil, cât ºi recalcularea pentru sectorul militar, atunci impactul, în momentul de faþã, ar fi foarte mare ºi ar duce la creºterea inflaþiei.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, cu precizarea cã lucrurile stau puþin invers: comisia trebuie sã fie de acord cu iniþiatorul atunci când face raportul, întrucât iniþiator nu este comisia.

Da, vã rog, domnule preºedinte, prezentaþi succint raportul.

Comisia este de acord cu iniþiatorul, acest proiect de lege are avizul favorabil al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, precum ºi de la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. La ºedinþa comisiei a participat ºi reprezentantul Ministerului Apãrãrii Naþionale, iar dupã dezbateri comisia a aprobat proiectul de lege mai sus enunþat, fãrã amendamente.

Vã mulþumim.

Invit grupurile parlamentare la dezbaterile generale. Da, vã rog, din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Constantinescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Personal, cred cã este o abordare greºitã din partea Guvernului. Dacã nu se va rezolva, pe segmente, o asemenea problemã, nu se poate rezolva niciodatã global. De aceea cred cã proiectul de lege nu poate fi susþinut.

Mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªi eu vã mulþumesc. Dacã mai sunt alte luãri de cuvânt la dezbateri generale? Dacã nu, cu precizarea cã prin raportul comisiei nu se opereazã modificãri ºi cã proiectul de lege face parte din categoria legilor organice,

Trecem la urmãtorul punct pe ordinea de zi, punctul 19, proiectul Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºi comercializãrii alimentelor.

Vã rog, din partea iniþiatorului.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Mã numesc Gheorghe Predilã, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, pentru stenogramã.

În România, activitãþile de fabricare, de import, de manipulare ºi comercializare a alimentelor sunt controlate de cãtre autoritãþi competente, locale sau centrale, a cãror activitate este coordonatã de cãtre Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului.

Aceste comandamente au fost reglementate prin Ordonanþa Guvernului nr. 113/1999, dar ea s-a referit numai la domeniul producerii, manipulãrii, comercializãrii ºi controlului pentru asigurarea sãnãtãþii ºi s-a inspirat dintr-un numãr de þãri faþã de care, la vremea respectivã, am crezut cã suntem mult mai apropiaþi de situaþia din aceste þãri.

Consilierii juridici ai Uniunii Europene, o datã cu activitãþile de aliniere a legislaþiei noastre la Uniunea Europeanã, au constatat cã aceastã ordonanþã nu este cuprinzãtoare, nu prevede toate mãsurile Ñ ºi mai ales definiþiile ºi cerinþele din Cartea Verde privind principiile generale asupra legii alimentului în Uniunea Europeanã ºi din Directivele Comisiei economice referitoare la aditivi alimentari Ñ ºi a fost nevoie sã fie completatã cu prevederile Uniunii Europene ºi, urmare acestui lucru, s-a constatat cã aceste definiþii din Ordonanþa Guvernului nr. 113/1999 nu erau în concordanþã cu reglementãrile Uniunii Europene.

Din aceastã cauzã a fost nevoie ca prin aceastã ordonanþã sã venim sã completãm prevederile Legii nr. 113/1999. Propun ca plenul Senatului sã fie de acord cu modificãrile care au fost fãcute, mai ales cã ºi raportul comisiilor de specialitate este favorabil.

Deci, din punctul de vedere al iniþiatorului, vã însuºiþi amendamentele promovate prin raportul comisiei de specialitate. Vi le însuºiþi în totalitate.

Vã rog, domnule preºedinte al comisiei.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 97/2001 are ca obiect de reglementare crearea cadrului juridic unitar în domeniul producerii, manipulãrii, comercializãrii ºi controlului alimentelor, care sã asigure protecþia consumatorilor în concordanþã cu directivele Uniunii Europene. Proiectul de lege dezbãtut are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, cu un amendament.

Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect, iar la dezbaterile respective au participat reprezentanþii Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. În urma dezbaterilor generale ºi pe articole, membrii comisiei au hotãrât, în unanimitate, întocmirea raportului favorabil în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele cuprinse în anexa la raport care face parte integrantã din acesta.

Prin natura reglementãrilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului dezbaterea ºi aprobarea raportului la prezentul proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La dezbateri generale, dacã sunt înscrieri la cuvânt? Vã rog, domnule senator Paul Pãcuraru.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Suntem în faþa a douã acte normative: pe de o parte, proiectul de respingere a Ordonanþei Guvernului nr. 113/1999, pe de altã parte, propunerea de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 97/2001, ambele acte normative au aceeaºi denumire, acelaºi conþinut. Sigur cã important ar fi ca Senatul sã fie cât se poate de clar informat asupra motivelor pentru care, pe de o parte, suntem obligaþi sã parcurgem respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 113/1999, pe de altã parte, o aprobãm pe 97/2001, dar întrebarea pe care aº vrea s-o pun reprezentantului Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor vizeazã mai degrabã conþinutul problemei, ºi anume dacã domnul secretar de stat ne poate informa care au fost efectele aplicãrii Ordonanþei Guvernului nr. 113/1999, pentru cã Ordonanþa de Guvern nr. 113/1999 s-a aplicat ºi a funcþionat ca ordonanþã de urgenþã.

Astfel, cu siguranþã cã este un proiect de lege pe care toatã lumea îl susþine, pentru cã reglementarea producþiei, circulaþiei ºi controlului produselor alimentare este o problemã extrem de importantã pentru securitatea populaþiei, pentru siguranþa populaþiei, pentru calitatea vieþii în România, pânã la urmã, dar în acest sens m-ar interesa, ºi cred cã foarte mulþi colegi sunt interesaþi sã ºtim, de exemplu, dacã în baza Ordonanþei Guvernului nr. 113/1999 art. 46 a fost luatã o serie întreagã de sancþiuni de cãtre ministerul însãrcinat cu aplicarea ordonanþei, de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, ºi anume: câte unitãþi au primit interdicþii de funcþionare, de exemplu (în baza infracþiunilor constatate), ce cantitãþi de produse improprii au fost retrase de pe piaþã, câte autorizaþii de fabricaþie au fost retrase, câte sesizãri ale organelor penale de anchetã au fost fãcute în baza constatãrilor fãcute de minister, ce sechestre s-au pus ºi aºa mai departe, adicã probleme importante, pentru cã ar trebui, atunci când trecem la discutarea noii ordonanþe, sã vedem, de fapt, ce efecte practice a avut Ordonanþa Guvernului nr. 113/1999, pentru cã ea are deja un suficient de lung termen de aplicare ºi de funcþionare.

## Domnule preºedinte,

La prima întrebare o sã rãspund sãptãmâna viitoare, pentru cã atâtea date mi s-au cerut, or, ordinea de zi nu prevedea câte amenzi, câte sancþiuni, câte licenþe ºi câte sechestre s-au pus pe unitãþile prelucrãtoare. Eu îl asigur pe dânsul cã Ordonanþa Guvernului nr. 113/1999 nu este respinsã pentru cã nu ºi-ar fi fãcut efectul. Dar Ordonanþa Guvernului nr. 113/1999, la vremea respectivã, când a fost elaboratã, s-a oprit numai la reglementarea producþiei, circulaþiei ºi comercializãrii alimentelor. Între timp, consilierii juridici ai Uniunii Europene, plus biroul special care funcþioneazã în Ministerul Agriculturii, când împreunã cu specialiºtii noºtri au vãzut toate actele normative, au ajuns la concluzia, cã la data când a fost elaboratã nu a þinut cont de ultimele noutãþi în materie ºi, mai ales, de definirea ºi cerinþele prevãzute în Carta verde privind principiile generale asupra Legii alimentului. ªi ea vine acum ºi, aºa cum aþi vãzut, vine ºi defineºte toate categoriile ºi termenii folosiþi, de la alimente, alimente de origine animalã, de origine vegetalã, alimente cu destinaþie nutriþionistã (sunt 18 definiþii, care au fost introduse) ºi, în mod deosebit, sunt câteva directive Ñ Directiva 89 cu aditivii contaminaþi, Directiva 93 de care am þinut cont Ñ materiale în contact cu alimentele, Directiva 89 (alimente cu destinaþie specialã de nutriþie, etichetare), controlul oficial al alimentelor, conform Directivei 89 ºi aºa mai departe.

Deci, aceastã ordonanþã, la vremea respectivã nu prevedea acest set de definiþii ºi nici mãsurile care trebuiau luate în conformitate cu directivele apãrute în paleta legislaþiei Uniunii Europene. Ea a fost, practic, completatã.

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã alþi colegi, din partea altor grupuri parlamentare, doresc sã ia cuvântul? Vã rog, domnule senator Liviu Maior, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (socialdemocrat ºi umanist).

Nu sunt specialist în probleme agricole, dar ºtiu un lucru foarte clar: România, pregãtind dosarul acesta pe politici agrare, trebuie sã-ºi acomodeze legislaþia la aceste chestiuni legate de securitatea alimentarã ºi eu ºtiu cã în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor au funcþionat în ultima perioadã experþi ai Uniunii Europene care au revizuit aceastã legislaþie care, în mod obligatoriu, trebuie sã însoþeascã capitolele de negociere care se trimit la Bruxelles. Cred cã aceasta este raþiunea principalã, sper sã nu mã înºel, ºi, de aceea, noi cred cã vom vota aceastã ordonanþã.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Mulþumesc, domnule senator.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare, dacã se doreºte înscrierea la cuvânt? Dacã nu, îl rog pe domnul secretar de stat Predilã sã dea rãspuns la întrebãrile puse de cãtre domnul senator Paul Pãcuraru.

Da, vã mulþumesc.

Trecem la analiza raportului, aºa cum este prezentat de cãtre comisie. La punctul 1 din raport, referitor la art. 3 litera r), existã un amendament al domnului senator Apostolache, care a fost însuºit în unanimitate de cãtre membrii comisiei. Vi-l

La punctul 3 din raport este un amendament al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, pe care comisia de specialitate l-a însuºit. Vi-l

Adoptat pe argumentul autoritãþii domnului preºedinte Apostolache, dacã am înþeles eu bine. Ãsta-i ca argumentul cu Aristotel, când nu mai existã alt argument.

Adoptat cu 78 de voturi pentru, 7 împotrivã, 5 abþineri.

Punctul 4 din raport e amendament la articolul 34 litera c). Amendamentul domnului senator Mocanu, în unanimitate însuºit de cãtre comisie. Îl

La punctul 5 din raport, se propune eliminarea textului. Este amendamentul domnului senator Pete ªtefan. Vi-l

Punctul 20 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 113/1999 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºi comercializãrii alimentelor.

Domnule secretar de stat, pe scurt, cã aþi rãspuns indirect, o datã cu susþinerea promovãrii proiectului de lege.

Suntem de acord cu respingerea.

Épentru motivele pe care le-aþi arãtat anterior, legat de promovarea celuilalt proiect.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte al comisieiÉ

Da, domnule preºedinte. Nu mai am nimic de adãugat faþã de cele prezentate de iniþiator, decât cã acest proiect are ºi avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Dezbateri generale. Dacã sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt. Constatând cã raportul comisiei nu conþine amendamente, cã legea are caracter ordinar, ºi faþã de susþinerile reprezentantului Executivului ºi ale preºedintelui comisiei, vã

Trecem la pct. 21 din ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2001 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974.

Vã rog, domnule secretar de stat, pe scurt, sã prezentaþi conþinutul proiectului de lege.

## Domnule preºedinte,

Apariþia acestei ordonanþe a fost determinatã de faptul cã, în ultimii 10 ani, numãrul personalului de specialitate care trebuie sã execute inspecþii ºi sã ia mãsuri de aliniere a celor care manipuleazã produse alimentare sau chimice la standardele prevãzute de lege s-a redus, a fost nevoie sã completãm Legea sanitarã veterinarã cu câteva mãsuri care se referã în principal la servicii pe care trebuie sã le realizãm sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, de control în piaþã ºi în folosirea pesticidelor, cu personal calificat, dar care sã

nu fie plãtit de la bugetul de stat ºi cheltuielile sã fie suportate de cei care beneficiazã de aceste servicii.

Numãrul de personal a cunoscut o scãdere destul de însemnatã, ºi atunci s-a ajuns, de comun acord cu celelate organisme, cã personalul sanitar-veterinar, inspectorii de protecþia plantelor vor fi plãtiþi din aceste încasãri suplimentare, care vor fi percepute de la cei care suportã aceste servicii. Toate aceste operaþiuni care realizeazã în exerciþiul activitãþii lor sunt comensurate valoric ºi acestea se vireazã în contul Direcþiilor sanitar-veterinare sau cãtre Direcþiile de protecþia plantelor. De aceea a fost nevoie sã intervenim cu aceastã completare a legii ºi sã modificãm cele douã articole, pentru ca sã putem totuºi sã exercitãm, în numele statului ºi în numele legii, controlul în aceste douã mari, importante domenii.

## Vã mulþumim.

Din partea comisiei, domnul preºedinte.

## Da, domnule preºedinte.

În urma dezbaterilor din comisie, membrii comisiei au hotãrât în unanimitate întocmirea raportului favorabil la acest proiect de lege, în varianta adoptatã de Camera Deputaþilor, cu precizarea cã la punctul 1 se va corecta numãrul articolului din 20 în 30, datoritã unei greºeli de redactare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

## Vã mulþumesc.

Dezbateri generale. Dacã nu sunt, eu vã

Vã

Punctul 22 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 121/1996 privind organizarea ºi funcþionarea Corpului Pompierilor Militari.

Da, îl rog pe reprezentantul Executivului, domnul general Abraham.

Vã rogÉ Dat fiind cã este vorba despre pompieri ºi suntem sub oarecare presiune, sã executaþi o prezentare cât mai succintã. **Domnul Pavel Abhraham Ñ** _general, secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

O sã afirm doar cã noi am luat mãsura de a prezenta acest proiect de lege pentru a face faþã, în noi condiþii, urgenþelor civile care vor apãrea ºi pentru a pregãti acþiunea de predare a unor structuri ale Ministerului de Interne cãtre autoritãþile publice locale. Reglementarea care este supusã atenþiei dumneavoastrã este similarã cu cele din statele Uniunii Europene cu care am aliniat-o. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei, îl rog pe domnul senatorÉ

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat Senat,

La proiectul de lege prezentat, am primit avize favorabile de la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului, precum ºi de la Consiliul Legislativ. În ºedinþa sa din 30 octombrie anul curent, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, cu majoritate de voturi pentru, a avizat favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului Camerei Deputaþilor, ºi-l supune spre dezbatere ºi adoptare plenului Senatului. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ºi urmeazã sã fie adoptat conform art. 74 alin. (1) din Constituþia României.

Mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã sunt înscrieri la cuvânt? Dacã nu sunt ºi întrucât constatãm cã din raportul comisiei nu s-au fãcut amendamente la acest proiect de lege, supun proiectul de lege votului plenului Senatului.

Cu 66 de voturi pentru, 39 de voturi împotrivã, 4 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat.

## Listã!

O listã. Bun. Dar de ce spuneþi, domnule preºedinte, cã este lege organicã? Pentru cã aici scria lege ordinarã. De ce susþineþi cã este o completare? De ce este aceasta lege organicã? Textul scria cã este lege ordinarã. Pe ce criteriu consideraþi cã aceastã modificare a Legii privind funcþionarea Corpului Pompierilor Militari e lege organicã? În raport era lege ordinarã. Dumneavoastrã aþi fãcutÉ Sau cine a spus?

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu, este trecut lege ordinarã. Deci, este lege ordinarã ºi cu pixul s-a modificat. ªi vroiam sã vã întreb, cine a fãcut modificarea?

Nu, nu, cine a fãcut aceastã modificare?

Cine a scris aici?

Nu. Deci, era lege ordinarã ºi s-a fãcut modificarea cu pixul Ñ ”lege organicãÒ. Dar era pentru cunoºtinþa plenului Senatului, ca sã ºtie de ce s-a modificat. Pentru cã organizarea ºi funcþionarea Corpului Pompierilor Militari nu este o lege organicã. Asta, în primul rând. Nu este o lege organicã, potrivit art. 74É De altfel, art. 74, indicat aici, se referã la legi ordinare, nu la legi organice. Legea a trecut cu 66 de voturi pentruÉ Corpul tehnic a reþinut câte au fost. Vã rog sã le menþionaþi. Legea a trecut. Este lege ordinarã. Nu este lege organicã Ñ Corpul Pompierilor Militari. Da. Vã rog.

Din moment ce-am dat votul pe lege organicã, atunci trebuie sã procedãm conform regulamentului, sã se pronunþe oameni de specialitate. Am dat votul pe lege organicã.

Nu, nu, nu. Deci, reprezentantul comisiei a spus cã este vorba de o lege organicã. În raportul comisiei scria lege ordinarã. Textul la care se trimite la Constituþie este la lege ordinarã. Cineva, cu pixul, a scris organicã. Aveþi toþi raportulÉ

Nu, nu, pentru cã aici este o problemã. Cine, în contra textului invocat, care prevede legi ordinare, nu legi organice, a completat cu pixul pe raport? Deci, e o problemã. Altfel, a mai cãzut astãzi o lege, ca lege organicã, nu e o problemã. Dar aici este un lucru foarte ciudat.

Vã rog, vã rog, domnulÉ Nu, comisia a spus cã este lege organicã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Textul invocat din Constituþie este acela care dã caracterul legii. Am înþeles cã textul invocat se referã la lege ordinarã, în consecinþã, orice modificare fãcutãÉ

Aceastã modificareÉ

Cu pixul, cã e o modificare cu pixul.

În raportul Comisiei pentru apãrare, ordine ºi siguranþã naþionalã a fost trecut lege organicã. Se vede, este modificat ulterior.

Éordinarã. Sigur cã da.

Échiar dacã nu ar fi fãcutã printr-un adaos, de cãtre comisie, nu poate sã înfrângã textul de lege la care se face referire. În consecinþã, legea este în conformitate cu textul din Constituþie, invocat.

Vã rog, vã rog, domnule senatorÉ

## Domnule preºedinte,

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Singura problemã este cã, într-adevãr, Camera Deputaþilor a adoptat-o în forma de lege organicã. Deci, Camera Deputaþilor a adoptat-o în aceastã formã. Da, suspendãmÉ Rãmâne în discuþie acest subiect, pentru cã din acest momentÉ

## Onorat Senat,

În logica, dupã cum se ºtie, a Constituþiei noastre, legile sunt de trei categorii. Nu vreau sã insist asupra acestei teorii: legi constituþionale (deci, Legea de modificare a Constituþiei), legi organice ºi legi ordinare. Acum: sfera legilor organice nu o adãugãm noi, un parlament sau alt parlament, care trebuie sã funcþionãm, potrivit Constituþiei. Sfera legilor organice este limitativ ºi expres prevãzutã de Constituþie. Cum anume se prevede acest lucru în Constituþie, ca tehnicã de redactare? În douã modalitãþi: o datã avem un sediu al materiei, deci este, ca sã mã exprim aºa Ñ rãbojul general al legilor organice, ºi v-aº ruga, Domniile voastre,sã mã urmãriþi. E vorba de articolul 72 din Constituþie alin. (3), unde se menþioneazã: ”prin lege organicã se reglementeazã sistemul electoralÒ ºi urmeazã restul, nu insist cã nu vom gãsi clar Corpul Pompierilor Militari.

Domnule coleg, n-am terminat. Imediat, ºi mã opresc. Îmi cer ºi scuze cã am luat cuvântul, vãd cã deranjez dreapta.

Litera finalã de la art. 72 alin. (3) este un text de trimitere, cum spunem noi. Mai precis, celelalte domenii pentru care în Constituþie se prevede, deci, altele, în alte locuri. Ce alt loc din Constituþie ar putea intra în discuþie? Deci, la art. 72 n-avem Corpul Pompierilor Militari. Bun. Ar putea intra în discuþie ºi probabil cã cei care au scris cu pixul au avut în vedere acest text, art. 117. Art. 117 se referã, vã rugãm sã ne verificaþi pe noi, cei care, mã rog, cândva, am scris pe margine aici, la forþele armate, cã e vorba de armatã Ñ alin. 1 ºi alin. 2 Ñ poate, cã intrã în discuþie, structura sistemului naþional de apãrare. E vorba de aºa ceva? Structura sistemului naþional de apãrare?

Mai departe: organizarea armatei. E vorba de organizarea armatei? Pregãtirea populaþiei, a economiei, a teritoriului pentru apãrare. Urmãresc pompierii aºa ceva? Apãrã þara, deci, vin rachete, bat peste noi tunurile ºi pompierii au misiunea de a replia inamicul? Precum ºi statutul cadrelor militare.

Deci, nu totÉ, aºa am vrut sã spun ºi cu asta m-am oprit, nu tot ceea ce înseamnã aspecte de ordin militar, deci, care vizeazã aceste servicii, aceste structuri care sunt supuse regimului militar presupune lege organicã. Din sfera elementelor (ºi nu sunt puþine), între care, poftim, ºi organizarea pompierilor militari, numai anumite lucruri a înþeles legiuitorul constituant sã fie reglementate prin lege organicã. Anume: cele care sunt prevãzute la art. 117 alin. (2). Prin eliminare, nefiind vorba aici de organizarea pompierilor militari, cât or fi ei de militari, se organizeazã prin lege ordinarã ºi nu prin lege organicã.

Mulþumesc respectuos.

Dreapta are cuvântul!

Domnul preºedinte de ºedinþãÉ

Domnule preºedinte, v-aº ruga sãÉ

## Domnule preºedinte,

Nu cred cã trebuie sã lãsãm în discuþie acest subiect. Cred cã trebuie sã luãm act cã s-a respins o lege, care are regim de lege organicã. În ceea ce priveºte prevederile art. 117, care este cadru în judecarea ca organicã sau ordinarã a acestei legi, alin. (2), care prevede structura sistemului naþional de apãrare, organizarea armatei se stabilesc prin lege organicã. Alin. (3) prevede cã: prevederile alin. 1 ºi 2 se aplicã în mod corespunzãtor poliþiei, serviciilor de informaþii ale statului, precum ºi celelalte componente ale forþelor armate. Legea nr. 126/1996 pe care o modificãm s-a adoptat în regim de lege organicã. Ea prevede cã pompierii militari fac parte din structura forþelor armate. Text care se coroboreazã ºi cu regimul general a reglementãrii forþelor armate din România. Aceasta este situaþia, din pãcate.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Bine. Suspendãm aici discuþiile legate de programul legislativ, întrucât de la ora 18,00 se radiodifuzeazã întrebãrile ºi interpelãrile.

Mai am o rugãminte la plenul Senatului: sã dea un vot asupra unui raport al Comisiei de mediere la Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 46/1999. S-au votat textele, a rãmas de votat numai raportul în ansamblu. Sã mai repetãm votul, pentru cã atunci înseamnã cã n-am avut cvorum nici anterior. Deci vã rog sã vã exprimaþi votul.

Da, adoptat. Este vorba de raportul Comisiei de mediere la Ordonanþa nr. 49/1999. S-au votat textele, s-a omis ºi votul pe ansamblul raportului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi: ”Întrebãri ºi interpelãriÒ.

Domnul senator Adrian Pãunescu este invitat sã ia cuvântul la întrebãrile pe care doreºte sã le punã Executivului.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Rog colegii sã-ºi ocupe locurile.

Domnule senator Adrian Pãunescu, aveþi cuvântul.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Am cerut îngãduinþa preºedintelui de ºedinþã sã rostesc ºi întrebãrile, ºi interpelarea în aceastã primã parte a ºedinþei, întrucât, la ora 19,00 am, alãturi de Asociaþia ”Egyut Ñ ÎmpreunãÒ, la Teatrul Naþional, împreunã cu alþi artiºti, o sãrbãtoare dedicatã lui Mihai Viteazul ºi, nefiind vorba de un lucru foarte obiºnuit, ºi anume acela ca niºte maghiari sã iniþieze o asemenea sãrbãtoare, mi-am cerut îngãduinþa de a fi acolo ºi de a putea rosti aceste lucruri acum, aici, împreunã.

O primã problemã se referã la sugarii morþi la Craiova, faþã de care ministerul tutelar al domeniului, ar trebui sã ia o atitudine mai fermã, pentru cã mi se pare cã trecem sub tãcere niºte lucruri foarte grave sau le destinãm surdinei, când ele sunt strigãtoare la cer. Nu surdina este soluþia.

În acelaºi timp, aº vrea sã adresez doamnei ministru al sãnãtãþii o întrebare, pornind de la ceea ce doamna Maria Huiduc din Bucureºti ne roagã, în numele bolnavilor de cirozã hepaticã, ºi anume sã mediatizãm intervenþia fãcutã la Spitalul Sf. Ioan din Bucureºti de doctorul Dina Ion pacienþilor cu cirozã hepaticã, intervenþie înaltprofesionistã, care duce la scãderea riscului de sângerare digestivã.

Aceastã femeie amãrâtã ne roagã sã luptãm ca sã þinem acasã valorile din domeniul medical.

Aceasta, de fapt, este problema pe care vreau s-o pun doamnei ministru al sãnãtãþii. Ce întreprinde Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei pentru medicii de performanþã, ca sã-i avem în þarã ºi sã nu aºteptãm sã plece, ca sã facem atunci chetã publicã, pentru ca un caz sau altul de copil nefericit sã ajungã la ei, în strãinãtate?

E o chestiune urgentã: pãstrarea valorilor acasã.

Aºa cum tot doamnei ministru al sãnãtãþii îi adresez ºi propunerea mamelor vãduve ºi a copiilor orfani ca doamna ministru al sãnãtãþii sã conlucreze cu responsabilii domeniului muncii, pentru a scoate din mizerie ºi dezastru pe aceºti copii ºi pe aceste mame care, pur ºi simplu, nu mai pot trãi.

Avem ºi o chestiune de culturã, ºi anume TVR Internaþional roagã Senatul sã sprijine iniþiativa vizând extinderea emisiei pe satelit a postului românesc pentru continentul nord-american, pentru cã, de la 11 septembrie încoace, TV România Internaþional nu mai poate trimite prin TAROM casete cu programe româneºti pentru a fi difuzate pe canalele multiculturale din New York, Portland, Chicago, Montreal. Noile mãsuri de securitate impuse în toatã lumea companiilor de transport aeriene au fãcut ca nici TAROM sã nu mai poatã servi aceastã cauzã.

**:**

”Iarna nu-i ca varaÉÒ

**Domnul Petru ªerban Mihãilescu Ñ** _secretar general_

_al Guvernului (din salã)_ **:**

Nu mai e situaþia asta.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Nu mai e? Domnule secretar general, dupã trei zile, e ºi firesc sã nu mai fie.

Da. Vã rog.

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Deci, nu mai suntem în 1979? Suntem în 1982! Oricum, este anormal ca, mãcar o zi, sã se blocheze o þarã din cauza unei ninsori nesemnificative.

Eu înþeleg, dacã sunt tornade, dacã sunt catastrofe, dar ninsorile acestea mici trebuie privite cu grijã mare.

Mã bucurã faptul cã, din salã, domnul secretar general al Guvernului mi-a rãspuns: ”Nu mai e situaþia astaÒ, dar atrag atenþia cã iarna abia începe ºi pun pariu public ºi naþional cã ne mai întâlnim cu situaþia asta.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Un drob de sare lipseºteÉ

Domnul lider al grupului din care fac ºi eu parte îmi atrage atenþia cã existã o poveste a drobului de sare. Da, drobul de sare era fãcut pentru oamenii fãrã umor. Sã ia ºi ei puþin de acolo, din acea sare.

Ultima problemã.

Acum o orã ºi ceva a demisionat de la echipa naþionalã antrenorul ei, Gheorghe Hagi.

Sigur cã existã ºi demisii de onoare, existã ºi demisii din care se poate obþine un profit pentru comunitate. Eu cred cã Hagi a fost pus în situaþia de a demisiona din cauza haosului din sportul românesc, a haosului din fotbalul românesc, a putregaiului din fotbalul românesc ºi a diversiunii care s-a întors împotriva lui. El a fãcut un gest de demnitate, eu îl salut ca atare ºi sunt solidar cu el, pentru cã a fost cel mai mare ºi rãmâne cel mai mare fotbalist român.

Problema nu este a lui, ci a fotbalului nostru. Dacã vom demisiona cu toþii, România va urma sã fie blocatã de zãpezi definitiv.

Eu cred cã, în situaþia care s-a creat, analiza asupra fenomenului sportiv trebuie grãbitã. Nu Hagi trebuia sã demisioneze, ci cei cãrora le-a prezentat el demisia erau obligaþi sã demisioneze. Este o ruºine, este un pãcat, este un mod de a ne izgoni valorile. Hagi a foat pus în condiþia de a demisiona. Nu urmeazã decât ca, la cârma echipei naþionale de fotbal, sã fie numit Neantul.

Vã mulþumesc, domnule senator.

La capitolul ”ÎntrebãriÒ, îl invitãm pe domnul senator Ionel Alexandru, din partea Grupului P.R.M.

Vã rog, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea se adreseazã doamnei ministru Ecaterina Andronescu, de la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii.

Doamnã ministru,

De ce nu sunt fondurile necesare, stabilite prin bugetul de stat în curs, pentru plata retribuþiei cadrelor didactice pe lunile noiembrie ºi decembrie, în unele judeþe ale þãrii?

Ce mãsuri veþi lua pentru asigurarea sumelor necesare?

Pentru a fi mai clar, precizez cã prefectul de Brãila a solicitat Guvernului, în teleconferinþa din data de 15 noiembrie a.c., 59 de miliarde lei pentru plata cadrelor didactice ºi pentru plata însoþitorilor persoanelor cu handicap.

Chiar ºi unele persoane din primãrie mi-au declarat acelaºi lucru. Mai mult, primarul, într-o conferinþã de presã a arãtat cã oraºul nu mai are bani sã plãteascã sumele necesare nici pentru energia electricã, nici pentru gazele naturale.

Cumva þara intrã în colaps? Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Paul Pãcuraru, din partea Grupului parlamentar P.N.L. Vã rog sã adresaþi cele douã întrebãri.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Prima întrebare este adresatã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnului ministru Ilie Sârbu. Ea vizeazã o problemã de securitate alimentarã. Am avut ºi astãzi în discuþie douã ordonanþe, Ordonanþa Guvernului nr. 113/1999 ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 97/2001.

Problema pe care o pun este: ce întreprindeþi dumneavoastrã, ca minister, pentru aplicarea art. 46 din Ordonanþa Guvernului nr. 113, astãzi abrogatã, dar înlocuitã cu o ordonanþã similarã ºi în conþinut, respectiv câte unitãþi din industria alimentarã au primit interdicþie de funcþionare pentru activitãþi neconforme cu standardele de calitate, ce cantitãþi de produse alimentare aþi retras din circulaþie, ce autorizaþii de fabricaþie aþi retras, ce sesizãri ale parchetului aþi fãcut pentru introducerea în consum, în comercializare, a unor produse inadecvate, în fine, ce sechestre aþi aplicat, toate având un corespondent în art. 46 din Ordonanþa Guvernului nr. 113/1999?

În fine, pentru a veni în plan teritorial, dumneavoastrã, ca minister, aveþi o direcþie generalã de agriculturã ºi industrie alimentarã care trebuie sã aibã un serviciu de industrie alimentarã format, de regulã, din 2Ñ4 persoane ºi care, conform Legii nr. 123/1995, trebuie sã acorde licenþã, sã controleze activitatea, sã supravegheze activitatea nenumãraþilor producãtori de alimente din judeþ.

Având în vedere nenumãratele situaþii, în masã, apãrute ca urmare a consumãrii de produse alimentare necorespunzãtoare ºi înmulþirii preparatelor care conþin tot felul de coloranþi, conservanþi, emulgatori etc. care afecteazã pe termen lung sãnãtatea populaþiei ºi, în special, a copiilor, vã rugãm, domnule ministru, sã ne rãspundeþi la urmãtoarele douã întrebãri:

Cum sunt organizate ºi cum funcþioneazã serviciile de industrie alimentarã din cadrul Direcþiei generale pentru agriculturã ºi industrie alimentarã din judeþe, astfel încât sã asigure un control eficient al producãtorilor ºi care sunt, actualmente, preocupãrile, atât la nivel de minister, cât ºi la nivel de direcþii generale din teritoriu, pentru ca situaþiile relevate de presã pânã acum, extrem de multe ºi extrem de rãspândite în teritoriu, sã fie evitate.

ªi eu vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Acatrinei, la capitolul ”ÎntrebãriÒ.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 178/6.XII.2001

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

În anul 2004, întreaga naþiune va sãrbãtori 500 de ani de la moartea domnitorului Moldovei, ªtefan cel Mare ºi Sfânt, voievod a cãrui domnie a scris una din cele mai glorioase pagini din istoria neamului românesc. Mãrturie stã ºi astãzi nepreþuita zestre de monumente istorice ºi de cult lãsate drept moºtenire generaþiilor ce au urmat.

Întrebare: Ce intenþioneazã sã facã Ministerul Culturii ºi Cultelor pentru a marca, la nivel naþional ºi local, acest deosebit de important eveniment aniversar? Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Valentin Dinescu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Întrebarea mea se adreseazã doamnei ministru Ecaterina Andronescu ºi sunã în felul urmãtor:

Care a fost cifra de ºcolarizare pentru anul I de studii la Facultatea de Medicinã ”Carol DavilaÒ din Bucureºti, câþi au fost declaraþi admiºi ºi câþi au fost afiºaþi pe listã, ºi câþi studenþi sunt în anul I în acest moment? Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªi eu vã mulþumesc. Am încheiat capitolul de întrebãri.

Rugãm acum pe reprezentanþii Executivului sã rãspundã la întrebãri puse în alte ºedinþe, în plenul Senatului.

Invitãm pe domnul secretar de stat Romulus Moucha, de la Ministerul Industriei ºi Resurselor.

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat la_

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Aº dori sã dau un rãspuns domnului senator Adrian Pãunescu, care, prin adresa nr. 4702, ne-a pus o întrebare referitoare la situaþia invenþiilor create de diferite personalitãþi.

Este cunoscutã creativitatea poporului român ºi dorinþa lui de a progresa, cu toate greutãþile ºi barierele de tot felul pe care le întâlneºte.

Exemplele de gândire originalã sunt numeroase, plecând de la aºa-zise banale subansamble, pânã la produse complexe. Industria a beneficiat continuu de acest dar al românului, aplicaþiile practice fiind nenumãrate. Ne sunt cunoscute ºi propunerile de construire a motorului fãrã vibrochen, fãrã arbore cotit, menþionate de domnul senator, propuneri care se aflã în baza de date a Institutului de Motoare Termice Ñ MASTER Ñ Bucureºti.

Din pãcate, în acest moment, nu sunt întrunite condiþiile tehnologice pentru realizarea acestui proiect.

Aº dori sã semnalez faptul cã un caz asemãnãtor s-a petrecut în Germania, când un motor, oarecum similar, a

fost oprit din fabricaþie, deoarece condiþiile tehnologice nu permiteau realizarea unei fiabilitãþi similare cu motoarele existente. Este vorba de motorul tip Vanken.

Este de menþionat cã Institutul MASTER Bucureºti a propus, pentru Programul Invent, valorificarea acestor invenþii, dar costul ridicat al temei a dus la respingerea acesteia, cel puþin deocamdatã.

Actualul Guvern are ca obiectiv ºi valorificarea inovaþiilor ºi invenþiilor într-un cadru organizat. Activitatea de cercetare ºtiinþificã se desfãºoarã conform Planului Naþional pentru Cercetare, Dezvoltare ºi Inovare, elaborat de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi avizat de Ministerul Industriei ºi Resurselor.

Acest plan naþional a fost reactualizat în cursul anului 2001, mai precis, prin Hotãrârea de Guvern nr. 556 din anul 2001.

Dintre obiectivele strategice ale acestui plan aº putea sã menþionez pe cele care au o relevanþã pentru situaþia datã, ºi anume intensificarea proceselor de inovare ºi transformare a lor în suport direct pentru creºterea calitãþii ºi competitivitãþii produselor ºi serviciilor oferite de întreprinderile româneºti pe piaþa internã ºi internaþionalã ºi multe altele.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Dacã aveþi ceva de adãugat, domnule senator?

## Domnule secretar de stat,

Intenþia mea a fost, fãrã îndoialã, cea pe care aþi sesizat-o ºi aþi salutat-o, aceea de a repune câteva dintre problemele care nu au fost rezolvate corespunzãtor în etapa istoricã trecutã, dar vã sesizez faptul cã, dacã adevãrurile estetice, de exemplu, nu au nici moarte, nici sezoane, adevãrurile ºtiinþifice pot fi însuºite de alþii ºi pot fi depãºite tocmai prin aceea cã existã o goanã a tehnologiilor în lumea de azi.

De aceea, cred cã e urgent ca ºi în privinþa motorului fãrã arbore cotit, fãrã vibrochen, care a fost una din cauzele revistei ”FlacãraÒ pe care am condus-o în ani vechi Ñ ºi care va fi ºi o cauzã a revistei ”FlacãraÒ noi Ñ sã gãsim soluþia pentru a ne pãstra prioritatea, domnule secretar de stat.

Simpla punere într-un loc meritat în Muzeul ªtiinþei ºi Tehnicii româneºti sau mondiale nu ajunge.

Mai sunt ºi alte cauze asupra cãrora v-aº ruga sã stãruim împreunã ºi sã încercãm ori motorul fãrã vibrochen de la Brãila, al lui Buleci, ori motorul fãrã vibrochen al lui Roºiu, de la Timiºoara, ori ceea ce a mai fost, ori maºinile fãcute, într-un mod foarte mãiastru, de Caprã, în Bucureºti, ori descoperirile lui Molea ºi toate celelalte, care au aprins imaginaþia unei generaþii ºi s-au dovedit foarte importante, foarte valabile, sã poatã sã-ºi ocupe locul meritat în practicã, în industrie.

Cred cã ne-ar costa sã le punem în aplicare, dar ne-ar ºi aduce beneficii. Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul ministru ªerban Mihãilescu sã rãspundã la interpelarea formulatã de domnul senator Iuliu Pãcurariu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Pentru România, protecþia minoritãþilor naþionale ºi respectarea angajamentelor internaþionale ale României în acest domeniu reprezintã o prioritate. Actualul Guvern a considerat cã este necesar sã aibã un capitol separat în Programul de guvernare, dedicat relaþiilor interetnice.

În opinia noastrã, semnarea ºi ratificarea documentelor europene în problema minoritãþilor, utilizarea limbii materne în administraþie ºi adoptarea Legii administraþiei publice locale, înfiinþarea Consiliului Naþional al Minoritãþilor Naþionale, adoptarea Ordonanþei Guvernului pentru prevenirea ºi combaterea discriminãrii, adoptarea Hotãrârii de Guvern privind crearea Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, precum ºi posibilitatea utilizãrii limbii materne pe toate treptele de învãþãmânt sunt câteva din acþiunile pe care România le-a întreprins pentru instituþionalizarea dialogului interetnic ºi rezolvarea pe cale paºnicã a problemelor dintre majoritari ºi minoritari.

În acest context al orientãrii europene în consolidarea unei relaþii deschise, bazate pe dialog ºi toleranþã între majoritate ºi minoritate, asistãm în ultima vreme la un discurs care acrediteazã ideea existenþei unor riscuri privind diminuarea rolului statului român în judeþele Harghita ºi Covasna.

Cã existã o problemã a românilor din Harghita ºi Covasna o ºtim cu toþii, dar nu cred cã exagerarea problemelor existente în acea zonã este o soluþie pentru a rezolva problemele de acolo. Ceea ce nu înþelegem este de ce se imputã actualului Guvern o presupusã stare de fapt.

Vã reamintesc cã în perioada 1996Ñ2000, guvernele care s-au perindat au dat senzaþia cã nu pot institui legalitatea în aceastã zonã. Sã nu uitãm cã secretarul general al Guvernului din acea perioadã a dormit în maºinã la Odorheiul Secuiesc.

De fapt, cei care astãzi se prefac îngrijoraþi nu au fost aproape deloc interesaþi, în perioada în care au fost la guvernare, nici de soarta românilor, nici de cea a maghiarilor din Harghita ºi Covasna.

Raportul prezentat de Comisia pentru controlul activitãþii S.R.I. cuprinde, într-adevãr, afirmaþii grave, iar dacã ele se confirmã, atunci Guvernul va lua, cu certitudine, mãsurile care se impun. Dacã însã nu existã probe concludente care sã ateste veridicitatea celor cuprinse în raport, atunci cred cã cei care susþin aceastã afirmaþie trebuie sã rãspundã.

Da, vã mulþumesc, domnule ministru.

Din partea domnului senator Iuliu Pãcurariu, dacã este mulþumit de rãspuns.

Rãspunsul domnului secretar general al Guvernului îmi aminteºte de acea figurinã care se aplicã pe unele obiecte de uz popular, cu douã capete, îl întorci pe unul Ñ plânge, iar celãlalt râde. Deci nu ºtiu care a fost exact opþiunea domnului secretar general al Guvernului. Pentru cã aº vrea sã nu fie nici o confuzie. Am avut în mânã documentul oficial al Declaraþiei de la Cluj. Nu poate nimeni sã delimiteze persoana preºedintelui Organizaþiei judeþene a P.S.D.-ului de persoana primului-ministru, aºa ceva este imposibil într-o politicã cât de cât realã. Declaraþia de la Cluj era cât se poate de clarã, pierderea

Da. Mulþumim, domnule senator.

Pot sã rãspund...

Da, vã rog, dacã aveþi ceva...

Aº vrea sã-i reamintesc distinsului domn senator cã, în 1997, când dumneavoastrã vorbeaþi de trãdare, un grup de extrem de mare de membri ai Parlamentului, la vremea aceea, P.D.S.R., au fãcut o cãlãtorie în Harghita... ºtiu cã dumneavoastrã nu vã convine nimic, asta e... au fãcut o cãlãtorie largã în Harghita ºi Covasna, au prezentat un raport care a fost discutat în Parlament ºi pe baza acestui raport s-au stabilit niºte chestii.

Eu vã dau douã elemente concrete, domnule senator. La vizita domnului Nãstase, care a fost la inaugurarea anului ºcolar, pentru prima datã, în judeþul Covasna ºi Harghita, toþi primarii, inclusiv cei care sunt de etnie maghiarã, au venit cu eºarfa tricolorã. Este un element clar, indubitabil pentru dumneavoastrã. Eu vã rog pe dumneavoastrã acum, daþi-mi un singur element semnificativ, cã tot preluaþi aceastã idee, în legãturã cu aceastã chestiune. N-are rost sã ne certãm acum, cã ºi eu ºtiu sã vorbesc, dar...

Da, vã mulþumim, domnule ministru...

Dacã vreþi, eu vã citesc din nou...

Nu. Vã mulþumesc, domnule secretar general.

Mai voiam o singurã chestiune, iertaþi-mã, domnule preºedinte, în legãturã cu problemele legate de iarnã. A fost, într-adevãr, o vreme destul de neobiºnuitã, prin viteza de propagare, în cursul zilei de duminicã. Încã de duminicã, de la ora 10,00, Poliþia rutierã a oprit accesul în anumite zone, dar, ca întotdeauna, aceste chestiuni nu se prea respectã ºi ceea ce trebuie sã recunosc, ºi a fost de acord toatã lumea, inclusiv presa, cã absolut toate utilajele au ieºit la lucru. Principala preocupare a noastrã a fost pentru a avea cei care sunt surprinºi în blocaje, copiii ºi cei care cãlãtoreau în autobuze, sã poatã sã aibã ceai, tot felul de chestiuni de genul ãsta, ºi, din acest punct de vedere, nu am avut nici un fel de accident, ceea ce considerãm cã a fost un lucru bun.

Începând de dimineaþã, pânã acuma, practic, toate drumurile, cu câteva mici excepþii, în zone neimportante, sunt practicabile, ceea ce este un succes, dacã e sã mã exprim aºa, iar trenurile au reuºit sã circule tot timpul. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru. Da, vã rog, domnule senator Pãunescu.

Domnule secretar general, vã rog sã rãmâneþi o clipã. Eu nu am afirmat cã Guvernul nu s-a implicat în rezolvarea situaþiei dupã ce ea s-a creat. Eu am spus doar cã nu ºtiu cum se face, dar, de decenii ºi decenii, iarna vine în România pe nepregãtite. Unele dintre lucrurile care s-au întâmplat, sigur cã nu puteau fi prevãzute la dimensiunea lor, dar, în esenþã, în judeþele la care m-am referit, mai ales cele din Moldova, autoritãþile nu au fost pregãtite în 24Ð25Ð26 noiembrie de venirea iernii. De aceea a durat aºa de mult ºi cu costuri aºa de mari din partea Guvernului rezolvarea situaþiei. ªi eu cred cã trebuie, de acum încolo, sã fim pregãtiþi, pentru cã, asta e moºtenirea grea a trecutului, iarna vine în noiembrie,

decembrie, ianuarie, februarie, ºi, uneori, în octombrie. AcuÕ, de octombrie am scãpat.

Scãpãm de toate în continuare.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Îl invit pe domnul ministru Georgiu Gingãraº, ministrul tineretului ºi sportului, sã rãspundã domnilor senatori Adrian Pãunescu ºi Dumitru Codreanu, în legãturã cu proiectul de Lege privind interzicerea violenþei pe stadioane ºi referitor la continuarea lucrãrilor de la Sala Polivalentã din Botoºani.

Vã rog, domnule ministru.

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

ªi poate ºi la problema ridicatã astãzi.

Nu cred cã era în salã în acel moment.

Da, vã rog, domnule ministru, aveþi cuvântul.

**Domnul Georgiu Gingãraº** Ñ _ministrul tineretului ºi sportului:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Domnul senator Adrian Pãunescu întreabã când introducem un proiect de lege pentru a stopa violenþa pe stadioane.

Sãptãmâna trecutã, în Guvern, avem o hotãrâre de guvern în concordanþã cu Convenþia Europeanã de la Strasbourg pe care România a semnat-o în august 1985 ºi, conform Legii sportului, Legea nr. 69/2000, am elaborat un proiect de hotãrâre prin care se aprobã Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Comisiei naþionale de acþiune împotriva violenþei în sport. În zilele urmãtoare el va fi publicat în Monitorul Oficial. Mãsurile de ordine la manifestãrile sportive se stabilesc de cãtre organizatori ºi forþele de ordine (poliþie, jandarmerie, dupã caz). În cazul conflictelor dintre oficiali ºi ziariºti, competenþa aparþine instanþelor de drept comun.

Pe plan internaþional, este tot mai vehiculatã ideea constituirii unui tribunal sportiv, iniþiativã care a fost agreatã ºi de ministerul nostru. Poate nu se va numi ”Tribunal sportivÒ, poate se va numi ”Comisie naþionalã de arbitraj sportivÒ. Ar trebui sã avem o asemenea comisie care sã dezbatã aspectele negative din lumea sportului ºi cu putere de decizie. Noi ne-am gândit la comisie formatã din 7Ñ9 membri, sã vedem în ce mãsurã va fi agreatã, mâine, în informarea pe care o voi face ºi la Guvern... În asemenea mod, cred cã se poate stopa...

De asemenea, federaþiile sunt în plinã reorganizare, conform Legii nr. 69/2000, ºi, la validarea statutelor lor, ministerul impune niºte articole cu drepturi mai ample de control ºi supraveghere a ceea ce se întâmplã acolo.

Da, vã mulþumesc, domnule ministru. Domnului senator Dumitru Codreanu... Da, vã rog, pe scurt, domnule senator...

Domnule ministru,

Lucrurile acestea noi le-am ridicat ºi la sfârºitul iernii 2000Ñ2001 ºi la începutul primãverii, am ridicat ºi problemele legate de consecinþele sociale ale faptelor din fotbal, am vorbit despre putregaiul din fotbal care a rãbufnit ºi a trebuit sã ajungem la o situaþie imposibilã ca sã constatãm cã Federaþia Românã de Fotbal este organizatã abuziv.

V-am atras atenþia asupra acestor lucruri ºi v-aº ruga sã le luaþi în serios. Abuzul prin care s-a fãcut Federaþia trebuie curmat. Federaþia Românã de Fotbal nu poate fi proprietatea unor particulari. Ea este Federaþia Românã de Fotbal. Organizarea ei este o organizare particularã a unor funcþionari din Federaþie Ñ ºi aºa mai departe Ñ care nu pot reprezenta poporul român.

De aceea ºi neputinþa dumneavoastrã de a interveni acolo, neputinþã care se traduce, aºa cum am spus aici Ñ nu aþi fost de faþã Ñ prin plecarea celei mai mari valori din fotbalul românesc din fruntea echipei naþionale de fotbal.

Pe noi ne intereseazã orice îmbunãtãþire a stilului de a conduce al lui Hagi, nu ne intereseazã distrugerea valorilor.

De aceea, vã rog sã vã impuneþi autoritatea ºi sã gãsiþi soluþia ca lucrul pe care l-a anunþat astãzi Hagi sã nu se petreacã. Dacã toþi vor pleca, va rãmâne o casã pustie în sportul românesc, domnule ministru.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog sã-i daþi rãspunsul domnului senator Dumitru Codreanu, referitor la continuarea lucrãrilor la Sala Polivalentã din Botoºani.

La Botoºani, în anul 2000, au fost alocate iniþial 5 miliarde.

Iniþial s-a diminuat investiþia, pentru cã era vorba de un proiect mai amplu în care era prevãzut ºi bazin de înot, anexe, ºi, pânã la urmã, au fost alocate din 5 miliarde, în 2000, au rãmas doar 2 miliarde, iar în anul 2001, la nivel de buget al ministerului, nu am alocat bani pentru aceastã investiþie.

Noi am avut, în anul 2001, 98 de miliarde pentru investiþii. Au mai fost încã 15Ñ20 miliarde din rectificãri, pe care le-am acordat pentru investiþii. Nu am reuºit sã acoperim aceastã cerere pentru cã s-a consumat foarte mult la Craiova, peste 35 miliarde.

Pentru anul 2002, în schimb, politica ministerului a fost aceea de a investi ºi de a finaliza obiectivele, pentru cã modul acesta de a împrãºtia bani, câte un miliard, 500 milioane peste tot, ºi de a da senzaþia cã faci ceva ºi nu pui nimic în funcþiune duce la cheltuieli indirecte ºi nu se finalizeazã nimic. Anul acesta eu sunt deja într-o situaþia mai bunã. Deja banii din taxele, accizele pe alcool ºi tutun vin cu aproape o sutã de miliarde, anul

acesta, ºi întregesc fondul ministerului. De asemenea, sunt tratative de a se lua o linie de credit de 15 milioane dolari, lucru pe care ministerul nu l-a fãcut niciodatã, ºi sunt câteva judeþe care, într-adevãr, nu au aceste sãli polivalente, ºi poate cã ar trebui, în programul pe care îl avem noi, o sutã de sãli de sport ale ministerului, mai întâi sã finalizãm câte o salã polivalentã, adevãratã, în fiecare judeþ ºi oraº de reºedinþã.

Deci, anul 2002 avem în vedere Botoºanii.

Da, vã mulþumesc, domnule ministru. Pe scurt, domnule senator, dacã aveþi comentarii.

Da, pe scurt.

Vã mulþumesc, domnule ministru, pentru rãspunsul acordat. Consider cã rãspunsul dumneavoastrã, ºi cu mii de scuze, nu este competent, vizavi de calitatea dumneavoastrã ca ministru, întrucât aceastã Salã a sporturilor este începutã dinainte de 1989. Din acele 5 miliarde, cifra pe care aþi dat-o dumneavoastrã pentru anul 2000, s-au consumat numai 2 miliarde, parcã, au fost niºte studii privind infrastructura, dar ceea ce aþi promis dumneavoastrã, cei din P.D.S.R., ºi anume, construcþia celor 400 de sãli de sport, nu aþi rezolvat nici una, nici mãcar aceasta care este începutã.

Vã informez, domnule ministru, cã dacã nici acum, nici în anul 2002, nu se terminã ºi nu se finalizeazã Sala de la Botoºani, judeþ care, dumneavoastrã nu ºtiu dacã cunoaºteþi, a dat mari valori sportului românesc, mã refer la marile campioane, la canotaj, plecate de la Botoºani, ºi nu numai acestea, numai aveþi ce face la acea salã, pentru cã este furatã, pentru cã este ruginitã, pentru cã este cãzutã. Aceasta este o investiþie a poporului român, începutã cu bani din bugetul statului, buget la care participãm absolut toþi cei care suntem în þara româneascã.

V-aº ruga, domnule ministru, ºi afirm în faþa domnului preºedinte de ºedinþã, sã-mi puneþi la dispoziþie ºi rãspunsul dumneavoastrã scris, ºi lista cu investiþii pentru anul 2001, dacã este prins Botoºanii sau nu.

Vã mulþumesc, dar nu sunt mulþumit de rãspunsul dumneavoastrã.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Vã mulþumim, domnule ministru.

Îl invit pe domnul secretar de stat Pavel Abraham sã rãspundã la întrebãrile puse de domnul senator Ionel Alexandru ºi Gheorghe Acatrinei.

Domnule preºedinte, mai aveam un rãspuns pentru domnul...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu este prezent la lucrãri. Îl lãsaþi în scris, nefiind prezent la lucrãri....

Vã rog, domnule secretar de stat... ## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Am de primit un rãspuns de data trecutã...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Nu figuraþi...

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Domnul secretar de stat a venit cu rãspunsul acum...

Da, desigur... Vã rog, domnule secretar de stat...

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, La întrebarea domnului senator Gheorghe Acatrinei, Ministerul de Interne face urmãtoarele precizãri... De fapt, întrebarea vizeazã aspecte legate de prejudiciul de aproximativ 100 miliarde lei cauzat statului de cãtre multimiliardarul Tcaciuc Severin. ªi, în referire la aceste aspecte, aº dori sã precizez cã Ministerul de Interne a efectuat verificãri la mai multe societãþi comerciale aparþinând acestei persoane ºi din cauza timpului o sã mã refer doar la câteva: S.C. Severin Ñ S.R.L., S.C. Sevenam American Trading Ñ S.R.L., S.C. Tractrans Ñ S.R.L., S.C. Benisev Ñ S.R.L., S.C. Caravan Ñ S.R.L. ºi multe, multe altele.

Urmare activitãþilor întreprinse în comun cu Direcþia generalã a finanþelor publice ºi Controlul financiar de stat Suceava, ºi Garda Financiarã Ñ Secþia Suceava, la Inspectoratul de Poliþie al judeþului Suceava s-au înregistrat mai multe dosare penale privind pe numitul Tcaciuc Severin ºi diferiþi complici ai acestuia, în care s-au efectuat cercetãri, unele finalizate prin începerea urmãririi penale împotriva persoanelor vinovate, iar în altele se efectueazã acte premergãtoare ºi în prezent.

Astfel, Dosarul penal P32228 din 14.05.2001 întocmit de Garda Financiarã Suceava împotriva numiþilor Tcaciuc Severin ºi Moroºan Ioan, administrator ºi respectiv director economic la S.C. Severin American Trading Ñ S.R.L. ºi S.C. Severin Ñ S.R.L., S.C. Caravan Ñ S.R.L. împotriva celui în cauzã a fost începutã la data de 14.05.2001 urmãrirea penalã pentru sãvârºirea infracþiunilor de evaziune fiscalã, înºelãciune cu privire la calitatea mãrfurilor, complicitate la înºelãciune cu privire la calitatea mãrfurilor, ºi folosirea cu rea-credinþã a creditului societãþii, iar la 30.05, cercetãrile au fost extinse ºi asupra numitului Socaciu Cristian, directorul executiv la firmele menþionate, pentru sãvârºirea aceleiaºi infracþiuni.

În fapt, s-a reþinut în sarcina celor trei inculpaþi cã, în perioada 2000 Ñ 10.04.2001, în înþelegere ºi prin folosirea în contabilitate de documente cu conþinut fals privind aprovizionarea de produse petroliere de la firme fantomã, au comercializat prin staþiile PECO aparþinând lui Tcaciuc Severin cantitatea de 784.175 litri carburanþi, produs substituit, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în sumã de 5,9 miliarde lei, reprezentând T.V.A., accize ºi impozit pe profit. Cei în cauzã au fost cercetaþi în stare de arest preventiv.

Vã mulþumim, domnul secretar de stat.

Mai aveþi de rãspuns domnului senator Ionel Alexandru în legãturã cu Academia Românã de Poliþie.

Deci rãspunsul va fi foarte scurt. Ministerul de Interne elaboreazã în prezent documentele necesare pentru a realiza în anul de învãþãmânt urmãtor acea discriminare pozitivã pentru romi. În momentul de faþã ºi pânã în momentul de faþã, examenele la Academia de Poliþie s-au susþinut pe baza unor criterii aprobate de conducerea Ministerului de Interne, fãrã nici un fel de discriminare, punându-se în valaore egalitatea ºanselor tuturor celor care participã la concursul de admitere. Începând de anul viitor, existã în studiu acum Ñ aºa cum precizam Ñ norme care sã facã aceastã discriminare pozitivã, astfel încât sã permitã un acces mai larg la învãþãmântul specific Ministerului de Interne ºi a populaþiei de etnie romã.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Vã rog, domnul senator Ionel Alexandru.

O scurtã intervenþie.

Nu pot sã-mi dau seama care este aceastã discriminare pozitivã. Poate fi ºi negativã o astfel de discriminare din punctul acesta de vedere. În al doilea rând, noi vorbim de romi sau þigani, din câte ºtiu eu numele lor real este cel de ”þiganiÒ. Ei când au venit în secolul XIII, cu mongolii, aºa se numeau, nu-i numea nimeni romi.

În al treilea rând, de ce un ”numerus claususÒ la Academia de Poliþie? S-ar putea poimâine sã aparã acelaºi ”numerus claususÒ la universitate sau la alte instituþii, sau mai ºtiu eu, apar cetãþenii chinezi care solicitã ºi ei locuri în Academia de Poliþie sau în alte institute.

Deci eu vreau sã-mi rãspundeþi dacã dumneavoastrã respectaþi Constituþia României Ñ ”Toþi cetãþenii sunt egali, au dreptul la ºanse egaleÒ, dau concurs, cel mai bun reuºeºte, nu cã ãla este þigan, ãla este român, ãla este turc.

Deci vã rog mult sã-mi argumentaþi pe baza legii ceea ce faceþi dumneavoastrã, nu pe discriminãri pozitive sau mai ºtiu eu cum consideraþi dumneavoastrã necesar acum.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, o sã fac douã precizãri.

Da, vã rog!

În practica internaþionalã ºi naþionalã existã asemenea discriminãri pozitive, în sensul cã anumite criterii care nu þin neapãrat de valoare sunt atenuate într-un anumit mod,

astfel încât sã permitã ºi minoritãþilor sã fie reprezentate în structurile de autoritate.

În prezent Universitatea Bucureºti are 10 locuri pentru romi care participã în astfel de condiþii ºi acest lucru se aplicã deja de doi ani la Universitatea de Sociologie ºi Asistenþã Socialã.

Dar, ca sã fiu mai pragmatic în rãspuns, v-aº citi din Ñ eu am vrut sã câºtigãm timp Ñ din materialul pe care l-a semnat domnul ministru pentru Domnia voastrã ºi aratã aºa: ”Cât priveºte problema la care vã referiþi, conducerea ministrului are în vedere ºi situaþia candidaþilor de etnie romã, în sensul cã este în derulare proiectul unei cercetãri privind adaptarea sistemului de recrutare a personalului Ministerului de Interne ºi promovarea profesiei de poliþist în comunitãþile de romi, care sã permitã o participare mai mare a tinerilor din aceste comunitãþi la concursul de admitere în Academia de Poliþie Alexandru Ioan Cuza, cu îndeplinirea criteriilor mai sus menþionate, valabilã pentru toþi candidaþii, indiferent de etnie.Ò

Deci acesta este rãspunsul ºi cred cã...

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl rog pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilã sã rãspundã la întrebarea pusã de domnul senator Dumitru Codreanu.

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Pe scurt!

Mã iertaþi, mai aveþi ºi dumneavoastrã... Nu figuraþi aici.

Vã rog, domnule secretar de stat, pentru domnul senator Dumitru Badea.

Da, dacã Domnia sa este de acord, pot sã-l dau ºi în sintezã.

Dacã secretarul ºedinþei...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule senator, în legãturã cu interpelarea dumneavoastrã transmisã Ministerului de Interne cu adresa nr. 4580/2.11.2001 privind afacerea SINTOFARM, am onoarea sã vã comunic în continuare principalele concluzii rezultate în urma verificãrilor efectuate de cãtre instituþiile abilitate. Astfel, Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, Secþia urmãrire penalã ºi criminalisticã, a trimis cu adresa nr. 109P/2000, Inspectoratul General al Poliþiei, Direcþia generalã de combatere a crimei organizate, o notã referitoare la existenþa unor indicii privind comiterea infracþiunii de contrabandã cu anhidridã aceticã. Din cuprinsul notei rezultã cã substanþa este importatã de S.C. CHIM PROD Ñ S.A. Oradea, de unde ar fi fost distribuitã la S.C. SINTOFARM Ñ S.A. În acest sens se fãceau referiri la numitul Toader Sorin, care obþinea repartiþii pentru respectiva substanþã de la S.C. CHIM PROD Ñ S.A., în baza relaþiilor de la S.C. SINTOFARM Ñ S.A.

Referitor la faptele sesizate, în finalul notei se aprecia cã aceasta ar constitui infracþiune de trafic de stupefiante, prevãzutã ºi pedepsitã de art. 312 alineatul 2 din Codul penal. Lucrarea a fost înregistratã la Direcþia de combatere a crimei organizate, sub nr. P 359183/2000.

În paralel, la 19.01.2001, lucrãtori din cadrul aceleiaºi unitãþi au întocmit un proces-verbal de sesizare din oficiu, din cuprinsul cãruia rezultã comiterea infracþiunii de trafic de droguri, faptã prevãzutã ºi pedepsitã de Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului ºi consumului ilicit de droguri.

Actul de sesizare fãcea referire la cetãþeanul turc de origine kurdã Iazid Cesim, ºi, respectiv, la traficarea anhidridei acetice ca substanþã precursoare pentru producerea heroinei, fiind înregistrat sub nr. P173014/2001.

La data de 12.02.2001 ambele lucrãri, dupã ceu au fost analizate la nivelul Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, Secþia de urmãrire penalã, au fost transmise la Direcþia pentru combaterea crimei organizate în vederea continuãrii cercetãrilor.

Din cuprinsul materialului existent în ambele lucrãri conexate, rezultã cã Toader Sorin, în calitate de administrator la MALBERA COM Ñ S.R.L., a derulat în perioada noiembrie 1999 Ñ februarie 2000 mai multe operaþiuni de vânzare ºi cumpãrare de anhidridã aceticã. În aceeaºi perioadã, S.C. SINTOFARM Ñ S.A. a livrat cãtre S.C. CHIM PROD Ñ S.A., ca unic importator din þarã, un numãr de 5 comenzi pentru achiziþionarea cantitãþii de 67 de tone de anhidridã aceticã necesare procesului de producþie propriu ºi comercializãrii cãtre terþi.

Domnule secretar de stat,

Vã întrerup pentru cã programul nostru se apropie de sfârºit. Vreau sã se primeascã rãspuns din partea reprezentanþilor Executivului ºi de cãtre ceilalþi colegi senatori.

Sunt o serie de date foarte importante, concrete... V-aº ruga, bineînþeles, în scris, sã-i puneþi la dispoziþie domnului senator Dumitru Badea în întregime ceea ce citiþi, dacã puteþi rezuma, pentru cã sunt niºte date pe care, oricum, dânsul trebuie sã le consulte dupã un document scris...

Concluziile.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Concluziile ºi documentul în scris domnului senator, ca sã poatã verifica. Vã rog!

## **Domnul Dumitru Badea**

**:**

Aº vrea sã ºtiu dacã sunt într-adevãr implicate cadre de poliþie, în ce stadiu se aflã ºi în ce mãsurã se poate rezolva aceastã situaþie.

Deci, exact la aceastã problemã, cã altfel sunt niºte lucruri de mare detaliu care oricum nu se pot reþine dintr-o expunere oralã.

O primã concluzie esenþialã, în ceea ce priveºte S.C. SINTOFARM Ñ S.A. Inspectoratul General al Poliþiei nu a condiþionat procurarea de anhidridã aceticã de la S.C. CHIM PROD Ñ S.A., întrucât nu au existat ºi nu existã reglementãri legale care sã stabileascã anumite condiþii, inclusiv cele referitoare la necesarul de producþie sau la intenþia de comercializare. Din verificãrile efectuate nu a rezultat sãvârºirea vreunei infracþiuni, mai ales cã normele metodologice citate se referã numai la operaþiunile import-export.

Cu ocazia cercetãrilor, nu a rezultat cã activitãþile desfãºurate de Toader Sorin ºi relaþia S.C. SINTOFARM Ñ S.A. sunt prohibite de Legea penalã ºi nici nu s-au constatat aspecte vizând fabricarea ilicitã de droguri, fiind în fapt operaþiuni comerciale efectuate anterior apariþiei Legii nr. 143/2000, iar în materie de precursor nu existã un act normativ cu prevederi limitative.

Din aceste considerente, la 28.06.2001, lucrarea nr. P173045 a fost înaintatã Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie cu referat de propunere de neîncepere a urmãririi penale.Ò. Semneazã domnul ministru de interne Ioan Rus.

De asemenea...

Vã mulþumim, domnule secretar de stat, cu rugãmintea sã puneþi la dispoziþie documentul domnului senator Dumitru Badea.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Gheorghe Predilã urma sã rãspundã domnului senator Dumitru Codreanu. Vã rog sã o faceþi.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi...

Întrucât am primit rãspunsul scris, aº avea numai câteva întrebãri lãmuritoare faþã de domnul ministru, dacã nu, le pun altã datã. Pentru cã dumnealui...

Puneþi-le acum, dar dacã nu sunt comentarii, ci întrebãri.

Domnul Ilie Sârbu îmi dã un rãspuns precum cã printr-o ordonanþã de urgenþã se vor întocmi ºi finanþa aceste studii pedologice, pentru cã sunt niºte salariaþi de la OSPA, aprobate de fiecare judeþ, nu numai din judeþul Botoºani, care neavând comenzi pentru studiul agrochimic ºi pedologic al terenului, nu au obiectul muncii.

Deci ei stau undeva ºomeri ºi sunt suspendaþi.

Domnule senator, vã rugãm sã puneþi direct întrebarea, fãrã comentarii.

1. În aceastã ordonanþã de urgenþã se va prinde ºi salariul pe care nu l-au ridicat pânã acum?

Vã rog sã-i rãspundeþi pe scurt ºi concret, domnule secretar de stat.

În primul rând, vreau sã fac sublinierea, aºa cum ºi dânsul cred cã ºtie: Oficiile de Studii Pedologice au fost instituþii publice extrabugetare. Pânã la apariþia Legii nr. 18/1991 ºi pânã la clarificarea reformei funciare, organizaþiile de atunci erau cele care comandau studiile agrochimice. În momentul de faþã, studiile agrochimice trebuie comandate de proprietarii de terenuri, cã sunt individual, cã sunt... Pãi, statul nu mai este stãpân pe pãmânt, dar pentru cã sunt ºi lucruri strategice în aceastã activitate, vreau sã vã informez, cu permisiunea dumneavoastrã, cã Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, în momentul de faþã, a elaborat acest proiect de ordonanþã de urgenþã care prevede întocmirea ºi finanþarea studiilor pedologice ºi agrochimice ºi finanþarea sistemului naþionale de monitorizare, sol-teren pentru agriculturã ºi sol-vegetaþie forestierã pentru silviculturã. El este în curs de avizare ºi în felul acesta se va reglementa ºi finanþarea studiilor pedologice din buget ºi pot fi plãtite, pentru cã este la o scarã mare, din bugetul Ministerului Agriculturii Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Deci va veni în completarea comenzilor proprietarilor de teren, care ºtiþi din ce motive, în momentul de faþã, sunt atât de puþine ºi atât de mici din punct de vedere valoric.

Aceasta a fost sublinierea pe care am vrut sã o fac, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule secretar de stat, pentru cã este ºi domnul secretar de stat Fleºariu...

Imediat!

Imediat, cã se leagã unul de altul, pentru cã îl pierd pe domnul Predilã dupã aceea.

## Vã mulþumim.

Domnul secretar de stat, dacã nu aveþi suficiente documente astãzi sã rãspundeþi, sigur, sãptãmâna viitoare, la acelaºi capitol al ordinii de zi, veþi putea da rãspunsurile complete.

Domnule preºedinte, având în vedere cã timpul afectat acestei activitãþi a expirat, eu sunt pregãtit sã-i rãspund ºi acum dânsului.

Nu pleacã.

Are cuvântul domnul secretar de stat Fleºariu, care are de rãspuns, de asemenea, domnului senator Dumitru Codreanu.

Vã rog, pe scurt, domnule secretar de stat.

Mai sunt ºi alþi colegi ºi din Executiv, dar ºi colegi din Senat care sunt înscriºi. ## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

Domnule preºedinte, eu o sã urmez recomandarea dumneavoastrã ºi o sã fiu foarte scurt.

Oficiul Naþional de Cadastru, Geodezie ºi Cartografie a preluat de la Ministerul Agriculturii Alimentaþiei ºi Pãdurilor activul ºi pasivul OCAOTA la data de 1 iulie 2001. De la aceastã datã, în baza legii, Oficiul Naþional de Cadastru a asigurat toate drepturile pentru personalul angajat al acestei instituþii. Pânã la data de 1 iulie 2001, drepturile personalului angajat la OCAOTA, trebuiau asigurate de Ministerul Agriculturii Alimentaþiei ºi Pãdurilor, care aveau temei legal pentru asigurarea acestor drepturi. În acest caz, întrebarea ar fi trebuit adresatã celor în drept sã rezolve situaþia personalului OCAOTA pentru perioada februarie Ñ iunie 2001.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Chiar aceastã întrebare vroiam sã i-o adresez domnului secretar de stat.

ªi eu vã mulþumesc.

Domnule senator, s-a rãspuns. Mulþumim.

Îl invit pe domnul secretar de stat Dumitru Pâslaru, de la Ministerul Culturii ºi Cultelor, sã rãspundã la întrebãrile puse de domnul senator Gheorghe Acatrinei ºi de domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Vã rog, pe scurt, domnule secretar de stat.

## **Domnul Dumitru Pâslaru Ñ** _secretar de stat la_

## _Ministerul Culturii ºi Cultelor_ _**:**_

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori.

Ca rãspuns la interpelarea adresatã Ministerului Culturii ºi Cultelor referitor la reînfiinþarea Episcopiei Rãdãuþilor ºi Câmpului-Lung Moldovenesc, am onoarea sã fac cunoscut urmãtoarele.

Potrivit prevederilor articolului 29 alineatul (5) din Constituþia României, cultele religioase sunt autonome faþã de stat, iar la alineatul 3 se precizeazã: ”Cultele sunt libere ºi se organizeazã potrivit statutelor proprii, în condiþiile legii.Ò

Rezultã cã nici o structurã a statului nu are atribuþii în organizarea ºi funcþionarea cultelor religioase, inclusiv în organizarea unitãþilor administrativ-teritoriale bisericeºti.

Potrivit articolului 20 alineatul e) din Statutul de organizare ºi funcþionare al Bisericii Ortodoxe Române, singurul organism îndreptãþit în luarea unor asemenea decizii este Adunarea Naþionalã Bisericeascã. Aºa cã Ministerul Culturii ºi Cultelor nu are nici o atribuþie în înfiinþarea unei mitropolii, nici mãcar a unei parohii.

Vã mulþumesc.

ªi acum, rãspuns la interpelarea domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

Legea nr. 378 privind protecþia patrimoniului arheologic ºi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naþional, publicatã în Monitorul Oficial din 18 iulie 2001, prevede la articolul 5 alineatul 2 cã Ministerul Culturii ºi Cultelor stabileºte condiþiile ºi metodologia încheierea convenþiilor civile pentru angajarea personalului necalificat care lucreazã pe ºantierele unde se desfãºoarã cercetãri arheologice. Ministerul Culturii ºi Cultelor a elaborat respectivul ordin care însã, conform reglementãrilor legale în vigoare, trebuia avizat ºi de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

Da, vã mulþumesc ºi eu.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Radu Damian pentru a rãspunde domnului senator Ionel Alexandru.

## **Domnul Eugen Marius Constantinescu**

**:**

Îmi daþi voie, numai un minut, jumãtate de minut.

Totuºi, domnule senator, mai sunt 2 colegi în cadrul programului ºi vã rog sã aveþi în vedere...

Numai o jumãtate de minut, nici un minut. Dacã-mi permiteþi...

Aveþi cuvântul, vã rog.

Aº vrea sã ºtiu dacã în întregime fondurile Ministerului Culturii ºi Cultelor au fost blocate. Eu ºtiu cã numai jumãtate din aceste fonduri de investiþii au fost blocate ºi problema se putea rezolva, iar problema cealaltã, cu Legea nr. 378/2001, nu vãd cum altcineva poate sã blocheze aplicarea unei legi.

Vã rog, domnule secretar de stat, foarte pe scurt.

Cele 50% din fondurile de investiþii rãmase au fost utilizate pentru continuarea investiþiilor începute. Aceasta a fost ºi condiþia pentru care au fost reduse la jumãtate.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, mai am un rãspuns pentru doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

În scris. Nu este prezentã.

Domnul secretar de stat Radu Damian, la întrebarea domnului senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Da, domnule senator.

Ar fi bine dacã ar fi exact cum spuneþi dumneavoastrã, dar realitatea este alta, pentru cã domnul prefect a cerut banii la minister, s-a dus ºi inspectorul general, deci ori dumneavoastrã nu sunteþi bine informat, ori prefectul nu a ºtiut ce face. Deci situaþia este foarte neclarã. Vã mulþumesc.

Vã rãspund, eu sunt foarte bine informat. Domnul prefect a ºtiut ce face în prefecturã, sigur cã domnul prefect ºtie întotdeauna ce face, însã este o oarecare problemã pe care v-o spun foarte deschis.

Este prima datã în aceastã þarã când se pune în aplicare un principiu în învãþãmânt, de descentralizare, ºi mai apar unele mici neconcordanþe care se rezolvã ºi eu vã asigur cã suntem disponibili...

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Mai aveþi de rãspuns domnului senator Corneliu Bichineþ.

Este domnul senator. Vã rog sã rãspundeþi pe scurt.

Vã rog pe scurt, sã rãspundeþi.

## **Domnul Radu Damian Ñ** _secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

La întrebarea domnului senator Ionel Alexandru, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii aratã cã prin Bugetul de stat pe anul 2001 au fost asigurate fondurile achitãrii drepturilor de personal pentru întreg personalul de învãþãmânt din judeþele þãrii, inclusiv pentru lunile noiembrie ºi decembrie, cu excepþia judeþului Botoºani, unde chenzina I, pe luna decembrie anul curent, este asiguratã în proporþie de 61%, fiind necesare încã 4 miliarde 600 milioane de lei.

Pentru remedierea acestei situaþii vom interveni la Ministerul Finanþelor Publice pentru o rectificare de buget sau pentru promovarea unei hotãrâri de guvern în vederea alocãrii sumei menþionate din fondul de rezervã.

Pentru cã domnul senator Ionel Alexandru a spus astãzi cã problema este la Brãila, îi rãspund în felul urmãtor:

Pentru judeþul Brãila, fondurile sunt corespunzãtoare necesitãþilor, cu excepþia chenzinei a II-a ºi salariului 13, care se dau în ianuarie 2002.

Spre deosebire de ceea ce se întâmplã cu salariaþii din prefecturã, pentru învãþãmânt, chenzina a doua se dã imediat dupã 1 ianuarie, împreunã cu salariul al 13-lea, dupã câte sunt informat. Fondurile sunt în acest fel asigurate la fel pentru toate judeþele.

Interpelarea domnului senator este destul de amplã ºi o sã o citesc, totuºi...

În aceste condiþii...

În câteva secunde.

Vã rog sã o puneþi în scris la dispoziþia domnului senator.

Sigur.

...ºi de asemenea sã o susþineþi printr-o reprogramare sãptãmâna viitoare.

Vã mulþumesc.

De acord, domnule senator?

De acord.

Ca sã puteþi sã aveþi la dispoziþie...

Îl rog pe domnul senator Gheorghe Flutur sã prezinte interpelarea pe care o are de adãugat.

Domnule preºedinte, din respect pentru timpul dumneavoastrã, ºi aºa este târziu, eu am o interpelare adresatã Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Domnul secretar de stat a plecat. Se referã la situaþia...

Se rãspunde în scris, domnule senator, deci nu este nici o problemã.

Rog sã mi se rãspundã în scris, eu am înaintat aceastã interpelare în termen.

Este vorba de situaþia aplicãrii legilor fondului funciar la zi. Am cerut aceastã situaþie, mai ales cã astãzi mi-a mai fost confirmat, încã o datã, la întâlnirea cu comisarul european pe probleme de agriculturã, unul dintre reproºurile cele mai importante referitoare la stadiul aplicãrii legilor fondului funciar, care sunt... nu bune.

Aºtept rãspuns din partea ministerului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Alexandru Athanasiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Declar încheiate lucrãrile ºedinþei Senatului din 26 noiembrie 2001.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 178/6.XII.2001 conþine 40 de pagini.**

Preþul 29.560 lei