Remus Florinel Cernea

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri, Doamnelor și domnilor deputați,

Am criticat, critic și voi mai critica Guvernul atunci când consider că este cazul. De aceea nu mă sfiesc să adresez, cu acest prilej, felicitări actualei majorități, cel puțin pentru două lucruri. Scrisoarea recentă a președintelui Camerei Deputaților este un semn foarte bun. Dacă urmăm ceea ce este scris acolo, Parlamentul va câștiga mult în eficiență și în credibilitate, iar introducerea aceste ore de dezbateri reprezintă, de asemenea, un pas înainte pentru democrație. O consider o idee excelentă.

Am citit o carte a lui Tony Blair –„O călătorie: Viața mea în politică”... Indiferent de faptul dacă suntem de stânga, de dreapta sau ecologiști, e o carte chiar excelentă, e o școală de politică... Și Tony Blair, fostul premier britanic, mărturisea cât de dificile psihologic sunt pentru prim-ministru astfel de ore, în care se expune întrebărilor și criticilor venite din opoziție.

Așadar, este un pas foarte bun pentru democrația din România că Guvernul își asumă și se expune, indiferent cine este acel Guvern, guvernele se vor mai schimba, important să avem instituțional această oră în dezbaterea Parlamentului.

Această oră poate fi un prilej de dezbatere din care nu vor lipsi criticile, dar poate aduce, poate fi un prilej să aducem în atenția opiniei publice teme mai puțin discutate, dar care pot avea o importanță și o relevanță și pentru care s-ar putea găsi o susținere largă.

Voi da două exemple.

Codul silvic. S-a vorbit mai devreme. Prim-ministrul a adus în discuție tema. Cred că va fi important să corelăm obiectivele asumate prin legislație cu măsuri concrete și cu surse financiare. Spre exemplu, până în 2030 noul Cod silvic asumă împădurirea a unui milion de hectare de pădure. Sunt 16 ani, incluzând și 2015, până în 2030, dar pentru atingerea obiectivului ar trebui aproximativ 70.000 de hectare împădurite anual. Or, bugetul pe 2015 prevede împădurirea doar pentru 14.000 de hectare, așadar de aproape cinci ori mai puțin decât ar fi necesar.

O altă temă importantă: politica externă și prestigiul politicii externe românești. În contextul tensionat din Ucraina, Irak, Siria, unde sunt tot mai multe victime și tot mai mulți refugiați, cred că o implicare de ordin umanitar din partea României, chiar și la nivel nu foarte extins, ar fi de salutat și va fi de salutat pe plan internațional. Ar arăta că și țara noastră se simte solidară cu victimele și ar da consistență, o dată în plus pe plan internațional, cooperării cu partenerii noștri din NATO și Uniunea Europeană.

Sunt convins că România își poate permite trimiterea unor ajutoare umanitare pentru taberele de refugiați din țările vecine Siriei și Irakului, tabere unde sunt milioane de refugiați.