Haralambie Cotarcea

Domnule Frunda, dacã nu taci din gurã, când eu vorbesc... Eu te-am ascultat pe dumneata.

Problemele discutate au fost înregistrate de un reporter care se gãsea în Biroul senatorial, fãrã a fi premeditatã aceastã înregistrare. Aceastã casetã video eu am trimis-o preºedintelui Partidului România Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, care a predat-o la Parchetul General la sfârºitul lunii mai 1999, dar Parchetul nu s-a sesizat ºi nu a întreprins nici o mãsurã.

În seara zilei de 15 iulie 1999, domnul senator Corneliu Vadim Tudor a fost invitat la o emisiune organizatã de postul TV ”SotiÒÐNeptun, unde a prezentat fragmente din caseta video înregistratã, cu declaraþia colonelului în rezervã Andrei Zeno.

Dupã aceastã datã, tot în Biroul senatorial din Reºiþa, Andrei Zeno a fost contactat de un reporter al ziarului ”CotidianulÒ, care i-a solicitat un interviu. Pe data de 19 iulie 1999, în ziarul ”CotidianulÒ a apãrut acel articol, conceput dupã declaraþia fãcutã de Andrei Zeno pe caseta video, redactat de reporterul respectiv.

În baza acestui articol, consilierul prezidenþial Rãzvan Popescu a ieºit pe posturile de televiziune ºi de radio ºi a dat dispoziþie Parchetului sã se autosesizeze pentru ofensa adusã autoritãþii Preºedintelui României, fãcând ºi afirmaþia cã Preºedintele nu ar fi fost niciodatã în judeþul Caraº-Severin.

Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, în mod docil, pe data de 21 iulie 1999, a emis o citaþie colonelului Andrei Zeno pentru a se prezenta la data de 28 iulie 1999 în calitate de fãptuitor în dosarul penal nr. 427/1999. Manifestându-se un zel deosebit, s-au încheiat destul de repede cercetãrile ºi dosarul a fost înaintat la Curtea de Apel Timiºoara, unde a fost înregistrat sub numãrul 7170/P din 16 septembrie 1999, iar învinuitul a fost citat pentru ºedinþã a procesului la 6 octombrie 1999, datã pentru care s-a cerut amânarea ºi s-a stabilit ziua de 28 octombrie, când au fost audiaþi martorii Parchetului. Urmãtoarea ºedinþã a fost stabilitã pentru data de 18 ianuarie 2000, când a fost citat, din nou, ca martor, la cererea Parchetului, colonelul Mihalcea Aurel, fost ºef al organului de Securitate Caraº-Severin, în perioada 1985Ð1990. Acesta, în declaraþia fãcutã sub prestare de jurãmânt, a recunoscut existenþa dosarului ”GeologulÒ ºi faptul cã Emil Constantinescu era suspectat de relaþii neoficiale cu cetãþenii strãini, dosarul respectiv aflându-se sub controlul Direcþiei de contraspionaj Bucureºti.

În concluzie, 5 martori care au avut, prin atribuþiile lor de serviciu, legãturã cu dosarul ”GeologulÒ au depus mãrturie în favoarea învinuitului, dar Curtea de Apel Timiºoara, prin preºedintele de ºedinþã Mihai Bãceanu, nu a þinut cont de aceastã situaþie nou-creatã ºi a pronunþat o sentinþã nejustã, care presupunem cã a fost dictatã de la Bucureºti. Ne punem întrebarea: oare domnul judecãtor Mihai Bãceanu are, în prezent, mustrãri de conºtiinþã pentru aceastã sentinþã politicã? Nu are. Dar problemele nu s-au terminat, cãci pe data de 17 ianuarie 2000 a venit la Reºiþa domnul procuror Burcea Teodor, ca sã ancheteze pe cei 4 martori care au depus mãrturie în favoarea învinuitului ºi pe care îi ameninþã cã se fac vinovaþi de mãrturie mincinoasã. Întrucât martorii ºi-au menþinut declaraþiile date la proces, ei au fost citaþi din nou, în mod abuziv, la Bucureºti, pe 31 ianuarie anul 2000, acum, ºi, respectiv, pe 3 februarie, ºi au fost reanchetaþi în dosare penale pentru mãrturie mincinoasã. Aceste persoane care au lucrat ºi au avut documente ºi informaþii în legãturã cu dosarul ”GeologulÒ sunt acuzate de mãrturie mincinoasã din cauzã cã Serviciul Român de Informaþii a emis o adresã ilegalã în baza unei aprobãri ilegale.