Stenogramă plen

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor secretari, vã rog sã aveþi amabilitatea sã mã acompaniaþi.

Domnilor colegi, cer îngãduinþa sã începem.

Constat cã avem 100 de înscrieri, de participanþi, deci domnii noºtri colegi sunt în Senat.

V-aº propune sã începem lucrãrile ºedinþei de astãzi, 7 februarie.

ªtiu cã joi am aprobat, ca principiu...

Cred cã aþi consultat proiectul-cadru al ordinii de zi de astãzi. V-aº ruga sã aveþi amabilitatea sã votaþi proiectulcadru ºi desfãºurãtorul ºedinþei de astãzi.

Vã rog, voturile dumneavoastrã, domnilor colegi.

V-aº ruga sã fiþi atenþi.

Vã rog frumos sã repetaþi votul.

Domnilor colegi, vã rog frumos, atenþie ºi vã rog sã repetaþi votul.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru ordinea de zi de astãzi.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, s-a adoptat.

Trecem la primul punct de pe ordinea de zi Ð va trebui sã compensãm ºi întârzierea începerii Ð, este vorba de declaraþii politice.

Vã rog, Grupul parlamentar P.D.

Domnule preºedinte, Stimate colege,

Stimaþi colegi,

Un anunþ din partea Grupului parlamentar P.D. din Senat.

În urma alegerii conducerii grupului, formula va fi urmãtoarea: domnul senator Blaga Vasile Ð lider sau preºedinte de grup; domnul senator Ionel Aichimoaie Ð vicelider, ºi subsemnatul Ð Creþu Ioan Ð, secretar al grupului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã propun sã trecem la primul punct de pe ordinea de zi. Este vorba de declaraþii politice.

Grupul parlamentar P.D.S.R. are alocate 20 de minute; Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Ð 16 minute; Grupul parlamentar P.D. Ð 14 minute; Grupul parlamentar P.R.M. Ð 5 minute, ºi din partea independenþilor Ð 5 minute, douã înscrieri.

Grupul parlamentar P.D.S.R., vã dau cuvântul în ordinea înscrierilor sau aveþi dumneavoastrã o preferinþã la grup?

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

Nu, nu...

Domnul senator Bãdulescu Doru.

## **Domnul Doru Laurian Bãdulescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Partidul Democraþiei Sociale din România apreciazã cã în iarna 1999Ð2000 modul de pregãtire a sistemului energetic naþional ºi de asigurare a agentului termic în municipii ºi oraºe reprezintã cea mai elocventã dovadã a iresponsabilitãþii coaliþiei P.N.Þ.C.D.ÐP.N.L.ÐP.D.ÐU.D.M.R. faþã de soarta locuitorilor acestei þãri, faþã de sãnãtatea cetãþenilor României.

Zeci de oraºe ºi municipii au fost aruncate în frig, peste 25% din apartamente debranºate de la termoficare, costuri duble faþã de alte perioade, toate dovedesc incapacitatea evidentã a Guvernului, a ministerului de resort, a conducerii companiilor de stat de a gestiona un sistem energetic naþional, strategic, de importanþã capitalã pentru þara noastrã.

Nu este posibil ca, în condiþiile în care vârful de consum s-a redus de la circa 9500 MW în 1996 la doar 7000Ð7500 MW în 1999, datoritã distrugerii premeditate a industriei, agriculturii, a transporturilor naþionale, coaliþia actualã sã nu poatã asigura nici acest minim energetic, cel mai redus din iernile ultimilor 30 de ani.

Partidul Democraþiei Sociale din România apreciazã cã nu este posibil ca întreaga conducere a statului sã asiste neputincioasã la decizia aberantã a CONEL de a sista importurile de pãcurã pânã la 15 decembrie 1999, pentru ca acum totul sã coste cu 50Ð60% mai mult.

Rezultã clar cã frigul îndurat de milioane de români în propriile lor locuinþe, la locul de muncã, în spitale, în ºcoli, epidemiile de gripã etc. nu au altã cauzã decât lipsa totalã de preocupare a guvernanþilor pentru rezolvarea problemelor populaþiei.

În total contrast, actualii guvernanþi dovedesc grija permanentã pentru afaceri proprii Ð sedii ultraluxoase, maºini de top, deplasãri în strãinãtate sau declaraþii gãunoase ºi mincinoase la televiziune ºi radio.

Este inacceptabil faptul cã toþi factorii de decizie din Guvern, minister ºi din CONEL afirmã cã apariþia crizei în iarna 1999Ð2000 s-ar datora lipsei fondurilor necesare pentru cumpãrarea combustibililor.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Caraman Petru.

Concluziile iniþiale ale Comisiilor juridice relativ la admiterea candidaturilor la Comisia de verificare a dosarelor Securitãþii reprezintã o dublã ilegalitate.

Pe de o parte, se acceptã doi foºti membri P.C.R. Ñ domnul Andrei Pleºu ºi domnul Mircea Dinescu Ñ deºi Legea privind accesul la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã interzice categoric numirea de membri care aparþin sau au aparþinut vreunui partid politic. Este vorba de art. 8 alin. 8, în conþinutul cãruia se

prevãd cât se poate de clar urmãtoarele: ”Calitatea de membru al Colegiului Consiliului nu poate fi acordatã persoanelor care au fãcut sau fac parte din partide politice.Ò

Pe de altã parte, este respins domnul Horia Patapievici, care îndeplineºte toate condiþiile ºi care prin toate scrierile sale a dat dovadã de un înalt patriotism ºi de o inteligenþã ieºitã din comun.

Dacã în cazul domnilor Pleºu ºi Dinescu s-ar putea obiecta cã, deºi au fãcut parte din P.C.R., au avut, în ultima perioadã de dinainte de Revoluþie, o comportare de frondã, iar dupã Revoluþie au fost în fruntea reformei ºi a luptei pentru democraþie, ceea ce ar putea contrabalansa momentul de slãbiciune când s-au înscris în P.C.R., în schimb, argumentele invocate în cazul lui Patapievici sunt de-a dreptul ridicole.

Indignarea faþã de mentalitatea de corupþie ºi chiul la scarã naþionalã este cât se poate de justificatã. ªi eu am afirmat cu diferite ocazii cã nu-i totul sã faci legi bune, ci cel mai important lucru este schimbarea mentalitãþilor de corupþie ºi chiul la toate nivelurile ºi în toate sectoarele: juridic, didactic, medical, muncitoresc, þãrãnesc etc.

Brucan spunea cã ar fi nevoie de vreo 20 de ani pentru o astfel de schimbare ca sã disparã generaþia respectivã. Eu sunt de pãrere însã cã aceasta este o variantã optimistã, cãci, cu astfel de modele ºi în numãr aºa de mare, cum se poate forma o nouã generaþie cinstitã ºi care sã munceascã din pasiune, fãrã sã fie de-a dreptul îndrãgostitã de munca pe care o are de fãcut.

În concluzie, pun mâna în foc în ceea ce priveºte cinstea ºi patriotismul domnului Patapievici ºi consider cã împiedicarea de a face parte din comisie ar fi nu numai o greºealã, ci de-a dreptul o crimã.

Grupul parlamentar P.D., domnul senator Tambozi Justin.

Stimate domnule preºedinte Ulm Spineanu, Distinºi colegi senatori,

Aº dori, cu îngãduinþa dumneavoastrã, sã mã refer mai pe larg la douã probleme pe care le consider interesante ºi de actualitate.

Cum colegii senatori din Partidul Democrat mi-au cedat din minutele lor, sper ca discursul meu sã nu fie întrerupt înainte de derularea acestor douã chestiuni.

Una þine de climatul politic în care ne desfãºurãm activitatea în acest an.

În timp ce Guvernul României prezidat de domnul Mugur Isãrescu manifestã iniþiative novatoare menite sã reducã inflaþia ºi sã contribuie la viitoarea relansare economicã, discutã cu parteneri sociali, se strãduieºte sã realizeze în timp optim proiectul de buget pentru anul în curs, face demersuri privind acordarea tranºelor de la Fondul Monetar Internaþional ºi Banca Mondialã, unii lideri Ñ repet Ñ unii lideri politici, cât ºi unii lideri sindicali, fãrã a þine seama de imperativele naþionale privind stabilitatea internã ºi aderarea la organismele euroatlantice, fac declaraþii exagerat de critice sau chiar belicoase în mass-media. Este adevãrat cã anul 2000 este nu numai un an, probabil, decisiv al reformei, ci ºi un an electoral, dar mi se pare prea devreme ºi neconstructiv sã se încerce, propagandistic, o debusolare a electoratului prin declaraþii exagerate sau nefondate, sã se ajungã pânã acolo încât sã fie pus sub semnul îndoielii sistemul nostru democratic, funcþionarea legislaþiei însãºi, inclusiv a celei electorale.

Într-unele declaraþii apãrute în presã se vorbeºte deja despre posibilitãþile unor fraude electorale, partidele din coaliþia guvernamentalã sunt acuzate de manevre ºi presiuni în mod arbitrar, ba se merge pânã acolo cã acuzele sunt cã viitoarele alegeri ar fi, chipurile, minate de implicarea serviciilor secrete.

Nimeni nu contestã dreptul partidelor de a-ºi face fiecare propria propagandã electoralã, dar nu mi se pare normal sã fie semãnatã nesiguranþa ºi zâzania în electorat prin declaraþii ºi acuze anticipate nefondate.

Pânã la alegeri mai este destul timp ºi desfãºurarea lor este stipulatã limpede atât în Constituþia din 1991, cât, mai cu seamã, în Legea electoralã.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., domnul senator NŽmeth Csaba.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Astãzi, 7 februarie, se împlinesc 55 de ani de la publicarea Legii nr. 86 din 1945 pentru Statutul naþionalitãþilor. Spre deosebire de perioada interbelicã, cînd protecþia Ñ dupã terminologia vremii Ñ minoritãþilor de rasã, de limbã ºi de religie forma obiectul dreptului internaþional, dupã cel de al Doilea Rãzboi Mondial, aceasta ºi-a gãsit locul mult timp, aproape în mod exclusiv, în reglementãrile din domeniul dreptului intern. Dupã marea conflagraþie mondialã, conducerea politicã româneascã ºtia cã rezolvarea democraticã a problemei naþionalitãþilor este o condiþie indispensabilã unui climat intern favorabil reconstrucþiei þãrii ºi pentru afirmarea ei cu drepturi egale în relaþiile internaþionale.

În consecinþã, prin publicarea Legii nr. 86 din 1945, lege care poartã semnãtura regelui Mihai I, a primuluiministru sau a preºedintelui Consiliului de Miniºtri, cum s-a spus atunci, general Nicolae Rãdescu, a ministrului justiþiei Lucreþiu Pãtrãºcanu, ºi a ministrului cu problemele naþionalitãþilor Gheorghe Vlãdescu-Rãcoasa, s-au urmãrit douã obiective principale: unul pe plan intern, iar celãlalt pe plan internaþional. O asemenea lege a apãrut în foarte puþine þãri în acei ani postbelici, fapt care Ñ dupã pãrerea mea Ñ nu ºtirbeºte, nu reduce cu nimic importanþa ºi însemnãtatea ei. Spre deosebire de unele aprecieri eronate, acest act normativ nu a fost o operã de provenienþã sovieticã ºi nici de inspiraþie comunistã. Adoptarea ºi publicarea ei au fost un act unilateral, suveran al conducerii politice româneºti necomuniste, încã necomuniste, de atunci. Art. 6, 8, 9, 10 din Legea nr. 86/1945 cuprind dispoziþiuni cu privire la folosirea oficialã a limbii materne în acele teritorii administrative sau circumscripþii judecãtoreºti unde o parte însemnatã a populaþiei este de altã limbã decât cea românã, iar art. 15 reglementeazã folosirea inscripþiilor bi ºi multilingve. Din felul cum este redactat textul legii reiese cã ea acordã nu numai drepturi individuale, ci ºi drepturi colective naþionalitãþilor. Acest lucru se evidenþiazã ºi din art. 18 cu privire la învãþãmântul în limba maternã. Citez:

”Statul român asigurã învãþãmântul în limba maternã prin ºcoli primare, secundare ºi superioare de stat, pentru naþionalitãþile conlocuitoare care posedã un numãr suficient de ºcolari solicitanþi, cu excepþia localitãþilor unde ºcolile confesionale particulare corespund acestor necesitãþi. Corpul didactic din ºcolile de stat sau secþiile lor de altã limbã decât cea românã va fi recrutat, de preferinþã, din naþionalitatea respectivãÒ.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Grupul parlamentar al P.R.M., domnul senator Cotarcea Haralambie.

Domnilor colegi, nu mai vorbiþi între dumneavoastrã! Vã rog frumos!

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

## **Domnul Haralambie Cotarcea:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori.

În a doua jumãtate a lunii aprilie 1999, în Biroul senatorial al Partidului România Mare de Caraº-Severin, din Reºiþa, se discuta problema revitalizãrii unor zone miniere declarate defavorizate, ºi anume: Oraviþa, Sasca Montanã, Domneþa, Ocna de Fier, urmând sã fac o intervenþie în acest sens în plenul Senatului ºi chiar la Preºedintele þãrii, domnul Emil Constantinescu, care a lucrat, ca geolog, la noi în judeþ timp de 15Ð20 de ani ºi

cunoaºte problemele mineritului. Fiind de faþã la discuþii, colonelul în rezervã Andrei Zeno a afirmat cã nu este indicatã aceastã intervenþie, întrucât geologul Constantinescu Emil a fost urmãrit de fosta Securitate atât pentru suspiciuni de comitere a infracþiunii de subminare a economiei, cât ºi Ñ ulterior Ñ pe linie de contraspionaj, pentru întreþinerea de relaþii cu cetãþenii strãini ºi transmiterea de date cu caracter secret.

Domnule Frunda, dacã nu taci din gurã, când eu vorbesc... Eu te-am ascultat pe dumneata.

Problemele discutate au fost înregistrate de un reporter care se gãsea în Biroul senatorial, fãrã a fi premeditatã aceastã înregistrare. Aceastã casetã video eu am trimis-o preºedintelui Partidului România Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, care a predat-o la Parchetul General la sfârºitul lunii mai 1999, dar Parchetul nu s-a sesizat ºi nu a întreprins nici o mãsurã.

În seara zilei de 15 iulie 1999, domnul senator Corneliu Vadim Tudor a fost invitat la o emisiune organizatã de postul TV ”SotiÒÐNeptun, unde a prezentat fragmente din caseta video înregistratã, cu declaraþia colonelului în rezervã Andrei Zeno.

Dupã aceastã datã, tot în Biroul senatorial din Reºiþa, Andrei Zeno a fost contactat de un reporter al ziarului ”CotidianulÒ, care i-a solicitat un interviu. Pe data de 19 iulie 1999, în ziarul ”CotidianulÒ a apãrut acel articol, conceput dupã declaraþia fãcutã de Andrei Zeno pe caseta video, redactat de reporterul respectiv.

În baza acestui articol, consilierul prezidenþial Rãzvan Popescu a ieºit pe posturile de televiziune ºi de radio ºi a dat dispoziþie Parchetului sã se autosesizeze pentru ofensa adusã autoritãþii Preºedintelui României, fãcând ºi afirmaþia cã Preºedintele nu ar fi fost niciodatã în judeþul Caraº-Severin.

Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, în mod docil, pe data de 21 iulie 1999, a emis o citaþie colonelului Andrei Zeno pentru a se prezenta la data de 28 iulie 1999 în calitate de fãptuitor în dosarul penal nr. 427/1999. Manifestându-se un zel deosebit, s-au încheiat destul de repede cercetãrile ºi dosarul a fost înaintat la Curtea de Apel Timiºoara, unde a fost înregistrat sub numãrul 7170/P din 16 septembrie 1999, iar învinuitul a fost citat pentru ºedinþã a procesului la 6 octombrie 1999, datã pentru care s-a cerut amânarea ºi s-a stabilit ziua de 28 octombrie, când au fost audiaþi martorii Parchetului. Urmãtoarea ºedinþã a fost stabilitã pentru data de 18 ianuarie 2000, când a fost citat, din nou, ca martor, la cererea Parchetului, colonelul Mihalcea Aurel, fost ºef al organului de Securitate Caraº-Severin, în perioada 1985Ð1990. Acesta, în declaraþia fãcutã sub prestare de jurãmânt, a recunoscut existenþa dosarului ”GeologulÒ ºi faptul cã Emil Constantinescu era suspectat de relaþii neoficiale cu cetãþenii strãini, dosarul respectiv aflându-se sub controlul Direcþiei de contraspionaj Bucureºti.

Domnule senator, aþi depãºit cu un minut, iar colegul dumneavoastrã nu mai are cum sã ia cuvântul.

Domnul senator Pãcuraru Paul, de la Grupul parlamentar P.N.L.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea de astãzi are ca obiect raporturile ºi relaþiile pe care România le are, în momentul de faþã, cu Republica Moldova ºi o serie întreagã de aspecte care meritã a fi discutate ºi lãmurite, dacã dorim, cu adevãrat, ca relaþiile dintre cele douã þãri sã fie îmbunãtãþite. Din pãcate, evoluþiile de ultimã orã ne aratã apariþia unor elemente care, cu adevãrat, dãuneazã ºi sunt în detrimentul obiectivelor pe care le avem în acest sens.

Este ºtiut faptul cã imediat dupã 1990, în euforia momentelor ºi a bucuriei realizãrii sentimentelor naþionale, cred cã atunci, chiar imediat, prin martie, aprilie, aveam de-a face cu ”Podul de floriÒ, cu relaþii extrem de deschise, cãlduroase între cele douã þãri ºi, sigur, noi am crezut atunci cã în acest sens vor evolua lucrurile; tot timpul spre deschidere, tot timpul spre comuniune, tot timpul spre integrare, în componentele sale, ºi economicã, ºi socialã, ºi culturalã, ºi spiritualã.

În 1993, sub semnãtura domnului, atunci, ministru de externe Teodor Meleºcanu ºi a domnului prim-ministru de atunci, apare o hotãrâre de guvern prin care se reglementeazã, între altele, transportul rutier dintre cele douã þãri, condiþiile de efectuare a transportului rutier între cele douã þãri ºi sigur cã se pãstra ceva din sentimentul ”Podului de floriÒ, în sensul cã exista o serie întreagã de facilitãþi reciproce, în sensul scutirii de o serie întreagã de obligaþii vamale, fiscale pe care operatorii trebuiau sã le plãteascã.

Pentru cã timpul a trecut ºi pentru cã sentimentele s-au stins, se pare, spre regretul tuturor, lucrurile s-au îngreunat ºi iatã-ne în februarie 2000, la capãtul a 10 ani de evoluþie Ñ am dorit-o noi, pozitivã, dar iatã însã cã ea este negativã Ñ ne trezim cu o situaþie extrem de complicatã, în care se introduce brusc un nivel de taxare pentru trecerea frontierei de autovehicule, de camioane, de trailere sau de autocare de pasageri, taxe care sunt, nici mai mult nici mai puþin, la un nivel occidental al taxelor. Deci, dacã pânã acum se beneficia de gratuitate ºi acest lucru era înþeles în sensul unui mecanism practic de integrare ºi de favoruri reciproce pe care România ºi Moldova ºi le fãceau, iatã cã printr-o analizã fãcutã de Agenþia Naþionalã a Drumurilor se constatã brusc cã România are foarte mult de pierdut în urma neaplicãrii unui regim de taxare pentru traficul de frontierã al autovehiculelor cu provenienþã Moldova ºi introduce un nivel Ñ vi-l ºi citez Ñ, nivelul tarifelor introduse, care este un nivel, în afarã de orice comentariu, prohibit.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnul senator Tocaci.

**Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

ªi eu vreau sã spun câteva cuvinte.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Dupã domnul senator Tocaci. Domnul senator Tocaci întâi.

**Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Numai 30 de secunde vã rãpesc.

30 de secunde. Am înþeles... Da, domnule senator, vã rog.

## **Domnul Emil Tocaci:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau ca în câteva cuvinte sã-mi exprim un gând ºi am impresia, am speranþa cã veþi fi de acord cu mine.

S-au fãcut ºi în ultimul timp, ºi mai demult o serie întreagã de strategii privind dezvoltarea economicã a României. Ultima dintre ele a fost... este una pe care putem s-o acceptãm ºi de la care putem sã sperãm. Dar eu vã spun, stimaþi colegi, cã nu va reuºi. ªi vã rog sã mã iertaþi pentru pesimism. Aº dori, aº dori insistent sã mã înºel, dar am certitudinea cã aceastã strategie nu poate sã reuºeascã. ªi am sã vã spun de ce: nu pentru cã nu e bunã, fiindcã e foarte bunã, dar pentru cã nu se sincronizeazã cu alte componente ale societãþii, ºi mã refer, în primul rând, la justiþie. Pentru a înþelege ce vreau sã spun voi face o comparaþie. Sunt douã þãri avansate în lume în care în momentul de faþã existã anumite scandaluri financiare. Este vorba de Germania ºi Israel. În aceste þãri, personalitãþi de prim rang, inclusiv Kohl, unificatorul Germaniei, eroul Germaniei, dacã vreþi, este acþionat de justiþie într-un mod dur ºi, la fel, preºedintele Israelului. Ce-au fãcut aceºti oameni? Au furat? Nu! Aceºti oameni au primit niºte bani fãrã sã declare cã i-au primit. N-au luat din bugetul statului, n-au luat din banul contribuabilului, n-au atins cu nimic economia naþionalã a þãrilor lor, de fapt, n-au adus nici un prejudiciu, dar au comis un gest contrariu legilor din þãrile lor. Rezultatul? În ciuda dimensiunilor lor politice, în ciuda faptului cã e un mit acest Helmut Kohl, justiþia îºi spune cuvântul.

Ce se întâmplã în comparaþie în România? Presa este plinã de fel de fel de fraude, fraude de privatizare, fraude de toate felurile. Cãsuþe poºtale transformate în întreprinderi care înghit coloºi industriali, lucruri incredibile, stimaþi colegi, ºi justiþia tace sau, mai exact, nu tace Ñ condamnã la 3 sau 5 ani pe un nenorocit care a furat o raþã sau o pâine. Aþi vãzut vreun gangster închis în România? Toate dosarele se împotmolosc. ªi ca sã fie tacâmul complet, atunci când doi ºefi ai Corpului de Control al Guvernului au încercat sã intre în anumite sfere interzise ale unor mãrimi au fost destituiþi.

Domnul senator Ciurtin.

Un minut aþi solicitat, da? Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Un minut am sã vorbesc, nu mai mult, aproape de o luare de poziþie, o declaraþie politicã anterioarã.

Pentru cei care cunosc, într-adevãr, istoria poporului român, ºi cu deosebire istoria din 1944 ºi pânã astãzi, pot sã observe un singur lucru Ñ ºi eu nu am sã-l dezvolt pentru cã nu este necesar.

ªtiu cum s-a format, toatã lumea ºtie cum s-au format cele douã guverne Sãnãtescu, cum s-a format Guvernul Rãdescu ºi ce s-a întâmplat imediat dupã 1944, respectiv, 1945. De aceea Ñ aº dori sã mã încadrez într-un minut Ñ iatã cã prin declaraþia de astãzi a unui coleg de-al nostru, acel MADOSZ ultracomunist din 1944 ºi pânã în 1949Ð1950, astãzi sã avem un strat a fi transformat în criptocomuniºtii staliniºti de acum 50 de ani. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnul senator Solcanu. Grupul parlamentar P.D.S.R. Vã rog!

Domnul senator Gherman, v-aþi înþeles cu domnul senator Solcanu, cã nu mai ajungem ºi la runda urmãtoare.

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

Am consumat numai 5 minute, mai avem 15 minute.

Depinde cum am început ºi cum am baremul de timp.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Onoratã asistenþã,

Partidul Democraþiei Sociale din România a adresat în repetate rânduri adversarilor politici apeluri la o disputã politicã civilizatã axatã pe dezbaterea soluþiilor necesare stopãrii prãbuºirii economiei naþionale ºi relansãrii.

Þara are nevoie de soluþii ºi nu de certuri sterile. De aceea, continuãm sã credem cã atât în campaniile electorale ce se apropie, cât ºi în perioada premergãtoare acest mod de abordare este cel mai potrivit. Aceasta, în ciuda atacurilor lipsite de onestitate ºi chiar de decenþã orchestrate, în ultima vreme, de P.N.Þ.C.D., de Preºedinþie la adresa P.D.S.R.

Putem sã înþelegem motivaþia unui atare comportament. Nervozitatea excesivã, datoratã în cazul P.N.Þ.C.D. tensiunilor interne maxime ºi fãrâmiþãrii partidului, iar, în cazul Preºedinþiei, scãderea continuã în sondaje a popularitãþii ºi credibilitãþii domnului Constantinescu.

Cum spuneam, putem sã înþelegem motivaþia P.N.Þ.C.D. ºi a Preºedinþiei, dar nu putem sã acceptãm nici etichetãrile, nici limbajul jignitor la adresa P.D.S.R., dupã cum nu putem sã acceptãm mistificarea realitãþii, motiv pentru care ne vedem obligaþi sã dãm cuvenita replicã.

Iatã, pe scurt, despre ce este vorba: primvicepreºedintele partidului, domnul Adrian Nãstase, a prezentat ziariºtilor un document conceput la Cotroceni intitulat ”Inventar de concepþie strategicãÒ. Documentul este un fel de plan de bãtaie în vederea alegerilor pe care domnul Constantinescu ºi echipa sa au început sã-l punã deja în aplicare. Acest plan ne oferã perspectiva unei campanii electorale total negative, în care soluþiile constructive necesare refacerii þãrii ºi îmbunãtãþirii condiþiilor de viaþã ale oamenilor lipsesc cu desãvârºire.

Citãm din documentul amintit: ”P.D.S.R. va fi abordat ca element politic retrograd, ca element refuzat total de instituþiile politice ºi financiare occidentaleÒ.

Imediat, Preºedinþia a negat existenþa acestui document, dar, tot atât de prompt, P.N.Þ.C.D., prin purtãtorul sãu de cuvânt, domnul Remus Opriº, ne-a demonstrat nu numai veridicitatea planurilor prezidenþiale anti-P.D.S.R., în cadrul unei campanii negative, ci ºi faptul cã ele sunt deja puse în aplicare prin intermediul unuia dintre instrumentele sale Ñ P.N.Þ.C.D.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Ioan Moisin.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea se referã la problema reparaþiilor pentru deportaþii români din Basarabia ºi Bucovina.

Doamnelor ºi domnilor,

Sub regimul de ocupaþie sovieticã din Basarabia ºi Bucovina de Nord au fost cinci valuri de deportãri ale autohtonilor români în interiorul Uniunii Sovietice:

1) Între 28 iunie 1940 Ñ 22 iunie 1941. ”În absenþa statisticilor oficiale, cei mai mulþi cercetãtori care s-au ocupat de aceastã problemã dau cifra de 300.000 pentru resortisanþii români transferaþi în perioada menþionatã din Basarabia ºi Bucovina de Nord în interiorul U.R.S.S.Ò. (Ion Constantin ”Basarabia sub ocupaþia sovieticã de la Stalin la GorbaciovÒ, Editura ”Fiat LuxÒ, Bucureºti, 1994, p. 44, Cf. Nicolae Alexandru, ”Der Angriff auf die menschliche Substanz RumaniensÒ, în ”Zeitschrift fur GeopolitikÒ, nr. XXII, 1951, p. 419; Viorel Florescu, ”A Tragedy of the Population of Basarabia: The DeportationsÒ, în ”The Tragic Fligth of a Border Area...Ò p. 131; Nicholas Dima, ”Basarabia and Bukovina. The Soviet-Romanian Teritorial DsiputeÒ, Columbia University Press, New York, 1982, p. 44, ibid., p. 70Ñ71).

2) Între 1944Ñ1948. Nicolae Alexandru dã ca probabil numãrul total de 250.000 deportaþi civili români în U.R.S.S. pentru perioada 1944Ñ1948, dintre care:

a) ”50.000 de basarabeni refugiaþi între 1941 ºi 1944 în Romania ºi repatriaþi apoi forþatÒ;

b) ”60.000 de prizonieri politici trimiºi în lagãrele de concentrare ºi exterminareÒ dupã 23 august 1944;

c) ”20.000 de civili arestaþi de ruºiÒ dupã 23 august 1944 etc. (Ion Constantin, opere complete, p. 45, Cf.: Nicolae Alexandru, opere complete, p. 419Ñ420, George Ciorãnescu, ”La politique de russificationÒ, în ”Aspectes des relations sovieto-roumaines, 1967Ñ1971Ò, Paris, 1971, p. 183; ibid., p. 71.

Mai trebuie adãugat aici cã, între 1944Ñ1947, ”au fost executaþi sau condamnaþi la muncã forþatã, deportaþi ºi colonizaþiÒ, sub acuzaþia de colaborare cu germanii sau românii, ºi ”boieriiÒ locali, ori pentru ”propagandã antisovieticã ºi contrarevoluþionarãÒ, un numãr de 200.000 de moldoveni ºi ucraineni. (Ion Constantin, loc. Cit. Cf.: George Savor ºi Leo Heiman ”Moldavia, A Russian SatelliteÒ, in ”The Ukrainian QuarterlyÒ, 1956 nr. 2, p. 163; George Ciorãnescu, opere complete, p. 183, ibid., p. 71)

## Domnilor colegi,

Mã vãd obligat sã vã anunþ cã au mai rãmas doi vorbitori: domnul senator Gherman, ºi, respectiv, domnul senator Nistor Bãdiceanu.

Eu v-aº ruga ca fiecare sã þinã cont ºi de celãlalt... Domnule senator,

Avem ora patru jumãtate în program... Da? Vina nu este a mea cã am început la ora 3,20.

Deci v-aº ruga foarte mult sã ne încadrãm cu cele douã luãri de cuvânt în cel mult 5 minute. Nu fiecare sã depãºim...

Mai avem declaraþii politice. Vã rog sã vã uitaþi!

Avem, dar ºtiþi cã e o alunecare de program, ce sã fac?

Domnule senator, vã rog sã mã ajutaþi, totuºi. N-aº vrea sã cenzurez pe nimeni ca sã ne putem încadra în aceastã solicitare.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Un fax primit de la rectorul Academiei de muzicã din Cluj-Napoca mã face sã-mi intitulez aceastã intervenþie ”De la dodecafonie la pentafonieÒ. Domnia sa mã informeazã cã printr-o hotãrâre a ministrului educaþiei s-a stabilit ca numãrul orelor de la aceastã academie sã fie redus, pe student, de la 3.500 la 2.500. Aceasta înseamnã o reducere cu 30%. Or, la începutul secolului nostru Arnold Schšmberg a introdus dodecafonia ca un mijloc de extindere a celebrei game ºi a celebrei tonalitãþi, care era în muzica clasicã de la 7 la 12. ªi anume, inducând niºte reguli suplimentare.

Domnul ministru Marga, reducând cu 30% orele de la Academie, pur ºi simplu, 30x0,3x7 = 2. Asta înseamnã cã a hotãrât, de la sine putere, ca de acum încolo gama sã aibã 5 note.

Deci eu propun ca aceastã mãsurã sã fie intitulatã: ”Descoperirea secolului Ñ pentafoniaÒ, acest mod de a concepe muzica din partea domnului ministru.

Problema este deosebit de gravã, deoarece constatãm cã învãþãmântul, acest centru nervos al existenþei poporului nostru ºi aceastã zonã în care noi suntem competitivi pe plan internaþional cu cele mai puternice ºcoli din toate sectoarele, este atacat în mod vãdit ºi într-un mod, dacã vreþi, care distruge acest centru nervos într-un mod nepermis, prin toate mãsurile care au fost promovate de stimatul domn ministru Andrei Marga, care, probabil, în acelaºi context ar putea sã ne propunã trecerea învãþãmântului de la rochie normalã la mini-jupã, deoarece toate aceste mãsuri nu fac altceva decât sã afecteze profund învãþãmântul românesc, aceastã zonã în care, într-adevãr, am putea spera într-o renaºtere a României, într-o reintrare a României într-o competiþie internaþionalã.

Aceastã atitudine duplicitarã a domnului ministru, care pe de-o parte spune cã sprijinã profesorii, dar, pe de altã parte dã dispoziþii la inspectorate ca aceºti profesori care sunt greviºti sã fie daþi în judecatã, aceastã atitudine ne-a condus la o situaþie incredibilã. Vreau sã vã reamintesc celor care aþi mai cunoscut situaþia ºi în timpul rãzboiului cã nu s-a întâmplat niciodatã sã nu se încheie mediile în aceastã þarã. Or, bine, aceastã atitudine a profesorilor care nu au o revendicare politicã, ºi care, pur ºi simplu, cer sã poatã trãi în mod omeneºte, sã fie plãtiþi pentru munca pe care o fac, aceasta a condus la o situaþie în care se pericliteazã esenþa, se pericliteazã existenþa naþionalã.

Domnul senator Nistor Bãdiceanu, sunteþi ultimul domn senator. V-aº ruga sã...

Nu este ultimul senator, mai sunt câþiva senatori la P.N.Þ.C.D., ia uitaþi, spun mai multe voci!

Nu, ultimul vorbitor.

Vãd cã unii domni colegi se solidarizeazã cu alþii. Nu face nimic!

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Voi fi scurt ºi, ca de obicei, ºi tema e gata.

Un cotidian care mã simpatizeazã în mod deosebit titreazã în fiecare zi pe prima paginã ”Nimeni nu e mai presus de legeÒ, citând un articol din Constituþia României.

Sunt perfect de acord cu el.

Iatã însã cã plenul celor douã Comisii juridice Ñ a Camerei, respectiv a Senatului Ñ, este pe cale de a face o ilegalitate ºi, culmea, sub semnãtura a doi preºedinþi, ambii colegi de partid. Este vorba despre Legea accesului la dosarul... la propriul dosar. Comisiile întrunite aveau îndatorirea sã examineze dacã sunt îndeplinite condiþiile ºi nu oportunitatea, dacã cineva poate sã facã sau nu parte din ele, deci, nu aveau cãderea sã punã la vot dacã unul sau altul dintre candidaþi a îndeplinit sau nu a îndeplinit condiþiile, ci doar sã constate ºi, dupã cum bine se menþioneazã aici, se constatã cã doi dintre cei propuºi au fost membri de partid. Atunci când s-a inserat în Legea Ticu aceastã prevedere ca nici unul sã nu facã ºi sã nu fi fãcut parte dintr-un partid, nu s-a referit nimeni la Partidul Comunist, ideea a venit dintr-o parte a sãlii care voiau sã taie calea lui Ticu Dumitrescu de a pãtrunde în colegiul respectiv ºi s-a spus: ”Domnule, sã nu facã parte sau sã nu fi fãcut parte din vreun partid.Ò

ªi iatã cã se vine acum ºi se spune aºa: preºedinþii celor douã Comisii juridice care semneazã prezentul raport considerã cã toþi candidaþii propuºi, inclusiv domnul Horia Roman Patapievici, întrunesc întru totul condiþiile cerute de articolul 8 alineatele 3 ºi 8 al prezentei legi, urmând ca Birourile permanente reunite sã aprecieze cu privire la candidaturile domnilor Pleºu ºi Mircea Dinescu. Preºedinþii celor douã comisii reunite apreciazã cã respingerea candidaturilor domnilor Andrei Pleºu ºi Mircea Dinescu, douã personalitãþi pe care le stimez pentru cultura lor, nu ar fi posibilã decât printr-o interpretare formalistã a prevederilor articolului 8 alineatul 8 din prezenta lege. Adicã norma e imperativã, nu poatã sã facã... indiferent cine a fost ar fi trebuit sã spunem ”...cu excepþia celor care...Ò, dar nu existã o astfel de excepþie Ñ _Dura lex, sed lex!_ Ñ ºi dacã o vom încãlca-o noi primii, legiuitorii, mã întreb cum o va respecta restul poporului... Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnul senator.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, sunteþi ultimul vorbitor, într-adevãr.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Domnul senator Tocaci sã ºtiþi cã a consumat timpul. V-aº ruga sã mã ajutaþi. Totuºi... Sã ºtiþi cã avem un punct fix, este o transmisie la radio astãzi de la ora 18,00.

Sãptãmâna viitoare.

Domnilor colegi, nu ºtiu, eu citesc ce mi s-a dat. Dacã este iarãºi o defecþiune în program, înseamnã cã cineva va trebui sã rãspundã, într-adevãr. O sã verificãm. Vã rog, domnule senator.

## Da, vã mulþumesc.

Am sã fiu scurt, domnule preºedinte. Am sã încerc sã fiu cât se poate de scurt.

În ultima vreme asistãm în presã la un rãzboi furibund în interiorul cinematografiei. Este vorba de preºedintele actual al O.N.C.-ului, domnul Stere Gulea, care atacã atât Legea cinematografiei, O.N.C.-ului, realizatã în 1997, printr-o ordonanþã de urgenþã, pe vremea când domnul Ciorbea bãtea recordul în acest domeniu, dar o ordonanþã trecutã prin Parlament, adaptatã, muncitã de cãtre comisii ºi de cãtre Domniile voastre ºi transformatã sub formã de lege.

Deci constatãm cã domnul Stere Gulea atacã aceastã... aceastã lege având observaþii...

Þiuie ceva aici dar nu ºtiu ce. Capul meu, sigur, nu.

Deci atacã o lege ºi atacã pe predecesorul sãu care era Radu Gabrea, uitând cã Domnia sa n-a fost nimic altceva decât vicepreºedintele acestui Oficiu Naþional al Cinematografiei, în toatã aceastã perioadã.

Deci asistãm la un rãzboi între actualul ºi fostul preºedinte al O.N.C.-ului, rezultat prin care, pânã la urmã, legea nu este aplicatã, argumentele de schimbare a legii sunt ilegale, argumentele sunt nesusþinute ºi absolut proaste, iar domnul Stere Gulea dã ºi un comunicat al O.N.C.-ului, publicat în Monitorul Oficial, care pur ºi simplu încalcã legea.

Domnia sa hotãrãºte sã privatizeze cinematografele din România. Scurt! ªi dã ºi indicaþiile cum trebuie fãcut acest lucru, atâta vreme cât legea precizeazã cã cinematografele aparþin patrimoniului naþional al cinematografiei ºi de acest patrimoniu rãspunde Oficiul Naþional Cinematografic.

Domnilor, sigur cã, vorbind de cinematografie, trebuie sã vã spun ºi câteva cuvinte.

Vã rog sã încheiaþi, domnule senator.

Unde-i adevãrul?!

Citiþi regulamentul, domnule! În regulament!

Închei acum.

Pânã în 1898 cinematografia românã fãcea 30Ð35 de filme, care au repurtat succese în strãinãtate, cu premii internaþionale. Dupã 1989, încã din februarie 1990, am obþinut o lege a cinematografiei care a funcþionat pânã în 1997, când a apãrut ordonanþa de urgenþã. Domnilor, în 1997 nu am reuºit sã facem nici un film, pentru cã domnul Ciumara nu a dat nici un ban cinematografiei. Am lucrat la o nouã lege cu speranþa cã, aplicând aceastã lege, prin specialiºti, sã iasã ceva mai bine. Rezultatul este cã anul trecut n-au ieºit decât douã filme, ceea ce este dramatic, iar anul acesta este posibil ca, fiind pe mâna domnului Stere Gulea, care a reuºit sã facã pulbere Televiziunea, probabil, va încerca sã facã acelaºi lucru ºi în sânul cinematografiei.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Cu aceasta am încheiat primul punct la ordinea de zi. Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator, cã m-aþi ajutat. Vã propun sã trecem la punctul 2. Este vorba despre proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE privind facilitatea de recuperare (PreIns-Facility) pentru anul 1998, încheiat la Bucureºti la 24 decembrie 1998 între Comisie Europeanã ºi Guvernul României.

Vã rog, raportorul, ºeful Comisiei buget-finanþe, domnul senator Oprea, ºi v-aº ruga, reprezentantul din partea Guvernului.

Din partea Guvernului cine e? Dumneavoastrã... Vã rog sã ocupaþi locurile la pupitre.

La pupitrul comisiei ia loc domnul senator Andreiu Oprea, preºedintele Comisiei buget, finanþe ºi bãnci din Senat, iar la pupitrul iniþiatorului ia loc domnul Dragoº Negrescu, subsecretar de stat în cadrul Departamentului afacerilor europene din Ministerul Afacerilor Externe.

Caracterul legii Ñ ordinarã.

Domnilor colegi, în graficul ºedinþei se spune ”continuare dezbateri generaleÒ. Eu am înþeles cã s-au încheiat data trecutã.

Nu, nu s-au încheiat.

Bun, dacã dumneavoastrã spuneþi cã nu s-au încheiat, atunci vã întreb cine doreºte sã mai ia cuvântul. Poate cã nu mai este cazul.

Da.

Altcineva? Nimeni altcineva.

Deci, domnul senator, aveþi cuvântul ºi cu dumneavoastrã încheiem dezbaterile generale.

Domnule preºedinte,

Senatul României dezbate astãzi Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/21 august 1999, Ordonanþã pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE încheiat între Comunitatea Europeanã ºi Guvernul României la 24 decembrie 1998, ºi mã refer la aceastã datã. Deci, 24 decembrie 1998, ziua Ajunului de Crãciun, ºi de la care pânã la sfârºitul anului, când urmau sãrbãtorile Crãciunului, mai erau încã 7 zile. Ce ne propune nou ºi ce trebuie sã aprobãm noi? Dacã vã uitaþi la anexa C de la Memorandum, pentru cã o sã se publice în **Monitorul Oficial** , la proiectul pentru restructurarea sectorului financiar se aratã: ”Banca Agricolã este o

primã prioritate pe lista Guvernului, planificatã la privatizare pentru sfârºitul anului 1998Ò. E posibil sã semneze Guvernul la 24 decembrie un Memorandum ºi sã se angajeze cu privatizarea Bãncii Agricole pânã la sfârºitul anului, peste o sãptãmânã?!

Mergem mai departe, referitor la privatizarea celor douã societãþi de asigurãri, unde, la pagina 6 din anexa C, se aratã: ”Privatizarea a douã societãþi de asigurare, cu capital majoritar de stat, ASIROM ºi ASTRA. ASIROM va fi privatizatã în 1998Ò. Nu e privatizatã nici acum. Deci, te angajezi pe 24 decembrie cã o privatizezi peste o sãptãmânã! Domnule, suntem nemaipomeniþi! Ia uitaþi ce se aratã aiciÑ ºi o sã formulez ºi niºte întrebãri Ñ, în nota de la pagina 7, tot la Capitolul ”RomâniaÒ. Zice cã: ”...nu existã nici un proiect în domeniul luptei împotriva corupþiei...Ò, pentru cã în alte þãri Slovenia, Bulgaria s-au aprobat proiecte în acest domeniu cu finanþare din partea Comunitãþii Europene. Oare când s-a scris aici în document cã nu avem corupþie..., n-avem corupþie, dar suntem clasaþi în grupa þãrilor cu cea mai mare corupþie, alãturi de Rusia ºi de Turcia.

Declasaþi...

## Da.

Ce se mai spune aici? Al doilea proiect care primeºte finanþare: Fondul pentru restructurarea zonelor miniere. Scopul acestui proiect este diminuarea ºomajului din zonele miniere care sunt cel mai mult afectate. Din acest fond vor fi finanþate proiecte viabile pentru crearea de locuri de muncã, dezvoltarea regionalã, crearea de întreprinderi mici ºi mijlocii.

Pun urmãtoarele întrebãri reprezentantului Guvernului: Ð Cum a fost posibil ca, într-un document semnat pe 24 decembrie, sã-þi iei angajamente pânã la sfârºitul anului, angajamente care nu s-au realizat nici în prezent? Zice aici cã BANCOREX va fi privatizat. Iacã, l-am lichidat...

Ð Ce obiective aþi realizat la proiectul pentru restructurarea zonelor miniere, câte locuri de muncã s-au creat, câte întreprinderi mici ºi mijlocii au fost finanþate din acest fond?

ªi nu ca o ultimã întrebare, aici, în aceastã anexã, care o sã se publice în Monitorul Oficial Ñ o aveþi în faþã Ñ, se aratã cã pe lângã cele 16 milioane de euro de la PHARE, are ºi Guvernul român o contribuþie de 4,5 milioane.

Ð Cât s-a consumat ºi care a fost contribuþia statului român?

ªi încã o întrebare:

Ð Care este stadiul de finalizare a acestor douã proiecte?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Reprezentanþii Guvernului, vã rog sã rãspundeþi la problemele ridicate, precum ºi celor anterioare care au fost puse.

Vã rog sã vã prezentaþi pentru a putea sã fiþi consemnat în stenogramã. **Domnul Dragoº Negrescu Ñ** _subsecretar de stat în_

_cadrul Departamentului afacerilor europene din Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Mã numesc Dragoº Negrescu, subsecretar de stat în cadrul Departamentului afacerilor europene din Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul Negrescu, mai repetaþi încã o datã, cã n-am auzit nici chiar eu aici.

Spuneam cã numele meu este Dragoº Negrescu Ñ subsecretar de stat în cadrul Departamentului afacerilor europene din Ministerul Afacerilor Externe.

Vã rog, aveþi cuvântul, trebuie sã rãspundeþi la întregul pachet de probleme legate de parcursul discuþiei generale, inclusiv aceasta de astãzi.

Aº face întâi o precizare cu privire la modalitatea în care se încheie aceste Memorandumuri de finanþare, pentru cã procesul pregãtitor, pânã când se ajunge la semnarea efectivã a Memorandumului, dureazã mai multe luni. În general, proiectul formulat de partea românã trebuie aprobat în Comitetul de gestiune PHARE, care este constituit din statele membre ale Uniunii Europene, iar o datã aprobat acel proiect de cãtre comitetul de gestiune pe care vi-l menþionez, nu se mai pot face modificãri în anexa tehnicã a Memorandumului, din motive care þin de proceduri.

Procesul legislativ în cadrul Uniunii Europene este destul de complex, apare un interval de câteva luni între momentul în care fiºele de proiect sunt aprobate de comitetul de gestiune ºi momentul în care Memorandumul de finanþare poate fi efectiv semnat.

Acum, dacã ne referim la angajamentele luate, trebuie sã distingem între angajamentele legale, care leagã pe cel care ºi le asumã, ºi angajamente de cele mai bune eforturi. De asemenea, trebuie distins între obligaþiile de mijloc ºi obligaþiile de rezultat. Lectura textului cu privire la Banca Agricolã nu îndreptãþeºte aprecierea cum cã textul respectiv ar constitui o obligaþie asumatã de a privatiza banca pânã la sfârºitul anului. Banca Agricolã este o primã prioritate pe lista Guvernului, planificatã la privatizare pentru sfârºitul anului 1998. Deci, planificatã la privatizare. Nu este o obligaþie de a se privatiza.

Acum, între altele, aº vrea sã menþionez ºi faptul cã, în ce priveºte Banca Agricolã, procesul de privatizare _stricto sensu_ a început o datã cu numirea comisiei de privatizare, potrivit Legii privatizãrii bãncilor ºi, de asemenea, potrivit hotãrârii de guvern care stabileºte normele metodologice. Împrejurarea cã Banca Agricolã nu a fost pusã efectiv în vânzare nu înseamnã cã procesul de privatizare a ei, care include ºi pregãtirea, nu a fost declanºat.

Acum, în ce priveºte societãþile de asigurare ASIROM ºi ASTRA, menþiunea în text cu privire la ASIROM sunã

astfel: ”ASIROM va fi privatizat în 1998, iar ASTRA va fi pregãtitã pentru privatizare în 1999Ò. ASIROM la ora actualã este o societate cu capital minoritar de stat. În cursul anului 1998 a avut loc o majorare de capital, la care Fondul Proprietãþii de Stat nu a luat parte, pentru cã, potrivit legii, nu poate sã participe la majorãrile de capital, deci nu poate sã investeascã direct în societãþile din portofoliu, majorarea de capital s-a fãcut pe baza unui raport de evaluare care a stabilit prima pentru acþiune, iar ASTRA, la ora actualã, este o societate cu capital majoritar care nu este direct de stat, pentru cã existã ºi niºte participaþii ale unor societãþi comerciale în care Banca Agricolã are la rândul sãu participaþii. Însã asta deja este o problemã care þine de modul în care s-a efectuat privatizarea, pe care nu sunt în mãsurã sã-l comentez. Menþionez însã faptul cã, strict vorbind, în cazul ASIROM, în cursul anului 1998, participaþia statului a devenit minoritarã.

Vã mulþumesc.

Vã rog, domnul senator Gherman. O întrebare, da?

## Domnule preºedinte,

## Domnule secretar de stat,

Întrebarea mea este oarecumva ciudatã. Vreau sã fiu lãmurit personal dacã suntem în cadrul unui comitet de avizare a romanelor de science fiction sau suntem într-o Camerã legislativã. ªi am sã vã spun de ce: aceasta, deoarece eu cred cã actele care ne sunt supuse pentru a fi dezbãtute sunt acte care devin legi. Or, eu constat, din rãspunsurile care au fost date colegului meu, domnul Marin Stelian, cã aici este vorba de bune intenþii. Nu mai înþeleg absolut nimic.

Dacã eu va trebui sã votez, dacã sunt într-o casã de editurã cu avizare de bune intenþii, votez cu mare lejeritate, aºa sã fie, dar dacã sunt într-o Camerã legiuitoare am oarecare temeri ºi rezerve, deoarece din textul care mi-a fost prezentat rezultã pur ºi simplu cã existã niºte inadvertenþe care sunt dacã nu în zona science fiction, cel puþin în zona umorului negru. De aceea, vã rog sã mã credeþi cã...

Dacã legiferãm ceva, sã ne fie oferit un cadru în care sã putem, într-adevãr, cu responsabilitate, sã spunem: ”Aºa este!Ò ºi sã-mi pun semnãtura, chiar dacã nu semnez actul respectiv, dar prin faptul cã mi-am dat votul mi-am pus o anumitã semnãturã. Or, ceea ce am auzit aici, credeþi-mã, mã face într-adevãr, sã regret faptul cã detest ºi cã nu asist la telenovele la televiziune.

Vã mulþumesc.

Comisia, vã rog, punctul de vedere. E o problemã de ratificare la mijloc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Vã atrag atenþia cã suntem în faza de ratificare, în Senat, a unui Memorandum de finanþare, nu suntem în faza de punere în operã sau de derulare a acestui Memorandum ºi rãspunsurile la aproape toate întrebãrile puse de distinºii senatori din opoziþie sunt date ºi se pot da chiar cu citate din cuprinsul Memorandumului. ªi dacã mergem la articolul 7, care spune: ”...acest acord va intra în vigoare în ziua în care pãrþile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaþia sau procedura internã a fiecãrei pãrþi...Ò, deci, ca o etapã absolut obligatorie de a intra în funcþiune acest contract sau aceastã finanþare, trebuie sã-l votãm, sã-l aprobãm în instituþiile abilitate. Aici ne aflãm în acest moment, domnilor senatori. Discuþiile au mers mai departe ºi toate luãrile de cuvânt au fost fãcute ca ºi când acest lucru s-ar fi întâmplat ºi el este în deplinã desfãºurare.

La articolul 3 se precizeazã durata ºi data de expirare. Acest Memorandum sau aceste mãsuri de finanþare gratuitã au termen de contractare pânã în 31 decembrie anul 2000. Este drept cã din punctul de vedere al Senatului ºi al Camerei Deputaþilor acesta trebuia votat mai devreme. Nu e târziu nici acum. Deci vã propun sã-l votãm, pentru ca acest acord de finanþare sã poatã intra în funcþiune în beneficiul þãrii.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, aþi ascultat punctele de vedere pro ºi contra, mie nu-mi revine decât sarcina sã

Domnule preºedinte, eu sunt bucuros când primesc lecþii, dar sã ºtie domnul Oprea cã Memorandumul privind finanþarea PHARE a fost ratificat prin Ordonanþa nr. 61 din 21 august 1999. Deci, Guvernul încheie, Guvernul ratificã. Numai în România se poate întâmpla aºa ceva. Noi suntem chemaþi sã aprobãm Legea de aprobare a ordonanþei, deci nu se pune problema cã nu intrã în vigoare dacã nu dãm noi votul acum. A intrat în vigoare, din 21 august a intrat în vigoare.

Cu privire la rãspunsurile reprezentantului Guvernului, nu am nici o replicã. Consider cã am vorbit degeaba. Sã-mi spuneþi dumneavoastrã cã negociez trei luni ºi, atunci când semnez, nu trebuie sã mai citesc o datã Memorandumul?!...

Domnule, sã ºtiþi cã am încheiat ºi eu multe la viaþa mea, poate mai multe decât dumneavoastrã, dar nu mi-a crãpat niciodatã obrazul pentru ceea ce am semnat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Domnilor colegi, faþã de punctele de vedere pe care le-aþi audiat, nu rãmâne sã tranºãm problema decât prin vot.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la titlul legii. Cu 63 de voturi pentru, 27 voturi împotrivã ºi 7 abþineri, titlul legii s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la articolul unic.

Cu 55 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivã ºi 7 abþineri, s-a adoptat articolul unic.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe textul legii în ansam-

blu.

Cu 71 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivã ºi 10 abþineri, s-a adoptat.

Mulþumesc domnilor colegi de la Ministerul Afacerilor Externe, mulþumesc colegilor din comisie.

Domnilor colegi, vã propun sã trecem peste pct. 3 de pe ordinea de zi, întrucât am o cerere din partea domnului ministru Bãsescu, care doreºte sã participe personal la continuarea dezbaterilor cu privire la ordonanþa menþionatã la pct. 3, respectiv Ordonanþa nr. 44/1999.

Prin urmare, vom trece la pct. 4 de pe ordinea de zi: ”Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/1999 pentru ratificarea Scrisorii de Acord dintre România, reprezentatã prin Ministerul Finanþelor, ºi B.I.R.D., privind acordarea unui avans în valoare de 500.000 dolari S.U.A. din viitorul împrumut pentru finanþarea Proiectului de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A.Ó.

Reprezentantul ministerului este, comisia de specialitate este...

Vã rog, doamnã secretar de stat, aveþi cuvântul. ## **Doamna Iosefina Moroºan Ñ** _secretar de stat la_

## _Ministerul Finanþelor_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În vederea continuãrii procesului de restructurare a sectorului minier, demarat de Guvernul României pe baza programului de restructurare elaborat în acest sens, a fost negociat un împrumut cu Banca Mondialã în valoare de 44,5 milioane dolari pentru finanþarea unui proiect pilot de închidere a 29 de mine nerentabile ºi atenuarea impactului social determinat de acest proces.

## Mulþumesc.

Comisia, vã rog, punctul de vedere ºi sã menþionaþi dupã care raport voi conduce ºedinþa.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a luat în dezbatere acest proiect de lege, reþinând, în principal, urmãtoarele:

Prin ordonanþa de urgenþã se ratificã Scrisoarea de Acord dintre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor, ºi B.I.R.D. privind acordarea unui avans în valoare de 500 000 dolari S.U.A., în scopul finanþãrii anumitor cheltuieli necesare pentru pregãtirea împrumutului pentru închiderea minelor ºi atenuarea impactului social.

Dupã întocmirea raportului comisiei Ñ precizez cã acesta este raportul suplimentar Ñ deci, dupã întocmirea primului raport de fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a primit din partea Guvernului o solicitare de completare a art. 3 din Ordonanþa de urgenþã nr. 103/1999.

În urma analizei, textul de completare a art. 3 a fost însuºit de cãtre comisie ºi preluat sub formã de amendament, evitându-se astfel emiterea unei noi ordonanþe de urgenþã.

În concluzie, comisia noastrã propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege cu amendamentele din anexã.

Deci, din anexa acestui raport, da?

Da.

ªi nu raportul 230/16.09.1999. Nu acela.

Este raportul nr. 4391/22.11.1999.

## Bun, mulþumesc. Am înþeles.

Deci, domnilor colegi, trecem la discuþii generale. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Ordonanþa de urgenþã nr. 103/1999, acum în dezbatere, a fost înaintatã Senatului în iunie 1999; a obþinut, dupã câte aþi realizat, ºi avizul favorabil din partea Comisiei economice, al cãrei membru sunt, acum circa 5Ð6 luni de zile, însã, de atunci, datele problemei s-au amplificat puþin.

Ea se referã la ratificarea Scrisorii de Acord privind avansul în valoare de 500.000 dolari S.U.A. ºi este parte integrantã a Ordonanþei Guvernului nr. 11/2000, publicatã în Monitorul Oficial, pentru finanþarea Proiectului de închidere a minelor ºi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A. Ea nu aminteºte însã de cota de participare a pãrþii române, de circa 200 de miliarde de lei, asiguraþi de la bugetul de stat, fãrã asigurarea cãreia împrumutul nu se alocã, ºi din care s-au tras ºi s-au cheltuit surse importante.

Trecând efectiv la exprimarea punctului de vedere propriu, comun, de altfel, cu cel al specialiºtilor din domeniu, cu care m-am consultat, atrag atenþia cã Ordonanþa de urgenþã nr. 103/1999 se referã la închiderea minelor, ºi nu a minelor neviabile.

Avantajele financiare substanþiale create unor grupuri restrânse de persoane, dupã cum o sã observaþi mai încolo, localizate departe de unitãþile miniere, conduc la intensificarea preocupãrii acestora pentru creºterea numãrului minelor ºi carierelor ce trebuie închise, ºi nu pentru eficientizarea celor viabile. Acest flagel este întreþinut, este alimentat de lipsa de cerere de cãrbune, mai degrabã, decât din cauza minei, iar pentru cã în þarã sunt cunoscute vreo 270 de astfel de mine, este loc sã mai aparã ºi alte ordonanþe cu acelaºi conþinut ºi benefice pentru întreprinzãtori deja cunoscuþi.

Ca un om care am condus pânã în 1996 activitatea de extracþie ºi desfacere a cãrbunelui ºi, implicit, am coordonat ºi închiderea unor lucrãri miniere, sectoare de producþie sau chiar mine într-un mare bazin carbonifer, urmãresc atent continuarea proceselor de restructurare ºi modernizare începute dupã 1994.

Vã mãrturisesc cã sunt printre cei care susþin necesitatea sprijinului financiar extern pentru restructurarea ºi dezvoltarea zonelor miniere afectate. M-am bucurat de semnarea Scrisorii de Acord la care face referire Ordonanþa de urgenþã nr. 103, ca un document oficial menit sã degreveze, chiar ºi pentru o perioadã relativ scurtã, costurile de producþie ale unitãþilor cu activitate în subteran ºi sã concure la atenuarea impactului social ca urmare a mãsurilor haotice, dovedite clar acum ca neraþionale, inumane chiar, de disponibilizare a personalului, atât din unitãþile miniere de bazã, cât ºi din cele externalizate.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Mulþumesc ºi eu.

Iniþiatorul, faþã de discuþiile care au fost pânã în acest moment, care este punctul dumneavoastrã de vedere?

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Altcineva, la discuþii generale...

Domnule senator, vã rog sã mã completaþi, sã-mi daþi baza pentru care... sau, cu regulamentul în mânã, cum trebuie sã formulez cererea de amânare. Nu am o asemenea procedurã. Cãdem noi la învoialã sã amânãm discuþia pentru data viitoare... Nu se poate. Trebuie sã aibã un anume temei: trimitarea la comisie, reexaminare, refundamentare, date suplimentare...

## **Domnul Vasile Vãcaru**

**:**

Dar a argumentat destul.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Nu ºtiu. Aºa este Ñ reformularea, deci nu amânarea. Dumneavoastrã puteþi sã-mi cereþi... Dacã îmi cereþi amãnarea ºi rãmâneþi pe poziþia asta, nu supun la vot, pentru cã eu nu...

## **Domnul Marcu Burtea**

**:**

Sã îmbunãtãþim, sã fim constructivi!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnule senator, nu pot sã supun la vot o acþiune a cãrei noþiune nu este constituitã în regulament.

Am înþeles.

Domnul senator Oprea.

Eu am înþeles ce aþi vrut dumneavoastrã, dar, vã spun, nu am procedura la...

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

ªi aici avem de-a face cu ratificarea Scrisorii de Acord pentru un împrumut. Rechizitoriul fãcut de distinsul

Domnule preºedinte,

Dacã îi permiteþi domnului Mironovici, de la Ministerul Industriei ºi Comerþului, sã rãspundã la câteva din aceste întrebãri.

## **Domnul Radu Mironovici Ñ** _consilier la Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

Aº vrea, pentru distinsul domn senator Burtea, sã fac câteva precizãri. Problema celor 200 de miliarde lei prevãzuþi pentru închiderea minelor nu are nici o legãturã cu actualul act normativ pe care îl discutãm. Avansul de 500.000 de dolari a fost acordat tocmai pentru pregãtirea proiectului de 44,5 milioane de dolari, în vederea punerii în operã ºi intrãrii în efectivitate a acestuia, fapt care s-a ºi realizat în data de 27 ianuarie 2000.

Deci cele 200 de miliarde de lei, despre care este vorba ºi lucrãrile de închidere a minelor la care s-a referit domnul senator, au fost finanþate din bugetul pe 1999 ºi sigur cã tot ce se solicitã aici legat de modul cum s-au adjudecat lucrãrile, cum s-au fãcut licitaþiile, cum s-au cheltuit banii sunt chestiuni controlabile, pentru care pot fi puse la dispoziþie documente ºi tot ceea ce este nevoie, dacã sunt semne de întrebare ºi dubii privind corectitudinea acestor operaþiuni.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Mulþumesc ºi eu.

Domnilor colegi, nu mai sunt alte precizãri. Întrucât pentru ce mi s-a solicitat nu am bazã regulamentarã, nu îmi rãmâne decât sã judecaþi dumneavoastrã, prin modul în care vom vota, aceastã propunere de lege.

## **Domnul Marcu Burtea**

**:**

Aº vrea sã lãmuresc o chestiune, domnule preºedinte.

Poftiþi, domnule senator.

Nu aº vrea sã rãmânã cineva cu impresia cã eu aº încerca sã amân sau m-aº opune prevederilor acestei ordonanþe. Trebuie sã spun cã eu am înþeles perfect ºi m-am preocupat de aceastã treabã, pentru cã, dupã câte bine ºtiþi, cred cã de zece ori am avut-o în program, dar nu a avut rând.

Deci sunt douã chestiuni distincte. Aici discutãm o ordonanþã care se referã la un avans ºi este vorba, practic, de pregãtirea proiectelor Ñ deci, o parte de teorie, ºtiinþificã a acþiunii, care este de amploare Ñ ºi a doua chestiune este legatã ... ºi acest lucru va fi tratat în ordonanþa apãrutã, de fapt, nr. 11/2000. Deci noi nu încurcãm cu nimic procesul. Aceºti bani, cum era ºi normal, s-au ºi cheltuit, s-au pus în operã, pentru cã altfel nu se putea discuta, dacã nu plãteºti oameni, dacã nu plãteºti calculatoare, dacã nu plãteºti maºini.

Cã domnul preºedinte Vãsîi se plimbã cu maºinã ultimul rãcnet, ºi alþii nici nu ºtiu pe unde lucreazã, asta este altã problemã, dar nu face obiectul ordonanþei, aºa cum spunea ºi colegul nostru, preºedintele de la comisie.

Deci eu am spus cã nu impietãm cu nimic, dacã aceastã ordonanþã, care este înglobatã în cea cu nr. 11... Discutãm aceastã treabã, dar asta nu înseamnã cã nu pot sã ºi renunþ la idee.

Vreau sã vã spun urmãtoarea chestiune: se impune sã vedem riguros cam cum se cheltuiesc aceºti bani ºi ce soartã au, pentru cã eu nu întâmplãtor am dat ºi câteva chestiuni colaterale Ñ ºi aºa le-am fãcut absolut intenþionat, pentru cã, dacã stãm sã ne gândim, dacã statul român nu aloca cele 200 de miliarde lei, aceastã ordonanþã nu putea sã intre în operã. Deci nu este chiar aºa departe o situaþie de alta.

Deci, cu toatã convingerea faþã de dumneavoastrã, cã eu simt nevoia ºi îmi dau seama cã fãrã împrumut extern nu putem discuta despre aceastã treabã, am, în schimb, o serie de probleme, de pãreri ºi de întrebãri cu care inclusiv specialiºtii care formeazã aceastã echipã, pe care eu îi cunosc în totalitate Ñ altfel nici nu îndrãzneam sã discut, treceam cu superficialitate Ñ contez pe pregãtirea lor ºi pe þinutã, ºi asta m-a fãcut nu sã amân, ci, dacã este posibil, sã înglobãm... Dar nu este neapãrat...

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Am înþeles, domnule senator. Vã mulþumesc foarte mult.

Deci, domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã pentru titlul legii.

Vã rog atenþie! Vã rog, votul dumneavoastrã pentru titlul legii, domnilor colegi.

Cu 68 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi 8 abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Domnilor colegi, vã rog sã vã uitaþi pe raportul de amendare.

Domnilor colegi, solicit votul dumneavoastrã cu privire la articolul unic, care se completeazã cu precizarea din amendamentul comisiei.

Vã rog, votul dumneavoastrã, domnilor colegi.

Cu 69 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege în ansamblu, completatã cu amendamentul propus de cãtre comisie la art. 3.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 65 de voturi pentru, 24 de voturi împotrivã ºi 7 abþineri, s-a adoptat.

Mulþumesc colegilor de la Ministerul Finanþelor ºi Ministerul Industriei ºi Comerþului, mulþumesc...

Tot dumneavoastrã susþineþi ºi proiectul de lege urmãtor?

Da.

Vã propun sã trecem la pct. 5 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Kazahstan pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Bucureºti la 21 septembrie 1998.

Vã ascultãm, doamna secretar de stat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

La data de 21 septembrie 1998 a fost semnatã Convenþia dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Kazahstan pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital.

Textul convenþiei semnate este în concordanþã cu modificãrile intervenite în legislaþia fiscalã din þara noastrã dupã 1 ianuarie 1990 ºi a practicii promovate de România în acest domeniu. Nivelul cotelor de impozit prevãzut în convenþie, aplicabil veniturilor ce se impoziteazã prin stopaj la sursã, este în avantajul ambelor þãri, acesta fiind mai redus decât cel stabilit prin legislaþia fiscalã a statelor respective, situaþie ce va contribui la dezvoltarea ºi diversificarea relaþiilor economice ºi financiare dintre România ºi Republica Kazahstan.

În acelaºi timp, prin convenþie se reglementeazã ºi procedura referitoare la schimbul de informaþii, nediscriminarea, metodele de evitare a dublei impuneri, intrarea în vigoare ºi, respectiv, denunþarea.

Faþã de cele prezentate, în temeiul Legii nr. 4 din 1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, vã rugãm a aproba, în vederea ratificãrii, textul Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Kazahstan pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Vã rog, punctul de vedere al comisiei. Domnul senator Oprea Andreiu.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Pentru acest proiect de lege, raportul comisiei de buget, finanþe, bãnci este favorabil ºi-l propunem spre adoptare plenului Senatului. Menþionãm doar cã acest proiect de lege a fost aprobat de Camera Deputaþilor ºi existã avize favorabile atât de la Consilul Legislativ, cât ºi din partea Comisiei pentru politicã externã a Senatului. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog, discuþii generale. Nu sunt. Atunci

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la articolul unic.

Cu 71 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege, în ansamblu. Cu 78 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 6 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Danemarcei privind readmisia cetãþenilor proprii ºi a strãinilor, semnat la Bucureºti, la 25 februarie 1999.

Din partea ministerului...

## **Domnul Gheorghe Carp Ñ** general, _secretar general în_

## _Ministerul de Interne_ **:**

General Carp, secretar general la Ministerul de Interne.

## Da, mulþumesc.

Comisia de apãrare sã ia loc... Mulþumesc. Domnule secretar general, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Danemarcei privind readmisia cetãþenilor proprii ºi a strãinilor a fost semnat la Bucureºti la 25 februarie 1999, în baza aprobãrii de cãtre Guvernul României a Memorandumului cu aceastã temã, iniþiat de Ministerul de Interne. Pentru Guvernul României acest acord a fost semnat de domnul Constantin Dudu Ionescu, ministru de interne, iar din partea Guvernului Regatului Danemarcei, de domnul Friis Arne Peterson, secretar de stat permanent al Ministerului Afacerilor Externe danez, pe baza deplinelor puteri acordate de autoritãþile abilitate ale fiecãrei pãrþi contractante.

În forma semnatã, acordul vizeazã cooperarea dintre cele douã guverne în domeniul readmisiei cetãþenilor proprii ºi a strãinilor, prin stabilirea unjor obiective ºi acþiuni comune, precum ºi a modalitãþilor de realizare a acestora.

În conformitate cu prevederile art. 2 ºi 4 din Legea nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, a fost elaborat prezentul proiect de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Danemarcei privind readmisia cetãþenilor proprii ºi a strãinilor, semnat la Bucureºti la 25 februarie 1999, pe care îl prezentãm alãturat cu rugãmintea de a-l aproba. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnul senator Pãvãlaºcu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Cer permisiunea chiar sã citesc concluziile comisiei.

Comisia avizeazã favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului trimis de Guvern, ºi-l supune direct discuþiei plenului Senatului, cu rugãmintea de a fi aprobat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Discuþii generale, domnilor colegi? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la titlul legii. Cu 85 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru articolul unic. Cu 90 de voturi pentru, 4 contra ºi douã abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru lege în ansamblu. Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Vã mulþumesc, domnule secretar general. Vã mulþumesc, domnule coleg Pãvãlaºcu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Trecem la punctul 7 de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiþional la Convenþia din 18 august 1948 privind regimul navigaþiei pe Dunãre, semnat la Budapesta la 26 martie 1998.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

## **Domnul Adrian Marinescu Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Transporturilor_ **:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

La data de 26 martie 1998 au fost semnate la Budapesta Protocolul adiþional la Convenþia de la Belgrad din 18.08.1948 privind regimul navigaþiei pe Dunãre ºi Protocolul de semnãturã la acesta.

Prin aceste protocoale a fost creat mecanismul politico-juridic pentru aderarea Republicii Federale Germania ºi participarea prin succesiune a Republicii Moldova ºi Republicii Croaþia la Convenþia de la Belgrad. Potrivit clauzelor finale, cele douã protocoale au intrat în vigoare la data de 1 aprilie 1999, fiind ratificate de cãtre 8 state semnatare, respectiv, Republica Austria, Republica Bulgaria, Republica Croaþia, Federaþia Rusã, Republica Moldova, Republica Federativã Iugoslavia, Republica Slovacia ºi Republica Ungaria.

Republica Federalã Germania, principalul beneficiar al prevederilor protocoalelor respective, a asigurat cã le va ratifica pânã la data de 1 iulie 1999, datã de la care se va aplica noua structurã a secretariatului Comisiei Dunãrii. Intrarea în vigoare a celor douã protocoale a permis participarea cu drepturi depline a Republicii Moldova ºi Republicii Croaþia la Convenþia de la Belgrad privind regimul navigaþiei pe Dunãre ºi la activitatea Comisiei Dunãrii.

Pentru aceste motive, vã rugãm sã aprobaþi acest Protocol adiþional la Protocolul din 1948 privind Convenþia Dunãrii.

Da, vã mulþumesc.

Domnul senator, vã rog punctul de vedere al comisiei.

Da. Cu precizarea cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

Domnilor senatori, dezbateri generale. Nu sunt, Atunci, vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la titlul legii.

Cu 81 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru articolul unic.

Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege în ansamblu.

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Vã mulþumesc.

Trecem la punctul 8 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Georgiei privind transportul combinat internaþional, semnat la Bucureºti la 11 decembrie 1997.

Domnule secretar de stat, vã rog, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

În contextul dezvoltãrii relaþiilor economice, a cooperãrii în domeniul transporturilor, între România ºi Georgia a apãrut necesitatea reglementãrii modului de derulare a transportului combinat internaþional între cele douã state. În acest sens, a fost semnat la Bucureºti la data de 11 decembrie 1997 Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul Georgiei privind transportul combinat internaþional, în numele Guvernului României, de cãtre domnul Traian Bãsescu, ministrul transporturilor, iar în numele Guvernului Georgiei, de domnul Merad Adeºli, ministrul transporturilor.

Acest acord conþine prevederi care stau la baza dezvoltãrii în bune condiþii a transportului combinat internaþional, asigurã cadrul juridic conform cãruia trans-

portul combinat se va putea desfãºura între România ºi Georgia ºi în tranzit pe teritoriile celor douã þãri.

Menþionãm cã acest acord reglementeazã modul de utilizare a vagoanelor feroviare, precum ºi tipul de autorizaþii care trebuie folosite în transportul spre ºi dinspre terminalele intermodale în cadrul transportului combinat de mãrfuri însoþit, fluidizarea traficului în punctele de trecere a frontierei de stat ºi modul de efectuare a operaþiilor de control vamal pentru aceste transporturi în scopul derulãrii fãrã piedici a transporturilor combinate.

Totodatã, acest acord creeazã baza juridicã necesarã pentru derularea transportului internaþional combinat ºi între alte þãri din zona Caucazului ºi a Asiei Centrale, contribuind astfel la dezvoltarea cooperãrii economice între aceste state, plecând de la premisa cã transportul internaþional combinat oferã o alternativã viabilã pentru rezolvarea problemelor transporturilor internaþionale de mãrfuri, acceptatã din punct de vedere economic ºi ecologic.

De asemenea, acest acord þine cont de preocuparea continuã a României în ceea ce priveºte dezvoltarea tehnologiilor de transport combinat bazate pe containere, remorci, semiremorci ºi autovehicule în sistemul rola, roro ºi feribot, sisteme care conduc la fluidizarea transportului rutier, la reducerea deficitului de autorizaþie pentru transportul internaþional rutier ºi la asigurarea unei legãturi eficiente între Europa de Vest ºi Orientul Apropiat ºi Mijlociu cu utilizarea infrastructurii rutiere, feroviare ºi portuare româneºti.

Vã rog, comisia.

Cu precizarea cã legea este ordinarã, propunem plenului Senatului spre adoptare, fãrã modificãri, acest proiect de lege.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Dezbateri generale nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la articolul unic.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege, în ansamblu. Cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte al Comisiei economice.

Trecem la punctul 9 de pe ordinea de zi de astãzi, proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României ºi Guvenul Republicii Slovace privind valabilitatea tratatelor, acordurilor, convenþiilor ºi a altor înþelegeri încheiate de România cu Cehoslovacia, semnat la Bratislava la data de 16 aprilie 1999. Domnul ministru Dijmãrescu, îmi pare bine cã vã vãd, ºi rog de asemenea comisia sã ia loc...

Domnul senator Prisãcaru, vã rog frumos... Domnul ministru Dijmãrescu, vã ascultãm.

## **Domnul Eugen Dijmãrescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

La 16 aprilie 1999, la Bratislava, a fost semnat Protocolul dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovace privind valabilitatea tratatelor, acordurilor, convenþiilor ºi a altor înþelegeri încheiate între România ºi Cehoslovacia.

Protocolul a fost semnat în condiþiile în care, începând cu data de 1 ianuarie 1993, Republica Slovacã a devenit stat independent ºi suveran, fiind unul dintre cele douã state succesoare ale fostei Cehoslavacii.

Prin reglementãrile sale, Protocolul stabileºte lista înþelegerilor bilaterale încheiate între România ºi fosta Republicã Socialistã Cehoslovacã ºi, respectiv, fosta Republicã Federativã Cehã ºi Slovacã, care rãmân în vigoare în relaþiile dintre România ºi Republica Slovacã Ñ 22 de acorduri Ñ, precum ºi a celor care îºi înceteazã valabilitatea la data intrãrii în vigoare a Protocolului Ñ 12 acorduri.

Operaþiunile nefinalizate privind lichidarea unor creanþe ºi aranjamente reciproce, precum ºi alte activitãþi ce decurg din vreunul din aceste acorduri se deruleazã potrivit modalitãþilor stipulate de acordul în cauzã.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnul senator Prisãcaru.

## Domnule preºedinte,

Comisia pentru politicã externã a fost sesizatã în fond. Luând în considerare ºi avizele favorabile ale Comisiei juridice ºi ale Consiliului Legislativ, comisia propune plenului Senatului aprobarea proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Discuþii generale, dacã sunt, sau precizãri suplimentare. Înþeleg cã nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la titlul legii. Cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la articolul unic.

Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege, în ansamblu. Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc, domnilor colegi.

Vã mulþumesc, domnilor senatori.

## ªi eu vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi domnului preºedinte al comisiei.

Domnilor colegi, vã rpg sã permiteþi o pauzã de cinci minute, dupã care vom continua cu programul de întrebãri ºi interpelãri.

## PAUZÃ

* *

## DUPÃ PAUZÃ

Invit la microfon pe domnul senator Victor Apostolache.

Domnule preºedinte de ºedinþã, sper sã se consemneze în stenogramã cã interpelarea am adresat-o domnului ministru al agriculturii Ioan Mureºan.

Cred cã este cazul sã transmiteþi dumneavoastrã aceastã rugãminte. Dacã nu, cred cã trebuie sã solicitãm primului-ministru sã vinã dânsul la interpelãri.

ÇDomnule ministru Avram Ioan Mureºan,

Din lunile noiembrie ºi decembrie ale anului 1999 tot mai mulþi reprezentanþi din sectorul pe care-l gestionaþi au atenþionat asupra faptului cã este iminentã declanºarea unei crize a grâului. Acestor semnale li s-au adãugat ºi cele trase de parlamentari, care au argumentat cu situaþiile primite din judeþele pe care le reprezintã.

Dumneavoastrã, de fiecare datã, aþi dat asigurãri cã existã cantitãþi suficiente de grâu în întreaga þarã, în special la producãtorii agricoli privaþi. Totuºi, în ultima perioadã, aþi aprobat scoaterea unor importante tranºe de grâu din rezerva statului pentru anumiþi producãtori de pâine.

Care este adevãrul, domnule ministru, întrucât dupã cum creºte preþul pâinii de la o zi la alta, românii riscã sã nu o mai poatã cumpãra. O altã problemã la care vã rog sã-mi rãspundeþi este cea privind implicarea dumneavoastrã la Societatea Naþionalã ”Cai de rasãÒ. Dupã ce în martie, prin ordinele nr. 46 ºi 50 emise de dumneavoastrã, înfiinþaþi douã comisii, respectiv Comisia de clasare ºi evaluare a cabalinelor de rasã ºi Autoritatea hipicã naþionalã, în decembrie aþi promovat Hotãrârea de Guvern nr. 996 prin care se înfiinþeazã aceleaºi organisme, pentru a vã acoperi ilegalitatea comisã.

Este adevãrat cã în perioada martie Ñ decembrie, la Societatea Naþionalã ”Cai de rasãÒ au fost dispuse vânzãri de cai din patrimoniul genetic încadrate, conform legii, în bunuri publice, unul dintre cumpãrãtori fiind prietenul dumneavoastrã Enciu Fernando.

Prin Hotãrârea de Guvern nr. 996 treceþi din proprietate publicã în proprietatea privatã a statului fondul funciar, grajdurile, manejurile, inclusiv hipodromul.

Ca sã le oferiþi tot prietenilor dumneavoastrã?!

Pentru aceasta aþi respins acþiunea Loteriei Naþionale, care solicita transferarea dreptului de administrare a Hipodromului din Ploieºti, gândindu-vã, probabil, cã ºi acesta poate sã urmeze calea Depozitului de armãsari de la Dumbrava.È

Mulþumesc ºi eu, domnule senator. Domnul senator Ioan Creþu.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor miniºtri,

Întrebãrile mele se adreseazã domnului ministru al agriculturii Ioan Mureºan.

Prima: dacã se va acorda ºi în acest an prima pentru porumb de la export?

Noi am aprobat anul trecut primã pentru export a 500.000 t porumb, fiind o producþie bunã de porumb anul trecut, iar prin închiderea multor complexe, concret, vã spun, în partea de vest a þãrii a rãmas un excedent de porumb care se poate valorifica.

Dacã se va subvenþiona agricultura Ñ mã refer la campania agricolã de primãvarã Ñ în acest an, în mod concret, cum ºi când se vor acorda aceste subvenþii, pentru cã motorina, aceste bonuri valorice au venit mult prea târziu pentru campania agricolã de toamnã. Au venit în ianuarie ºi în februarie, când campania era trecutã, dar mãcar arãturile de toamnã s-ar fi putut face.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

## Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Vreau sã fac o precizare. Întrucât domnul senator Nicolae Pãtru nu este ºi am înþeles de la domnul secretar de stat Baias cã are un rãspuns scris pentru Domnia sa, pentru a nu vã impieta programul, ºtiu cât aveþi de lucrat, vã rog sã lãsaþi rãspunsul...

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Este plecat în delegaþie în strãinãtate...

Da, este adevãrat, este plecat în delegaþie, este ºi pe situaþia ºedinþei de azi ca absent motivat...

Vã mulþumesc, domnule senator.

Mai departe. Tot Ministerul Agriculturii, domnul senator Triþã Fãniþã.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aº vrea sã-l completez pe colegul meu, domnul senator Creþu, cu privire la problema ridicatã privind prima pentru export porumb. Actul normativ care a apãrut anul trecut a stabilit numai cantitatea ºi valoarea ºi nu a fost stabilit în timp pânã când are valabilitate. Se înþelege cã porumbul se culege târziu toamna ºi nu era posibil ca, din luna octombrie ºi pânã în decembrie, în condiþiile de umiditate cu care se recolteazã Ñ trebuie adus la parametrii de export, 14% umiditate Ñ, sã poatã fi exportate 500.000 tone de porumb.

Deci procesul de export trebuia sã continue în timpul iernii ºi, în continuare, pânã când se realizeazã, cu atât mai mult cu cât în þarã existã producþie de porumb.

Nu-i cerere pentru cã nu avem consumatori. E cerere la export, agenþii economici au cumpãrat acest porumb de la producãtori, e depozitat, dar nu-l pot exporta pentru cã Ministerului Agriculturii ºi direcþiilor agricole judeþene li s-a transmis cã primã pentru porumb nu se va plãti în acest an pentru cã nu existã act normativ.

În acest caz, ori se prelungeºte, dacã cumva informaþia pe care au dat-o cei de la Ministerul Agriculturii este realã ºi este corelatã cu Guvernul, cu reglementãrile stabilite în ºedinþa de guvern, de când s-a aprobat aceastã primã, ori se prelungeºte actul normativ urgent la prima ºedinþã, ori, dacã nu-i nevoie, daþi instrucþiuni la direcþiile generale ºi la direcþia de resort din minister sã comunice cã se poate continua.

Sunt zeci de cereri la toate direcþiile. La Comisia pentru agriculturã sunt 41 de cereri, intervenþii, prin care ne roagã sã rezolvãm aceastã problemã.

Interpelarea mea se adreseazã, de asemenea, domnului Ioan Mureºan, ministrul agriculturii, care regret nespus de mult cã nu este prezent ºi, din pãcate, aºa cum a declarat zilele trecute, timpul afectat pentru problemele agriculturii îi va fi foarte puþin, insuficient, motiv pentru care ºi-a delegat...

ªi-a retras declaraþia, domnule senator...

...competenþele secretarului de stat, domnului... Noroc cã are avocaþi în salã... ªi unul din ei este domnul coleg care nu scapã ziua sã intervinã...

Sigur cã i s-a atras atenþia de prostia pe care a fãcut-o ºi a doua zi a revenit cã, altfel, astãzi îi ceream demisia. Este o problemã deosebit de importantã privind exportul, un export în anii 1992, care a rãmas neachitat la extern ºi care a generat o serie de impedimente de ordin financiar soicetãþii care l-a executat. Unul din factorii care determinã, aºa cum se ºtie, în mare mãsurã, deteriorarea imaginii þãrii noastre în lume, frânarea activitãþilor de comerþ internaþional, îl reprezintã neonorarea de cãtre autoritãþile publice a unor obligaþii financiare asumate. Între exemplele cele mai pregnante care se pot da este cel dat de soluþionarea crizei deosebit de acute de grâu din anul 1992, când asupra þãrii plutea pericolul iminent al neasigurãrii elementare pentru populaþie.

Vã amintesc cã s-au importat atunci 1.400.000 t. În condiþiile date, pe baza mandatului scris de primul-ministru, domnul Theodor Stolojan, în luna octombrie 1992 au avut loc la Viena negocieri între o delegaþie guvernamentalã formatã din reprezentanþi împuterniciþi ai Ministerului Agriculturii, Bãncii Mondiale ºi Bãncii de Comerþ Exterior cu conducerea Ministerului Agriculturii ºi de Comerþ din Austria.

În urma acestor negocieri, la 28 octombrie 1992, s-a convenit vânzarea-cumpãrarea cantitãþii de 100.000 t grâu de panificaþie, în cadrul unui credit de 360 de zile, ocazie cu care partea românã a garantat deschiderea acreditivului în termen de 7 zile.

Acest termen a fost prelungit succesiv cu acordul firmei exportatoare PROHASCA, pânã la 14 ianuarie 1993. Cu aprobarea scrisã a primului-ministru, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a mandatat Societatea Comercialã AGROEXPORT, în calitate de comisionar, sã încheie contractul respectiv, iar la 29 octombrie a semnat scrisoarea de garanþie în favoarea Bãncii Române de Comerþ Exterior. Concomitent, în baza Hotãrârii Guvernului nr. 540/1992 prin care s-a aprobat importul ºi decontarea la intern a respectivei cantitãþi de grâu, Banca Naþionalã a României ºi Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei au garantat solidar ºi irevocabil în scris plata în valutã a importurilor. Cu toate acestea, acreditivul nu a putut fi deschis în termenul convenit, astfel cã firma exportatoare a sesizat, conform contractului, Tribunalul arbitrar al Bursei pentru produse agricole din Viena, care a obligat, nu statul român, ci pe AGROEXPORT Ñ care n-a fost decât comisionar ºi a ajutat la depãºirea gravei crize de grâu, aceasta pentru cã era partener de contract Ñ la plata a peste 12 milioane de ºilingi ºi a dobânzilor aferente, când este evident cã plata trebuia efectuatã de cei ce au solicitat grâul conform garanþiei comune a Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi a Bãncii Naþionale. În prezent, AGROEXPORT este pus în situaþia deosebit de gravã de a i se bloca conturile ºi a suporta toate consecinþele în legãturã cu reclamaþia ºi cu pierderea procesului, unde nici mãcar nu am fost invitaþi de la Viena. În pofida demersurilor întreprinse pentru rezolvarea acestei situaþii grave, la crearea cãreia AGROEXPORT nu avea decât vina de a fi rãspuns unei solicitãri, nu s-a obþinut nici un rãspuns.

Are cuvântul domnul senator Paul Pãcuraru. De asemenea, pentru Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei. Vã rog, domnule senator.

E plecat în misiune ”istoricãÒ. Aºa cã astãzi, iertaþi-l!

Da, mulþumesc.

E vreo sãrbãtoare religioasã azi?

Nu... Nu e la un congres la Bruxelles?

A!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi domni miniºtri,

Intrepelarea mea este adresatã Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi are în vedere un subiect de actualitate, care preocupã toatã opinia publicã româneascã ºi îndeosebi mediul economic ºi mediul rural, respectiv ºansele de a se aproba, de a se realiza programul de dezvoltare durabilã a mediului sãtesc, a mediului rural ºi evident cã o contribuþie importantã în acest sens ar trebui sã o aibã programele SPP ºi SAPARD ºi, în general, programele finanþate de Uniunea Europeanã.

Interpelarea vine din faptul cã o serie întreagã de specialiºti ºi-au exprimat, în momentul de faþã, neîncrederea asupra ºanselor României Ñ derulatorul principal al programului este Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, motiv pentru care mã adresez direct lui Ñ ºanselor Românie, spuneam, de a derula aceste programe în anul în curs.

Mai concret, evaluãrile pe care le fac specialiºtii spun cã la un potenþial investiþional pentru anul 2000, respectiv de 200 de milioane de euro pentru instrumentul ISPA, nu se pot absorbi mai mult de 50% din sumele prevãzute, din 300 de milioane de euro pentru instrumentul SAPARD se pot absorbi pânã la 30% ºi, în fine, pentru instrumentul PHARE, pentru programele PHARE, potenþialul de absorbþie este undeva în zona a 50 de procente.

În condiþiile în care mediile politice ºi mediile economice din România ºi-au pus imense speranþe în aceste programe, în condiþiile în care, aºa cum spunea ºi domnul prim-ministru Mugur Isãrescu, aceºti bani nu vor fi ”paraºutaþiÒ în România oricum ºi în orice condiþii, evident cã problema de fond este capacitatea instituþionalã a Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei de a organiza derularea corespunzãtoare a acestor programe, astfel încât sã putem absorbi în investiþii în infrastructurã, în investiþii în afaceri în domeniul agricol tot ceea ce Uniunea Europeanã ne pune la dispoziþie. Existã mari semne de întrebare privind derularea acestui proces, faptul cã din punct de vedere organizatoric, instituþional, financiar al unitãþilor de derulare, din punct de vedere al derulãrii proiectelor ºi programelor, acest lucru se va putea realiza, ºi chiar în condiþiile în care existã o cerere imensã din partea societãþii ºi a mediilor economice Ñ din informaþiile mele sunt peste 1.700 de proiecte depuse pentru programul SPP, care este un program pre-SAPARD, deci existã o cerere imensã din partea mediilor economice Ñ este posibil sã avem neplãcuta surprizã ca în acest an sã nu se deruleze corespunzãtor aceste programe ºi sumele alocate, cu bunã tradiþie sau cu o rea tradiþie în ceea ce priveºte efectele, sã nu reuºim sã absorbim sumele pe care le avem la dispoziþie.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul senator Badea, interpelare la adresa domnului prim-ministru Mugur Isãrescu.

Mã iertaþi, domnule senator!

Domnilor colegi de la Guvern, când aþi fãcut acest tabel, care nu este conform cu nota de înscriere, dumneavoastrã nu aveþi nici un drept sã arondaþi interpelarea cui sã rãspundã.

În al doilea rând, dacã domnul prim-ministru Mugur Isãrescu deleagã pe altcineva, trebuie sã fim înºtiinþaþi. Apropo de proceduri, dumneavoastrã aþi arondat, în interpelãrile care sunt acum, care urmeazã la adresa domnului prim-ministru, pe Ministerul Funcþiei Publice, deºi, probabil, cã este subiect acolo, dar dumneavoastrã nu puteþi sã cenzuraþi adresa unei persoane care face parte din Legislativ, apropo de dreptul constituþional. Prin urmare, acest document este deja o nouã formã de încãlcare a bunelor raporturi de conlucrare.

Dumneavoastrã trebuia sã-i prezentaþi domnului primministru Ñ aveþi obligaþie, indiferent de rangul persoanei din Guvern, de poziþia ocupatã Ñ iar dânsul, sub semnãturã ºi decizie proprie, stabileºte persoana care rãspunde în numele dânsului, dupã ce avizeazã punctul de vedere al aceluia care vine aici în Senat. Acest lucru trebuie sã rãmânã la noi, pentru a pãstra bunele relaþii ºi corectitudinea validitãþii unui anume punct de vedere. Dumneavoastrã deja v-aþi depãºit, din nou, competenþele.

A câta oarã sã spun acest lucru? L-am mai spus ºi în sesiunile trecute. Dar vã rog frumos sã nu-mi transmiteþi mie un preþ pe care nu-l merit, pentru cã oricum nu voi ieºi din regulile care ne guverneazã Ñ din dreptul constituþional ºi din regulamentul nostru. Voi vedea sãptãmâna urmãtoare dacã se repetã o asemenea situaþie, dacã da, voi cere schimbarea dumneavoastrã. Ca sã ºtiþi! Nu vã faceþi datoria în mod corespunzãtor. ªtiþi ce înseamnã aceasta dupã lege, da? ”Decizie asupra substitutului de persoanãÒ. N-aveþi dumneavoastrã dreptul sã faceþi aºa ceva! Dacã aþi fãcut acest lucru ºi aveþi acceptul, vã rog sã-mi daþi nota de accept ºi eu mi-o însuºesc ºi o respect, daÕ nu aºa. Pentru cã dumneavoastrã mã puneþi pe mine, aici, într-o poziþie de a prelua un fals intelectual ºi sã merg dupã el. Noroc cã mi s-a atras atenþia sã mã uit pe graficul de înscriere ºi cu adresele de înscriere ale domnilor colegi.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Era o precizare necesarã.

Mã iertaþi, domnule senator. De ce? Pentru cã dumneavoastrã aveþi o interpelare Ñ ºi aºa este în scris Ñ la adresa domnului prim-ministru; domnul ªerban Sãndulescu, de asemenea, cu adresã la domnul prim-ministru. Rog sã consemnaþi în stenogramã ceea ce am spus.

Vã rog, domnule senator!

Aºa este. Interpelarea este adresatã domnului primministru ºi cu atât mai mult nu vãd de ce domnul Vlad Roºca, care era în situaþia pe care o s-o arãt, era desemnat sã rãspundã la aceastã interpelare.

Dupã cum vã este bine cunoscut, la 24 ianuarie 2000, printr-un ordin abuziv, prefectul judeþului Cluj l-a suspendat din funcþie pe domnul Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj. Ordinul a fost revocat printr-o Încheiere a Curþii de Apel Cluj. Motivul suspendãrii constã în neacordarea unei autorizaþii pentru unele lucrãri de construcþii la S.C. ”AlimentaraÒ Ñ S.A. Cluj, unitate de care prefectul este strâns legat prin relaþii de afaceri.

La 31 ianuarie 2000, firmei aparþinând prefectului judeþului Cluj ºi familiei sale, S.C. ”Discovery ProdimexÒ Ñ S.R.L., o fabricã de mezeluri ºi opt magazine de desfacere a cãrnii ºi a produselor din carne, din care douã subînchiriate ilegal de la chiriaºii Primãriei Cluj, i s-a aplicat amenzi contravenþionale în valoare de 250 milioane lei pentru executarea unor lucrãri de construcþii fãrã autorizaþie ºi pentru alte încãlcãri ale legii. Acesta este adevãratul motiv pentru care prefectul judeþului Cluj a luat ºi continuã sã ia mãsuri împotriva primarului de Cluj: sã evite sancþionarea firmelor sale care deþin recordul în Cluj în nerespectarea legilor. Între timp, în conflict a intervenit ºi ministrul pentru minoritãþi, domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter, care a solicitat în mod expres prefectului sã atace cu recurs la Curtea Supremã de Justiþie Încheierea privind revocarea ordinului de suspendare. Desigur justiþia îºi va face datoria.

Vã solicit, domnule prim-ministru, ca în virtutea drepturilor pe care vi le conferã Constituþia sã luaþi mãsurile ce se impun pentru ca atât prefectul de Cluj, Vasile Sãlcudean, cât ºi cei doi miniºtri, Vlad Roºca ºi Eckstein Kov‡cs PŽter, sã respecte legile acestei þãri ºi sã nu mai foloseascã funcþiile pe care le deþin în scopuri politice ori pentru acoperirea propriilor fapte ilegale.

Mulþumesc, domnule senator,

Domnul senator ªerban Sãndulescu, tot interpelare la adresa domnului prim-ministru Mugur Isãrescu.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Interpelarea este adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu.

În ultima parte a anului 1999 am adresat mai multe interpelãri, cerând destituirea prefectului de Vâlcea, Curcãneanu Nicolae, ºi suspendarea secretarului general al Prefecturii, Nadolu Mircea, producând probe în sprijinul cererilor mele. Interpelãrile ºi probele au fost ignorate de Departamentul Administraþiei Publice Locale.

Principalele motive ale cererilor mele au fost:

1. Faptul cã prefectul Curcãneanu Nicolae a beneficiat de douã certificate de handicapat: certificatul nr. 221 din 14.01.1998, în care se spune cã are ”Capacitate de muncã pe jumãtate pierdutãÒ ºi, mai departe cã ”Afecþiunea nu împiedicã realizarea sarcinilor de serviciuÒ. Se gãseºte originalul la Curtea de Conturi.

Al doilea certificat nr. 423.6 din 3.09.1998 care atestã cã prefectul Curcãneanu Nicolae este persoanã cu handicap de gradul 2.

În baza acestor certificate eliberate în mod ilegal de Comisia de expertizã handicapaþi nr. 1 din Vâlcea, prefectul Curcãneanu Nicolae a fost scutit de impozit (circa 3 milioane de lei lunar) ºi scutirea de vamã la aducerea unei maºini Mercedes din strãinãtate.

Prefectul Curcãneanu Nicolae a fraudat statul cu circa 100 milioane lei.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc.

Nu am dat cuvântul în ordinea partidelor, ci le-am grupat pe probleme, domnule senator.

Sã ºtiþi.

Nu aveþi interfaþã aici. Da, domnule Bãdulescu, vã ascultãm.

Domnul senator Bãdulescu, cred cã ºtiþi ºi dumneavoastrã puþin de glumã, da? Vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului Radu Berceanu.

În legãturã cu grava crizã a sistemului energetic al României, referitor la care am prezentat mai devreme o declaraþie politicã, þin sã subliniez faptul cã zeci de oraºe ºi municipii au fost aruncate în frig, peste 25 % din apartamentele locuite au fost debranºate de la termoficare, costurile sunt duble faþã de alte perioade, ceea ce dovedeºte incapacitatea evidentã a Guvernului, a Ministerului Industriei ºi Comerþului, a conducerii societãþilor de resort de a gestiona acest sistem naþional strategic, de importanþã capitalã pentru economia þãrii.

Nu este admisibil ca în condiþiile în care vârful de consum s-a redus de la circa 9.500 MW în 1996, la doar 7.000Ð7.500 MW în 1999, datoritã distrugerii industriei, agriculturii, a transporturilor naþionale, coaliþia actualã sã nu poatã asigura nici acest minim energetic, cel mai redus din iernile ultimilor 30 de ani. În numele a milioane de români care îndurã frigul nemeritat în propriile lor locuinþe, la locurile de muncã, în ºcoli, în spitale, cer ca ministrul Radu Berceanu sã prezinte situaþia aprovizionãrii cu combustibili solizi ºi lichizi pentru perioada imediatã, precum ºi mãsurile pe care le-a întreprins pentru stoparea acestei crize fãrã precedent, care nu are altã cauzã decât lipsa de preocupare a guvernanþilor pentru rezolvarea problemelor populaþiei ºi care provoacã pagube uriaºe, incalculabilã durere ºi grave prejudicii României.

Totodatã, domnul Radu Berceanu sã informeze Senatul cine se face vinovat de neasigurarea stocurilor în perioada optimã, în sezonul cald, ºi cine va suporta diferenþa de preþ dintre factura importurilor care se presupune cã se va realiza ºi preþurile produselor interne care se puteau achiziþiona în timp util, precum ºi dacã a fost soluþionatã problema mult trâmbiþatului împrumut de 100 milioane dolari.

Mulþumesc.

Va trebui s-o transmiteþi în scris, cã nu aveþi interlocutor.

Domnul senator Dumitraºcu, am înþeles.

Domnul senator Bold, vã rog sã precizaþi cã interpelarea este la adresa Ministerului Funcþiei Publice.

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, interpelarea este adresatã ministrului funcþiei publice, pentru cã în ultima perioadã a crescut exponenþial numãrul funcþionarilor în administraþia localã, iar modul de rezolvare a sesizãrilor cetãþenilor s-a redus continuu.

Este inexplicabil modul în care administraþia rezolvã orice solicitare a cetãþenilor în prezent, mai ales în sectoarele Capitalei. Folosesc exemplul unui inginer în sectorul 1 al Capitalei, cãruia i-a trebuit un an de zile sã întocmeascã un dosar, iar apoi, sub pretextul cã a trebuit sã mute secretara din biroul în care era în alt birou, primarul spune cã a pierdut toate dosarele care au fost întocmite în decursul unui an. Cred cã ministrul este singurul în mãsurã sã trateze corespunzãtor asemenea iresponsabilitãþi de care dau dovadã cei care sunt acreditaþi sã pãstreze legãtura cu cetãþenii, care au fost aleºi, dar nu justificã prin nimic aceastã calitate, ºi mai ales funcþionarii angajaþi la primãriile sectoarelor Capitalei, pentru care un cetãþean care doreºte sã-ºi rezolve situaþia este supus unui adevãrat dezastru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Depun în scris ºi solicit rãspuns scris din partea domnului ministru al funcþiei publice.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Emil Tocaci nu este aici... Cu asta am cam terminat întrebãrile.

A! Vã rog, domnule senator. Mã scuzaþi! Vã rãmâneam dator ºi tare mi-i fricã cã-mi cereaþi platã.

Interpelarea mea se adreseazã Departamentului Administraþiei Publice Locale, secretar de stat Vlad Roºca.

Urmare interpelãrii noastre din 18 octombrie 1999, constatãm cu satisfacþie cã s-a stabilit ilegalitatea predãrii întregului patrimoniu al Gospodãriei anexe a Consiliului local al municipiului Bârlad cãtre S.C. ”CalfipeÒ Ñ S.R.L. Bârlad ºi cã au fost sistate lucrãrile de construcþii, contravenientul fiind amendat.

Concomitent, trebuie sã constatãm însã cã nu s-au luat mãsuri pentru:

Ñ sancþionarea abuzului sãvârºit în predarea ilegalã a acestui patrimoniu;

Ñ recuperarea prejudiciului creat Consiliului Local Municipal, în sumã de 225 milioane, respectiv redevenþa cuvenitã ºi stabilitã prin Hotãrârea Consiliului Local nr. 101/1999;

Ñ diminuarea considerabilã a redevenþei în favoarea celui care foloseºte ilegal acest patrimoniu;

Ñ stabilirea complicilor pentru aceste ilegalitãþi, denaturându-se Hotãrârea Consiliului Local Municipal Bârlad;

Ñ înlãturarea mimãrii de cãtre Prefectura Vaslui în ce priveºte faptul cã ”rezultatul acestor verificãri va fi remis, spre competentã soluþionare, Parchetului de pe lângã Judecãtoria Bârlad.

Considerãm cã locuitorii municipiului Bârlad nu mai pot suporta dispreþuirea legii de cãtre cei chemaþi sã o aplice întocmai, situaþie care vã implicã sã chemaþi la ordine atât Prefectura judeþului Vaslui, cât ºi Primãria Municipiului Bârlad.

Mulþumesc.

Domnule secretar, sunteþi invitat. Înþeleg cã aþi dat ºi rãspunsuri pânã acum, deci rãspundeþi numai la diferenþã. **Domnul Aurel Panã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ _**:**_

Da,

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori.

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau citire rãspunsurilor Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, chiar ale domnului ministru, la interpelãrile fãcute astãzi.

Vreau sã vã informez cã domnul ministru Ioan Mureºan rãspunde unei invitaþii de dialog politic pe probleme de agriculturã, cu DG VI la Bruxelles.

Altfel venea precis...

Nu ºtiu. Nu pot sã spun nici cã venea, nici cã nu venea.

Referitor la prima parte a interpelãrii domnului senator Victor Apostolache, în legãturã cu criza grâului, în urma analizei desigur cã existã posibilitatea ca în urmãtoarele 5 luni, pentru asigurarea unei aprovizionãri ritmice ºi unitare pe tot parcursul þãrii ºi pentru pãstrarea unui preþ acceptabil al pâinii, ministerul sã întreprindã anumite mãsuri, cum ar fi cele referitoare la importul unui contingent de grâu de panificaþie fãrã taxe vamale. În funcþie de stocul aflat atât în structuri instituþionale de tip ”ComcerealÒ, ”CerealcomÒ ºi unitãþi industrializate, totalul stocului de grâu panificabil la data de 3 februarie 2000 era de 230.917 tone grâu panificabil ºi 25.673 tone fãinã. La alþi deþinãtori care au grâul introdus în aceste sisteme de pãstrare sunt circa 94.000 tone de grâu panificabil ºi 10 688 tone de fãinã, ºi se estimeazã cã în gospodãriile individuale ale populaþiei sunt peste 1.170.000 tone de grâu panificabil. Consumul mediu lunar de grâu panificabil la nivelul þãrii este de 250.000 tone, din care 175.000 de tone mãcinate în societãþile comerciale de morãrit-panificaþie tradiþionale ºi societãþi comerciale de morãrit-panificaþie nou-înfiinþate, ºi 75.000 de tone mãcinate în morile þãrãneºti. Grâul din noua recoltã, dupã cum se ºtie, nu poate fi folosit pentru consum uman decât cel mai devreme în prima jumãtate a lunii august 2000. Pe datele pe care le-au avut centralizate pe baza operativelor din teritoriu, incluzând grâul de la populaþie, stocul de grâu panificabil existent la 3 februarie 2000 era de 1.497.000 de tone, iar stocul de fãinã, de 65,8 mii tone.

Dorim sã vã mai informãm asupra faptului cã pânã în acest moment nu s-a apelat la rezerva de stat pentru grâu de panificaþie.

Pe cealaltã problemã, urmeazã ca Domnia sa sã înainteze în scris la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei (pe partea a doua a interpelãrii).

La interpelarea domnului senator Ioan Creþu ºi care rãspunde, parþial, ºi unei observaþii de fond fãcutã de domnul preºedinte al Comisiei pentru agriculturã, domnul senator Triþã Fãniþã. Dupã cum se ºtie, pentru stimularea exportului, prin Ordonanþa nr. 31/1999 se aprobã acordarea unei prime de export la grâu de 350.000 de lei tona, pentru o cantitate de 500.000 de tone, ºi a unei prime de 400.000 de mii de lei tone, pentru 500.000 de tone porumb boabe. Sumele necesare acoperirii primei pentru exportul la grâu ºi porumb boabe se suportã din bugetul pe anul 1999 al Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei. În funcþie de recolta de cereale care se va obþine în anul 2000, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei va stabili oportunitatea de a continua exportul de cereale prin acordarea unor stimulente producãtorilor pe bazã de prime.

Aþi încheiat?

Au fost patru interpelãri, domnule preºedinte.

Vã rog.

”În legãturã cu interpelarea de fond a domnului senator Triþã Fãniþã, referitor la interpretarea dumneavoastrã prin soluþionarea plãþii cãtre firma PROHASCA a sumei de 12 milioane de ºilingi austrieci plus dobânzile aferente reprezentând contravaloarea contractului de import grâu în anul 1992, vã comunicãm urmãtoarele: proiectul de Ordonanþã a Guvernului privind rezolvarea acestei probleme nu a fost blocat la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, pentru cã acesta nu a fost depus la minister.

În condiþiile în care întreaga documentaþie privind contractul de import de grâu 1992 încheiat de cãtre ei ºi ”AgroexportÒ S.A. cu firma PROHASCA va fi depusã la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, se va analiza situaþia creatã ºi se va stabili dacã este cazul sã se emitã o ordonanþã a Guvernului pentru rezolvarea situaþiei.

Cu consideraþie, Ion Avram Mureºan.Ò

La cea de-a patra interpelare, a domnului senator Paul Pãcuraru, referitoare la programele pilot speciale pentru agriculturã dupã cum probabil cunoaºteþi, programul SAPARD este prevãzut a se desfãºura sub forma unor programe finanþate multianual, care acoperã o perioadã de 7 ani, de la 1 ianuarie 2000 pânã la 31 decembrie 2006. Prin acest program, Uniunea Europeanã doreºte sã sprijine statele candidate în eforturile lor deosebite, ºi care presupune armonizarea legislativã ºi instituþionalã prin însuºirea acquis-ului comunitar referitor la politica agricolã comunitarã, inclusiv politicile structurale ºi de dezvoltare ruralã.

Probabil cã din nou cunoaºteþi, pentru toate þãrile candidate a fost alocatã o sumã de 500 de milioane euro anual, României, în conformitate cu criteriile de alocare a respectivelor resurse, revenindu-i 150,3 milioane euro anual. La aceastã sumã se adaugã o contribuþie a Guvernului României de 25 % din contribuþia comunitarã, deci încã aproximativ 37,5 milioane euro.

În funcþie de doleanþa de elaborare a programului ºi cãtre ce se îndreaptã investiþia, beneficiarii de proiect ºi de finanþare pot sã fie producãtori independenþi, asociaþiile de producãtori, cu condiþia sã aibã personalitate juridicã ºi sediul absolut numai în zona ruralã, deci pe teritoriul comunelor ºi, de asemenea, sã aibã o anumitã capacitate de prefinanþare.

Mulþumesc ºi eu, domnule secretar de stat. Domnilor colegi, vã rog, punctele dumneavoastrã de vedere asupra rãspunsurilor pe care le-aþi primit.

Domnul senator Triþã Fãniþã; dupã aceea, domnul senator Paul Pãcuraru.

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

Personal, nu-i reproºez nimic domnului secretar de stat Panã pentru cã se întâlneºte cu problemele pe care le-a relatat aici astãzi.

Vreau, însã, domnule preºedinte de ºedinþã, sã vã uitaþi spre pupitru, dacã binevoiþi. Am adresa înaintatã cãtre domnul Mureºan la 25 aprilie, cu nr. 896 Ñ pentru stenogramã Ñ cu ordonanþa, proiectul de ordonanþã ºi nota de fundamentare

pe care dânºii o au ºi motivaþia cã nu s-a primit la minister este irealã.

În legãturã cu prima de export la porumb, este o chestiune foarte gravã, pentru cã, în sfârºit, suntem în situaþia sã avem un fond de marfã pregãtit pentru export, fond care ar putea sã creascã în urmãtoarea perioadã ºi mai ales spre desprimãvãrare, adicã suntem în situaþia ºi noi Ñ agricultura româneascã Ñ sã exportãm câteva sute de mii de tone de porumb.

Nu se poate exporta Ñ din ce a citit acolo ºi mi-a dat ºi mie scrisoarea domnul Panã Ñ decât dupã ce vom cunoaºte nivelul recoltei din anul 2000, deci în toamna lui 2000, când vom culege porumbul, cât vom recolta vom aprecia dacã... E o treabã neserioasã, complet neserioasã.

În legãturã cu criza grâului sau a lipsei necesarului la care eu nu m-am mai referit în ultimul timp, pentru cã aºtept sã fie crizã crizã ºi sã se recunoascã în aceastã salã de cãtre toatã lumea cã lipseºte grâul.

De fapt, toþi colegii, în judeþele unde locuiesc ºi unde au circumscripþiile, ºtiu cã este o crizã realã a grâului.

Ce mãsurã a luat Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei pentru aceasta? Ce scrisoare ne transmite domnul secretar de stat Panã în seara aceasta? Cã Ministerul Agriculturii a iniþiat cu o firmã privatã româneascã, firma privatã pusã în legãturã cu oficialitãþile U.S.A., americane, ca sã-i dea un fond în dolari sã cumpere grâu, deci o firmã privatã româneascã, cu scutire de taxã vamalã.

Se ridicã mai multe probleme aici. În primul rând, piaþa este liberã. Dacã se ridicã taxa vamalã, se ridicã taxa vamalã pentru toþi agenþii economici, nu pentru firma preferatã de domnul Mureºan.

2. Grâul american ajunge la Constanþa la 125 de dolari tona. Grâul turcesc costã la Constanþa 105 dolari tona ºi este tot atât de bun. Grâul franþuzesc ajunge la Constanþa la 109Ð110 dolari tona. Guvernul francez ne-a transmis cã la cerere, printr-o simplã scrisoare Ñ eu am experienþa de 30 de ani la Ministerul Agriculturii Ñ ne poate acorda un credit pe 1 an COFAS pentru importul de grâu la necesarul pe care îl avem.

Grâul din America va ajunge în douã luni, minimum, dacã se lucreazã extraordinar de operativ, grâul din Turcia ajunge sãptãmâna viitoare, din Franþa în 8 zile.

Vã mulþumesc. Domnul senator Paul Pãcuraru.

Eu mulþumesc domnului secretar de stat pentru prezentarea programului SAPARD, dar eu nu am dorit o prezentare a programului ºi interpelarea mea a avut ca temei... De fapt, am întrebat dacã dumneavoastrã, fãrã sã vã aventuraþi într-un pronostic, prevedeþi cã în acest an, în România, prin programul SAPARD vor intra, hai sã nu spunem 130 de milioane de euro, cã poate este mult prea mult, dar mãcar 10, mãcar 5, mãcar 1 milion, pentru cã am senzaþia cã tot acest larg ºi complex proces pe care l-aþi descris dumneavoastrã este gripat, cã nu se realizeazã mecanismul de cooperare interministerialã, cã nu se coordoneazã deciziile, cã deºi s-au creat structurile, ele, tehnic ºi organizatoric nu sunt definite ºi toate aceste lucruri, împreunã cu neaprobarea în momentul de faþã a programului naþional de dezvoltare durabilã, se aºteaptã probabil maiÐiunie Ñ cam aºa ºtiu cã este în eventualitate sã se aprobe Ñ toate acestea plus derogarea privind mecanismul financiar, hotãrârea de ultimã orã, vor face ca aceastã frumoasã poveste despre care toþi românii am vorbit cu drag Ñ SAPARD-ul Ñ sã rãmânã poate pentru guvernarea viitoare.

Mulþumesc, domnule senator. Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

Dacã îmi permiteþi...

N-are rost. Aþi rãspuns. Acestea sunt punctele de vedere ale domnilor colegi. Dumneavoastrã le consemnaþi. Aceasta este procedura.

Domnul senator Creþu.

Mulþumesc domnului secretar.

Aº dori ºi am mai cerut rãspuns scris, ca sã pot susþine cu argumente, ºi am pus întrebarea când se vor acorda, cã dacã se acordã cele pentru campania de primãvarã la iarnã, n-am fãcut nimic, sau la toamnã. Vin post post-mortem.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnul secretar de stat Ioan Onisei.

Domnilor colegi, legat de întrebãrile, interpelãrile care privesc elementele legate de funcþia publicã, eu vã consult pe dumneavoastrã ºi v-aº sugera, dacã sunteþi de acord, fãrã discuþie, ca dumneavoastrã, care aþi adresat domnului prim-ministru interpelarea dumneavoastrã, domnul Onisei sã fie drãguþ, având-o notatã, sub semnãtura ministrului, indiferent cine face lucrarea de rãspuns...

Ca atare, la nivelul ministerului dumneavoastrã puteþi beneficia de delegarea de competenþã la un rãspuns, dar la nivelul primului-ministru, n-aveþi cum.

ªi atunci dumneavoastrã preluaþi întrebarea, chestiunea Ñ ºi este bine ºi pentru protecþia dumneavoastrã ca atare Ñ sã o transmiteþi domnului ministru Roºca, ministerul în cauzã sã formuleze rãspunsul, care sã fie prezentat domnului prim-ministru ºi domnul prim-ministru sã spunã ”Aprob acest rãspunsÒ sau sã cearã corecturile ºi el sã fie transmis ca atare. Nu sã-l lucreze dânsul, pentru cã nici nu are cum. Trebuie sã facã o consultare, sã vadã datele pentru aceastã întrebare, sã vã cearã evaluarea, ceea ce puteþi oferi în mod direct.

Consult pe domnii senatori Sãndulescu ºi Badea dacã sunt de acord cu aceastã soluþie pe care o propun, pentru cã altfel va fi un rãspuns de formã.

## **Domnul ªerban Sãndulescu**

**:**

De acord, sigur cã da.

Eu m-am uitat pe întrebãrile dumneavoastrã aºa cum le am sintetizate aici; ele nu sunt ºi nu poate rãspunde domnul Onisei cu gradul de angajament în cauzã.

Da, dar îl rog pe domnul secretar de stat sã þinã seama cã, de exemplu, eu am produs documente clare. Eu nu m-am luat dupã ce rãspunde, ci sunt documente.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Pãi cu atât mai mult este nevoie de o analizã. Dânsul sã aibã grijã sã punã experþii sã facã aceastã analizã, sã facã sinteza elementelor care le-aþi invocat, dupã care, este normal, sub semnãtura ministrului funcþiei publice, însuºit sub semnãturã de domnul prim-ministru, ”Aprob punctul de vedereÒ, sã fie transmis colegilor mei.

Sunteþi de acord, domnule secretar?

## **Domnul Ioan Onisei Ñ** _secretar de stat la Ministerul Funcþiei Publice_ _**:**_

Cred cã este o procedurã corectã din toate punctele de vedere.

Mulþumesc.

## **Domnul Ion Bold**

**:**

Am solicitat rãspuns scris.

Mulþumesc.

Aþi solicitat iniþial rãspuns scris.

Cam asta este tot.

Domnilor colegi, vã mulþumesc pentru aceastã audienþã.

Vã doresc o searã liniºtitã. Mâine avem un program, deºi nu este un program foarte greu, totuºi, v-aº ruga sã-l respectãm, în mãsura în care putem.

Am încercat astãzi sã mai câºtigãm, mã rog, am avut o agendã care ne-a permis sã compensãm întârzierea de pornire a programului.

Domnul senator Bold.

## _ªedinþa se încheie la ora 19,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 **.** Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 8/2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei