Ludovic Orban

Domnule ministru, Ați plecat...

Nu mai invocați în fața plenului Camerei Deputaților obligații pe care România nu le are. Nu avem obligația de a stabili vârsta de pensionare, de a o egaliza și de a o face la 65 de ani. N-aș vrea să intru în dezbatere ce acte adoptă Parlamentul European, că adoptă regulamente care intră în vigoare imediat și directive unde există o perioadă de timp până la momentul în care intră în vigoare. Nu confundați regulamentele cu directivele și nu aruncați praf în ochii parlamentarilor. Asta este unu.

Doi. În România, speranța de viață pentru bărbați este de mai puțin de 69 de ani, iar pentru femei este în jur de 70 de ani. Avem speranța de viață mai mică decât media Uniunii Europene cu aproximativ 3,5 ani.

Nu putem să nu ținem cont de acest fapt, pentru că, altfel, dragii mei, vă propun să nu mai dezbatem Legea pensiilor, ci să dezbatem Codul penal, să reintroduceți pedeapsa de muncă silnică pe viață, pentru că, în realitate, dacă mai măriți un pic vârsta de pensionare, n-o să mai prindă niciun român pensia și o să contribuie degeaba la stagiul de cotizare.

Trecând peste această – să spun – tușă mai groasă, nu pot să vă înțeleg și-mi dau seama încă o dată că orice fel de înțelegere și de compromis am face cu Partidul Democrat, îl facem degeaba, pentru că n-aveți cuvânt, nu aveți absolut niciun fel de capacitate de a vă respecta vreo înțelegere făcută cu vreun partid, și cu atât mai puțin cu cetățenii României.

Ca atare, vă rog să supuneți la vot amendamentul PNL și sunt de acord să resupunem la vot amendamentul comisiei, care e rezultatul unei – cum să spun – dezbateri de argumente, de confruntări, care a dus la o soluție cât de cât acceptabilă.

Mulțumesc.