Petru Daniel Funeriu

Acceptăm și respectăm munca comisiilor parlamentare. Ar fi fost util, ar fi fost foarte util atât pentru noi, cât și pentru dumneavoastră, dar mai ales pentru educație, doamnelor și domnilor, să avem această discuție în prealabil. În trei săptămâni nu am primit un punct de vedere.

Așteptăm. Nu ați acceptat dezbaterea. Nicio problemă, ușa noastră rămâne deschisă până în ultimul minut. Vă asigur de acest lucru. Vă invit să fiți parte a soluției, și nu a problemei.

6. Ne acuzați că încălcăm autonomia universitară.

Doamnelor și domnilor, aici vreau să vă spun cum am lucrat. Vă invit să deschideți legea la articolele 110, 111 și 112.

Există un cod de practici în ceea ce privește autonomia universitară, elaborat de Asociația Universităților Europene, EUA. Îl găsiți pe site-ul acestei organizații. Am luat acest cod și am vegheat ca nimic din acest cod, nimic din ceea ce se întâmplă la nivel european în ceea ce privește autonomia universitară să nu fie încălcat prin prevederile acestei legi.

Vreau să vă spun că întreaga mea structură științifică, întreaga mea structură de universitar m-ar împiedica structural să nu las universitățile să fie autonome.

Vă citesc, pentru că până la urmă textul este cel care contează.

Art. 110 alin. (1): „Autonomia universitară și libertatea academică sunt garantate prin lege. Instituțiile de învățământ superior se organizează și funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase.”

Alin. (2): „Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să-și stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, cu respectarea strictă a legislației în vigoare.”

Alin. (3) – și am să vă rog să fim atenți la acest paragraf, pentru că este deosebit de important – „Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în carta universității, aprobată de senatul universitar, în concordanță strictă cu legislația în vigoare.”

Alin. (4): „Autonomia universitară se exercită numai cu condiția asumării răspunderii publice.”

Doamnelor și domnilor,

Dacă prin acest articol de lege cineva vede o încălcare a autonomiei universitare sau dacă cineva îmi poate arăta un articol din această lege, și nu un comentariu de făcut pe la televiziuni, prin care se încalcă autonomia universitară, voi fi primul care va renunța la el.

Vă citesc și art. 111, referitor la răspunderea publică a universităților:

„Răspunderea publică obligă orice instituție de învățământ superior, publică sau privată:

a) să respecte legislația în vigoare, carta proprie și politicile naționale și europene în domeniul învățământului superior;

b) să aplice și să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea calității în învățământul superior. Că unele universități nu ar vrea să se plieze condițiilor de calitate înțeleg, dar că dumneavoastră, doamnelor și domnilor, care, în primul rând, îi apărați pe studenți, nu considerați că acest lucru e necesar, mă îndoiesc;