Vă mulțumesc sincer pentru oportunitatea oferită de a prezenta situația bugetară, situația economică, incomparabil
mai bună decât în anul 2016, precum și principalele măsuri întreprinse în conformitate cu programul de guvernare.
Vreau să readuc în discuție și să amintesc că România se situează în acest moment printre cele mai dinamice economii ale Uniunii Europene, iar direcția de dezvoltare este apreciată de investitori și de organisme internaționale.
Astfel, România înregistrează a doua creștere economică din Uniunea Europeană, 6,1%, după Malta, iar aceasta reprezintă singura cale pentru îmbunătățirea nivelului de trai.
Vreau să vă amintesc că pachetul de reducere și simplificare a fiscalității, ca parte integrantă a componentei economice din Programul de guvernare 2017–2020, contribuie la crearea premiselor necesare pentru asigurarea unui ritm sustenabil de creștere economică, suficient de înalt astfel încât România să poată îndeplini criteriile de convergență stabilite de Uniunea Europeană.
Pachetul de reducere și simplificare a fiscalității are un rol decisiv în ceea ce privește creșterea competitivității românești vizând următoarele paliere:
– simplificarea și eficientizarea sistemului fiscal, cu efecte pozitive în ceea ce privește atractivitatea României ca destinație pentru investițiile străine directe;
– creșterea competitivității companiilor autohtone pe piața locală și creșterea capacității acestora la export;
– de asemenea, reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri autohton, cu implicații majore în ceea ce privește relansarea investițiilor private și sporirea capacității de supraviețuire a start-upurilor.
Unul din obiectivele politicii fiscal-bugetare pentru anul acesta, care a stat la baza construcției bugetului pe anul 2017, a fost alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice prin prioritizarea acestora în funcție de relevanța lor.
O prioritate majoră a Guvernului o reprezintă îmbunătățirea procesului de evaluare, selecție, de implementare a investițiilor publice, pentru a spori absorbția fondurilor europene, în vederea simplificării spațiului fiscal și a susținerii creșterii economice.
Începând cu 1 ianuarie 2018, după cum știți, au fost promovate mai multe măsuri care să stimuleze investițiile prin aplicarea facilităților fiscale de susținere a impozitului reinvestit.
Au fost stimulate activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare prin scutirea de impozit pe profit a contribuabililor care desfășoară exclusiv activitățile de cercetare-dezvoltare și inovare.
Prin această măsură s-au urmărit și s-au realizat:
– stimularea desfășurării activităților de inovare și de cercetare-dezvoltare, facilitarea dezvoltării activităților respective;
– încurajarea capitalului autohton, valorizând astfel potențialul uman remarcabil de care dispune țara noastră și în prezent, cu specializări în diferite domenii de activitate;
– creșterea plafonului pentru care o persoană juridică română este considerată microîntreprindere la echivalentul a 500.000 de euro. Această măsură a vizat stimularea creării
de locuri de muncă și așezarea echitabilă a sarcinii fiscale către microîntreprinderi.
Totodată, se are în vedere implementarea de măsuri pentru descurajarea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale corespunzătoare impozitului pe profit, precum și încurajarea contribuabililor să-și declare, în mod transparent, obligațiile fiscale, prin asigurarea unor condiții echitabile și eficiente de concurență pentru toți contribuabilii plătitori de impozit pe profit, în scopul îmbunătățirii conformării.
Permiteți-mi, vă rog, să vă enumăr o parte din măsurile pozitive în domeniul fiscal care au fost deja implementate: impozitul pe profit, scutirea de impozit pe profit a contribuabililor care desfășoară activitățile de cercetaredezvoltare și inovare.
Acest lucru a... Această măsură se înscrie în obiectivele strategice în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării, respectiv în creșterea competitivității economiei românești prin inovare, în creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii, în creșterea rolului științei în societate.
De asemenea, modificarea uneia din condițiile ce trebuie îndeplinite de către persoanele juridice pentru încadrarea în definiția microîntreprinderii, în sensul majorării limitei veniturilor realizate la 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 de euro la 500.000 de euro, în vederea stimulării de noi locuri de muncă, și, prin reașezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderi, s-a stabilit o cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați. Această măsură a dus la simplificarea birocrației fiscale.
La nivelul impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale – scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor a persoanelor fizice care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă, încheiat pe o perioadă de 12 luni, inclusiv, cu timp parțial de muncă, cu un angajator, persoană juridică română, ce desfășoară activități sezoniere, potrivit Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități.
Beneficiile acestei măsuri:
– locuri de muncă asigurate pentru întreg anul;
- majorarea venitului net din salarii și a celui asimilat
- salariilor.
De asemenea, s-au dat... s-au acordat deduceri din venituri din salarii și asimilate salariilor, pe lângă primele de asigurare voluntară de sănătate a serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în limita echivalentului a 400 de euro pe an.
De asemenea, modificarea modalității de stabilire a impozitului datorat pentru veniturile obținute din transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, astfel: introducerea unui plafon neimpozabil în cazul veniturilor obținute ca urmare a transferului dreptului de proprietate pentru acesta prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel, fără construcții, în sumă de 450.000 de lei.
Astfel, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 3% doar la diferența dintre valoarea tranzacției și plafonul neimpozabil.
O altă măsură benefică – suportarea de la bugetul de stat a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru pensionari. Beneficiul acestei măsuri constă în creșterea cuantumului pensiei corespunzător cotei de CASS suportate de la buget.
O altă măsură benefică – majorarea plafonului neimpozabil de la 1.100 de lei la 2.000 de lei pentru veniturile din pensii.
Extinderea scutirii de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor a persoanelor care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare și inovare.
Vreau, de asemenea, să vă amintesc câteva din lucrurile bune care s-au întâmplat în domeniul procedurii fiscale, astfel:
– s-a realizat o reglementare expresă a faptului că un control fiscal, efectuat de structurile ANAF sau structurile autorităților administrației publice locale, poate consta și în acțiuni de prevenire și conformare; astfel, sunt evitate amenzile și sancțiunile imediate;
– de asemenea, flexibilizarea regulilor privind plata în rate a bunurilor adjudecate, astfel:
– s-a creat posibilitatea plății în rate a bunurilor adjudecate, nu numai în cazul imobilelor, cum este în prezent, ci și a bunurilor mobile;
– de asemenea, mărirea termenului de la un an la doi ani pentru plata în rate a bunurilor imobile;
– de asemenea, limitarea posibilității plății în rate în cazul bunurilor adjudecate pentru care diferența de preț este mai mică de 5.000 de lei față de avansul plătit din prețul de adjudecare, în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central;
– de asemenea, reglementarea în mod expres a faptului că declarațiile fiscale depuse și înregistrate la un organ fiscal local necompetent sunt considerate ca fiind depuse la data înregistrării acestora la organul fiscal competent. Se elimină astfel posibilitatea de a fi sancționat un contribuabil în condițiile în care depune un document fiscal la un alt organ fiscal decât cel competent;
– introducerea, de asemenea, a unui nou caz de suspendare sau de neîncepere a executării silite pe o perioadă limitată de 45 de zile, respectiv atunci când debitorul notifică organul fiscal că dorește să depună o scrisoare de garanție sau o poliță de asigurare de garanție. Termenul de 45 de zile a fost, astfel, corelat cu termenul pentru depunerea contestației împotriva deciziei de impunere care individualizează creanțele ce urmează a fi suspendate la executare;
– de asemenea, s-a prevăzut ca, în perioada suspendării executării silite, creanțele fiscale ce fac obiectul suspendării să nu se stingă.
O altă măsură benefică – flexibilizarea regulilor aplicate în domeniul eșalonării la plată, astfel:
– amânarea la plată a tuturor penalităților de întârziere datorate de debitor;
– crearea posibilității stabilirii de rate variabile pe parcursul unui an în funcție de posibilitățile reale de achitare a acestora, având în vedere faptul că unii contribuabili, cum este cazul celor care au activități agricole, de exemplu, sau al celor din domeniul construcțiilor, au producție sezonieră sau în anumite perioade de an au activitatea productivă întreruptă. O astfel de măsură a dat posibilitatea unei flexibilizări în domeniul fiscal și posibilitatea unei conformări mai facile a agenților economici la regulile fiscale;
– de asemenea, crearea posibilității debitorului care a pierdut o eșalonare la plată de a solicita menținerea acesteia nu o singură dată pe perioada eșalonării, ci în fiecare an de eșalonare, pentru a veni în sprijinul contribuabililor care, din diferite motive, nu îndeplinesc condițiile de menținere a valabilității eșalonării la plată, cu consecința pierderii înlesnirilor la plată acordate;
– de asemenea, amânarea la plată în vederea anulării unui procent de 50 din dobânzile datorate de contribuabilii cu risc fiscal mic, în scopul creării unei pârghii prin care debitorii cu risc fiscal mic să achite într-un termen cât mai scurt obligațiile fiscale datorate;
– de asemenea, crearea posibilității debitorului de a solicita organului fiscal executarea parțială a scrisorii de garanție sau a poliței de asigurare de garanție, după caz, în vederea stingerii ratelor de eșalonare;
– de asemenea, a fost reglementată posibilitatea de a efectua plata creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central într-un cont unic, nu în două conturi unice, cum era în trecut;
– de asemenea, s-a prevăzut exonerarea contribuabilului de obligația de a depune cerere de modificare a domiciliului fiscal, în situația în care domiciliul sau sediul social al comercianților coincide cu domiciliul fiscal;
– s-a prevăzut, de asemenea, exonerarea contribuabilului de obligația depunerii la organul fiscal central de copii ale documentelor doveditoare ale informațiilor înscrise în declarația privind sediile secundare.
Toate aceste măsuri sunt măsuri în scopul sprijinirii mediului de afaceri și a mediului economic.
În privința încasărilor fiscale, a gradului de încasare și a gradului de conformare, vreau să menționez că, în urma măsurilor puse în practică în această perioadă, rezultatele obținute de ANAF au depășit nivelul încasărilor din anii precedenți. Astfel, indicatorul sintetic „venituri bugetare administrate de ANAF și încasate la bugetul general consolidat” relevă următoarele elemente privind activitatea din primele nouă luni ale anului 2017:
– o depășire cu 5,9% indice nominal a veniturilor realizate în perioada similară a anului 2016. Practic, un plus de 8,84 de miliarde de lei în cifre absolute, respectiv 158,4 miliarde în 2017 față de doar 149,2 miliarde în 2016;
– de asemenea, obligațiile fiscale declarate în această perioadă înregistrează o creștere cu 6,2%, respectiv 9,32 de miliarde de lei în cifre absolute, față de aceeași perioadă a anului trecut;
– vreau să menționez, de asemenea, că volumul TVA restituit în primele luni ale anului 2017 este cu 10,6 milioane de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2016.
Ca rezultat al măsurilor prezentate, gradele de conformare voluntară și declarare la plată au înregistrat o evoluție pozitivă. Astfel, în primele nouă luni ale anului 2017, gradul de conformare voluntară la declarare a crescut la 95,65%, în creștere cu 0,31 puncte procentuale față de anul 2016.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.