În egală măsură, ascultând textul moțiunii simple, m-am întrebat de ce domnul senator Nicolae Vlad Popa a trebuit să citească această moțiune și mi-am dat seama că este singurul din opoziție care a votat împotriva celor două acte normative pe care le atacați în această moțiune.
Sigur că m-am uitat cu mare atenție, dincolo de seceră și ciocan, m-am uitat cu atenție la titlul moțiunii simple pe care ați propus-o și cred că este elocventă mai ales pentru perioada în care dumneavoastră ați guvernat această țară. Și vă reamintesc faptul că, în ultimii 10 ani, PDL și PNL au avut opt miniștri care au condus Ministerul Agriculturii.
„Să oprim jaful!”, ați spus dumneavoastră. Probabil că este un lucru care vă bântuie de pe vremea guvernării PDL.
Înainte de a răspunde punctual la câteva aspecte pe care le-ați ridicat, vreau să vă dau doar câteva statistici despre cum a evoluat agricultura în acești trei ani de mandat.
Preocuparea constantă a ministerului și a echipei care conduce Ministerul Agriculturii din anul 2012 a fost aceea de a implementa, după foarte mulți ani, o strategie după care să dezvoltăm acest sector extrem de important al economiei
românești. Și rezultatele de astăzi demonstrează faptul că, din punctul nostru de vedere, am implementat o strategie corectă. Susținerea financiară, de asemenea, pentru această strategie a fost extrem de importantă. Ea s-a realizat, pe de o parte, prin fonduri consistente de la bugetul de stat, și aici niciodată ministerul nu a avut niciun fel de problemă în redactarea bugetului, dar, mai important, prin accesarea de fonduri europene, care, trebuie să recunoaștem, reprezintă preocuparea principală și reprezintă principala sursă de finanțare pentru agricultorii din țara noastră.
Din acest punct de vedere, aș vrea să vă prezint câteva cifre. România are acces și atrage fonduri europene din două fonduri extrem de importante: Fondul european pentru garantare agricolă și Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală.
Plățile directe, așa cum le numim la nivel național, în acești trei ani de mandat, au fost semnificative. Nu mai puțin de 1,59 de miliarde de euro au fost atrași în perioada 2014–2015, comparativ cu un miliard de euro atrași în perioada 2012–2013.
Vreau să vă spun, doamnelor și domnilor, că România are un grad de absorbție pe Fondul european de garantare agricolă de 97%, reușind până în acest moment să atragă pentru țară și pentru fermieri nu mai puțin de 7,8 miliarde de euro.
În perioada de programare 2014–2020, prin negocierile avute, sprijinul acordat la care fermierii vor avea acces se ridică la aproximativ 12 milioane de euro și cred că aici ar fi trebuit să creăm o dezbatere constructivă la nivelul Senatului, dacă eram cu adevărat preocupați de ceea ce înseamnă dezvoltarea sectorului agricol în perioada următoare.
Pe lângă sprijinul oferit din Fondul european de garantare agricolă, fermierii au avut, complementar, de la bugetul de stat, la dispoziție sume importante, fie că vorbim de acele sume acordate suplimentar pe plata pe suprafață, fie că vorbim de ajutoare de stat care au fost agreate pentru perioada 2007–2013 și mai departe, 2014–2020, fie că vorbim de ceea ce înseamnă viitorul. Și aici mă refer și la ajutoarele _de minimis_ , dar mă refer și la ajutoare naționale de tranziție, pe care le-am negociat în anul 2013 pentru a fi disponibile în continuare, până în anul 2020.
Sunt lucruri, pentru că v-ați referit și la zona de negociere, care s-au întâmplat în această perioadă.
Sigur, dacă negociatorul, vizavi de anvelopa financiară la care are acces România, ar fi fost altul decât președintele Traian Băsescu, sunt convins că ar fi fost rezultate mai bune și că sumele pe care România le-ar fi avut la dispoziție erau ceva mai consistente.
De asemenea, trebuie să fac referire la Fondul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, de unde finanțăm Programul Național de Dezvoltare Rurală atât 2007–2013, cât și 2014–2020.
Foarte pe scurt, vreau să vă prezint cifrele, așa cum sunt ele, după trei ani de mandat: am preluat Ministerul Agriculturii în mai 2012, atunci când România reușise să atragă doar 3,7 miliarde de euro din Programul Național de Dezvoltare Rurală.
Astăzi, pot să vă spun că am ajuns la un grad de absorbție de 84%, iar sumele pe care fermierii le-au investit deja prin proiectele depuse sunt de 7,5 miliarde de euro în anul 2015, existând perspectiva ca pentru următoarele luni, dar și pentru eventualele șase luni din anul 2016 să ajungem la un grad de absorbție cât mai ridicat, de 100%.
Am vrut doar să punctez, pentru că mi se spune să fiu mai scurt, am vrut doar să punctez câteva lucruri care mi se par extrem de importante pentru a fi dezbătute.
Am înțeles interesul politic pe care opoziția l-a avut în a identifica câteva elemente din tot ce înseamnă agricultură pentru a le dezbate astăzi și pentru a bifa o nouă moțiune de cenzură.
Stimați colegi din opoziție,
Încă o dată trag un semnal de alarmă: agricultura este, poate, cel mai important sector economic din România. Vreau să-l tratați împreună cu responsabilitate și o să fac un apel către dumneavoastră ca, atunci când vreți să depuneți o moțiune, s-o faceți constructiv.
Mi-ar fi plăcut să aud astăzi în textul moțiunii preocupările pe care dumneavoastră le aveți pentru zona de cadastru, astfel încât să nu mai avem acele probleme pe care le-ați semnalat și dumneavoastră în privința cererilor de plată. Și nu vreau să mă uit în urmă. Sunt un om care privește către viitor și care construiește, dar, dacă ar fi să ne uităm la ce au însemnat plățile directe, trebuie să căutați problemele pe care le avem astăzi la baza legislației care a fost elaborată de dumneavoastră în anul 2006.
Merg mai departe. Pentru că am vorbit de finanțare și am vorbit de Programul Național de Dezvoltare Rurală, am vorbit și de o strategie de care România are nevoie și cred cu tărie că astăzi, în anul 2015, dincolo de politica coerentă pe care o avem după mulți ani, după o perioadă de trei ani de zile, avem, astăzi, după aprobarea PNDR-ului, o politică ce nu mai poate fi schimbată în elementele sale fundamentale până în anul 2020.
Mai mult decât atât, avem și susținerea financiară și din fonduri europene, și din fonduri de la bugetul de stat, astfel încât să ne asigurăm că elemente fundamentale, pe care le-am subliniat și pe care le voi sublinia în continuare, vor fi atinse.
Vreau să vă dau doar principalele două direcții de acțiune pe care și dumneavoastră, poate, ajungând accidental la guvernare, va trebui să le urmați: producția agricolă din România a crescut semnificativ în ultimii trei ani, însă potențialul maxim nu a fost atins. Trebuie ca fondurile pe care le avem la dispoziție – și asta face PNDR-ul – să fie direcționate pentru creșterea producției, astfel încât să asigurăm satisfacerea, la nivel național, a necesarului de consum, dar, pe de altă parte, să consolidăm rolul din ce în ce mai important pe care România îl are pe piețele externe.
În egală măsură însă trebuie să vedem și partea mai puțin plină a paharului, și anume că producem mult, dar exportăm materie primă, și nu valoare adăugată. Din acest punct de vedere, stimați colegi, avem responsabilitatea și noi, dar și dumneavoastră, ca senatori ai României, să ne concentrăm pe ceea ce înseamnă finanțările pentru crearea lanțurilor scurte de producție, pentru integrarea producției, astfel încât fermierul să câștige mai mult și să nu mai avem moțiuni simple, în care să plângem de mila fermierului mic, ci să-l transformăm pe fermierul mic într-un fermier care să producă pentru piață, să devină competitiv, astfel încât să nu mai aibă nevoie de mila dumneavoastră.
Trebuie să vă spun că Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020 a început deja să fie implementat în România încă din luna martie. România a fost printre primele state care, în anul 2014, a transmis Programul Național de Dezvoltare Rurală consolidat la Bruxelles și printre primele state care a primit deja acordul oficial pentru acest program.
Fondurile pe care le avem la dispoziție sunt de 8,1 miliarde de euro, la care se adaugă contribuția de la bugetul de stat de 9,3 miliarde de euro.
Cred că, dincolo de finanțări, cel mai important lucru pe care trebuie să-l subliniem – și nu vreau să vorbesc foarte mult de rezultatele din această perioadă, o să închei aici –, dar cel mai important lucru pe care trebuie să-l avem
în vedere se referă la rezultatele acestor finanțări pe care le-am avut la dispoziție, la rezultatele unui efort conjugat de a atrage fonduri europene substanțiale în această perioadă.
Și, ca o concluzie generală pe fonduri, trebuie să vă spun că: în anul 2012 am atras 2,5 miliarde de euro; în 2013, 2,9 miliarde de euro, iar în anul 2014, 3,3 miliarde de euro, existând premise ca acest trend de creștere să existe și în anul 2015.
Rezultatele, vă spuneam, sunt cele mai importante, iar astăzi România poate să se laude cu o producție semnificativă, vă spuneam mai devreme, poate să se laude cu faptul că, după 20 de ani, după anul 1994, am avut doi ani consecutivi în care balanța comercială este pozitivă. Am reușit, practic, după 20 de ani, să exportăm mai mult decât importăm și cred că lucrul acesta este exact rezultatul unui lucru pe care dumneavoastră îl atacați în moțiunea simplă, și anume capitalizarea fermierului român. Sigur că, probabil, v-ați obișnuit cu decapitalizarea la care a fost supus fermierul în această perioadă de 10 ani în care, în mare parte, dumneavoastră ați condus Ministerul Agriculturii, dar trebuie să vă spun că, dincolo de efortul personal al fiecărui fermier, perioada 2012–2015 a însemnat, sub toate aspectele, capitalizarea cea mai solidă de care putea beneficia fermierul din țara noastră.
Există și pentru anul 2015 premise importante ca la principalele culturi să avem producții, dacă nu mai mari decât în anul 2014, cel puțin sensibil egale, și-mi doresc să se întâmple acest lucru. Îmi doresc ca și în anul 2015 balanța comercială cu produse agroalimentare să fie pozitivă.
Avem ocazia ca în perioada următoare să pornim, așa cum spuneam mai devreme, să rezolvăm un lucru extrem de important – și mi-aș dori aici un aport și al opoziției pe acest lucru –, să pornim programul de cadastru.
Există azi, la Ministerul Dezvoltării, finanțări disponibile din Programul Operațional Regional, dar și de la bugetul de stat, există un program național aprobat deja de către Guvern în acest sens, ca până în anul 2020, cu ajutorul fondurilor europene, și până în 2023, cu ajutorul fondurilor de la bugetul de stat, să terminăm elaborarea cadastrului general la nivel național. Aici mă refer și la UAT-uri comune, dar și la UAT-uri orașe.
Avem nevoie și de sprijinul opoziției ca acest program să înceapă cu extravilanul localităților, astfel încât fermierii să nu mai aibă acele probleme generate de dovada pe care trebuie s-o prezinte că dețin terenurile respective.
Acest lucru însă a fost reglat în legislația pe care dumneavoastră ați atacat-o. Ordinul nr. 619/2015, Ordonanța nr. 3/2015, aprobată prin lege, au fost completate de Ordinul nr. 737/2015, care reglementează exact. Vom face tot posibilul, ca să răspund în avans, ca toți fermierii și în acest an să depună cererile de plată până pe data de 15 iunie, până când se primesc, fără penalități, respectiv 25 de zile, după aceea să nu mai existe..., dar vom face tot posibilul ca totul să fie până pe 15 iunie, pentru a nu exista acele penalități prevăzute de regulamentul european.
După mulți ani avem, de asemenea, ocazia să începem un program extrem de important, de menținere a producției la acest nivel la care am ajuns, și anume reabilitarea sistemului de irigații.
Mă miră că un... o opoziție care are și miniștri ai agriculturii, foști miniștri ai agriculturii, nu atinge într-o moțiune simplă o problemă atât de importantă cum este cea a sectorului de irigații.
Vreau să vă răspund eu, chiar dacă nu a fost această temă, că România are o strategie în acest domeniu. După foarte mulți ani, România are în implementare 140 d e milioane de euro investiții în infrastructura
secundară și are pe programul aprobat astăzi de către Comisia Europeană alte 370 de milioane de euro pentru a rezolva acest sector extrem de important, și cred că putem să rezolvăm toată infrastructura secundară cu aceste sume.
Rămâne ca, împreună cu dumneavoastră, dacă nu vom avea succes cu programul Juncker, unde România a solicitat un miliard de euro pentru infrastructura principală, dacă nu vom reuși, tot cu ajutorul dumneavoastră, să avem o legislație bună pentru parteneriatul public-privat, să avem un acord, astfel încât oricine vine la guvernare într-o anumită perioadă să aloce un buget semnificativ pentru următorii cinci ani, anual, astfel încât să facem investițiile și în infrastructura principală și să reabilităm încă 800.000 de hectare pentru a fi irigate în condiții optime de preț...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.