Lucian Augustin Bolca∫

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Preafericirea Voastr„,

Eminen˛a Voastr„, Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor, Domnule prim-ministru,

Onora˛i reprezentan˛i ai Guvernului,

Stima˛i invita˛i,

Este Óntr-adev„r un moment emo˛ionant, dup„ ce, Ón aceste b„nci, ne-am fr„m‚ntat ∫i am Óncercat s„ vot„m cadrele juridice cele mai bune ale unui proces dinamic, care a fost Ón plin„ desf„∫urare, s„ ajungem la concluzia c„ eforturile noastre, ale tuturor, nu au fost zadarnice.

Este un moment emo˛ionant, Ón care trebuie, cu to˛ii, s„ mul˛umim, ca Ón toate evenimentele istorice de importan˛„ ale Rom‚niei, poporului rom‚n, Ón fa˛a c„ruia ne Ónchin„m.

Au fost greut„˛i, au fost eforturi, au fost sacrificii ∫i, da˛i-mi voie s„ spun, au fost prea multe sacrificii ∫i de prea multe ori inutile! Toate aceste meandre ale procesului nostru de aderare, lungimea drumului putea demult s„ fie scurtat„.

Sunt momente Ón care trebuie s„ ne g‚ndim totu∫i Ónspre ce ne Óndrept„m. ™i nu am g„sit un lucru mai bun dec‚t s„ r„sfoiesc din nou o carte a ideii europene, fundamental„, apar˛in‚nd celui care este Óntemeietorul ideii europene moderne, Robert Schuman. Acesta a dat c‚teva cadre generale, c„l„uzitoare ∫i acum, pe care trebuie s„ ni le reamintim: îAceast„ idee — Europa — va dezv„lui tuturor bazele comune ale civiliza˛iei noastre. Ea va fi for˛a de care se vor sf„r‚ma toate obstacolele“.

™i, dac„ Ómi permite˛i s„ continuu o idee care, iar„∫i, poate ne-a sc„pat, poate nu am fost destul de aten˛i cu ea: îEuropa, Ónainte de a fi o alian˛„ militar„ sau o entitate economic„, trebuie s„ fie o comunitate cultural„ Ón sensul cel mai Ónalt al acestui termen“.

Œntr-adev„r, Rom‚nia nu are o voca˛ie european„, Rom‚nia este ∫i r„m‚ne european„ prin na∫terea sa, prin geneza poporului rom‚n. Rom‚nia are o voca˛ie spre progres, are o voca˛ie spre structurile constituite Ón vederea realiz„rii acestui progres pe b„tr‚nul nostru continent, care este la fel de b„tr‚n ca ∫i existen˛a noastr„.

Rom‚nia a f„cut ace∫ti pa∫i uneori voluntar, alteori instinctiv, ∫i s„ nu uit„m c„ prima ˛ar„ din aceast„ parte a Europei care a Óncheiat tratative cu reprezentan˛i ai Comunit„˛ii Europene a fost Rom‚nia, Ónc„ din 1967.

Desigur, procesul de aderare este altceva, este mult mai profund, este mult mai important ∫i a fost suficient de greu.

Ne-am respectat condi˛ia noastr„ de cet„˛eni ai Rom‚niei ∫i Ón activitatea politic„. Pornind de la celebrul Pact de la Snagov, continu‚nd cu forumurile care au consfin˛it consensul partidelor politice cu privire la procesul de aderare a Rom‚niei, v„ rog s„ observa˛i c„ ele poart„ nu numai semn„tura pre∫edintelui partidului nostru, ci poart„ ∫i frazele pe care Domnia Sa le-a formulat.

Contribu˛ia noastr„, ca partid, la alc„tuirea unei legisla˛ii compatibil europene spun c„ a Ónsemnat ∫i din partea noastr„ munc„ ∫i efort. Ne-am opus categoric acelor legi care treceau de limitele unor fantezii de moment, ale unor ambi˛ii mai mult personale dec‚t profesionale, pentru a realiza legi bune, chiar dac„ pentru aceasta a fost nevoie de interven˛ia direct„ a pre∫edintelui statului, ca Ón cunoscutul caz al P.N.A.-D.N.A.