Stenogramă plen

, domnul Ion Iliescu, fost pre∫edinte al Rom‚niei

, domnul Emil Constantinescu, fost pre∫edinte al Rom‚niei

, reprezentan˛i, la nivel de pre∫edin˛i, ai Cur˛ii Constitu˛ionale, Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Cur˛ii de Conturi, Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului, conduc„tori ai altor autorit„˛i ∫i institu˛ii, pre∫edin˛i ai partidelor parlamentare, reprezentan˛i ai cultelor religioase, Preafericitul Patriarh Teoctist

, Eminen˛a Sa

Emil Robu

, ∫efi ai misiunilor diplomatice reprezentate Ón Rom‚nia.

Doamnelor ∫i domnilor,

™edin˛a solemn„ de ast„zi a Parlamentului Rom‚niei este consacrat„ unui eveniment politic major din via˛a poporului rom‚n: aderarea la Uniunea European„ Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007.

Este un moment istoric care Óncununeaz„ voin˛a politic„ ∫i eforturile desf„∫urate de na˛iunea rom‚n„ de-a lungul Óntregii perioade de dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989.

Cu prilejul acestui moment festiv se cuvine s„ aducem un omagiu fierbinte Óntregului popor rom‚n, care a suportat rigorile reformei pentru a ne compatibiliza cu valorile ∫i normele europene, clasei politice, care a Ón˛eles mersul istoriei ∫i interesul nostru na˛ional, societ„˛ii civile, care a sprijinit cu toat„ puterea Ónf„ptuirea acestui obiectiv strategic.

Este, totodat„, un bun prilej pentru a sublinia faptul c„ Parlamentul — ca expresie a voin˛ei na˛ionale ∫i ca principal for legislativ al ˛„rii — a avut ∫i el un rol important, pe care cred c„ l-a Óndeplinit Ón mod onorabil.

Armonizarea legisla˛iei rom‚ne∫ti cu legisla˛ia comunitar„ ∫i preluarea acquis-ului comunitar au reprezentat pentru noi obiective prioritare, pe care le-am

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 realizat ∫i care au c‚nt„rit greu Ón decizia favorabil„ a forurilor europene.

Vreau s„ afirm aici, cu toat„ responsabilitatea, c„ aderarea la Uniunea European„ n-a fost opera doar a unui partid, a unui Guvern sau a unei personalit„˛i. Ea a fost opera tuturor celor care au muncit pentru realizarea acestui obiectiv. Cu to˛ii trebuie s„ fim m‚ndri c„ am pus c‚te o c„r„mid„ la noua arhitectur„ european„, Ón care Rom‚nia ocup„ locul pe care ∫i l-a dorit ∫i pe care-l merit„.

Doamnelor ∫i domnilor,

Prezen˛a la ∫edin˛a noastr„ solemn„ a membrilor Corpului diplomatic Ómi ofer„ prilejul de a mul˛umi celor 25 de ˛„ri membre ale Uniunii, parlamentelor acestor ˛„ri ∫i Parlamentului European, pentru ratificarea Tratatului de aderare, precum ∫i Comisiei Europene pentru sprijinul dat, dar ∫i pentru exigen˛a manifestat„ Ón Óntregul proces de preg„tire a ader„rii.

A∫ vrea s„-i asigur pe to˛i c„ Parlamentul Rom‚niei va fi un partener activ ∫i responsabil Ón consolidarea Uniunii ∫i a rolului s„u Ón promovarea p„cii, democra˛iei, stabilit„˛ii ∫i prosperit„˛ii Ón Europa ∫i Ón lume.

Cu aceste g‚nduri, declar deschis„ ∫edin˛a solemn„ comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor consacrat„ apropiatei noastre ader„ri la Uniunea European„.

V„ rog s„-mi permite˛i s„ dau cuv‚ntul domnului Traian B„sescu, Pre∫edintele Rom‚niei.

## **Domnul Traian B„sescu** — _Pre∫edintele Rom‚niei_ **:**

Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor Parlamentului Rom‚niei,

Domnule prim-ministru,

Onora˛i membri ai Parlamentului Rom‚niei,

Distin∫i invita˛i,

Membri ai Corpului Diplomatic,

Cet„˛eni ai Rom‚niei,

Acum doi ani, pe 20 decembrie 2004, Ón fa˛a acestui Ónalt for politic depuneam jur„m‚ntul Ón calitate de Pre∫edinte al Rom‚niei ∫i-mi propuneam ca integrarea Ón Uniunea European„ s„ constituie o prioritate major„ de politic„ extern„, dar ∫i de evolu˛ie pozitiv„ a Rom‚niei.

Zilele trecute, la Bruxelles, Consiliul European a consemnat la cel mai Ónalt nivel politic Óncheierea procesului care marcheaz„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Dou„ fraze concise, dar de o excep˛ional„ valoare politic„, vor r„m‚ne de acum Ónainte Ón istoria Rom‚niei, dar ∫i Ón istoria Uniunii Europene: îConsiliul European salut„ c„lduros aderarea Rom‚niei ∫i Bulgariei, ca state membre cu drepturi depline ale Uniunii, de la 1 ianuarie 2007. Aderarea celor dou„ state va marca finalizarea celui de-al cincilea proces de extindere“.

Dragi rom‚ni,

De la aceast„ tribun„ m„ adresez dumneavoastr„, cei care, cu r„bdare ∫i tenacitate extraordinare, a˛i acceptat efortul, adesea uria∫, pentru ca Rom‚nia s„-∫i reia locul Ón familia de care este legat„ prin valori ∫i principii.

Gra˛ie dumneavoastr„, data de 1 ianuarie 2007 va intra Ón istoria poporului rom‚n ca un moment de cotitur„ ireversibil„ spre un viitor mai sigur ∫i mai prosper.

Permite˛i-mi s„ folosesc acest prilej pentru a aduce totodat„ un omagiu celor care, Ón 1989, au pl„tit cu pre˛ul vie˛ii dorin˛a ca Rom‚nia s„ fie ast„zi aici.

Acest drum nu puteam s„-l parcurgem singuri. Am avut nevoie de sprijin ∫i Óncurajare, dar mai ales de solidaritatea partenerilor no∫tri europeni. M„ refer, deopotriv„, la institu˛iile europene, Comisia ∫i Parlamentul, dar ∫i la statele membre ale Uniunii Europene. Le-am avut Ón permanen˛„ al„turi, ∫i pentru aceasta le mul˛umesc ∫i le suntem recunosc„tori.

Œn acela∫i timp, Óns„, consider c„ meritul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ este Ón primul r‚nd meritul poporului rom‚n. Nimeni nu ar fi putut s„ aduc„ Rom‚nia Ón Uniunea European„, dac„ rom‚nii nu ar fi crezut Ón acest obiectiv.

Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ a fost obiectivul care a unit Ón jurul lui Óntreaga societate rom‚neasc„. A fost obiectivul care s-a ridicat deasupra intereselor politice, de grup sau individuale. De la data depunerii cererii de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, Ón luna iunie 1995, toate guvernele aflate la putere, toate forma˛iunile politice care au trecut prin Parlamentul Rom‚niei, to˛i liderii politici ∫i formatorii de opinie au promovat constant ∫i consecvent acest obiectiv. Din acest punct de vedere, consider c„ meritul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ este un merit colectiv.

Principala beneficiar„ a ader„rii este Ón primul r‚nd genera˛ia t‚n„r„ a Rom‚niei. Avem tineri talenta˛i, care s-au format deja Ón spiritul ∫i valorile democra˛iei. Sunt Óncrez„tor c„ ei vor avea energia, dinamismul ∫i entuziasmul de a prelua de la noi aceast„ Óndatorire, de a o duce mai departe. De aceea, ei sunt cei spre care se Óndreapt„, Ón primul r‚nd, g‚ndul meu. Pe ei Ói Óncurajez s„ valorifice oportunitatea apartenen˛ei noastre la Uniunea European„ pentru c„ o fac Ón primul r‚nd pentru ei, pentru viitorul lor. Sunt sigur c„ ei vor reu∫i s„ recupereze decalajele care ne despart Ón acest moment de Uniunea European„ ∫i c„ vor transforma Rom‚nia Óntr-o ˛ar„ prosper„, un exemplu de reu∫it„ pentru construc˛ia european„.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Tocmai pentru c„ ne preg„tim s„ Óncepem o nou„ pagin„ a istoriei Rom‚niei ∫i pentru c„ purt„m o amprent„ istoric„ dificil„, este momentul s„ ne Óncheiem socotelile cu trecutul comunist, iar declara˛ia prezentat„ Ón ∫edin˛a comun„ din 18 decembrie a avut menirea tocmai de a arunca o privire lucid„ asupra a ceea ce a Ónsemnat regimul comunist.

Pentru a putea merge Ónainte, am considerat c„ trebuie s„ judec„m corect ∫i ferm trecutul nostru. Trebuie s„ ne eliber„m definitiv de tarele trecutului ∫i s„ ne mobiliz„m pentru ceea ce urmeaz„ de acum Óncolo.

Spiritul european, modul de a g‚ndi ∫i regulile europene se instaleaz„ treptat Ón via˛a rom‚nilor, iar din acest punct de vedere suntem gata pentru momentul 1 ianuarie 2007. Felul Ón care vom Óncepe aceast„ nou„ pagin„ a istoriei noastre depinde Ón bun„ m„sur„ de noi.

Consiliul European de la Bruxelles a consfin˛it intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, dar s-a pus doar prima c„r„mid„ la temelia integr„rii pe deplin a Rom‚niei Ón aceast„ structur„. Aderarea nu este sinonim„ cu integrarea, ∫i nici cu modernizarea deplin„ a Rom‚niei, obiectivul nostru final.

Adev„rata noastr„ provocare, Óncep‚nd din acest moment, const„ Ón valorificarea deplin„ a ∫anselor pe care ni le ofer„ aderarea la Uniunea European„. Depinde

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 numai de noi s„ transform„m statutul de membru al Uniunii Europene Óntr-un succes at‚t pentru Rom‚nia, c‚t ∫i pentru proiectul european.

Pentru a reu∫i ∫i de aceast„ dat„, obiectivul integr„rii va avea nevoie, poate chiar mai mult dec‚t aderarea, de sprijinul Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti ∫i de consensul Óntregului spectru politic.

Nu trebuie s„ uit„m niciun moment c„ adev„rata miz„ a perioadei postaderare o reprezint„ binele rom‚nilor ∫i modernizarea Rom‚niei.

™i c‚nd spun rom‚ni m„ g‚ndesc la to˛i cei care se consider„ rom‚ni, indiferent unde se afl„ ei acum. Europa nu separ„, Europa une∫te. Spiritul european ∫i dorin˛a de a-i fi bine Rom‚niei ne vor ˛ine pe to˛i aproape.

Stima˛i parlamentari,

Dragi compatrio˛i,

S„rb„torim acum un moment important pentru Rom‚nia ∫i este firesc s„ ne bucur„m. Trebuie Óns„ s„ evit„m riscul de a c„dea Ón capcana unei relax„ri dup„ aderarea propriu-zis„. Relaxarea s-ar putea instala cu mare u∫urin˛„, prin simplul fapt c„ vor disp„rea presiunile existente din perioada de preaderare.

Trebuie s„ d„m dovad„ de realism ∫i responsabilitate Ón continuare. Ne-am asumat o serie de angajamente pe care acum trebuie s„ ni le respect„m.

Acum, mai mult ca niciodat„, avem nevoie de institu˛ii ale statului func˛ionale ∫i performante, Ón care cet„˛enii s„ se simt„ pe deplin reprezenta˛i ∫i Ón care cet„˛enii rom‚ni s„ aib„ Óncredere.

Trebuie s„ fim competitivi, s„ recuper„m decalajele fa˛„ de media Uniunii Europene ∫i s„ oferim tuturor cet„˛enilor no∫tri ∫anse egale ∫i un nivel de trai a∫a cum ∫i-l doresc.

Pentru a privi cu claritate dincolo de 1 ianuarie 2007 ∫i pentru a folosi la maximum oportunit„˛ile oferite de apartenen˛a la Uniunea European„, trebuie s„ ne concentr„m Óntreaga aten˛ie asupra strategiei postaderare, care s„ aduc„ coeren˛„ ac˛iunii noastre interne ∫i o viziune clar„ despre modernizarea Rom‚niei.

Voca˛ia noastr„ european„ trebuie s„ rezulte ∫i din maniera Ón care dorim s„ configur„m ∫i s„ construim identitatea ∫i obiectivele Rom‚niei Ón etapa postaderare.

Absorbi˛i p‚n„ acum de grija de a Óndeplini la timp criteriile ader„rii, trebuie s„ recunoa∫tem c„ am pus Ón plan secund dezbaterea public„ pe marginea acestor teme care afecteaz„ direct via˛a cotidian„ a cet„˛eanului rom‚n.

Intr„m Óntr-o Europ„ cu cet„˛eni tot mai eurosceptici, cet„˛eni care au sentimentul c„ proiectul european nu r„spunde neap„rat preocup„rile lor directe.

Acei politicieni din statele membre care nu au acordat timp ∫i disponibilitate pentru dialogul cu cet„˛enii au pl„tit un pre˛ politic important.

E cazul s„ Ónv„˛„m din e∫ecul altora ∫i s„ nu fim indiferen˛i ∫i surzi la temerile cet„˛enilor. Trebuie s„ le explic„m, trebuie s„ ne preg„tim pentru a face fa˛„ Óntreb„rilor absolut fire∫ti ∫i justificate. Trebuie s„-i familiariz„m cu institu˛iile europene ∫i s„ Ói implic„m Ón temele de interes european.

Doamnelor ∫i domnilor,

Intr„m Óntr-o Europ„ aflat„ Ón plin proces de recalibrare a institu˛iilor sale ∫i de reevaluare a proceselor de perspectiv„.

Œn ceea ce ne prive∫te, a∫ spune c„ aceast„ realitate are ∫i p„r˛i bune ∫i p„r˛i mai pu˛in bune. Partea bun„ este c„ vom fi participan˛i direc˛i la reconfigurarea viitorului Europei, iar partea mai pu˛in bun„ este c„ unele procese vor avansa mult mai lent dec‚t ne-am dori.

A∫ vrea Óns„ s„ fiu foarte bine Ón˛eles. Nu sunt un eurosceptic. Europa ∫i-a g„sit Óntotdeauna resursele ∫i voin˛a pentru a-∫i construi propria relansare, iar aceste resurse au venit tocmai din solidaritatea ∫i for˛a politic„, economic„ ∫i social„ a statelor care o compun.

Rom‚nia nu ∫i-a propus s„ adere pentru a fi doar un alt stat membru al Uniunii Europene. Este important ca intrarea noastr„ Ón Uniune s„ se fac„ cu demnitate. Este de datoria noastr„ s„ convingem partenerii europeni c„ primirea Rom‚niei Ón Uniunea European„ se realizeaz„ nu numai Ón beneficiul nostru, dar ∫i al construc˛iei comune.

Uniunea European„ are nevoie de o capacitate Ónt„rit„ de a ac˛iona Óntr-un mediu politic, economic ∫i social globalizat. Rom‚nia nu va fi un spectator pasiv, ci, din contr„, Ó∫i va asuma partea de solidaritate ∫i responsabilitate european„.

Rom‚nia trebuie s„ arate Europei c„ se poate conta pe ea ∫i c„ familia european„ a primit nu numai un nou stat membru, dar ∫i un plus de sprijin pentru proiectele sale. S„ ne impunem s„ fim surpriza pl„cut„ a Uniunii Europene.

Doamnelor ∫i domnilor,

Suntem a ∫aptea ˛ar„ din Uniunea European„ sub raport demografic ∫i a doua ca m„rime dintre noile state membre, dup„ Polonia.

Este un argument important pentru viitorul nostru rol Ón interiorul Uniunii, dar nu suficient pentru a ne impune.

Prestigiul nostru ∫i recunoa∫terea contribu˛iei pe care o aducem Uniunii trebuie s„ vin„ din capacitatea noastr„ de a genera cre∫tere economic„, din institu˛ii necorupte, privatiz„ri transparente, adjudec„ri corecte de contracte, o infrastructur„ la standarde europene, un mediu curat, spitale bine dotate, Ónv„˛„m‚nt reformat, pe scurt, din aportul real la competitivitate, securitatea ∫i coeziunea ei intern„, la consolidarea unui rol interna˛ional pe m„sura poten˛ialului ∫i viziunii sale. Este contribu˛ia esen˛ial„ pe care Rom‚nia o poate aduce Uniunii Europene.

Rezultatele economice Óncep s„ fie Ón favoarea noastr„. Avem o for˛„ de munc„ relativ t‚n„r„ ∫i suficient de bine calificat„. Suntem un stat cu importante conexiuni, at‚t Ón sud-estul Europei, c‚t ∫i la est de grani˛a extern„ a Uniunii. Marea Neagr„ se va Ónvecina direct cu Uniunea European„. Este un c‚∫tig geostrategic, dar ∫i o responsabilitate sporit„ pentru noi Ón securizarea spa˛iului european.

Stima˛i parlamentari,

Dragi rom‚ni,

Œmpreun„ am parcurs un drum important. Suntem parte a Uniunii Europene. Œmpreun„ trebuie s„ mergem mai departe ∫i s„ contribuim la construc˛ia Europei unificate ∫i puternice.

Ceea ce nu trebuie s„ uit„m niciun moment este c„ Europa ∫i viitorul nostru european se construiesc Ón primul r‚nd Ón Rom‚nia.

A∫a cum spuneam acum doi ani, lupta pentru integrare se d„ ∫i se c‚∫tig„ Ón Rom‚nia.

Dac„ vom reu∫i acas„, putem s„ ne al„tur„m, f„r„ ezitare, celor care Ómp„rt„∫esc viziunea unei Uniuni puternice, prospere ∫i prezente pe scena mondial„, o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 Uniune care atrage ∫i inspir„, o Uniune care este respectat„ ∫i ascultat„, un model de democra˛ie, prosperitate economic„, securitate ∫i bun„ vecin„tate, Ón care fiecare dintre noi, cet„˛ean sau stat membru, conteaz„.

V„ mul˛umesc ∫i v„ urez tuturor la mul˛i ani Ón familia european„!

S„rb„tori fericite!

Domnule pre∫edinte,

A∫ avea o mare rug„minte la dumneavoastr„ ∫i la plenul celor dou„ Camere ale Parlamentului Rom‚niei.

Noi to˛i spunem c„ vom fi un partener, o ˛ar„ membr„ a Uniunii Europene care-∫i va respecta angajamentele.

Vreau s„ v„ spun, f„r„ a intra Ón niciun fel de detaliu, c„ am auzit Ón timpul Consiliului European de la Bruxelles urm„toarea remarc„: îSe vede c„ am fost de acord s„ intre Rom‚nia Ón Uniune, ∫i Rom‚nia a f„cut _slow down_ . Nu ∫i-a respectat angajamentul legat de Agen˛ia Na˛ional„ de Integritate“.

Am marea rug„minte, Ón cele c‚teva zile care au mai r„mas, s„ d„m o prob„ a seriozit„˛ii noastre, cu total respect pentru punctul de vedere al Parlamentului, pentru forma pe care aceast„ lege trebuie s-o aib„.

V„ mul˛umesc mult.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dau cuv‚ntul domnului C„lin Popescu-T„riceanu, prim-ministru al Guvernului Rom‚niei.

## — **Domnul C„lin Constantin Anton Popescu-T„riceanu** _prim-ministrul Guvernului Rom‚niei_ **:**

Domnule pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule pre∫edinte al Senatului, Domnule pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Distin∫i invita˛i,

Stima˛i membri ai Corpului diplomatic,

Marc„m ast„zi, prin aceast„ sesiune festiv„, un moment de uria∫„ bucurie pentru to˛i rom‚nii ∫i un moment istoric pentru Rom‚nia: aderarea la Uniunea European„ pe 1 ianuarie 2007.

Se spune Ón popor, Óns„, c„ bucuria mai ia ∫i min˛ile. Ar fi o eroare pentru Rom‚nia ca aceast„ vorb„ s„ se adevereasc„ acum. Poate unii vor fi dezam„gi˛i de ce voi spune. Este Óns„ de datoria mea, ca prim-ministru, s„ atrag aten˛ia c„ aderarea la Uniunea European„ nu este biletul c‚∫tig„tor la loterie care ne face pe to˛i, instantaneu, boga˛i, celebri ∫i f„r„ griji, dar aderarea la Uniunea European„ deschide pentru noi to˛i, cet„˛eni, comunit„˛i locale, Óntreprinderi, institu˛ii, posibilit„˛i uria∫e pentru viitor, asemenea celor din Uniunea European„.

Peste 12 zile Rom‚nia va fi stat cu drepturi depline al Uniunii Europene. ™i totu∫i, pe 1 ianuarie nu ni se vor rezolva toate problemele. Vom avea Óns„ acces la solu˛ii mai multe ∫i mai eficiente pentru a rezolva aceste probleme ∫i pentru a ne construi via˛a pe care o dorim.

Œn perioada 2007—2013 vom beneficia de fonduri europene Ón valoare de aproape 32 miliarde de euro. Vom investi ace∫ti bani Ón domenii strategice pentru a ne moderniza. Vom lua parte la procesul de decizie Ón

cadrul institu˛iilor europene. Aceasta ne va permite s„ ne promov„m activ interesul na˛ional ∫i s„ nu mai suport„m pasiv consecin˛ele deciziilor luate de al˛ii pentru ei ∫i pentru noi.

Evident, schimburile comerciale ∫i investi˛iile vor cre∫te. Acestea vor aduce cu sine locuri de munc„ mai multe ∫i mai bine pl„tite. Cet„˛enii rom‚ni vor putea c„l„tori liber Ón Europa, iar, Ón timp, libertatea for˛ei de munc„ rom‚ne∫ti va fi deplin„.

Statul rom‚n se va moderniza prin preluarea normelor ∫i procedurilor europene ∫i prin finalizarea reformelor institu˛ionale. Asta Ónseamn„ c„ statul rom‚n va putea r„spunde mai eficient nevoilor cet„˛enilor s„i.

A˛i observat, poate, c„ am vorbit la viitor. A∫a cum am spus, acest viitor nu se va Ómplini pe 1 ianuarie 2007, dar nici nu intr„ Óntr-un orizont de timp nelimitat.

Avem angajamente cu termene clare fa˛„ de Uniunea European„ care trebuie respectate. Ultimul raport de monitorizare al Comisiei Europene stabile∫te termene de ac˛iune pentru prima parte a anului 2007, Ón diferite domenii, dintre care citez: justi˛ie, combaterea corup˛iei, agricultur„, domeniul sanitar-veterinar.

Avem, de asemenea, termene pentru finalizarea procesului de aliniere la acquis-ul comunitar ∫i perioade de tranzi˛ie strict delimitate Ón domenii ca: libera circula˛ie a serviciilor, libera circula˛ie a capitalurilor, concuren˛„, agricultur„, energie, impozitare, protec˛ia mediului Ónconjur„tor. Toate acestea ne oblig„.

Dac„ am reu∫it s„ Óndeplinim obiectivul strategic de a adera la Uniunea European„ la 1 ianuarie 2007, secretul succesului este simplu: onestitatea ∫i munca.

Spun onestitate pentru c„ nu am f„cut promisiuni lipsite de acoperire ∫i am crezut sincer Ón valorile ∫i normele europene.

Angajamentul meu personal, ca prim-ministru, este s„ continu„m s„ respect„m ceea ce ne-am asumat.

Spun munc„, al doilea element de care vorbeam, pentru c„ Uniunea European„ nu d„ nimic nim„nui, nici m„car statelor membre.

De oportunit„˛ile pe care le ofer„ Uniunea European„ beneficiaz„ to˛i cei care Óndeplinesc criteriile pentru a fi membri ∫i respect„ regulile jocului european Ón interiorul Uniunii, iar aceasta Ónseamn„ munc„ sus˛inut„, implicare ∫i viziune, at‚t Ón timpul procesului de preg„tire pentru aderare, c‚t ∫i Ón noua calitate, Ón cadrul Uniunii Europene.

Œntruc‚t suntem Ón perioada Ón care celebr„m c„derea dictaturii, acum s„ ne reamintim cum timp de 45 de ani comunismul a Óncercat s„ ne induc„ ideea c„ statul d„ cet„˛enilor dup„ cum vede el nevoile lor ∫i dup„ a∫a-zisa sa m„rinimie, indiferent de c‚t ar munci oamenii.

Acum, una dintre primele lec˛ii pe care ni le-a predat Uniunea European„ a fost la antipozi: nimic nu se d„, totul se c‚∫tig„ prin munc„, prin onestitate, prin implicare, prin ac˛iune, prin loialitate fa˛„ de valorile ∫i principiile europene.

Pentru Rom‚nia, o ˛ar„ pe care comunismul a Óncercat s„ o goleasc„ de valori fundamentale, aceasta este cea dint‚i lec˛ie pe care ne-o ofer„ integrarea european„.

Munca, onestitatea, seriozitatea, ac˛iunea, respectarea unor valori ∫i principii sunt instrumentele succesului Ón via˛a Uniunii Europene, nu ∫mecheria, nu pasivitatea ∫i nep„sarea. De aceea, Ón Europa succesul este solid ∫i pe termen lung.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 Doamnelor ∫i domnilor,

Cred cu sinceritate c„ to˛i cei care suntem Ón aceast„ sal„ avem de Ónv„˛at din aceast„ lec˛ie european„, indiferent de institu˛ia pe care o reprezent„m, de culoarea politic„ pe care o avem, de mediul social din care facem parte, de ambi˛iile politice sau sociale, sau personale pe care le avem.

Niciunul dintre noi nu este deasupra valorilor ∫i principiilor care stau la baza proiectului european, la fel cum niciunul dintre noi nu poate ignora regulile ∫i normele europene, dac„ vrem cu adev„rat s„ transform„m integrarea european„ Ón beneficii concrete pentru cet„˛enii rom‚ni.

Am spus c„ Uniunea European„ nu ne d„ succesul pe tav„, dar Uniunea European„ ne provoac„ la succes, adic„ ne Óndeamn„ la munc„, dar ne arat„ ∫i ce avem de c‚∫tigat dac„ ne facem treaba corect.

Tocmai pentru c„ mai avem at‚t de mult de lucru, a venit momentul ∫i pentru clasa politic„ rom‚neasc„ s„ ias„ din tiparul sau specificul d‚mbovi˛ean, a venit momentul s„ punem punct discursurilor goale de con˛inut ∫i declara˛iilor fierbin˛i. Desigur, poate atunci unii dintre cei care s-au obi∫nuit s„ fie pe prima pagin„ a ziarelor Ó∫i vor pierde acest loc de onoare, dar clasa politic„, sunt convins, va c‚∫tiga Ón respectabilitate ∫i credibilitate Ón fa˛a cet„˛enilor. Rom‚nii ∫tiu foarte bine c„ sunetul s„biilor de pe scena politic„ nu creeaz„ nici locuri de munc„, ∫i nici nu d„ c„ldur„ Ón case. Cel mult, umple rubrica de divertisment din via˛a lor, ceea ce este, dup„ p„rerea mea, totu∫i, trist. Rolul unui om politic nu este s„ se distreze, ci s„ vin„ cu solu˛ii pentru oameni, s„ fie eficient, s„ fac„ ceea ce promite.

Œn aceste condi˛ii, v„ provoc ∫i eu s„ facem Ómpreun„ un exerci˛iu care s„ ne preg„teasc„ pentru politica de nivel european. V„ invit la o dezbatere onest„ asupra strategiei Rom‚niei pentru perioada postaderare.

La nivelul Guvernului am elaborat deja acest document, dar vrem s„-l promov„m doar dup„ ce-l supunem unei dezbateri publice la care s„ participe ∫i s„-∫i aduc„ contribu˛ia puterea, opozi˛ia ∫i societatea civil„. Documentul a fost transmis liderilor partidelor parlamentare, spre analiz„, Ón aceast„ s„pt„m‚n„, mai exact chiar ast„zi.

Sper s„ Óncepem anul 2007 printr-un consens asupra direc˛iei strategice pe care o va urma Rom‚nia Ón Uniunea European„.

Responsabilit„˛ile nu se opresc aici pentru clasa politic„. Este obligatoriu ca reformele demarate Ón perioada de preaderare s„ continue Ón ritm sus˛inut.

Am ac˛ionat pe numeroase paliere: reforma justi˛iei, reforma propriet„˛ii, lupta Ómpotriva corup˛iei, reforma administra˛iei publice, reforma s„n„t„˛ii, reforma agriculturii, reforma educa˛iei. Mai sunt legi de adoptat, sunt acte normative de aplicat, sunt unele practici de respectat.

Sunt tenta˛ii care ar trebui Ónfr‚nte, mai ales Ón condi˛iile Ón care Ón urm„torii ∫ase ani Rom‚nia va putea accesa cele aproape 32 de miliarde de euro.

Poate unii din administra˛ie se g‚ndesc c„ pot drena din ace∫ti bani Ón buzunarele proprii. Eu le atrag aten˛ia c„ se Ón∫al„ ∫i mai bine s„ renun˛e dinainte de a Óncerca, pentru a nu face mai mult r„u cet„˛enilor rom‚ni.

Pe scurt, avem de munc„.

Clasa politic„ poate ∫i s„ accelereze, dar ∫i s„ Óncetineasc„ reformele. Eu v„ provoc s„ mergem p‚n„ la cap„t, tocmai pentru a avea succes ∫i a ne fructifica oportunit„˛ile europene.

Doamnelor ∫i domnilor,

Responsabilit„˛ile nu se opresc, evident, doar la clasa politic„. Toate institu˛iile publice rom‚ne∫ti se g„sesc Ón fa˛a unui examen major. Œn Uniunea European„ criteriul de evaluare a institu˛iilor este eficient. A venit momentul ca ∫i la noi s„ fie a∫a. Œn unele cazuri, avem deja un cadru legal care permite institu˛iilor statului s„-∫i Óndeplineasc„ atribu˛iile eficient, cum ar fi: independen˛a ∫i profesionalizarea justi˛iei, reforma administra˛iei publice, introducerea unui sistem bazat pe calitate Ón educa˛ie. Mai avem unele m„suri Ónc„ de luat, precum Óncheierea procesului de descentralizare, astfel Ónc‚t s„ aducem decizii aproape de cet„˛ean sau, Ón alt plan, consolidarea reformei justi˛iei.

C‚t prive∫te Guvernul, v„ asigur c„ noi vom merge mai departe ∫i vom lua m„surile ce se impun.

Succesul acestor m„suri depinde nu numai de sprijinul Parlamentului, de care este evident c„ avem nevoie, ci ∫i de modul Ón care ele sunt puse Ón practic„ de cei care lucreaz„ efectiv Ón aceste institu˛ii. Cu alte cuvinte, responsabilitatea pentru succesul european al Rom‚niei exist„ nu numai la nivelul Executivului ∫i al clasei politice, ci ∫i Ón administra˛ia local„, Ón tribunale, Ón ∫coli, Ón absolut toate institu˛iile ce sunt Ón slujba cet„˛eanului.

Doamnelor ∫i domnilor,

Succesul integr„rii se va m„sura ∫i Ón micile succese pe care fiecare dintre rom‚ni le vor repurta Ón via˛a sa de zi cu zi.

A∫ vrea s„ d„m jos integrarea european„ de pe piedestalul pe care, prin discursurile noastre publice, se pare c„ am pus-o. Integrarea european„ nu este ceva abstract, un obiectiv Ón sine sau o ac˛iune de bifat. Integrarea european„ este un fapt de via˛„ cotidian„ pentru fiecare rom‚n.

Dac„ ne integr„m cu succes, adic„ ne respect„m angajamentele asumate fa˛„ de partenerii no∫tri europeni, facem reformele, muncim ∫i respect„m valorile europene, acest lucru se va vedea Ón via˛a noastr„ de zi cu zi: vom avea slujbe mai bune, vom avea salarii mai mari, vom putea s„ c„l„torim Ón ˛„ri la care mul˛i doar visau, copiii no∫tri vor putea s„ Ónve˛e la ∫coli ∫i la facult„˛i mai bune.

De aceea, cred cu sinceritate c„, dincolo de evalu„rile ce vor veni Ón timp de la Comisia European„, succesul integr„rii europene a Rom‚niei se va m„sura Ón lucruri simple: realiz„rile din via˛a fiec„rui cet„˛ean, acele bucurii ce ˛in de familie, de carier„, de timp liber ∫i de bun„stare personal„. Cu alte cuvinte, adev„rata unitate de m„sur„ a succesului integr„rii va fi normalitatea din via˛a rom‚nilor.

Aderarea la Uniunea European„ este o realizare la care Óntreaga societate rom‚neasc„ a contribuit ∫i pentru care doresc s„ mul˛umesc tuturor cet„˛enilor no∫tri, pentru eforturile ∫i Óncrederea lor.

Am convingerea c„ aderarea la Uniunea European„ va fi benefic„ Rom‚niei ∫i tuturor cet„˛enilor s„i. Privesc spre Rom‚nia european„ cu Óncredere.

Rom‚nii ∫tiu s„-∫i ob˛in„ succesul prin munc„, au

- demonstrat-o, ∫i vor fi adev„ra˛i cet„˛eni europeni. La mul˛i ani, Rom‚nia! La mul˛i ani, Europa!

- V„ mul˛umesc.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006

Mul˛umesc, domnule prim-ministru.

Invit la cuv‚nt pe domnul senator Ha∫otti Puiu, reprezentantul Grupului parlamentar al P.N.L.-P.D. din Senat.

Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Maiestate, Preafericite P„rinte Patriarh, Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule prim-ministru,

Domnilor pre∫edin˛i ai Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor,

Distin∫i invita˛i, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

S„-mi da˛i voie, din capul locului, s„ fiu convins c„ ast„zi ∫i aici, Ón aceast„ ∫edin˛„ solemn„ a Camerelor reunite ale Parlamentului, cu to˛ii suntem st„p‚ni˛i de o profund„ emo˛ie.

Aceast„ stare de spirit vine din Ónsu∫i faptul c„ reuniunea senatorilor ∫i deputa˛ilor, reprezentan˛i legitimi ai cet„˛enilor acestei ˛„ri, este ultima care are loc Óntr-o Rom‚nie aflat„ Ón afara Uniunii Europene.

Pragul istoric pe care cu to˛ii Ól vom trece la 1 ianuarie 2007 este, f„r„ nicio Óndoial„, o dat„ memorabil„ Ón destinul poporului ∫i al ˛„rii noastre.

Semnifica˛iile profunde ale evenimentului nu pot l„sa indiferent pe niciunul dintre compatrio˛ii no∫tri. Este, cu siguran˛„, motivul pentru care recurgerea la cuvinte mari devine aproape irepresibil„. Numai c„, de aceast„ dat„, cuvintele mari sunt Óntr-o perfect„ concordan˛„ cu realitatea, drept pentru care nu m„ sfiesc a spune c„ intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ este rodul unei opere na˛ionale colective, pentru a c„rei Ómplinire se cuvine a omagia, f„r„ nicio re˛inere, toate energiile individuale ∫i colective ale cet„˛enilor Rom‚niei ∫i ale tuturor institu˛iilor statului, care au contribuit, Óntr-o m„sur„ sau alta, la fericitul deznod„m‚nt de care ne mai despart nici dou„ s„pt„m‚ni.

Am convingerea c„, dincolo de disputele ∫i divergen˛ele, altfel absolut fire∫ti Óntr-o democra˛ie autentic„, Óntre for˛ele politice de la noi care din 1990 Óncoace s-au aflat la putere sau Ón opozi˛ie, rom‚nii ∫i-au demonstrat lor Ón∫i∫i, dar ∫i comunit„˛ii interna˛ionale, c„ Ó∫i pot da m‚na ∫i pot conlucra cu folos, cum au f„cut-o de at‚tea ori de-a lungul istoriei lor, Ón numele interesului na˛ional fundamental, nu f„r„ ezit„ri ∫i reculuri, nu f„r„ controverse acerbe Óntr-o privin˛„ sau alta, nu f„r„ exasperante ∫i, pe termen lung, inutile ciocniri de idei ∫i viziuni teoretice.

Nu, nimic din toate acestea ∫i Ónc„ multe asemenea nu au lipsit din mersul nostru ca stat ∫i ca na˛iune c„tre Europa, cel pu˛in de la 1 februarie 1993 Óncoace, dat„ la care Rom‚nia a Óncheiat la Bruxelles Acordul de asociere, document care a devenit din acel moment baza legal„ a rela˛iilor dintre Uniunea European„ ∫i Rom‚nia. Doamnelor ∫i domnilor,

Apartenen˛a ∫i vechimea spa˛iului nostru de cultur„ ∫i civiliza˛ie la Europa propriu-zis„ este o realitate istoric„ incontestabil„. De altfel, acesta a fost ∫i fundamentul pe

care statul rom‚n modern, elitele sale politice ∫i culturale formate, s„ nu uit„m, majoritar Ón marile centre de civiliza˛ie ale Occidentului, au putut a∫eza eforturile na˛ionale Ón direc˛ia sincroniz„rii rom‚nilor cu tendin˛ele, cerin˛ele ∫i ritmul Europei dezvoltate.

O vast„ ∫i temeinic„ literatur„, la care au contribuit personalit„˛i de prim„ m‚n„ Ón domeniul istoriei, filozofiei, politologiei, sociologiei, literaturii ∫i artei, ne st„ la dispozi˛ie pentru a ne ajuta s„ Ón˛elegem tr„s„turile de c„p„t‚i ale epocii moderniz„rii Rom‚niei, modernizare, repet, Óntreprins„ c‚t ∫i cum s-a putut Ón fiecare etap„ din acest Óndelungat proces istoric, cu ochii ∫i cu mintea a˛intite asupra Europei civilizate.

Desigur, au existat din aceast„ perspectiv„ ∫i mult discutate forme f„r„ fond, dar per total se poate afirma c„, Ón special dup„ Marea Unire, Rom‚nia a avut de c‚∫tigat de pe urma str„daniilor, nici pu˛ine ∫i nici u∫oare, de racordare la Europa.

Relu‚nd concluzia unui recent studiu privind raportul dintre noi, ca ˛ar„ ∫i popor, cu Europa, subliniez c„ modernizarea Rom‚niei Ón perioada 1859—1939 a reprezentat, cu toate limitele, neÓmplinirile ∫i stagn„rile provocate de crize, un succes.

Declan∫area celui de-Al Doilea R„zboi Mondial a Óntrerupt un proces care conducea Rom‚nia spre integrarea real„ ∫i definitiv„ Ón Europa civilizat„.

Dup„ cum bine se ∫tie, sf‚r∫itul marii conflagra˛ii mondiale nu a adus cu sine, nici rom‚nilor ∫i nici altor popoare din Europa central„ ∫i de sud-est c„zute Ón sfera de domina˛ie sovietic„, reluarea cursului firesc de evolu˛ie organic„ spre modernizare, Ón consonan˛„ cu Europa liber„ ∫i democratic„.

Nu m„ voi opri asupra perioadei 1945—1989, Óntruc‚t, cu numai dou„ zile Ón urm„, ∫i tot Ón acest loc, raportul Comisiei preziden˛iale ne-a Ónf„˛i∫at tabloul binefacerilor regimului comunist, dup„ cum nu mi-am propus s„ Óntreprind nici m„car un inventar al ac˛iunilor concrete ale diferitelor guverne pe care Rom‚nia le-a cunoscut din 1990 Óncoace, ac˛iuni menite a a∫eza Rom‚nia democratic„ Ón r‚nd cu Europa.

Remarc, Óns„, un singur ∫i gr„itor fapt: etapa inaugurat„ de momentul 1989 poate fi caracterizat„ prin interdependen˛a dintre modernizarea economic„ institu˛ional„ a ˛„rii ∫i integrarea european„ a acesteia.

Procesul de modernizare creeaz„ f„r„ Óndoial„ condi˛iile necesare ∫i le impune pentru integrare, iar integrarea Ón structurile europene va accelera cu siguran˛„ modernizarea Rom‚niei, Ón consonan˛„ cu Europa ∫i lumea noului mileniu. Numai c„, ∫i aici reiau o idee a ceea ce am spus cu ocazia zilei na˛ionale, pentru Rom‚nia ∫i pentru to˛i cet„˛enii ei momentul 1 ianuarie 2007, doar la o prim„ vedere cap„tul unui drum, este, Ón realitate, abia Ónceputul a∫teptatului ∫i necesarului efort individual ∫i colectiv, care trebuie s„ ne plaseze definitiv Ón concertul na˛iunilor europene prospere ∫i democratice.

Altfel spus, de la Ónceputul anului viitor, Rom‚niei i se ofer„ ∫ansa istoric„ de a contribui la o oper„ de dimensiuni continentale, ale c„rei beneficii nu au cum s„ nu se Óntoarc„ fiec„rui membru al familiei europene, inclusiv nou„, cet„˛enilor Rom‚niei.

Doamnelor ∫i domnilor,

Situa˛ia geopolitic„, raportul dintre factorii interni ∫i cei externi, conjuncturile istorice au influen˛at decisiv procesul de modernizare al Rom‚niei, nu mai pu˛in cel de integrare european„ a ˛„rii noastre.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 Trebuie subliniat c„ atunci c‚nd condi˛iile istorice au fost favorabile, la Ónceputul secolului al XX-lea, primul deceniu interbelic, rom‚nii ∫i elita lor politic„ au demonstrat c„ pot tr„i de la egal la egal Ón Europa ∫i cu Europa.

Am convingerea c„ lec˛ia istoric„ a antecesorilor no∫tri ne va da ∫i mai mult„ energie pentru a Ómplini opera de importan˛„ na˛ional„ ce ne st„ Ón fa˛„.

Œn acest spirit Ónchei, cit‚nd vorbele lui Vasile Lasc„r, reprezentant de vaz„ al Partidului Na˛ional Liberal, rostite Ón urm„ cu exact un secol Ón ∫edin˛a Senatului din 15 februarie 1906, dar perfect valabile ∫i ast„zi: îNu trebuie s„ ne facem iluzii. Trebuie s„ dubl„m aceast„ energie ca s„ ajungem Ón lumea civilizat„. Trebuie, cu orice pre˛, s„ ne punem pe picior de egalitate cu celelalte ˛„ri europene“.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Mul˛umesc, domnule senator.

Dau cuv‚ntul domnului senator Mircea Geoan„, pre∫edintele Partidului Social Democrat. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Mircea Dan Geoan„:**

Mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Domnilor pre∫edin˛i, Domnule prim-ministru, Preafericirea Voastr„, Eminen˛a Voastr„, Dragi colegi,

La Ónceput, un cuv‚nt pentru prietenii no∫tri care reprezint„ statele care au crezut Ón Rom‚nia. ™i a∫ vrea s„ aplaud„m din aula Parlamentului Rom‚niei ambasadorii statelor europene ∫i ai alia˛ilor no∫tri N.A.T.O., care au f„cut ca Rom‚nia s„ fie ast„zi un m‚ndru membru al Uniunii Europene. Cred c„ merit„ aplauzele ∫i felicit„rile noastre.

Stima˛i colegi,

Mai sunt c‚teva zile ∫i Rom‚nia ∫i rom‚nii Ó∫i vor vedea visul milenar Ómplinit. Genera˛ii de rom‚ni au visat ∫i au sperat la momentul Ón care ˛ara noastr„ va redeveni parte a Occidentului.

Suntem ast„zi Ón Parlamentul Rom‚niei pentru a spune, Ón numele opozi˛iei, c„ suntem gata s„ contribuim Ón mod onest la realizarea unui proiect na˛ional pentru faza postaderare ∫i v„ propun, Ón numele Partidului Social Democrat, s„ lucr„m cu to˛ii la un plan pentru urm„torii ∫apte ani de zile, pentru c„ pentru ∫apte ani de zile cunoa∫tem deja care este bugetul european, pentru ∫apte ani de zile am primit din partea B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei un cadru de convergen˛„ monetar„ ∫i un plan de aderare ∫i de adoptare a monedei euro.

Cred c„ nu ne Ómpiedic„ nimic s„ putem s„ avem, dincolo de diferen˛ele noastre, un plan comun pentru urm„torii ∫apte ani de zile, din 2007 p‚n„ Ón 2013. Se vor schimba guverne, dar acest plan trebuie s„ ne uneasc„, ∫i mesajul nostru, al opozi˛iei ∫i al P.S.D.-ului, este c„ avem ∫i lucruri care ne unesc, dragi colegi ∫i dragi rom‚ni, nu numai lucruri care ne dezbin„. ™i m„car Ón acest moment s„ d„m dovad„ de Ón˛elepciune ∫i de dragoste fa˛„ de aceast„ ˛ar„ ∫i fa˛„ de cei care ne-au trimis Ón Parlament.

Da, domnule prim-ministru, o spun ∫i acum, a∫a cum am spus-o Ón repetate r‚nduri de la tribuna

Parlamentului. Suntem dispu∫i s„ intr„m Óntr-un efort onest, de creare a unui proiect na˛ional pentru faza postaderare, dar, Ón acela∫i timp, v„ spun, domnule prim-ministru, c„ vom intra Ón acest proiect numai cu un cadru structurat de colaborare Óntre putere ∫i opozi˛ie. Nu mai putem accepta s„ facem consult„ri pe teme europene atunci c‚nd apare o nevoie politic„.

De aceea, v„ supun aten˛iei, ∫i sper c„ Parlamentul se va apleca Ón februarie, c‚nd venim din vacan˛a parlamentar„, asupra unui cadru legislativ care s„ reglementeze rela˛ia dintre Executiv ∫i Parlament, inclusiv rela˛ia dintre putere ∫i opozi˛ie, pe temele fundamentale de concertare politic„ pentru acest proiect na˛ional pe urm„torii ∫apte ani de zile.

M„ g‚ndesc la obliga˛ia ca Executivul s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului, semestrial, pentru a raporta progresul Óndeplinirii sarcinilor, de dou„ ori pe an.

Toate ˛„rile Uniunii Europene au obliga˛ia ca Guvernul, Ónainte de prezentarea bugetului na˛ional, s„ vin„ cu prezentarea Agendei Lisabona, agenda de competitivitate, Ón fa˛a Parlamentului, pentru a putea s„ vedem dac„ aceste elemente sunt Óntrunite. M„ g‚ndesc ∫i la strategia de energie, m„ g‚ndesc ∫i la planul na˛ional de dezvoltare ∫i, da, am citit, n-a∫ vrea s„ fiu foarte critic fa˛„ de proiectul care ne-a fost Ónaintat acum c‚teva zile din partea Guvernului, am Ón˛eles, aceast„ strategie postaderare.

Œn˛eleg c„ nu este un document convenit Óntre toate ministerele care se ocup„ de acest subiect, dar iar„∫i cu modestie ∫i cu onestitate, to˛i parlamentarii, inclusiv Pre∫edintele Rom‚niei, prim-ministrul, membrii Guvernului, v-am prezentat, repet, cu bun„-credin˛„ ∫i cu onestitate ceea ce am lucrat noi, sub coordonarea lui Vasile Pu∫ca∫, acesta este proiectul P.S.D. pentru o Rom‚nie posteuropean„, suntem gata s„ lucr„m Ómpreun„ pentru a avea o strategie pentru Rom‚nia, nu pentru un partid sau pentru altul, nu pentru un guvern sau pentru altul, nu pentru un pre∫edinte sau pentru altul, ci pentru oamenii acestei ˛„ri, pentru c„ oamenii merit„ mai mult.

Œn al doilea r‚nd, un mesaj pentru prim-ministru ∫i pentru Guvernul pe care-l conduce.

Domnule prim-ministru, veni˛i f„r„ team„ Ón fa˛a Parlamentului, la sesiunea urm„toare, cu o propunere de restructurare a Guvernului, a cabinetului pe care-l conduce˛i. Nu v„ fie team„ s„ veni˛i cu un proiect de restructurare coerent Ón fa˛a noastr„. Nu avem Ón acest moment, din cauza blocajului politic, un minister al dezvolt„rii regionale. Nu avem, din cauza crizei politice, un mecanism de coordonare ∫i de arbitraj interinstitu˛ional, pentru c„ Ón Europa, dragi prieteni ∫i dragi colegi, se negociaz„ Ón fiecare zi sute de teme care privesc interesele economice ∫i sociale ale Rom‚niei.

Nu v„ fie team„, veni˛i Ón Parlament, o s„ avem ocazii s„ discut„m ∫i, dac„ va fi nevoie s„ introducem alte mo˛iuni de cenzur„, o vom face la momentul potrivit, nu v„ fie team„, veni˛i cu o propunere de Guvern restructurat! Nu putem s„ intr„m Ón Europa cu un guvern care este pe structura Guvernului P.S.D. din 2004. Veni˛i cu Óndr„zneal„ ∫i cred c„ v„ vom primi, dac„ este o propunere coerent„, cu Ón˛elepciune ∫i cu deschidere. Œn al doilea r‚nd, cred c„ a venit clipa s„ stabilim ∫i modul Ón care suntem reprezenta˛i la nivel Ónalt Ón Europa. Eu v„ spun c„ pe mine a Ónceput s„ m„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 deranjeze s„ v„d cum la Consiliile europene nu ∫tim care este diviziunea muncii Óntre pre∫edintele statului ∫i prim-ministrul Guvernului Rom‚niei.

™i poate a venit clipa s„ stabilim, poate prin lege a Parlamentului, poate printr-o discu˛ie, dac„ mai este posibil„ Óntre cei doi poli de putere executiv„, cine unde merge ∫i pe ce voce vorbe∫te Rom‚nia la Bruxelles sau la Strasbourg.

Nu este normal s„ venim cu dou„ echipaje diferite, nu este normal s„ ne d„m microfonul la o parte unul altuia. Œncep‚nd cu 1 ianuarie 2007 Uniunea European„ nu mai este politic„ extern„, ci este de-a dreptul politic„ intern„ a statului rom‚n.

Acest bicefalism al puterii executive Ón Rom‚nia, aceast„ criz„ politic„ care suprapune un guvern minoritar, cu o coabitare Óntre un pre∫edinte ∫i un prim-ministru care nu mai sunt parteneri politici, este cea mai proast„ re˛et„ pentru startul Rom‚niei Ón Europa ∫i acest lucru trebuie clarificat o dat„ pentru totdeauna, ca regul„ pentru Executivul rom‚n ∫i repezentarea noastr„ Ón Europa.

™i, da, avem nevoie de lideri care nu numai s„ nu fie eurosceptici, ci avem nevoie de lideri care s„ cread„ ∫i s„ investeasc„ Ón proiectul european.

Avem nevoie de oameni care s„ cread„ Ón proiectul politic european ∫i sunt convins c„ sunt suficient de mul˛i oameni Ón toate familiile politice din Parlament pentru a putea face o echip„ puternic„ care s„ ne aduc„ acolo unde dorim.

Citeam acum c‚teva zile un comentariu al Agen˛iei îReuters“, legat de problemele pe care Rom‚nia le va avea de Ónfruntat, ca ∫i colegii no∫tri din Bulgaria, pe care Ói salut, dac„ ambasadorul Bulgariei este aici, s„-i felicit„m ∫i pe d‚n∫ii. Sunt, p‚n„ la urm„, vecinii ∫i colegii no∫tri de drum. Dar Agen˛ia îReuters“ spune c„ exist„ o problem„ important„ cu absorb˛ia fondurilor comunitare ∫i ∫tim acest lucru.

Degeaba ne l„ud„m c„ vom avea de luat 32 de miliarde de euro ∫i c„ avem de primit 9 milioane de euro pe zi de acum p‚n„ Ón 2013, pentru c„ tristul adev„r, dragi colegi, este c„ vom pierde 8 milioane de euro pe zi pentru c„ nu vom ∫ti s„ absorbim mai mult de 10—15% din banii europeni. Deci Ón fiecare zi 8 milioane de euro pe care ˛ara aceasta Ói pierde, pentru c„ nu avem suficient de mult„ capacitate administrativ„ ∫i de absorb˛ie. ™i este nevoie de noi to˛i pentru a r„spunde la aceast„ imens„ provocare.

Este p„cat s„ rat„m startul Ón Europa. Na˛iunea rom‚n„ are tot ce-i trebuie ∫i avem tot ce trebuie ca ingrediente pentru a reu∫i, ∫i Rom‚nia poate ∫i trebuie s„ fie nu doar o surpriz„ pl„cut„ pentru Europa, ci o certitudine pentru Europa, pentru c„ reprezent„m o na˛iune m‚ndr„ ∫i dac„ ∫tim s„ ne adun„m ∫i s„ facem lucruri Ón comun nu ne st„ nimeni Ón cale ∫i nimeni nu ne poate opri.

Mai exist„ ∫i un alt risc, de care sunt convins c„ indiferent de animozit„˛ile care mai apar Óntre noi suntem cu to˛ii con∫tien˛i, este c„, dac„ rom‚nii, Ón urm„torii c‚˛iva ani de zile nu Ó∫i vor vedea visul ∫i speran˛a pentru un trai mai bun, pe care l-au asociat de 16 ani de zile cu intrarea Ón Europa, risc„m s„ d„m drumul demonilor populismului ∫i demagogiei Ón Rom‚nia.

Avem o obliga˛ie fa˛„ de aceast„ ˛ar„ s„ facem ca proiectul european s„ rodeasc„ pentru to˛i rom‚nii.

Avem o obliga˛ie s„ construim pentru aceast„ ˛ar„ un trai decent ∫i pentru cei care tr„iesc la ˛ar„ sau Ón ora∫ele mici, nu doar Ón marile urbe, unde de bine, de r„u, lucrurile merg ceva mai bine.

Avem o obliga˛ie s„ continu„m ceea ce s-a propus Ón cadrul pre∫edin˛iei domnului Iliescu, pe care sper ca pre∫edin˛ia domnului B„sescu s„ o continue, o strategie de dezvoltare durabil„ ∫i de reducere a decalajelor, pentru c„ sunt decalaje ∫i inechit„˛i profunde Ón societatea rom‚neasc„. ™i oric‚t de bucuro∫i am fi ∫i suntem, ca oameni care au muncit at‚˛ia ani de zile la succesul nostru comun, vreau s„ v„ spun c„ sunt preocupat ∫i suntem preocupa˛i de riscul ca rom‚nii s„ devin„ dezam„gi˛i ∫i de proiectul european.

Domnule prim-ministru, Œnchei spun‚nd ceea ce am spus ∫i la Ónceput.

Dac„ ve˛i veni cu o propunere coerent„, dac„ ve˛i veni Ón fa˛a Parlamentului ∫i a opozi˛iei cu un mecanism de consultare ∫i de concertare obligatorie pe temele europene, dac„ vom da Comisiei de afaceri europene, pe care o avem propus„, rolul de supervizare a Legislativului rom‚n fa˛„ de actele Executivului, a∫a cum se Ónt‚mpl„ Ón toat„ Europa civilizat„, ve˛i avea Ón noi, pe temele europene, a∫a cum a fost ∫i p‚n„ acum, un partener serios ∫i un partid responsabil fa˛„ de interesul Rom‚niei.

Dar nu vreau s„ plec„m din aceast„ ∫edin˛„ solemn„ cu teme pe care le primim Ón ultimele ore ale legislaturii pe care o Ónchidem Ón cursul zilei de m‚ine ∫i vreau s„ v„ spun c„ sunt multe lucruri pe care trebuie s„ le facem ∫i pe care Executivul pe care-l vedem aici, Ón banca ministerial„, le are de Óndeplinit pentru Rom‚nia.

Este un moment prea frumos ca s„ c„dem Ón p„catul de a perpetua cearta dintre noi. ™i fac un apel la to˛i oamenii care au credin˛„ Ón aceast„ ˛ar„, credin˛„ Óntr-un trai mai bun pentru Rom‚nia, credin˛„ Ón decen˛a Ón politic„ ∫i credin˛a Ón destinul na˛iunii rom‚ne, ca din proiectul european s„ facem pentru urm„torii ani de zile lucrul care ne une∫te, nu lucrul care ne dezbin„.

Suntem parteneri loiali ∫i oameni serio∫i la Partidul Social Democrat. Orice tem„ care este Ón interesul integr„rii de succes a Rom‚niei Ón Europa va fi primit„ cu deschidere de c„tre noi.

Tot ce Ónseamn„ giumbu∫luc politic sau tertipuri, sau perdele de fum care Óncearc„ s„ ne dezbine ∫i s„ ne arunce Ón trecut, Ón loc s„ ne proiecteze un viitor mai bun, vom respinge cu aceea∫i fermitate.

Rom‚nii privesc cu speran˛„ 1 ianuarie 2007. S„ nu-i dezam„gim! ™i fac un apel la to˛i cei care sunt oameni politici responsabili, cu mul˛umiri pentru toate guvernele ∫i to˛i ∫efii de stat care au condus aceast„ ˛ar„ Ón anii de dup„ revolu˛ie ∫i Ón anii de dinainte de dictatura comunist„.

Vreau s„ mul˛umesc tuturor prim-mini∫trilor care au avut un rol important ∫i au contribuit la acest succes comun al na˛iunii noastre. Este un succes al Rom‚niei, este un succes al speran˛elor noastre Óntr-un trai mai bun ∫i vreau ca cei care sunt Ónc„ la poarta Europei, vecinii din Balcani, fra˛ii din Moldova, cei din Ucraina sau cei din zona M„rii Negre s„ ∫tie c„ vor avea Ón Rom‚nia un aliat care nu va l„sa ca u∫a Europei sau a Alian˛ei Atlantice s„ se Ónchid„ dup„ noi. Avem o obliga˛ie pentru to˛i cei care sunt vecinii no∫tri, de a-i avea al„turi de noi Ón marea familie european„.

La mul˛i ani, Rom‚nia!

La mul˛i ani, vis european al na˛iunii rom‚ne!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 V„ asigur de onestitatea ∫i de interesul na˛ional bipartizan pe care opozi˛ia Ól Ómp„rt„∫e∫te cu to˛i cei care sunt de bun„-credin˛„. ™i sunt mul˛i oameni, chiar Ón arcul de dincolo, care sunt oameni de bun„-credin˛„ ∫i cu care putem s„ facem o treab„ bun„.

S„ ne ajute Dumnezeu, s„ ne dea Ón˛elepciunea s„ vedem lucrurile importante, iar lucrurile celelalte s„ le rezolv„m la momentul potrivit.

V„ mul˛umesc ∫i la mul˛i ani!

Fac apel la urm„torii vorbitori din partea Parlamentului, s„ ne limit„m la 10 minute, c‚t am stabilit la Birourile permanente.

Are cuv‚ntul domnul deputat Bolca∫ Lucian, reprezentantul Grupurilor P.R.M. din cele dou„ Camere ale Parlamentului.

Domnule deputat, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Preafericirea Voastr„,

Eminen˛a Voastr„, Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor, Domnule prim-ministru,

Onora˛i reprezentan˛i ai Guvernului,

Stima˛i invita˛i,

Este Óntr-adev„r un moment emo˛ionant, dup„ ce, Ón aceste b„nci, ne-am fr„m‚ntat ∫i am Óncercat s„ vot„m cadrele juridice cele mai bune ale unui proces dinamic, care a fost Ón plin„ desf„∫urare, s„ ajungem la concluzia c„ eforturile noastre, ale tuturor, nu au fost zadarnice.

Este un moment emo˛ionant, Ón care trebuie, cu to˛ii, s„ mul˛umim, ca Ón toate evenimentele istorice de importan˛„ ale Rom‚niei, poporului rom‚n, Ón fa˛a c„ruia ne Ónchin„m.

Au fost greut„˛i, au fost eforturi, au fost sacrificii ∫i, da˛i-mi voie s„ spun, au fost prea multe sacrificii ∫i de prea multe ori inutile! Toate aceste meandre ale procesului nostru de aderare, lungimea drumului putea demult s„ fie scurtat„.

Sunt momente Ón care trebuie s„ ne g‚ndim totu∫i Ónspre ce ne Óndrept„m. ™i nu am g„sit un lucru mai bun dec‚t s„ r„sfoiesc din nou o carte a ideii europene, fundamental„, apar˛in‚nd celui care este Óntemeietorul ideii europene moderne, Robert Schuman. Acesta a dat c‚teva cadre generale, c„l„uzitoare ∫i acum, pe care trebuie s„ ni le reamintim: îAceast„ idee — Europa — va dezv„lui tuturor bazele comune ale civiliza˛iei noastre. Ea va fi for˛a de care se vor sf„r‚ma toate obstacolele“.

™i, dac„ Ómi permite˛i s„ continuu o idee care, iar„∫i, poate ne-a sc„pat, poate nu am fost destul de aten˛i cu ea: îEuropa, Ónainte de a fi o alian˛„ militar„ sau o entitate economic„, trebuie s„ fie o comunitate cultural„ Ón sensul cel mai Ónalt al acestui termen“.

Œntr-adev„r, Rom‚nia nu are o voca˛ie european„, Rom‚nia este ∫i r„m‚ne european„ prin na∫terea sa, prin geneza poporului rom‚n. Rom‚nia are o voca˛ie spre progres, are o voca˛ie spre structurile constituite Ón vederea realiz„rii acestui progres pe b„tr‚nul nostru continent, care este la fel de b„tr‚n ca ∫i existen˛a noastr„.

Rom‚nia a f„cut ace∫ti pa∫i uneori voluntar, alteori instinctiv, ∫i s„ nu uit„m c„ prima ˛ar„ din aceast„ parte a Europei care a Óncheiat tratative cu reprezentan˛i ai Comunit„˛ii Europene a fost Rom‚nia, Ónc„ din 1967.

Desigur, procesul de aderare este altceva, este mult mai profund, este mult mai important ∫i a fost suficient de greu.

Ne-am respectat condi˛ia noastr„ de cet„˛eni ai Rom‚niei ∫i Ón activitatea politic„. Pornind de la celebrul Pact de la Snagov, continu‚nd cu forumurile care au consfin˛it consensul partidelor politice cu privire la procesul de aderare a Rom‚niei, v„ rog s„ observa˛i c„ ele poart„ nu numai semn„tura pre∫edintelui partidului nostru, ci poart„ ∫i frazele pe care Domnia Sa le-a formulat.

Contribu˛ia noastr„, ca partid, la alc„tuirea unei legisla˛ii compatibil europene spun c„ a Ónsemnat ∫i din partea noastr„ munc„ ∫i efort. Ne-am opus categoric acelor legi care treceau de limitele unor fantezii de moment, ale unor ambi˛ii mai mult personale dec‚t profesionale, pentru a realiza legi bune, chiar dac„ pentru aceasta a fost nevoie de interven˛ia direct„ a pre∫edintelui statului, ca Ón cunoscutul caz al P.N.A.-D.N.A.

Œn acela∫i timp, am votat — f„r„ discu˛ie — toate acele legi care reprezentau o compatibilizare a legisla˛iei Rom‚niei. Este activitatea unui partid con∫tient ∫i responsabil ∫i care Ó∫i asum„ Ón continuare aceast„ responsabilitate.

Pentru c„, doamnelor ∫i domnilor, nu suntem la un cap„t de drum al procesului de aderare, nu suntem la un Ónceput de drum Óntr-o Europ„ institu˛ional„, suntem pe drumul istoriei noastre fire∫ti ∫i trebuie s„ o ducem mai departe, Ón matca noastr„ fireasc„. Am avut sincope Ón cadrul acestui proces.

Putem spune acum, cu m‚hnire, c„ nu toate negocierile de preaderare au fost duse Ón condi˛iile cele mai bune. Putem spune acum c„ avem Ónt‚rzieri mari Ón realizarea unor obiective Ón agricultur„, Ón protec˛ia mediului, Ón materia concuren˛ei, dar putem spune, Ón primul r‚nd, c„ avem Ónt‚rzieri mari Ón ceea ce prive∫te nivelul de trai al oamenilor, ∫i asta este foarte important.

Va trebui s„ continu„m procesul ∫i eu nu a∫ mai folosi termenul de reform„, care, prin prea frecvent„ utilizare, a ajuns s„ se demonetizeze. Noi construim ∫i avem obliga˛ia s„ construim bine. Din punctul acesta de vedere, avem corigen˛e, avem corigen˛e parlamentare. Am compatibilizat o serie de prevederi legislative, multe utile, foarte multe inutile, ∫i aceast„ compatibilizare ne-a l„sat, la ora la care ne Ónt‚lnim Óntr-un moment festiv, un balast, un h„˛i∫ al legisla˛iei care nu este compatibil cu nimic Ón Europa.

Suntem singura ˛ar„ european„ care intr„ Ón structurile Uniunii Europene cu dou„ Coduri penale! Suntem singura ˛ar„ european„ care intr„ Ón structurile Uniunii Europene cu grave caren˛e Ón desf„∫urarea procesului judiciar!

Œmi aduc aminte, Ón urm„ cu un an de zile, domnul Pre∫edinte al Rom‚niei, la o Ónt‚lnire cu Ministerul Justi˛iei, cu C.S.M.-ul, nu ∫tiu exact, a vorbit despre îproceduri judiciare“. A fost o vorb„ bun„, dar, din p„cate, a∫a a r„mas!

M-am aplecat mai mult asupra acestui domeniu pentru c„ m„ doare Ón mod deosebit, pentru c„ el este dureros Ón mod deosebit pentru cet„˛eni. Nu cu inova˛ii juridice, propuse de noi ∫i acceptate de al˛ii, vom reu∫i s„ rezolv„m problemele Rom‚niei europene, de data aceasta.

Exist„, la ora actual„, pentru c„ tot s-a vorbit de discordan˛e, exist„ o discordan˛„, pe care trebuie s„ ne-o explic„m odat„ ∫i odat„, Óntre percep˛ia extern„ cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 privire la sistemul nostru judiciar ∫i percep˛ia real„ pe care o avem cu to˛ii, cei care Ól vot„m, Ól construim sau Ól practic„m. Asta este ce trebuie l„murit Ón acest domeniu.

Da˛i-mi voie s„ m„ mai g‚ndesc la un aspect extraordinar de important al identit„˛ii noastre na˛ionale Ón cadrul Uniunii Europene. Nu ne g‚ndim acum ce ne d„ Uniunea European„, ci ce trebuie s„-i d„m noi ei. Ne afl„m Óntr-un moment delicat al construc˛iei europene. Respingerea Constitu˛iei Europene de c„tre marea Fran˛„, autoarea ideii europene, este un grav semnal de alarm„. Toat„ lumea se preocup„ de reg‚ndirea acestei construc˛ii nu numai institu˛ional, dar ∫i politic. ™i noi trebuie s„ ne aducem aportul nostru de g‚ndire ∫i de Óncercare de a pune bazele definitive ∫i solide ale unei constitu˛ionalit„˛i europene, care s„ nu reprezinte o art„ a compromisului, ci s„ fie fundamentat„ pe realismul existen˛ei na˛iunilor ∫i a doctrinelor cre∫tine care ne unesc pe to˛i.

Œn acest context...

Domnule deputat, v„ rog s„ Óncheia˛i. V„ rog frumos!

Voi Óncheia, domnule pre∫edinte, cu o simpl„ reÓntoarcere la Robert Schuman. Domnia Sa vorbe∫te despre existen˛a unui îbun comun“, aceast„ îidee european„ care se creeaz„ ∫i se contope∫te“, dar spune, ∫i da˛i-mi voie s„ spun al„turi de d‚nsul: îNu ne vom renega niciodat„ patria, uit‚nd datoriile pe care le avem fa˛„ de ea.“ Este crezul nostru Óntr-o Europ„ unit„! V„ mul˛umesc. ( _Aplauze._ )

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Dau cuv‚ntul doamnei deputat Anca Boagiu, reprezent‚nd Grupul P.D. din Camera Deputa˛ilor, ministrul integr„rii, bineÓn˛eles.

Doamn„ deputat, ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Anca Daniela Boagiu** — _ministrul integr„rii europene_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Preafericirea Voastr„,

Eminen˛a Voastr„, Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnilor pre∫edin˛i ai Camerelor Parlamentului, Domnule prim-ministru, Doamnelor ∫i domnilor mini∫tri, Domnilor parlamentari, Distin∫i reprezentan˛i ai Corpului diplomatic, Distin∫i invita˛i,

Este o onoare ∫i un privilegiu pentru mine s„ m„ adresez dumneavoastr„ Ón acest moment unic Ón istoria Rom‚niei.

1 ianuarie 2007 este o zi a Ómplinirii unei r„spunderi pe care ne-am asumat-o Ón fa˛a na˛iunii. Nu a fost o r„spundere numai a noastr„, a celor care ast„zi suntem Ón Guvern ∫i Ón Parlament, dar ∫i a celor care au contribuit pe parcursul ultimilor ani, fie c„ discut„m despre fo∫ti pre∫edin˛i, fo∫ti prim-mini∫tri, fo∫ti mini∫tri, parlamentari ∫i, Ón egal„ m„sur„, cet„˛eni ai Rom‚niei, pentru ca aceast„ zi s„ poat„ s„ fie posibil„.

Œn numele Partidului Democrat, doresc s„ aduc sincere mul˛umiri tuturor celor care au contribuit, prin efortul

Domniilor Lor, la realizarea acestui deziderat: 1 ianuarie 2007, data ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Nu trebuie s„ uit„m, stima˛i colegi, c„ ast„zi, 20 decembrie, se Ómplinesc 17 ani de c‚nd Timi∫oara devenea primul ora∫ liber de comunism. Pe str„zile sale se striga nu numai Ómpotriva tiraniei opresive, dar se striga ∫i: îEuropa! Europa!“

Ei bine, iat„ c„ ast„zi suntem Ón Europa. Ast„zi suntem Óntr-o Rom‚nie democrat„, datorit„ curajului rom‚nilor din acel at‚t de zbuciumat an 1989, ∫i dator„m respectul etern celor care ∫i-au sacrificat vie˛ile pentru libertatea noastr„.

Sublinierea, Ón aceast„ zi, a diferen˛elor partinice, a meritelor pe care fiecare dintre noi Ón parte le-a avut de-a lungul acestui proces, n-ar face altceva dec‚t s„ pun„ Ón umbr„ efortul comun pe care cu to˛ii l-am f„cut, efortul comun pe care l-am f„cut Ómpreun„ cu cet„˛enii Rom‚niei, principalii promotori ai acestui proces.

îAderarea la Uniunea European„“ ∫i îintegrarea european„“ sunt exprim„ri pe care le-am auzit zilnic, de mai bine de zece ani. Œncep‚nd cu 1 ianuarie, am dep„∫it stadiul vorbelor lipsite de con˛inut ∫i ne afl„m Ón fa˛a faptului Ómplinit.

Œn 2004, ne-am asumat finalizarea procesului de aderare, un r„spuns conving„tor al consecven˛ei cu care am urm„rit realizarea acestui scop, realizarea unui scop care fusese Ónceput cu mult„ vreme Ónainte, un scop care avea un unic obiectiv: promovarea Rom‚niei. El a fost recunoscut ∫i Ón plan interna˛ional, prin ratificarea Tratatului de aderare de c„tre toate statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, cel mai important obiectiv pe care noi l-am avut s-a realizat.

Aten˛ia acordat„ demersurilor Rom‚niei ∫i Óncrederea cu care partenerii no∫tri europeni au privit progresele rom‚nilor, evalu„rile pozitive ale institu˛iilor europene, multiplele contacte politice ∫i diplomatice au ar„tat determinarea ∫i consecven˛a cu care am ac˛ionat pentru accelerarea procesului de aderare. Ne-am asumat, la sf‚r∫itul lui 2004, o sarcin„ care p„rea imposibil„ la acel moment: obiectivul nostru era ducerea la bun sf‚r∫it a procesului de aderare la Uniunea European„, Ómpreun„ cu to˛i partenerii no∫tri politici, Ómpreun„ cu tot spectrul politic.

Au fost domenii problematice, ca: justi˛ie, afaceri interne, mediu, concuren˛„, agricultur„, de ce nu, coordonarea Óntregului proces de preg„tire intern„ ∫i, Ón egal„ m„sur„, promovarea Ón plan extern a progreselor continue pe care Rom‚nia le realiza pe drumul ader„rii. Am demonstrat c„ atunci c‚nd exist„ voin˛„ politic„ ∫i oameni competen˛i putem parcurge f„r„ ocoli∫uri drumul european al Rom‚niei.

Ca partid pragmatic ∫i dedicat intereselor cet„˛enilor rom‚ni, Partidul Democrat a jucat ∫i va juca ∫i Ón continuare un rol activ Ón gestionarea viitorului Rom‚niei. Trebuie s„ fim con∫tien˛i c„ s-a Óncheiat, practic, o etap„ din istoria Rom‚niei. Œnc„ de la Ónceputul anilor ’90 era evident c„ Uniunea European„ reprezenta at‚t destinul, c‚t ∫i marele proiect de progres al Rom‚niei.

Din acest punct de vedere, a existat o extraordinar„ canalizare a energiilor ∫i a eforturilor, un remarcabil consens ∫i solidaritate, Ómp„rt„∫ind ∫i Ómbr„˛i∫‚nd Óntreaga societate rom‚neasc„, de la un cap„t la altul. Am ob˛inut decizii favorabile din partea statelor membre ∫i a institu˛iilor europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 Va trebui, Ón viitor, s„ ne concentr„m Ón mult mai mare m„sur„ pe strategiile de rezolvare a problemelor interne. Trebuie s„ ar„t„m Uniunii Europene c„ putem aduce stabilitate, dezvoltare ∫i o viziune pozitiv„ ∫i original„ cu privire la construc˛ia european„. For˛a noastr„ Ón Europa este cel pu˛in egal„ cu cea a celorlalte ˛„ri, fie c„ sunt ele mai mari sau mai mici dec‚t Rom‚nia, fie c„ sunt ele mai noi sau mai vechi state membre ale Uniunii Europene.

Doamnelor ∫i domnilor,

Suntem o ˛ar„ care a cunoscut ∫i str‚nsul curelei, dar ∫i priva˛iunile dictate de comandamente politice absurde ∫i totalitare. Intr„m Óntr-un spa˛iu al oportunit„˛ilor ∫i sunt convins„ c„ vom ∫ti s„ valorific„m cu Ón˛elepciune acest lucru. Vor exista provoc„ri mari pentru Óntreaga societate rom‚neasc„.

Integrarea presupune mai mult dec‚t adoptarea unor legi, ea presupune Ón sine un Óntreg proces de schimb„ri sociale majore, probabil cele mai mari transform„ri care s-au produs Ón Rom‚nia Ón ultima jum„tate de secol. Noi, ca politicieni, va trebui s„ privim mai mult spre viitor, ∫i nu exclusiv spre prezent.

Am ascultat ∫i vom asculta probabil ∫i Ón continuare discursuri prin care unii vor profita ∫i vor Óncerca s„ lanseze mesaje populiste, sper‚nd Ón ob˛inerea unui sprijin electoral mai mare. Indiferent de partidele Ón care activeaz„, adev„ra˛ii politicieni, adev„ra˛ii rom‚ni vor ∫ti s„ sprijine reforma ∫i modernizarea Rom‚niei, vor ∫ti s„ sprijine a∫ezarea Rom‚niei acolo unde Ói este locul: a ∫aptea putere Ón Uniunea European„.

Preg„tirea ∫i finalizarea procesului Rom‚niei de aderare la Uniunea European„ au avut nevoie de un proces de remodelare institu˛ional„ ∫i legislativ„, un proces de coordonare ∫i execu˛ie, precum ∫i de un dialog eficient cu institu˛iile comunitare. Œn realizarea acestui parcurs trebuie apreciate eforturile considerabile depuse de Parlamentul Rom‚niei, eforturile depuse de Comisia de integrare european„ ∫i de c„tre celelalte comisii parlamentare ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de c„tre euroobservatorii rom‚ni.

Uneori, am atras aten˛ia atunci c‚nd am avut probleme, ∫i Ónc„ mai avem c‚te ceva de rezolvat. ™i aici ar trebui s„ ne uit„m cu maxim„ aten˛ie ∫i cu seriozitate la cele dou„ restan˛e legislative: Agen˛ia de Integritate ∫i Legea Cur˛ii de Conturi, care nu pot fi obstacole, dac„ exist„ voin˛„.

Pentru mine este o datorie de onoare s„ mul˛umesc Ón numele Partidului Democrat Ón primul r‚nd poporului rom‚n. Este o datorie de onoare s„ mul˛umesc Parlamentului pentru modul Ón care a Ón˛eles s„ acorde prioritate procesului de aderare, precum ∫i pentru sprijinul pe care, sunt sigur„, Ól va acorda Ón continuare at‚t dezvolt„rii cadrului legislativ ∫i institu˛ional, c‚t ∫i viitorului statut pe care Rom‚nia, iat„, tocmai Ól dob‚nde∫te, de stat membru al Uniunii Europene.

Œncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, Rom‚nia intr„ Óntr-o nou„ logic„ institu˛ional„. A∫a cum ∫tim, institu˛iile sunt create pentru servirea intereselor cet„˛enilor, iar aderarea la Uniunea European„ lanseaz„ noi provoc„ri ∫i din aceste puncte de vedere. Un mecanism coerent de gestionare a afacerilor europene trebuie s„ intre Ón func˛iune chiar din primele zile dup„ aderare. Parlamentul, ca for reprezentativ al voin˛ei cet„˛enilor, trebuie s„ de˛in„ un rol important Ón acest mecanism.

Nu Óncepem aceast„ munc„ de la zero, pentru c„ Ón ultimul an de zile Rom‚nia s-a confruntat deja cu

aceast„ provocare, din postura sa de observator al Uniunii Europene. Parlamentul, Ón special, prin Comisia de integrare, a jucat un rol major Ón acest proces, ∫i amintesc aici ∫i rolul pe care l-a jucat Comitetul mixt Rom‚nia—Uniunea European„. Este Óns„ timpul pentru adaptarea acestor institu˛ii la realit„˛ile care decurg din noul statut, ∫i sunt convins„ c„ Rom‚nia are nevoie Ón acest moment de o comisie comun„ a celor dou„ Camere, care s„ asigure, pe de o parte, eficien˛a comunic„rii cu Guvernul ∫i, pe de alt„ parte, punctul de vedere unitar, Óntr-un singur organism, al celor dou„ Camere ale Parlamentului.

De asemenea, avem nevoie s„ stabilim clar mecanismul de comunicare Óntre comisiile de specialitate, Óntre Comisia de afaceri europene, plenul Parlamentului ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, Guvernul. Institu˛ia parlamentar„ este forul legislativ care reprezint„ interesul cet„˛enilor, care reprezint„ interesul rom‚nilor ∫i este institu˛ia prin care va trebui s„ treac„ Ón mod obligatoriu ∫i aceast„ decizie, Ón ceea ce prive∫te pozi˛ia Rom‚niei ca nou stat membru al Uniunii Europene.

Dac„ mi s-ar pune o Óntrebare legat„ de ce a produs bun Europa Ón ultima jum„tate de secol, r„spunsul imediat ar fi pacea ∫i prosperitatea. Din aceast„ perspectiv„, sunt sigur„ c„ vom fi buni cet„˛eni ai Europei, pentru c„ vom ∫ti s„ aducem un plus de valoare acestei construc˛ii, promov‚nd cooperarea, promov‚nd stabilitatea. Œn acest moment, Uniunea European„ reprezint„ cea mai modern„ dintre structurile politice existente, Ómbin‚nd eficient at‚t guvernarea local„, c‚t ∫i cea regional„, guvernarea statal„ ∫i guvernarea global„.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œn 1989 am crezut Ón libertatea noastr„. Acum, trebuie s„ avem Óncredere Ón noi ∫i Ón progres. Ideea unei Europe care face totul pentru noi, care ne va ajuta ori de c‚te ori vom Ónregistra e∫ecuri este imaginea pe care ∫i-o poate construi o na˛iune cu complexe de inferioritate. Aceast„ na˛iune nu suntem noi! Viziunea noastr„ despre Rom‚nia este aceea a unei na˛iuni Óncrez„toare nu numai Ón istoria sa, ci ∫i Ón for˛a sa, pentru a construi o Europ„ prosper„ ∫i dinamic„.

Stima˛i colegi,

Ast„zi, Ón aceast„ zi festiv„, cred c„ nu mai sunt multe lucruri de spus despre ceea ce am f„cut ∫i ceea ce mai avem de f„cut. Sunt Óns„ dou„ lucruri esen˛iale care trebuie spuse.

Œn primul r‚nd, felicit„ri, rom‚ni! Œn al doilea r‚nd, succes, Rom‚nia!

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Œl invit la cuv‚nt pe domnul senator Markó Béla, reprezent‚nd Grupurile parlamentare ale U.D.M.R.-ului. Domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Markó Béla:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule prim-ministru, Stima˛i invita˛i,

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

Secolul al XXI-lea va Óncepe la noi, probabil, la 1 ianuarie 2007. Numai atunci, peste zece zile, vom reu∫i s„ Ónchidem cu to˛ii istoria unui secol zbuciumat,

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006

b‚ntuit de stafia fascismului, a comunismului ∫i a ultrana˛ionalismului. Cel pu˛in ne-am creat ∫ansa de a dep„∫i aceste ideologii ∫i de a construi o societate deschis„, democratic„, imun„ la orice tentativ„ de a impune un sistem totalitar.

Intrarea noastr„ Ón Uniunea European„ nu Ónseamn„ c„ am ∫i schimbat deja mentalit„˛ile ∫i c„ ne-am ∫i integrat Óntr-un alt sistem. S-a terminat perioada de tranzi˛ie, dar integrarea noastr„ continu„. Oricum, au dreptate cei care s„rb„toresc acest eveniment ca pe o adev„rat„ victorie, o victorie asupra izol„rii ∫i a intoleran˛ei, o Ónfr‚ngere a multor prejudec„˛i care au ghidat p‚n„ acum via˛a noastr„.

O astfel de prejudecat„, grav„ ∫i dureroas„, care a adus mult„ suferin˛„ Ón secolul trecut, se refer„ la rela˛iile rom‚no-maghiare, la ideea unor presupuse interese fundamentale, care ne contrapun ∫i care ne oblig„ la o permanent„ confruntare pe noi, rom‚ni ∫i maghiari, care tr„im Ón acela∫i spa˛iu. Istoria ne-a condamnat la un joc stupid, Ón care, dac„ unul iese c‚∫tig„tor, cel„lalt va pierde Ón mod obligatoriu.

P‚n„ la 21 decembrie 1989 noi nu am cunoscut sentimentul colabor„rii, nu am avut experien˛a unui astfel de joc, prin care to˛i participan˛ii vor putea ie∫i Ónving„tori. Œn zilele fierbin˛i de decembrie ’89, pentru un moment, ni s-a ar„tat aceast„ cale a solidarit„˛ii, prin contribu˛ia unui preot reformat din Timi∫oara ∫i, dup„ aceea, prin participarea multor maghiari Ón revolu˛ie.

Dar aceast„ solidaritate a disp„rut foarte repede ∫i Ón c‚teva luni ne-am Óntors acolo de unde am plecat, la ideea unor interese contradictorii. Mai mult, conflictul de la T‚rgu-Mure∫ a fost menit s„ spulbere speran˛a reconcilierii.

™i, totu∫i, dup„ o perioad„ de c„ut„ri, am reu∫it s„ identific„m un interes comun, puternic ∫i primordial, care ne-a pus laolalt„ din nou pe noi, rom‚ni ∫i maghiari, majoritari ∫i minoritari: revenirea Ón Europa.

S„ fim corec˛i ∫i sinceri cu noi Ón∫ine! P‚n„ atunci, mul˛i maghiari au tr„it cu convingerea c„, dac„ serve∫ti intereselor rom‚nilor, faci un deserviciu cauzei maghiarilor, iar mul˛i rom‚ni au crezut c„, dac„ militezi pentru drepturile minorit„˛ilor, faci un r„u Rom‚niei.

Prima dat„ Ón istoria noastr„ — repet, prima dat„ —, am reu∫it s„ identific„m un proiect comun, care ne-a impus o colaborare pe termen relativ lung, integrarea.

Maghiarii ∫i-au dat seama c„ Uniunea European„ ne ofer„ ∫ansa de a ne apropia de Ungaria ∫i, totodat„, s„ construim un sistem democratic, stabil, prin care ∫i drepturile lor individuale ∫i colective s„ fie garantate.

Œn schimb, ∫i rom‚nii au ∫tiut c„ o politic„ de colaborare ne ajut„ foarte mult, eventual poate fi decisiv„ Ón procesul de intrare Ón Uniunea European„, Ón timp ce o situa˛ie conflictual„ ar putea s„ ne blocheze calea spre o Europ„ comun„, bazat„ pe spiritul toleran˛ei. Iat„ c„, astfel, am realizat cea mai radical„ schimbare Ón rela˛iile rom‚no-maghiare.

Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia a avut curajul s„ rup„ cercul vicios al unei dispute Óndelungate Óntre rom‚ni ∫i maghiari ∫i, la fel, unele partide rom‚ne∫ti au avut Ón˛elepciunea de a accepta un parteneriat cu reprezentan˛ii maghiarilor care, nu demult, au fost considera˛i de unii vechi du∫mani ai na˛iunii rom‚ne. Prin curaj ∫i prin Ón˛elepciune am construit aceast„ comuniune a intereselor. Astfel, am guvernat Ón comun ∫i am f„cut demersuri Ómpreun„ la Bruxelles. Nu a fost u∫or. Am fost

contesta˛i cu to˛ii. Am fost acuza˛i de foarte multe ori c„ am renun˛at la interesul na˛ional. Orice vot pozitiv al rom‚nilor pentru utilizarea limbii materne sau pentru alte drepturi ale minorit„˛ilor a avut ∫i o astfel de reac˛ie din partea unor ultrana˛ionali∫ti, iar orice demers al U.D.M.R. la forurile interna˛ionale pentru accelerarea integr„rii Rom‚niei a fost atacat de unii maghiari ultraradicali.

™i totu∫i am f„urit ceea ce am vrut. Rom‚nia va fi membru Ón Uniunea European„. Rom‚nii nu puteau s„ intre f„r„ maghiari ∫i nici maghiarii f„r„ rom‚ni. Spun acest lucru cu toat„ convingerea ∫i cu satisfac˛ia unei contribu˛ii reale la o astfel de schimbare temeinic„.

Dar, trebuie s„ pun Ón Óncheiere ∫i o Óntrebare: este, Óntr-adev„r, ireversibil„ aceast„ schimbare? Suntem, oare, con∫tien˛i c„ Ón continuare vom avea nevoie unii de al˛ii? B„nuiesc c„ foarte repede unii vor Óncerca s„-∫i asume Ón totalitate meritul integr„rii, cu toate c„ integrarea noastr„ a fost posibil„ numai printr-un efort solidar al mai multor partide politice, al societ„˛ii civile, al Óntregii societ„˛i.

Construc˛ia pe care am Ónceput-o trebuie continuat„, fiindc„, din p„cate, Ónc„ se mai poate distruge, Ónc„ se mai poate demola ceea ce am cl„dit, inclusiv Ón privin˛a rela˛iilor interetnice.

Suntem Ónc„ la Ónceput de drum. Avem Ónc„ foarte multe de f„cut Ómpreun„. Rom‚nii trebuie s„ ∫tie c„ au nevoie de solidaritatea maghiarilor ∫i Ón viitor ∫i c„, pentru acest scop, trebuie continuat procesul de solu˛ionare a problemelor etnice, iar maghiarii trebuie s„ ∫tie c„ numai printr-un dialog ∫i o cooperare cu majoritatea vor reu∫i s„-∫i asigure ∫anse egale Óntr-o competi˛ie european„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,

- Œi felicit pe to˛i cei care au contribuit la intrarea ˛„rii Ón

- Uniunea European„!

- V„ urez s„rb„tori fericite!

- V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Invit la cuv‚nt pe doamna deputat Daniela Popa, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Doamna Daniela Popa:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Preafericirea Voastr„, Eminen˛„,

Domnule prim-ministru,

Domnilor pre∫edin˛i ai Parlamentului Rom‚niei, Domnilor mini∫tri,

Stima˛i colegi,

Doamnelor ∫i domnilor,

Ast„zi este o zi istoric„, Ón care anivers„m aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Este finalul unei competi˛ii. O competi˛ie cu noi Ón∫ine, iar victoria de acum nu a fost posibil„ f„r„ sprijinul Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti. Œn urm„ cu 16 ani, Rom‚nia vedea Ón Uniunea European„ un punct de sprijin ∫i o ∫ans„ pentru relansarea economic„. Iat„ c„ na˛iunea rom‚n„ intr„ Ón marea familie european„, un vis pe care mul˛i Ól vedeau foarte greu de atins.

fiara noastr„, ca stat membru, va trebui s„ fac„ fa˛„ noilor provoc„ri de func˛ionalitate ∫i structur„ economic„. Doar prin realizarea indicatorilor macroeconomici de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 performan˛„ Ónregistra˛i Ón r‚ndul statelor membre ale uniunii ne vom crea condi˛iile de a fi un factor activ Ón viitorul Europei.

Extrem de important„ ∫i determinant„ pentru viitorul nostru Ón Europa va fi cre∫terea capacit„˛ii de administrare a fondurilor care vin de la Uniunea European„.

F„r„ o economie de pia˛„ func˛ional„ ∫i capabil„ s„ reziste presiunilor exercitate de libera concuren˛„ din cadrul pie˛ei unice, Rom‚nia nu-∫i va putea exploata la maximum calitatea de stat membru al Uniunii Europene.

Œncep‚nd cu anul 2007, sunt ∫i mai multe de f„cut pentru ca ˛ara noastr„ s„ poat„ face fa˛„ cu brio provoc„rilor concuren˛iale de pe pia˛a Uniunii. Dorim s„ subliniem locul central pe care implementarea Strategiei Lisabona, revizuit„, pentru cre∫terea economic„ ∫i locuri de munc„, ar trebui s„-l ocupe at‚t la nivel comunitar, c‚t ∫i la nivelul ˛„rilor membre.

Atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona ar Ónt„ri, printre al˛i factori, bazele economiei ∫i ar diminua riscurile, deoarece ar duce Rom‚nia Óntr-un stadiu diferit de dezvoltare economic„: de la o economie intensiv„ Ón factori, la o economie intensiv„ Ón inovare. P‚n„ atunci, Rom‚nia trebuie s„-∫i consolideze economia de pia˛„ ∫i s„ creeze un mediu de afaceri prietenos, care s„ promoveze cercetarea, dezvoltarea ∫i inovarea.

Desigur c„ a fi stat membru implic„ ∫i o serie de eforturi pe care orice rom‚n trebuie s„ le cunoasc„. Dar, indiferent de eforturile integr„rii, politica Rom‚niei trebuie s„ se axeze pe consolidarea economiei de pia˛„, prin introducerea reglement„rilor privind pia˛a intern„ european„, prin restructurarea ∫i modernizarea industriilor, precum ∫i prin dezvoltarea unei agriculturi moderne.

Dac„ aceste sectoare ∫i activit„˛i vor deveni compatibile cu reglement„rile uniunii, consumatorii rom‚ni vor fi c‚∫tig„tori. Œn plus, vom participa Ón mod activ la politicile comunitare, care au ca principal scop bun„starea cet„˛eanului.

Rom‚nia va beneficia de posibilitatea de a participa Ón cadrul uniunii la complexele procese decizionale colective, put‚nd astfel s„-∫i promoveze ∫i s„-∫i apere mai bine interesele.

Stima˛i colegi,

Dup„ intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, majoritatea legisla˛iei ce se va aplica pe teritoriul ˛„rii noastre va fi adoptat„ la nivel european. Pentru Parlamentul Rom‚niei acest lucru Ónseamn„ o provocare, dar ∫i o oportunitate.

Procesul de armonizare a legisla˛iei na˛ionale cu acquis-ul comunitar care, Ón ultimii ani, s-a derulat cu intensitate, trebuie continuat. Forul legislativ al ˛„rii va trebui s„ asigure leg„tura Óntre cet„˛enii Rom‚niei ∫i deciziile politice de la nivelul Uniunii Europene, acord‚nd, prin votul s„u, legitimitate deciziilor politice de la nivel european.

Eficacitatea realiz„rii controlului parlamentar Ón domeniul afacerilor europene va presupune o nou„ baz„ juridic„ pentru cooperarea Óntre Parlament ∫i Guvern.

Pentru Óndeplinirea noilor atribu˛ii, sunt necesare o serie de m„suri ca: punerea la punct a unui nou sistem de control parlamentar al afacerilor europene, av‚nd ca obiectiv asigurarea particip„rii active a Parlamentului Rom‚niei la preg„tirea pozi˛iei na˛ionale pentru Ónt‚lnirile din Consiliul de Mini∫tri european, cre∫terea con∫tientiz„rii parlamentarilor rom‚ni Ón domeniul politicilor europene,

asigurarea unui staff specializat Ón scopul Ómbun„t„˛irii expertizei parlamentare Ón afaceri europene ∫i realizarea unei baze de date care s„ permit„ un schimb prompt ∫i eficient de informa˛ii ∫i consultare reciproc„ Parlament—Guvern, Parlament—societate civil„.

Este momentul s„ apreciem ∫i s„ mul˛umim tuturor partidelor politice ∫i guvernelor care s-au aflat la conducerea ˛„rii pentru fermitatea ∫i devotamentul demonstrate Ón negocierile purtate Ón nenum„ratele Ónt‚lniri Óntre oficialii rom‚ni ∫i europeni.

Mul˛umim ∫i reprezentan˛ilor societ„˛ii civile, reprezentan˛ilor mass-media, formatorilor de opinie ∫i rom‚nilor din str„in„tate pentru activitatea de lobby. Toate acestea sunt, Ón final, demersurile unei na˛iuni Óntregi, aduc‚nd visul european at‚t de aproape de noi.

Este necesar s„ mul˛umim acum ∫i partenerilor no∫tri europeni pentru sprijinul continuu acordat Ón procesul de aderare. Œn toat„ aceast„ perioad„, Uniunea European„ a fost un adev„rat partener, oferind Rom‚niei sprijinul s„u de-a lungul Óntregului proces de reform„. Programele sale de asisten˛„ au fost g‚ndite astfel Ónc‚t s„ preg„teasc„ ˛ara noastr„ pentru asumarea, Ón bune condi˛ii, a calit„˛ii de stat membru.

Totodat„, sprijinul Uniunii ∫i-a propus s„ preg„teasc„ ˛ara noastr„ pentru utilizarea optim„ a beneficiilor decurg‚nd din aceast„ calitate, c‚t ∫i asupra modalit„˛ii de transfer al cuno∫tin˛elor necesare privind modul Ón care func˛ioneaz„ uniunea.

Stima˛i colegi ∫i invita˛i,

Europa pare, Ón prezent, a fi Ón impas. Constitu˛ia sa a f„cut un pas Ónapoi, iar cet„˛enii europeni nu mai v„d Ón Uniunea European„ un mijloc de solu˛ionare a problemelor cu care ei se confrunt„.

Œn acest context, Óndr„znim s„ apreciem c„ acum, mai mult ca niciodat„, institu˛iile europene, dar ∫i parlamentele na˛ionale trebuie s„ lucreze Ómpreun„ pentru a salva proiectul european, pentru a unifica uniunea.

Consider„m la fel de importante ac˛iunile menite s„ garanteze continuitatea for˛ei ∫i coeziunii uniunii, conform principiilor sale de natur„ politic„, economic„ ∫i social„, care s„ combine armonios un spa˛iu economic ∫i social comun, cu o uniune politic„ mai vizibil„ ∫i mai puternic„ pe scena interna˛ional„.

Consider„m c„ tuturor statelor membre, inclusiv Rom‚niei, trebuie s„ li se garanteze p„strarea ∫i posibilitatea afirm„rii identit„˛ii na˛ionale, certitudinea c„ aceasta nu se va dizolva Óntr-o entitate suprastatal„.

Trebuie avut Ón vedere faptul c„ exerci˛iul identit„˛ii na˛ionale este principalul factor de mobilizare a energiilor na˛ionale Ón realizarea unor obiective strategice fundamentale, Ón contextul procesului de integrare european„. Cet„˛enii tuturor statelor constitutive trebuie s„ aib„ sentimentul apartenen˛ei la o entitate cu valori comune.

Partidul Conservator este pe deplin de acord c„ cel mai bun mod ca Europa s„-∫i ating„ obiectivele strategice ∫i s„ r„spund„ provoc„rilor globaliz„rii este s„-∫i pun„ mai bine Ón valoare Óntregul s„u poten˛ial ∫i s„ promoveze valorile sale comune at‚t Ón interiorul Europei, c‚t ∫i Ón afara ei.

™i, Ón acest context, ne dorim ca Rom‚nia s„ fie o voce puternic„ Ón noile obiective strategice ale uniunii, stabilite pentru anul 2007: sporirea prosperit„˛ii Europei,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 Ónt„rirea solidarit„˛ii, intensificarea m„surilor privind securitatea cet„˛enilor ∫i consolidarea rolului Europei Ón lume.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Vainer Aurel are cuv‚ntul, reprezent‚nd Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale. Ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Aurel Vainer:**

Domnule Pre∫edinte al Rom‚niei, Domnule prim-ministru, Domnilor pre∫edin˛i ai Parlamentului, Maiestate,

Domnilor fo∫ti pre∫edin˛i ai Rom‚niei, Eminen˛ele Voastre,

Preafericite Patriarh Teoctist al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne,

Preafericite Mitropolit al Bisericii Romano-Catolice,

E greu s„ le pun pe toate, m„ scuza˛i!

Stima˛i colegi membri ai Parlamentului,

Distin∫i membri ai Corpului diplomatic,

- A∫ dori s„ evoc un moment important din via˛a mea,

- din via˛a noastr„.

Acum doi ani, la o distan˛„ de aproape o s„pt„m‚n„ fa˛„ de data Ón care ne afl„m ast„zi, deschideam lucr„rile Camerei Deputa˛ilor, Ón noua legislatur„, ∫i, uit‚ndu-m„ pe pagina de pe care am rostit un discurs, am v„zut c„ al doilea obiectiv, pe care-l g‚ndeam eu atunci c„ este important de realizat de Parlamentul Rom‚niei Ón noua legislatur„ era acesta al cre„rii cadrului legislativ necesar pentru asigurarea condi˛iilor de intrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„, la un orizont de timp c‚t mai apropiat.

Ei bine, constat ast„zi cu bucurie dou„ lucruri: c„ s-a Ónt‚mplat acest mare eveniment din istoria Rom‚niei, intr„m Óntr-o nou„ pagin„, Ón care Rom‚nia calc„ cu dreptul Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007 Ón Uniunea European„. ™i am constatat c„ Parlamentul nostru — Óng„dui˛i-mi s-o spun eu, poate ar trebui ca al˛ii s-o spun„ — a adus o contribu˛ie major„ la realizarea acestui lucru. ™i c‚nd spun Parlamentul Rom‚niei m„ g‚ndesc la membrii Senatului, membrii Camerei Deputa˛ilor, indiferent de orientare politic„ ∫i, hai s„ spunem ∫i noi, de etniile c„rora le apar˛inem.

Este un mare succes. Œmi iau Óng„duin˛a s„ ne felicit„m pe noi, poporul rom‚n, Ón totalitatea sa, pentru acest moment cu totul ∫i cu totul remarcabil. Pentru c„ Rom‚nia st„ pe harta Europei de milenii, dar, din punct de vedere politic, intr„ de la 1 ianuarie Ón Uniunea European„.

™i mesajul meu ∫i al colegilor mei de la Grupul minorit„˛ilor na˛ionale, care au contribuit cu p„rticica lor modest„ la acest moment, au fost colegii mei care au lucrat pe aceast„ tem„ cu ˛„rile unde Ó∫i au ob‚r∫ia: cu Germania, cu Italia, cu ˛„rile nou-intrate Ón Uniunea European„ — Cehia, Slovacia, Polonia... Iar eu, prin modesta mea contribu˛ie, am sensibilizat un organism evreiesc european s„ lanseze o rezolu˛ie de sprijin pentru Rom‚nia, Ón sensul favoriz„rii intr„rii la 1 ianuarie 2007.

Dar de ce este un mesaj optimist? Pentru c„ eu am certitudinea c„ intrarea Ón aceast„ Uniune European„ Ónseamn„ c„ intr„m Óntr-o uniune de state unde

prevaleaz„ c‚teva elemente esen˛iale: progres, bun„stare, dezvoltare, competitivitate, ∫i toate acestea Óntr-un climat ∫i Óntr-un sistem de existen˛„ autentic democratic, plurivalent, plurina˛ional ∫i, de ce nu, Ón mod cert, pluricultural.

Iat„ c„ avem toate motivele, stima˛i colegi, doamnelor ∫i domnilor membri ai Parlamentului Rom‚niei, s„ ne bucur„m de acest moment, s„ ne bucur„m c„ deschidem o nou„ fil„ Ón frumoasa ∫i Óncr‚ncenata istorie a poporului rom‚n, cu convingerea c„ anul ce va s„ vin„ ne va aduce mai bine.

™i a∫ vrea s„ mai adaug ceva. Pentru mine, dar cred c„ ∫i pentru celelalte minorit„˛i na˛ionale din Rom‚nia, stau mereu Ón fa˛„ zisele unui profet biblic, Ieremia, care sunau cam a∫a, din memorie: îDe binele cet„˛ii Ón care tr„ie∫ti at‚rn„ binele t„u“, a∫adar, binele nostru, al minorit„˛ilor na˛ionale rom‚ne, at‚rn„ de binele Rom‚niei. Iar Rom‚nia, intr‚nd Ón Uniunea European„, nu poate fi dec‚t pe un drum spre mai bine, spre mai frumos ∫i spre mai bucuros.

V„ mul˛umesc ∫i v„ doresc un an bun, cu mult„ fericire!

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Am finalizat interven˛iile reprezentan˛ilor grupurilor parlamentare.

Œn continuare, dau cuv‚ntul domnului Nicolae V„c„roiu, pre∫edintele Senatului Rom‚niei, pentru a da citire Declara˛iei Parlamentului privind aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Domnule pre∫edinte, ave˛i cuv‚ntul.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc.

îDeclara˛ia Parlamentului Rom‚niei privind aderarea Rom‚niei la Uniunea European„

Parlamentul Rom‚niei salut„ cu satisfac˛ie decizia Consiliului European din 14—15 decembrie 2007, prin care se consfin˛e∫te aderarea oficial„ a Rom‚niei la Uniunea European„ pe data de 1 ianuarie 2007.

Parlamentul Rom‚niei consider„ c„ aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ reprezint„ unul dintre cele mai semnificative ∫i de referin˛„ momente Ón istoria Óndelungat„ ∫i fr„m‚ntat„ a na˛iunii rom‚ne, Óncununarea eforturilor imense depuse Ón ultimii 17 ani de Óntreaga societate rom‚neasc„, animat„ de speran˛a ∫i credin˛a Ón destinul european al poporului rom‚n.

Speran˛ele ∫i aspira˛iile mai multor genera˛ii de Ónainta∫i se vor Ómplini peste c‚teva zile.

Prin aderarea la Uniunea European„, Rom‚nia, ˛ar„ cu o mo∫tenire democratic„ european„ puternic„, Óntrerupt„ brutal dup„ Al Doilea R„zboi Mondial, Ó∫i reg„se∫te locul natural Ón s‚nul Europei.

Parlamentul Rom‚niei felicit„ poporul rom‚n ∫i Ó∫i exprim„ Óntreaga sa recuno∫tin˛„ pentru eforturile ∫i sacrificiile sale, care au f„cut posibil„ realizarea visului european prin aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Totodat„, Parlamentul Rom‚niei subliniaz„ sprijinul continuu acordat Ón favoarea procesului de integrare de c„tre partidele politice ∫i institu˛iile statului, precum ∫i de c„tre societatea rom‚neasc„ Ón ansamblul ei.

Parlamentul Rom‚niei Ó∫i exprim„ gratitudinea pentru Óncrederea acordat„ Rom‚niei ∫i pentru contribu˛ia parlamentelor ∫i guvernelor statelor membre ale Uniunii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 Europene, a Parlamentului European, a Consiliului European ∫i a Comisiei Europene, la succesul procesului complex de integrare european„ a Rom‚niei.

Œn acela∫i timp, cu ocazia ader„rii ∫i a Republicii Bulgaria la Uniunea European„ pe data de 1 ianuarie 2007, Parlamentul Rom‚niei adreseaz„ felicit„ri c„lduroase colegilor bulgari, membri ai Parlamentului Bulgariei, ∫i Óntregii na˛iuni bulgare, exprim‚ndu-∫i speran˛a Ón continuarea cooper„rii fructuoase Óntre forurile legislative ale Rom‚niei ∫i Bulgariei.

Parlamentul Rom‚niei Ó∫i exprim„ convingerea ferm„ c„ eforturile de realizare a reformelor ∫i transform„rilor care au marcat societatea ∫i economia rom‚neasc„ Ón ultimii ani vor continua dup„ 1 ianuarie 2007, contribuind la realizarea obiectivelor Uniunii Europene ∫i ad„ug‚nd valoare familiei europene Ón termeni politici, economici ∫i culturali.

Aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ presupune asumarea efectiv„ a rolului de stat membru al Uniunii.

Œn acest sens, Parlamentul Rom‚niei se angajeaz„ s„ asigure participarea activ„ la preg„tirea pozi˛iei na˛ionale Ón domeniul afacerilor europene, Ón str‚ns„ colaborare cu Guvernul Rom‚niei, ∫i s„ legitimeze, Ón felul acesta, demersul european al Rom‚niei.

Parlamentul Rom‚niei, ca reprezentant nemijlocit al cet„˛enilor rom‚ni, Ó∫i asum„ misiunea sa de a informa, de a explica ∫i de a purta un dialog permanent cu ace∫tia Ón privin˛a op˛iunilor politice ale deciziilor europene, contribuind, astfel, la Ómbun„t„˛irea procesului de formulare a politicii europene, spre beneficiul cet„˛enilor rom‚ni, Ón calitatea lor de cet„˛eni europeni.

Parlamentul Rom‚niei d„ glas voin˛ei cet„˛enilor rom‚ni de a fi parte activ„ ∫i creatoare Óntr-o Uniune European„ fondat„ pe principiile libert„˛ii, democra˛iei ∫i statului de drept, o uniune angajat„ Ón continuare Ón respectarea demnit„˛ii umane ∫i devotat„ toleran˛ei, justi˛iei, solidarit„˛ii, prosperit„˛ii ∫i egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i.

Parlamentul Rom‚niei se angajeaz„ s„ contribuie la configurarea proiectului politic pe care Rom‚nia Ól va propune Uniunii Europene.

Œn calitatea sa de ˛ar„ membr„, una dintre cele mai mari frontiere externe ale Uniunii Europene, Rom‚nia poate aduce o contribu˛ie important„ la stabilitatea, securitatea ∫i evolu˛ia democratic„ a ˛„rilor din regiunile din vecin„tatea estic„ a uniunii.

Parlamentul Rom‚niei Ón˛elege s„-∫i asume Óntreaga responsabilitate pentru a ac˛iona Ómpreun„ cu celelalte institu˛ii ale statului ∫i cu institu˛iile Uniunii Europene pentru consolidarea parcursului european al ˛„rilor din Balcanii de Vest ∫i din regiunea M„rii Negre.

Œn acela∫i timp, Parlamentul Rom‚niei Ó∫i exprim„ dorin˛a de a colabora intens cu celelalte parlamente na˛ionale ale statelor membre ale Uniunii Europene ∫i cu Parlamentul European pentru a contribui la redefinirea identit„˛ii ∫i coeziunii interne ale uniunii ∫i pentru a accelera promovarea implement„rii proiectelor mari ale uniunii: politica energetic„, Strategia Lisabona, politica extern„ ∫i de securitate, cu accentul pe politica de vecin„tate ∫i prevenirea conflictelor, politica Ón domeniul libert„˛ii, securit„˛ii ∫i justi˛iei, agenda social„, promovarea egalit„˛ii de ∫anse pentru to˛i, reforma finan˛„rii uniunii.“

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, V„ rog, domnule Pre∫edinte.

## **Domnul Traian B„sescu:**

Domnilor pre∫edin˛i, Domnilor membri ai Parlamentului,

A∫ avea o rug„minte, dac„ este posibil, o contribu˛ie la declara˛ie. Dac„, eventual, declara˛ia poate fi Óncheiat„ cu formularea: îParlamentul Rom‚niei ia not„ de faptul c„ intrarea Ón Uniunea European„ ∫i integrarea ˛„rii Ón Uniunea European„ reprezint„ voin˛a poporului rom‚n“. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Cu acordul dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, putem completa declara˛ia Parlamentului cu aceast„ fraz„ de final.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Dac„ exist„ voturi Ómpotriv„? Nu exist„. Dac„ exist„ ab˛ineri? Nu exist„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, Stima˛i invita˛i,

Declara˛ia Parlamentului Rom‚niei privind aderarea Rom‚niei la Uniunea European„ a fost adoptat„ Ón unanimitate de voturi.

Œn Óncheierea ∫edin˛ei noastre solemne, dau cuv‚ntul domnului Bogdan Olteanu, pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Stima˛i invita˛i,

Stima˛i colegi parlamentari,

Ca pre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor doresc, Ón primul r‚nd, s„ mul˛umesc Parlamentului Rom‚niei, Ón toate legislaturile sale.

Doresc, de asemenea, s„ mul˛umesc guvernelor Rom‚niei ∫i primilor-mini∫tri ai Rom‚niei pe care Parlamentul Rom‚niei, din 1990 Óncoace, i-a Ónvestit Ón func˛ie ∫i care, Ón ce prive∫te, iat„, aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, ∫i-au f„cut pe deplin datoria.

Œmi revine misiunea de a fi primul care salut„ adoptarea de c„tre Parlamentul Rom‚niei a Declara˛iei privind aderarea Rom‚niei la Uniunea European„.

Œnc„ de la Ónceput vreau s„ subliniez c„, de∫i este un act festiv, nu este defel un act formal. Ceea ce s-a Ónt‚mplat ast„zi este consacrarea unui pas pe care noi to˛i l-am a∫teptat Ónc„ din 1989.

Este un moment al Óntregii Rom‚nii, c„ci fiecare cet„˛ean al acestei ˛„ri a suportat ∫i ∫i-a asumat efortul necesar integr„rii ∫i, Ón egal„ m„sur„, ∫i trebuie s-o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 202/29.XII.2006 spunem, fiecare cet„˛ean al acestei ˛„ri trebuie s„ se bucure de rezultatele integr„rii.

Dup„ 16 ani de munc„, ne integr„m ast„zi Ón Europa cu capul sus, devenind un membru de Óncredere al familiei europene. Œntr-un interval scurt de timp, rom‚nii au demonstrat c„ pot face fa˛„ cu succes competi˛iei europene, c„ valoarea lor a fost recunoscut„ Ón Europa, chiar Ónainte de dispari˛ia grani˛elor formale.

Œncep‚nd de ast„zi Rom‚nia trebuie s„ arate Uniunii Europene ∫i guvernelor statelor membre c„ este un partener serios, care are voin˛a politic„ de a continua, chiar a doua zi dup„ aderare, reformele pe care s-a angajat s„ le fac„. Tocmai de aceea, trebuie s„ facem distinc˛ia Óntre procesul de aderare, pe care Ól consider„m Óndeplinit cu succes, ∫i efortul de integrare, pe care trebuie s„-l continu„m de acum Ónainte.

Odat„ cu 1 ianuarie 2007, vremea promisiunilor despre integrare a trecut. Cet„˛enii Rom‚niei a∫teapt„ certitudini, a∫teapt„ o via˛„ mai bun„, iar convingerea mea este c„ Ón scurt timp avantajele ader„rii vor deveni vizibile pentru fiecare dintre noi.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

## Stima˛i invita˛i,

Efortul postaderare este o responsabilitate comun„ a clasei politice rom‚ne∫ti ∫i o responsabilitate comun„ a Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti.

Parlamentul se va Ónscrie Ón agenda postaderare a Rom‚niei, asum‚ndu-∫i cu responsabilitate rolul s„u Ón continuarea procesului de modernizare pe care Rom‚nia trebuie s„-l parcurg„. Cele dou„ Camere vor trebui s„ contribuie la respectarea unui calendar legislativ care s„ sus˛in„ procesul intern de reform„ ∫i s„ aduc„ Ón spa˛iul public intern temele europene.

Dup„ 1 ianuarie 2007, politica european„ devine politic„ intern„ a statului rom‚n. Parlamentul va trebui s„-∫i reia rolul de dezbatere ∫i amendare a actelor legislative, astfel Ónc‚t acestea s„ sus˛in„ nevoile de dezvoltare social„ ∫i economic„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Numai Ón acest fel Rom‚nia va putea s„ fac„ fa˛„ nevoilor unei pie˛e ∫i unei societ„˛i europene competitive. Aceasta nu este o problem„ Ón care s„ fim diviza˛i de culori politice sau rivalit„˛i personale. Asumarea agendei europene a Rom‚niei implic„ o responsabilitate ∫i o maturitate politic„, este expresia unei viziuni pe termen

lung. Dezvoltarea durabil„ a Rom‚niei nu se poate realiza dec‚t Ón baza unui consens Ón ceea ce prive∫te interesul na˛ional ∫i obiectivele strategice de dezvoltare a ˛„rii.

De aceea, salut ini˛iativa prim-ministrului ∫i deschiderea opozi˛iei de a promova un dialog cu toate for˛ele politice, Óntre toate for˛ele politice, Óntre acestea ∫i reprezentan˛ii societ„˛ii civile, Ón scopul definirii unor obiective, termene ∫i politici coerente, de natur„ s„ asigure dezvoltarea Rom‚niei Ón interiorul Uniunii Europene.

Œnt‚i, ianuarie reprezint„ pentru Rom‚nia sf‚r∫itul acestei Óndelungi tranzi˛ii Ón plan economic, social ∫i moral. Œnseamn„ desp„r˛irea de trecut. Rom‚nia s-a rupt acum definitiv de perioada comunist„.

Am vorbit de viitor. S„ nu uit„m Óns„ prezentul.

Avem toate motivele s„ ne bucur„m de succesul ob˛inut. Rom‚nii trebuie s„ aprecieze momentele cu adev„rat fericite, momentele de Ómpliniri na˛ionale. ™i acesta este un mare moment al Rom‚niei. Este momentul de Ónceput al destinului european al fiec„rui rom‚n.

Succes Rom‚nia, succes cet„˛enilor europeni ai Rom‚niei!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, mai avem o rug„minte, dup„ acest moment aniversar, deci Óncheiem ∫edin˛a noastr„ solemn„, v„ solicit„m Ónc„ 5—6 minute. De ce? Pentru a Óncheia a∫a cum se cuvine acest an, va trebui s„ Ónfiin˛„m Comisia de afaceri europene.

Ne-am pus de acord Ón cadrul Birourilor permanente, Ón dou„ ∫edin˛e, au fost observa˛ii, au fost amendamente, sigur c„ dac„ va mai fi ceva vom vedea.

Deci rug„mintea este s„ r„m‚ne˛i Ón sal„, Óns„ Ói rog pe invita˛i, membrii Guvernului, prim-ministrul, partea dreapt„, Maiestatea Sa fostul suveran Mihai I, fo∫tii pre∫edin˛i ai Rom‚niei, reprezentan˛i... ne Ónt‚lnim Ón hol la o cup„ de ∫ampanie unde, dup„ 5 minute, v„ a∫tept„m ∫i pe dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|150140]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 202/29.XII.2006 con˛ine 16 pagini.**

Pre˛ul: 3,36 lei